Curs 10

Drept Roman
A. Contractele solemne
B. Contrcatele nesolemne
Initial au aparut contractele solemne si apoi contractele
nesolemne.
In conditiile in care formalismul roman a cazut in
desuetudine, au aparut contractele nesolemne reale si apoi
contractele consensuale.
Dupa ce au aparut contractele consensuale, romanii au
considerat ca sistemul contractelor s-ar f inchis.
Au aparut insa noi contracte, dar pentru a nu se dezice, le-au
dat alta denumire-pacte, desi, pe fond, nu exista diferente
intre contractele consensuale si pacte.
u! aspectul terminolo"iei, romanii nu au cunoscut de la !un
inceput termenul de #contractus$, ci pe cel de #actum$
%actum re, verbis, litteris&, termenul #contractus$ aparand o
data cu sanctionarea contractelor consensuale.
'ai tarziu %la sf. secolului II d.(r&, termenul #contractus$
tinde sa se "eneralizeze desemnand toate con)entiile
"eneratoare de o!li"atii, indiferent daca erau im!racate in
forma solemna sau nu, dar aceasta tendinta se consolideaza
defniti) a!ia in epoca imparatului *ustinian.
A. Contractele solemne
Clasifcare dupa forma+
1. In forma reli"ioasa
a& ponsio reli"ioasa
!& Iusiurandum li!erti
,. In forma )er!ala
a& ponsio laica
!& tipulatiunea
c& Dotis dictio
-. In forma autentica
1 Curs 10 Drept roman
a& .exum
/. In forma scrisa
a& Contractul litteris
1. Contractele solemne in forma reli"ioasa
a& ponsio reli"ioasa
e incheia printr-un dialo" al partilor, constand in
intre!are si raspuns, prin utilizarea )er!ului #spondeo$,
ulterior dialo"ului partilor, pronuntand un 0uramant reli"ios
prin care in)ocau "ratia di)ina asupra actului incheiat.
ponsio a)ea du!la semnifcatie+
- semnifcatie 0uridica
- semnifcatie reli"ioasa+ a)ea calitatea de a atra"e
!una)ointa zeilor %numai romanii a)eau acces la proprii zei&,
pronuntarea )er!ului #spondee$ era folosita exclusi) de
cetatenii romani.

!& Iusiurandum li!erti %0uramantul dezro!itului&
Reprezinta 0uramantul dezro!itului, consta intr-o
succesiune de doua 0uraminte pronuntate de scla)ul supus
procedurii de dezro!ire si a)and ca o!iect o!li"atia scla)ului
ca dupa dezro!ire sa presteze pentru fostul sau stapan
#operae fa!riles$%ser)icii ce presupuneau o anumita
califcare, prestate inainte si dupa actul dezro!irii&.
1rimul 0uramant 2 anterior momentului dezro!irii.
Rezulta ca nu a)ea )aloare 0uridica pentru ca scla)ul era
socotit lucru si nu a)ea capacitate de drept. Acest 0uramant
a)ea )aloare pe plan reli"ios, pentru ca scla)ul, desi
considerat lucru, era socotit a a)ea capacitate in materie
reli"ioasa si era un participant la cultul familial roman.
Al doilea 0uramant era prestat dupa momentul dezro!irii
si a)ea )aloare 0uridica, scla)ul de)enea om li!er si a)ea
astfel capacitate 0uridica.
2 Curs 10 Drept roman
Cu timpul romanii au realizat distinctia intre ius si fas.
Astfel au aparut contractele solemne in forma )er!ala
dez!racate de haina reli"ioasa.
Astfel, a aparut a& ponsio laica. e incheia la fel ca
sponsio reli"ioasa %prin intre!are si raspuns& dar dialo"ul nu
mai era insotit de pronuntarea unui 0uramant reli"ios.
3er!ul #spondeo$, find rezer)at cetatenilor romani, facea ca
aceasta forma de contract sa nu fe accesi!ila pere"rinilor.
In conditiile dez)oltarii economiei de schim!, s-a
resimtit ne)oia de a le conferi acces la forma )er!ala de
contract si pere"rinilor. -a recurs la alte )er!e, primul si cel
mai )echi find )er!ul $fdepromitto$ %promit cu loialitate&.
Astfel, a aparut !& tipulatiunea care era un contract in
forma )er!ala, incheiat prin intre!are si raspuns la care au
acces si pere"rinii. Astfel ca din acel moment in care
pere"rinii au do!andit acces la acest mod de a contracta
prin stipulatiune, a0un"andu-se in timp ca indiferent de )er!,
operatiunea 0uridica sa fe considerata stipulatiune chiar
daca dialo"ul si contractul a)eau loc numai intre cetateni.
Desi sponsio laica a continuat sa se aplice, "eneric, era
denumita tot stipulatiune.
Referindu-se la etimolo"ia cu)antului #stipulatiune$,
0urisconsultul 1aul spunea ca pro)ine din #stipulus$ %tare,
puternic&, care su!liniaza faptul ca stipulatiunea este acea
forma in !aza careia orice intele"ere do!andeste forta
0uridica.
tipulatiunea este un contract specifc roman, care nu-
si "aseste echi)alentul in dreptul modern, pentru ca
stipulatiunea reprezinta un mod "eneral de a contracta.
A)ea o functie "enerala care deri)a din impre0urarea ca,
din dialo"ul partilor nu rezulta nici moti)ul, nici scopul pentru
care de!itorul se o!li"a. Aceasta a facut ca stipulatiunea sa
fe folosita pentru sanctionarea diferitelor con)entii.
e recur"ea la o com!inatie de doua stipulatiuni
alaturate. 1rima stipulatiune a)ea ca o!iect predarea !unului
si cea de-a doua a)ea ca o!iect plata pretului.
1rin stipulatiune se putea constitui o "arantie
personala, o o!li"atie coreala, un contract de imprumut, un
schim!, o donatie, etc.
3 Curs 10 Drept roman
u! aspectele caracterelor sale+
- stipulatiunea reprezenta un act de drept al gintilor 4
pere"rinii au acces la aceasta forma de a contracta5
- este un act oral %dialo"+ intre!are si raspuns&
- este un act solemn+ partile )or!esc intr-o anumita ordine,
prima data stipulantul care intrea!a si apoi promitentul
raspunde5 se folosesc anumite )er!e ce tin de caracterul
solemn5
- congruenta este caracterul ce reclama potri)irea dintre
suma din intre!are si suma din raspuns5 se cerea ca )er!ul
sa fe folosit atat in intre!are cat si in raspuns5
- caracterul continuu care impunea ca raspunsul
promitentului sa urmeze dupa intre!area stipulantului caci
daca trecea un inter)al de timp prea mare se considera ca
unitatea actului s-a rupt5
- este un contract unilateral 4 o sin"ura persoana isi asuma
o!li"atiuni%stipulantul6creditor5 promitentul6de!itor&5
- caracterul de contract de drept strict al stipulatiunii5 este
un act de ri"uroasa interpretare, pe 0udecator il intereseaza
daca intre!area si raspunsul au a)ut loc, nu si daca
operatiunea a fost indeplinita. *udecatorul era tinut de suma
si raspunsul data de parti5
- un alt caracter este unitatea de timp si de loc care impunea
ca promitentul si stipulantul sa se a7e in acelasi loc si in
acelasi timp5
- caracterul abstract al stipulatiunii era de natura sa-i asi"ure
)ocatia unei utilizari "enerale5
pre deose!ire de celelalte contracte,stipulatiunea era
realizata prin dialo" din care nu rezulta cauza 0uridica pentru
care de!itorul se o!li"e5 astfel romanii au practicat
nestin"heriti si imprumutul cu do!anda. 8i au dat initial o
4 Curs 10 Drept roman
le"e care interzicea un aste7 de imprumut, insa in practica
creditorul dadea 100 de asi cu imprumut de!itorului, il
constran"ea pe de!itor sa plateasca 190 de asi incorporand
in o!li"atia asumata de de!itor si do!anda.
In caz de liti"iu pe 0udecator il interesa doar suma din
raspunsul promitentului %190 de asi&, 0udecatorul nu cerceta
daca promitentul, in realitate, a si primit suma pe care a
promis-o.
In timp, stipulatiunea a suferit si unele transformari+
- in epoca clasica su! in7uenta dreptului "recesc
stipulatiunea a cunoscut si forma scrisa, realizandu-se
incheierea unei stipulatiuni printr-o scrisoare. A disparut
con"ruentei astfel incat stipulatiunea era socotita )ala!ila
doar pentru suma cea mai mica. Disparitia acestei cerinte a
)enit cu o ino)atie+lim!a latina nu mai era o!li"atorie,asadar
nefind necesar nici ca partile sa poarte dialo"ul in aceeasi
lim!a,cu exceptia lui sponsio%care si-a pastrat forma
ori"inara&.
e mentine conditia prezentei partilor, conditie care a
constituit o piedica importanta pentru adaptarea stipulatiunii
la cerintele economiei de schim!5datorita mentinerii ei,multa
)reme, stipulatiunea nu s-a putut incheia prin scrisoare,desi
uneori partile erau interesate sa utilizeze aceasta forma.
- in epoca postclasica e)olutia transformarilor continua,
formalismul este inlaturat total, dialo"ul este purtat in orice
lim!a,insa se mentine conditia prezentei partilor care
creeaza difcultati. 1entru a e)ita reaua-credinta a
de!itorului, in 9-1 imparatul *ustinian a sa)arsit o reforma
prin care a hotarat ca o stipulatiune incheiata prin scrisoare
sa poata f atacata doar daca se do)edeste ca una din parti a
lipsit din localitate intrea"a zi.
1ro!a stipulatiunii.
- cat timp stipulatiunea a fost un act oral pro!a se facea cu
martori.
- in epoca clasica a fost admisa si pro!a cu inscrisuri.
5 Curs 10 Drept roman
In practica difcultatile pentru de!itor decur"eau din
caracterul strict ce il impiedica pe 0udecator sa ia act de
declaratia de!itorului ca nu a primit cat a promis. %Cei !o"ati
s-au folosit de stipulatiune pentru a percepe do!anzi
de"hizate ruinatoare pe seama celor lipsiti de mi0loace
materiale&.
1entru a )eni in spri0inul de!itorului, pretorul i-a pus la
dispozitie o exceptiune de dol prin care de!itorul sa poata
in)oca ca a promis mai mult decat a primit.
1aratul-de!itor tre!uia sa do)edeasca ca i-a fost cu
desa)arsire imposi!il sa primeasca suma promisa in toate
momentele care au precedat intre!area si raspunsul, ceea ce
inseamna ca tre!uie sa faca o pro!a ne"ati)a care era
imposi!il de facut in practica numita #pro!atio dia!olica$.
:::::::::::::::::::::::::::.
'ai tarziu, in anul ,19 Caracalla a sa)arsit o reforma
prin care a rasturnat sarcina, punand la dispozitia de!itorului
atat o actiune numita #;uerela non numeratae pecuniae$
%actiune cu pri)ire la suma de !ani nepredata&, precum si o
exceptie numita #exceptio non numeratae pecuniae$
%exceptia sumei de !ani nepredate& la care de!itorul putea
recur"e in caz de liti"iu. Cand il chema in 0udecata pe
creditor pentru a o!tine anularea stipulatiunii de!itorul
recur"ea la ;uerela, iar cand era chemat la 0udecata se
apara prin exceptie.
In !aza acestui sistem de!itorul putea afrma prin
actiune sau exceptiune ca nu a primit atat cat a promis,
moment in care sarcina pro!ei cadea asupra creditorului.
Romanii au incalcat principiul conform caruia orice
pro!a re)ine in sarcina reclamantului, ori reclamantul era
de!itor, inconsec)enta atenuata de faptul ca in practica era
!enefca intrucat impune do)edirea unui lucru poziti), nu a
unuia ne"ati)e.
<iind un act cu aplicatii )ariate, stipulatiunea a fost
sanctionata+
- la ori"ine o!li"atia de!itorului era sanctionata prin #iudicis
postulatio$
6 Curs 10 Drept roman
- mai tarziu, in epoca clasica, cand o!li"atia de!itorului a)ea
ca o!iect o suma de !ani6certa pecunia, cand o!li"atia
de!itorului a)ea ca o!iect un alt lucru determinat 6 conditio
certae rei sau conditio triticaria, daca o!li"atia de!itorului
era o!li"atia de a face atunci se recur"ea la #actio ex
stipulatu$
c& Dotis dictio %promisiunea de dota& este contractul
)er!al prin care se constituie dota )iitoarei sotii, contract
incheiat in termeni solemni de )iitoarea sotie sau de
de!itorul ei la ordinul acestuia sau de catre un ascendent de
al sau pe linie paterna. In acest caz )or!este doar
constituantul dotei, caci )iitorul sot, !enefciarul acestei
promisiuni are un rol mut. Cu timpul dotis dictio a cazut in
desuetudine pentru ca a aparut pactul de
dota:::::::::: care a de)enit de aplicatie
"enerala.
-. Contractele in forma autentica
.exum reprezinta o con)entie de aser)ire incheiata in
fata pretorului su! forma unei declaratii prin care creditorul
afrma ca munca de!itorului ii este aser)ita pentru o
perioada de timp, declaratie ratifcata de catre ma"istrat.
In practica, in situatia in care de!itorul constient ca nu
are mi0loacele necesare de a-si achita datoria se prezenta la
ma"istrat unde )or!ea doar creditorul pronuntand
urmatoarea formula+ #afrm ca ser)iciile acestui om imi sunt
aser)ite pentru suma de :.. pana la calendele lui aprilie$.
<ata de aceasta declaratie de!itorul tacea iar ma"istratul
ratifca declaratia prin pronuntarea cu)antului #addico$.
.exum era o aplicatie a lui #in iure cesio$. 1entru
de!itor aceasta con)entie a)ea o )aloare poziti)a intrucat ii
oferea o alternati)a fata de executarea silita ce ar f dus la
)anzarea sa ca scla) transti!erim. Aceasta con)entie oferea
7 Curs 10 Drept roman
si a)anta0e creditorului intr-o perioada in care scla)ii nu
de)enisera inca o forta de munca la Roma.
Conditia juridica a lui nexus=un om cu o conditie juridica
speciala(om liber dar tratat ca sclav)
Addictus nexus=munceste in baza unei intelegeri
pentru creditor.
Addictus iudicatus= este condamnat pentru neplata
datoriei si tinut 6 de zile in inc!isoare,dupa care,daca
nu plateste, e vandut ca sclav trans "iberim.
Asadar tre!uie facuta distinctia intre acestia, desi am!ii
erau aser)iti total fata de creditor.
%Adictus nexus muncea pentru creditor in !aza nexum si
adictus iudicatus era de!itorul condamnat pentru neplata
datoriei si era trimis in inchisoarea personala a creditorului.&
=itus >i)ius a aratat ca in conditiile in care ma0oritatea
ple!ei era paupera se inre"istra un numar mare de con)entii
de acest "en ceea ce a dus la aser)irea ple!ei5 fata de
tratamentul !ar!ar ple!ea s-a rasculat in mai multe randuri.
1le!eii au aratat ca prefera sa fe scla)i la dusmani decat
scla)i in propria lor cetate. Insasi functia de tri!un al ple!ei a
fost creata in urma unei rascoale a nexilor. ituatia "rea a
nexilor a durat pana in anul -,? i.(r. cand romanii au dat
le"ea 1oetelia 1apiria prin care s-a interzis aser)irea
de!itorilor insol)a!ili, sin"urii ce mai puteau f tinuti in
lanturi erau detinutii pana la plata dreptului de dezro!ire.
Aparent doar le"ea 1oetelia 1apiria este fa)ora!ila
acestora, pentru ca, in fapt, edictarea s-a facut din moti)e
politice, caci in epoca adoptarii ei romanii se a7au in proces
expansionist, romanii nu mai a)eau ne)oie sa-si aser)easca
proprii cetateni si statul roman a)ea ne)oie de concursul
tuturor in sustinerea planurilor militare.
/. Contractul solemn in forma scrisa %contractul
litteris&
Romanii resimteau necesitatea unui sistem si"ur in
ceea ce pri)este pro!atiunea actelor 0uridice, contractele in
forma )er!ala cu martori nefind si"ure caci martorii puteau
8 Curs 10 Drept roman
muri@uita@minti, astfel romanii au inceput sa dea importanta
contractului in forma scrisa deoarece prezenta a)anta0ul ca
era usor de pro!at.
Contractul litteris se forma printr-o du!la inscriere,
facuta de catre !ancheri sau de catre alte persoane intr-un
re"istru personal in care isi notau incasarile si platile, numit
#codex accepti ex extensi$ si care a)ea doua ru!rici+
accepta@expensa %incasari si plati&.
Aaius ne informeaza ca aceste inre"istrari se numeau
#nomina$+
- nomina transcripticia a)ea functia de a crea o!li"atii
- nomina arcaria %casa de !ani& a)ea functia de a consemna
datoriile existente.
<unctiile contractului litteris erau restranse+
a. functia de inlocuire a unui de!itor cu altul 6 transcriptio a
persona in personam
!. functia de schim!are a cauzei 0uridice a unei o!li"atiuni 6
transcriptio a re in personam
Am!ele se inre"istreaza in re"istrul de incasari si plati
astfel+
- in cazul transcriptio a persona in personam 1rimus ii
datoreaza o suma de !ani lui ecundus, a)and de primit de
le =ertius o suma echi)alenta de !ani. 1entru a se face o
sin"ura plata, 1rimus con)enea cu ecundus ca =ertius sa
plateasca in locul lui, ecundus inre"istra in coloana platii ca
i-ar f dat lui =ertius o suma de !ani, mentiune pe care o
confrma prin semnatura:::::::.., iar la coloana
incasari ::::::::. Desi 1rimus nu platise nimic. Astfel
se stin" o!li"atiile lui 1rimus ::::::::..
%o no)atiune cu schim!are de de!itor&
- in cazul transcriptio a re in personam se presupune ca
de!itorul ii datoreaza creditorului o suma de !ani in )irtutea
unei )anzari %con)entie de !una credinta&, iar partile con)in
sa schim!e aceasta ::::::::. 1entru ca de!itorul sa
datoreze in )irtutea contractului litteris creditorul mentiona
la incasari ca a primit de la de!itor suma datorata din
)anzare desi nu primise nimic, iar la plati ca i-ar f dat o
suma de !ani cu imprumut desi nu-i daduse nimic, mentiune
pe care de!itorul ::::::::., astfel de!itorul
9 Curs 10 Drept roman
::::::::.. modifcare ce )enea in intampinarea
creditorului caci contractul litteris "enereaza o!li"atii de
drept strict mai se)er apreciate. Aste7, raspunderea
de!itorului pentru neexecutare era apreciata mai se)er %era
in interesul creditorului&.
In epoca postclasica practica re"istrelor a disparut si a
disparut si contractul litteris, totusi in institutele lui *ustinian
se )or!este despre o!li"atia litteris care nu tre!uie
confundata cu o!li"atia iz)orata din contractul litteris,
deoarece are o fzionomie distincta, o functie proprie si un
mod diferit de formare.
Aparitia o!li"atiei litteris se explica prin faptul ca in
timpul lui *ustinian, in mod frec)ent cand se incheia o
operatiune 0uridica, stipulatiune, partile redactau si un inscris
in care mentionau ca acea operatiune 0uridica a a)ut loc.
Aceste inscrisuri erau ser)ite ca pro! caci ele constatau
incheierea operatiunii si nu a)eau rol creator de o!li"atii.
Asemenea inscrisuri puteau f atacate in termen de , ani prin
#;uerela non numeratae pecuniae$. Daca de!itorul nu ataca
inscrisul in termen de , ani, o!li"atia consemnata de)enea
literala, iar actul de)enea inataca!il, aste7 de!itorul era
tinut sa plateasca suma mentionata in inscris.
B!li"atia litteris nu este efectul unui act, caci o!li"atia
se nastea din o!li"atia 0uridica ce a)usese loc, operatiune
consemnata in inscris, dar de)enea literala daca de!itorul nu
ataca inscrisul in termen de , ani.
10 Curs 10 Drept roman
11 Curs 10 Drept roman