Curs 8 Drept Roman

Transferul Obligatiilor
1. Cesiunea de creanta
2. Cesiunea de datorie
1. Cesiunea de creanta poate f defnita ca find operatiunea
juridica in care o persoana numita cedent transmite creanta sa
impotriva debitorului cedat unei alte persoane numita cesionar.
In epoca vece cesiunea de creanta s!a reali"at prin
intremediul novatiunii cu scimbare de creditor. #ovatiunea
repre"enta o restrangere a obligatiei ciar daca noua obligatie
avea acelasi obiect cu cea vece. Reali"area cesiunii de creanta
prin novatiune pre"enta si o serie de inconveniente$
! prin novatiune se stingeau accesoriile vecii obligatii
$garantiile% e&ceptiile etc
! novatiunea cu scimbare de creditor necesita si
consimtamantul debitorului. Din aceasta cau"a dupa
introducerea procedurii formulare s!a recurs la scema
contractului de mandat judiciar. 'stfel% s!a nascut o noua
aplicatie mandatul in rem suam (mandatul in propriul interes).
In aceasta situatie cedentul dadea mandat cesionarului sa!l
urmareasca in justitie pe debitor pentru valorifcarea creantei.
(andatul este adaptat pentru reali"area cesiunii de
creanta in mod e&ceptional% acest mandat se inceie in
interesul mandatarului. Dupa ce valorifca prin proces creanta
1 Curs 8 Drept roman
mandatarul nu mai era obligat sa remita mandatului foloasele
cuvenite% urmand a le pastra pentru sine.
)tape in evolutia mandatului in rem suam$
1. sistemul cesiunii de actiuni
2. sistemul actiunilor utile
*. sistemul actiunilor utile perfectionat in timpul imparatului
+ustinian
1. ,istemul cesiunii de actiuni
In aceasta etapa cedentul transmite cesionarului numai dreptul
de a intenta actiunea in locul cedentului. (andatarul nu
dobandeste o actiune proprie care sa!l aiba ca titular% ci actiona
pe seama si in numele cedentului.
)&istau inconveniente deoarece mandatarul neavand o actiune
proprie% ci o actiune derivata din actiunea de mandat era supus
riscului deoarece aceasta actiune depindea de soarta
contractului de mandat% or contractul de mandat este revocabil
oricand la initiativa mandantului si inceta prin moartea uneia
dintre parti.
(andantul ramanea titularul actiunii in justitie astfel incat el
putea oricand intenta actiunea impotriva debitorului cedat%
dupa cum il putea si ierta de datorie pe debitor.
Re"ulta ca mandatarul se a-a in incertitudine cu privire la
creanta pe care o dobandea% ce nu inceta decat in momentul lui
litis contestatio% in virtutea efectului e&tinctiv dreptul
mandantului dedus in justitie prin intermediul mandatarului
inceta% iar in virtutea efectului creator
.............................
2 Curs 8 Drept roman
2. ,istemul actiunilor utile
In sistemul actiunilor utile din momentul inceierii
contractului de mandat% cesionarul devenea titularul unor
actiuni proprii numite actiuni utile ce nu mai depindeau de
soarta contractului de mandat.
,e inlatura un inconvenient al sistemului cesiunii de actiuni
/10$ cedentul ramane titularul unor actiuni directe pe care le
putea valorifca oricand impotriva debitorului in detrimentul
cesionarului.
De fapt% debitorul cedat avea doi creditori$ pe cedent
/titulatul actiunilor directe0 si pe cesionar /titularul actiunilor
utile0% iar plata facuta de debitor oricaruia dintre ei era si
valabila si liberatorie pentru debitor.
1e fond situatia cesionarului nu s!a ameliorat pentru ca era
confruntat cu o incertitudine ce nu inceta decat in momentul lui
litis contestatio.
' fost necesara asadar o a * a etapa$
*. ,istemul actiunilor utile perfectionat in timpul imparatului
+ustinian
In aceasta etapa dupa somatiunea facuta debitorului de
catre cesionar numita denuntiatio% prin care cesionarul il
instiintea"a pe debitor ca el este titularul creantei impotriva
debitorului% obligatiile debitorului cedat nu se sting decat daca
platea cesionarului.
3 Curs 8 Drept roman
Daca ar f platit cedentului plata% desi valabila% nu era
liberatorie pentru debitor% astfel incat el ramanea in continuare
obligat sa mai plateasca inca o data cesionarului.
,e proceda la fel si in ca"ul cesiunii de datorie ca si in ca"ul
cesiunii de creanta s!a reali"at prin novatiunea cu scimbare de
debitor.
Dupa procedura formulara s!a recurs la sistemul de mandat
judiciar numit procuratio in rem suam.
Cedentul dadea mandat cesionarului sa stea in justitie in
calitate de parat in procesul intentat de creditor pentru
valorifcarea creantei si sa suporte consecintele sentintei de
condamnare.
(andatarul facea o donatiune indirecta mandantului%
admitand in mod voluntar sa suporte un prejudiciu.
1. 2arantiile personale
2. 2arantiile reale
1. 2arantiile personale
2arantia personala poate f defnita ca find procedeul juridic
prin care debitorului principal I se alatura unul sau mai multi
debitori accesori numiti garanti in scopul de a!l pune la adapost
pe creditor fata de consecintele unor eventuale insolvabilitati
ale debitorului principal.
3a origine garantiile personale s!au reali"at prin mijloace
juridice ce repre"entau aplicatiunile stipulatiunii$
! in epoca vece$ sponsio si fdepromissio
! in epoca clasica$ fdeiussio
4 Curs 8 Drept roman
3a interventia pretorului s!a recurs la alte noi garantii% dar
neformale$
a) pactul de constituit
b) mandatum pecuniae credendae
c) receptum argentarii
(ijloace formale
'. ,ponsio se reali"a ca mecanism prin
intermediul unui contract alaturat contractului principal. 'stfel
dupa ce se inceia contractul principal /intrebare si raspuns0
intre creditor si debitorul principal se inceia alaturat cel de!al
doilea contract.
Creditorul il intreba pe garant $ Idem dari spondes4 /promiti
acelasi lucru ca si debitorul principal40. 2arantul raspundea$
,pondeo /promit0
5erbul spondeo avea o valoare aparte la romani% nu avea
doar o semnifcatie juridica% ci si una mistico!religioasa astfel se
considera ca verbul spondeo are insusirea de a atrage gratia
"eitatilor asupra operatiunii juridice reali"ate.
#umai romanii aveau acces la galeria propriilor "ei astfel
incat rostirea spondeo era re"ervata cetatenilor romani.
)volutia econimiei de scimb i!a determinat pe romani sa
intre in contacte economice cu strainii% peregrinii astfel s!a
nascut necesitatea ca peregrinii sa devina garanti personali.
' fost creata o noua forma de garantie personala numita
fdepromissio.
5 Curs 8 Drept roman
6. 7idepromissio se reali"a la fel ca si sponsio prin inceierea
a doua contracte alaturate% deosebirea era ca verbul pronuntat
era acum fdepromitto ce inseamna promit cu loialitate% verb la
care peregrinii aveau acces.
,ponsio si fdepromissio pre"entau inconveniente$
! de regula creditorul il urmarea mai intai pe garantul personal
pe care il stia solvabil si nu pe debitorul principal. De altfel%
creditorul nici nu i!ar f putut urmari pe amandoi din cau"a
efectului lui litis contestatio caci daca l!ar f urmarit mai intai pe
debitorul principal dreptul sau s!ar f stins% iar daca l!ar f gasit
insolvabil nu ar mai f avut dreptul de actiune impotriva
garantului personal.
! garantul urmarit de crdeitor si care acita creanta nu
dispunea de mijloc juridic pentru a se regresa impotriva
debitorului principal si a se despagubi astfel pentru plata
facuta.
! de asemenea% in ca"ul pluralitatii de garanti ei erau tinuti
solidari fata de creditor% acesta se indrepta impotriva oricaruia
dintre ei pentru intreaga datorie% garantul ce platea creditorului
nu avea mijloc juridic pentru a se indrepta impotriva co!
garantilor si pentru a le cere partea lor contributiva din datorie.
'ceasta situatie a dainuit mult timp% insa% fata de
protestele plebeilor statul roman a luat masuri de ameliorare a
garantilor personali% masuri concreti"ate in promulgarea a 8
legi% prin care a fost imbunatatita situatia garantilor.
1. Legea Publilia
2. Legea Appuleia
3. Legea Cicereia
6 Curs 8 Drept roman
4. Legea Furia de sponsu
1. 1otrivit legii Publilia garantul ce era obligat prin sponsio
dobandeste dreptul de a se regresa impotriva debitorului
principal daca acesta nu!i restituia garantului intr!un anumit
termen ceea ce acesta platise creditorului pentru debitorul
principal.
2. Legea Appuleia se aplica pluralitatii de garanti indiferent
daca se obligau prin sponsio sau fdepromissio% garantul care
platea dobandea dreptul de a!I urmari pe co!garanti pentru
partea lor din datorie.
3. Legea Cicereia prevedea in sarcina creditorului obligatia de a
declara numarul garantilor personali si valoarea datoriei astfel
garantate.
4. Legea Furia de sponsu era cea mai importanta dintre cele 8
legi si cuprindea 2 dispo"itii importante$
a. in momentul scadentei daca sunt mai multi garanti datoria
se imparte de drept intre toti garantii indiferent daca sunt sau
nu solvabili% re"ulta ca plata efectiva se facea de catre garantii
solvabili. In acest ca"% consecintele insolvabilitatii unora dintre
garanti erau suportate de creditor.
b. datoriile lui sponsor si fdepromisor% contractate in Italia% se
stingeau in termen de 2 ani. 'ceasta masura a fost edictata in
scopul sprijinirii garantilor personali% deoarece trecerea unui
timp mai indelungat agrava situatia acestora ca urmare a
cumularii de doban"i aferente datoriei garantate.
7ata de dispo"itiile celor 8 legi a fost randul celor bogati sa
fe nemultumiti de aceste facilitati. ,!a creat in epoca clasica o
noua forma de garantie personala numita fdeiussio% ce avea
7 Curs 8 Drept roman
acelasi mecanism ca sponsio si fdepromissio verbul find in
acest ca" fdeiubeo /consimt pe cuvantul meu0.
'ceasta forma de garantie a fost confgurata ulterior celor
8 legi% ea nu a ca"ut in sfera de reglementare a acestor legi.
2arantii personali obligati prin fdeiussio se numeau
fdeiussori% s!au va"ut in situatia garantilor personali a-ati
inaintea promulgarii celor 8 legi$
! puteau f urmariti inaintea debitorului principal
! garantul care a platit datoria nu are posibilitatea de a se
intoarce impotriva debitorului principal
! daca ar f intentat actiunea impotriva debitorului principal
creditorul s!ar f gasit in imposibilitatea de a!l urmari pe garant.
................................
...
Cu privire la acesti fdeiussori s!a pus problema ameliorarii
situatiei lor prin instituirea unor masuri edictate in favoarea lor%
si anume% * benefcii$
! benefciul de cesiune de actiuni
! benefciul de divi"iune
! benefciul de discutiune
a. 6enefciul de cesiune de actiuni a fost o creatie a
jurisconsultilor romani care au aratat ca nu creditorul care este
platit de garant are in virtutea principiului ecitatii% obligatia de
a transmite garantului toate actiunile pe care el% creditorul le
mai avea impotriva debitorului principal pentru a!i oferi
garantului posibilitatea de se indrepta imptriva debitorului
principal si pentru a!si recupera plata facuta.
8 Curs 8 Drept roman
In acest scop garantului i!a fost pusa la dispo"itie o
e&ceptiune de dol prin care garantul invoca in fata
magistratului in ca"ul in care era cemat in justitie de creditor
si constata ca acest creditor nu vrea sa!I transmita actiunile pe
care le avea impotriva debitorului principal.
In fa"a a doua% judecatorul verifca starea de fapt si daca
constata ca reclamantul creditor nu a transmis actiunile sale
impotriva debitorului catre parat socotea ca e&ceptia de dol
este intemeiata si pronunta o sentinta de absolvire a garantului
ceea ce ecivala pentru creditor cu pierderea dreptului sau de
creanta.
Creditorul reclamant prefera sa!i transmita paratului
garant inca din fa"a intai actiunile sale impotriva debitorului
principal.
In practica se puteau ivi complicatii$
! in ca"ul in care creanta era garantata cu o garantie personala
si cu o garantie reala /ipoteca0. Daca la scadenta debitorul nu
platea si creditorul prefera sa valorifce garantia personala% in
virtutea benfciului dreptului de actiune% el trebuia sa transmita
garantului care platea garantia ipotecara pe care nu o
valorifcase% numai ca ipoteca este accesorie numai pentru
garantiile ...... astfel urma soarta acetseia si se stingea
odata cu aceasta
! in momentul in care garantul platea creditorului datoria se
stingea si actiunea ipotecara care ramanea lipsita de obiect%
astfel incat garantul practic nu putea benefcia de aceasta
actiune.
9 Curs 8 Drept roman
Romanii au recurs la un artifciu% au decis pentru astfel de
situatie considerandu!se ca prin plata facuta de garant de fapt
nu se acita datoria ci se cumpara dreptul de ipoteca%
re"ervandu!se posibilitatea garantului de a recurge la garantia
ipotecara.
b. 6enefciul de divi"iune a fost introdus printr!o masura
cuprinsa in epistula 9adriani . In temeiul acestui benefciu% in
momentul lui litis contestatio daca erau mai multi garanti%
garantul urmarit de creditor putea cere ca datoria sa se imaprta
intre toti garantii solvabili si in viata.
'cest benefciu se aseamana cu masura din legea 7uria de
sponsu si e&ista * deosebiri intre benefciul de divi"iune si
masurile din legea 7uria de sponsu care fac ca acest benefciu
sa fe mai putin favorabil decat masurile din lege$
! divi"iunea datoriei intervenea numai la cererea garantului.
Daca garantul urmarit nu cerea aceasta divi"iune el urma sa
plateasca intreaga datorie si nu avea posibilitatea de a se
regresa impotriva co!garantilor pentru plata partilor din datorie.
! in sistemul benefciului de divi"iune datoria se imparte numai
pentru garantii solvabili si in viata. Consecintele insolvabilitatii
unuia dintre garanti erau suportate de garantii solvabili si nu de
catre creditor.
! momentul la care avea loc divi"iunea datoriei este cel al lui
litis contestatio /benefciul de divi"iune0% datoria se imparte la
momentul scadentei /legea 7uria de sponsu0
Intre momentul scadentei si momentul lui litis contestatio
trecea o perioada de timp.
10 Curs 8 Drept roman
c. 6enfciul de discutiune conferea garantului urmarit de a cere
creditorului sa!l urmareasca mai intai pe debitorul principal si
doar dupa aceea daca era insolvabil debitorul principal sa se
indrepte impotriva garantului.
'cest sistem% desi logic% nu a putut functiona la Roma
datorita efectului e&tinctiv al lui litius contestatio. 'cest efect
putea f eludat printr!o conventie intre creditor si garant prin
care garantul promitea ca daca creditorul il va urmari cu
intaietate pe debitorul principal si il va gasi insolvabil% atunci el%
garantul% nu se va prevala de efectul e&tinctiv al lui litis
contestatio.
'cest sistem a dainuit pana in :*1% atunci cand imparatul
+ustinian a abrogat in mod e&pres efectul e&tinctiv al lui litis
contestatio% moment in care benefciul de discutiune a putut f
aplicat intocmai /printr!o consitutiune data in anul :*: se
prevede e&pres obligatia creditorului de a!l urmari mai intai pe
debitorul principal0.
11 Curs 8 Drept roman