GARANTAREA OBLIGAIILOR

16.1. Consideratii generale privind garantiile obligatiilor

Se cunoaste ca scopul final al asumarii oricarei obligatii l constituie executarea acesteia ntocmai cum a fost
angajata, or, n aceasta ordine de idei, creditorul diligent poate si ar trebui sa ia masurile corespunzatoare prin care sa
prentmpine riscul insolvabilitatii debitorului. Asigurarea executarii unei obligatii se nfaptuieste si pe calea garantarii ei,
privita ca masura constituita n acest scop[1].
n sistemele de drept, obligatia este garantata prin diverse instrumente juridice accesorii, numite !garantii!.
"arantarea executarii obligatiilor se poate realiza prin doua categorii de mijloace juridice#generale si speciale[$].
%ijloacele juridice generale sunt recunoscute tuturor creditorilor n temeiul dreptului de gaj general pe care&l au
asupra patrimoniului debitorului, conform art.1'1( )od civil# !oricine este obligat personal este tinut de a ndeplini
ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare!. )reditorii care beneficiaza doar de mijloacele
generale de garantare a realizarii drepturilor lor de creanta sunt numiti n literatura de specialitate[*] creditori
chirografari. + alta opinie[,] a fost exprimata n sensul ca creditorii c-irografari au acea garantie constnd n dreptul de gaj
general care priveste, n principiu, totalitatea bunurilor debitorului, asa cum si cte sunt la data executarii silite, indiferent de
modificarile petrecute n patrimoniul debitorului de la data nasterii creantei .bunurile prezente/ si pna la momentul
executarii creantei .bunurile viitoare/. )u alte cuvinte, obiectul dreptului de gaj al creditorilor c-irografari l constituie
nsusi patrimoniul debitorului, iar nu bunurile concrete care l compun, deoarece acesta poate fi supus, n virtutea
dinamismului sau, modificarii de&a lungul existentei sale .debitorul poate dispune liber de bunurile sale, fara a fi ngradit n
actiunile sale, atta timp ct creditorii nu au procedat la realizarea creantei lor si cu conditia ca debitorul sa fie de buna
credinta, si nu sa&si mareasca n mod fraudulos insolvabilitatea n dauna creditorilor sai/. Actele de dispozitie facute de
debitor cu privire la bunurile ce alcatuiesc patrimoniul sau sunt opozabile de la nasterea creantei pna la urmarirea
bunurilor, sub rezerva dreptului pe care acestia l au de a cere, pe cale judecatoreasca, revocarea actelor facute de debitor n
frauda drepturilor lor, pe calea actiunii pauliene, conform art.0'1 )od civil.
2nsolvabilitatea debitorului se traduce prin depasirea activului de catre pasiv, ceea ce impieteaza asupra capacitatii
debitorului de a&si executa la timp si n mod corespunzator datoriile ce&i incumba. n aceasta ordine de idei, dreptul de gaj
general al creditorilor c-irografari reprezinta cea mai generala garantie pentru executarea obligatiilor si n acelasi timp si cea
mai putin eficace, ntruct nu nlatura riscul insolvabilitatii debitorului, nu confera posibilitatea ndestularii creditorului cu
preferinta fata de alti creditori ai aceluiasi debitor si nici nu confera posibilitatea urmaririi bunurilor din activul debitorului
oriunde s&ar afla ele.
n legatura cu ineficienta gajului general ar mai trebui amintit ca el confera pozitie de egalitate tuturor creditorilor
din categoria celor c-irografari, fapt ce genereaza urmatoarea situatie# n cazul n care sumele obtinute n urma procedurii
executarii silite nu sunt suficient de acoperitoare pentru satisfacerea n ntregime a tuturor creantelor, acestea se vor imputa
.deduce/ proportional asupra valorii creantelor, conform art.1'10 )od civil&!bunurile unui debitor servesc spre asigurarea
comuna a creditorilor sai, si pretul lor se mparte ntre ei prin analogie, afara de cazul cnd exista ntre creditori cauze
legitime de preferinta!.3 4rin analogie5 se ntelege 3proportional cu valoarea creantelor respective5.
6e asemenea, dreptul de gaj general confera creditorilor o serie de prerogative, precum#
a/ dreptul de lua masuri de conservare n legatura cu un bun sau mai multe bunuri7 de exemplu, ei pot cere nfiintarea
unui sec-estru asigurator7 acesta consta n indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debitorului&prt,
asigurndu&se astfel posibilitatea de realizare efectiva a executarii silite .prin ec-ivalent sau, dupa caz, n natura/ n situatia
obtinerii unui titlu executoriu[1]7
b/ posibilitatea recunoscuta de lege .art.0', )od civil/ creditorului de a introduce actiunea oblica sau subrogatorie pentru
a nlatura neglijenta debitorului n exercitarea propriilor sale drepturi7
c/ posibilitatea de a cere, pe cale judecatoreasca, revocarea actelor facute de debitor n frauda drepturilor lor, pe calea
actiunii pauliene, conform art.0'1 )od civil, dupa cum am amintit si mai sus7
d/ posibilitatea de a trece la executarea silita asupra bunurilor debitorului.
%ijloacele juridice speciale s&au nascut din nevoia imperioasa de a evita sau de a reduce o data n plus riscul insolvabilitatii
debitorilor, ntarindu&le astfel pozitia n cadrul circuitului juridic la care participa. 4e cale de consecinta, prin garantii, altele
dect gajul general, se poate ajunge la una din urmatoarele situatii#
1.nlaturarea egalitatii dintre creditori, unul sau unii dintre acestia fiind pusi, prin c-iar garantia respectiva, ntr&o situatie
privilegiata, fie
$.adaugarea la gajul general existent a unui alt gaj general, purtnd asupra patrimoniului unei alte persoane dect debitorul,
care se obliga, n subsidiar, sa execute obligatia debitorului n cazul n care el nu o face de bunavoie[8].
9ot doctrinei de specialitate i&a revenit si de aceasta dat 1:11:m1$1; 107 sarcina de a formula o definitie notiunii de
!garantie!, n lipsa uneia legale.
Astfel, ntr&o opinie['] se considera ca, garantiile pot fi definite ca fiind !acele mijloace juridice care, dincolo de limitele
dreptului de gaj general si n plus fata de acest drept, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare,
constnd, de regula, fie ntr&o prioritate fata de ceilalti creditori, fie n posibilitatea ca, n caz de neexecutare din partea
debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s&a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului!.
9ot astfel s&a ncercat conturarea unei acceptiuni n sens larg a aceleiasi notiuni, conform careia !garantie, n sens larg .lato
sensu/, nglobeaza pe lnga garantiile propriu&zise si alte institutii juridice precum# arvuna, clauza penala, solidaritatea,
indivizibilitatea etc.![(], cu precizarea ca arvuna si clauza penala nu sunt considerate garantii propriu&zise pentru
urmatoarele considerente#
& n cazul convenirii unei arvune, daca executarea obligatiei nu a avut loc din vina celui ce a platit&o, acesta nu mai
poate pretinde restituirea ei, n timp ce, daca executarea devine imposibila pentru primitorul arvunei, acesta o va restitui
ndoit .art.1$0( )od civil/,
& iar n cazul stipularii unei clauze penale, cel ce nu&si executa obligatia este tinut la plata sumei prestabilite,
reprezentnd ec-ivalentul considerat ca va fi ncercat de creditor prin neexecutarea obligatiei de catre debitor, fara a mai fi
nevoie de vreo dovada n acest sens din partea creditorului,
ori, nici una din cele doua institutii juridice nu adauga ceva la dreptul de gaj general al creditorului c-irografar asupra
patrimoniului debitorului sau.
"arantiile obligatiilor sunt mijloace juridice accesorii unui raport juridic obligational principal, prin care creditorul
si asigura posibilitatea executarii n natura a creantei sale. "arantiile constituie, n consecinta, modalitati de asigurare a
executarii n natura a obligatiei, conserva anumite bunuri mobile sau imobile ale debitorului n vederea executarii silite a
creantei. n timp ce unele garantii sunt legale, actionnd n virtutea legii .cauzele legale de preferinta7 unele ipoteci7 dreptul
de retentie etc./, altele se stabilesc prin acordul partilor contractante .gajul, fidejusiunea, unele ipoteci etc./.
16.2. Functiile garantiilor
n doctrina,[0]au fost retinute doua functii importante ale garantiilor.
+ prima functie este aceea de asigurare a creditului, ce se realizeaza prin faptul mobilizarii tuturor bunurilor debitorului sau
numai a unora dintre acestea pentru garantarea creditorului. "arantiile reale fixeaza limita maxima a creditului pe care l
poate obtine o persoana, egal cu valoarea bunurilor mobile de care dispune si care pot fi gajate sau a celor imobile care pot
fi ipotecate.
!6epozitul asigurator! reprezinta a doua functie pe care o ndeplineste numai gajul, dintre garantii. Astfel, gajul cu
deposedare evita pericolul nstrainarii de catre debitor a bunului gajat, facnd posibila exercitarea privilegiului creditorului,
contribuind astfel la realizarea functiei de asigurare a creditorului si implicit a creditului.
16.3.Evolutia garantiilor
n decursul anilor, sistemul garantiilor a ramas n linii mari acelasi, desi frecventa lor a fost n continua sc-imbare.
<iteratura de specialitate[1:] mentioneaza ipoteca printre primele garantii cunoscute n =giptul antic, avnd o
ntrebuintare frecventa.
4rima garantie reala cunoscuta la >oma a fost !fiducia!, care presupunea transmiterea dreptului de proprietate asupra
unui bun, creditorul obligndu&se sa&l retransmita proprietarului dupa ce acesta si va fi ac-itat integral si n mod
corespunzator obligatia. ?lterior, ca o specializare a fiduciei a aparut !pignus! sau !gajul!, care viza att bunurile mobile,
ct si pe cele imobile7 bunul nu mai trecea n proprietatea creditorului, care era de data aceasta un simplu detentor al bunului
pna la executarea obligatiei.
<a romani, cea mai des uzitata garantie nsa era fidejusiunea, garantie personala ce se putea constitui att n cadrul,
ct si n afara unui proces. Sub perioada dominatiei mparatului @ustinian, fidejusorul a dobndit beneficiul de discutiune,
ceea ce i conferea o situatie deosebita de cea a debitorului solidar si preferabila acestuia.
n epoca feudala, garantiile imobiliare au dobndit o nsemnatate deosebita fata de cele mobiliare.
4rocesul de transformare a garantiilor reale a continuat n timpul >evolutiei franceze cnd s&a reglementat publicitatea
ipotecilor prin transcriptiunea imobiliara, prin care s&a urmarit asigurarea evidentei, sigurantei si opozabilitatii fata de terti a
actelor juridice prin care se constituie, se transmite si se stinge dreptul real de ipoteca .sistem preluat n dreptul romn prin
numeroase articole ale vec-iului cod de procedura civila si prin codul civil/.
n economia capitalista dezvoltata, bunurile mobile au devenit considerabil mai valoroase ca pna n acel moment, fapt ce a
dus la aparitia titlurilor de credit, ce ncorporau anumite drepturi de creanta, care la rndul lor trebuiau garantate .prin aval,
de exemplu, garantie speciala de plata a unei cambii data de un tert/. Astfel, preferintele s&au ndreptat spre garantiile
mobiliare perfectionate . cautiunea bancara, garantia bancara autonoma/. =le se folosesc cu precadere, deoarece creditul
imobiliar, extrem de oneros si de formalist, a devenit o piedica n calea desfasurarii raporturilor juridice.
n acest context, nca mai apar noi forme de garantii, care fie se adauga celor existente, fie le modifica continutul, cum ar fi,
de exemplu, garantii specifice anumitor ramuri de drept .dreptul comertului international, dreptul transporturilor/, forme
specifice de garantare a creditelor, n special cautiuni bancare, ori c-iar aplicatii noi ale garantiilor cunoscute, cu unele
modificari de regim fata de )odul civil .garantiile reale mobiliare, astfel cum sunt reglementate de <egea nr. 00A $8 mai
1000 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice[11]/.
16.4.Reglementarea legala a garantiilor
)odul civil constituie izvorul de baza al garantiilor civile, continnd o serie de prevederi n aceasta materie# 9itlul
B2C intitulat !6espre fidejusiune .cautiune/!, 9itlul BC !6espre amanet .gajul/!, 9itlul BC222 !6espre privilegii si ipoteci!.
4revederile )odului civil, dreptul comun n materie, se aplica n coroborare cu dispozitiile privind garantiile si
cauzele de preferinte prevazute n diferite legi speciale# <egea nr. 00A $8 mai 1000 privind unele masuri pentru accelerarea
reformei economice, care instituie un regim unitar pentru garantiile reale mobiliare7 +.". nr.11A1008 privind executarea
creantelor bugetare7 prevederile )odului de procedura civila privind ordinea de preferinta a unor creante .art.,:0
).proc.civ./7 <egea nr.$$A1080 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea n legatura cu
gestionarea bunurilor, astfel cum a fost modificata prin <egea nr.1,A100, .cu mentiunea ca ultimele doua legi mentionate au
ca domeniu de aplicare gestionarii angajati de agentii economici si autoritatile sau institutiile publice/ etc.

16.5.Clasificarea garantiilor
)odul civil reglementeaza doua feluri de garantii# garantii reale si garantii personale.
Garantiile personale sunt acele mijloace juridice prin care una sau mai multe persoane convin cu creditorul, printr&un
contract accesoriu, sa ac-ite acestuia datoria debitorului atunci cnd acesta nu o va plati din proprie initiativa. <egea
reglementeaza o singura garantie personala# fidejusiunea .cautiunea/.
Garantiile reale sunt acele mijloace juridice care constau n afectarea unui bun al debitorului n vederea asigurarii
executarii obligatiei asumata de debitor. "arantiile reale instituie n favoarea creditorului un drept de urmarire si un drept de
preferinta. Sunt garantii reale# gajul, ipoteca, privilegiul si dreptul de retentie .debitum cum re iunctum/ care constituie o
garantie reala imperfecta.
Dupa cum am mai amintit, o functie asemanatoare fidejusiunii o au indivizibilitatea si solidaritatea pasiva.
Faptul ca att indivizibilitatea, ct si solidaritatea pasiva, includ n raportul obligational un alt debitor principal,
evita unele incoveniente ale fidejusiunii, nsa nu pot fi considerate drept garantii propriu-zise.
16.6. Garantii personale. Fideusiunea !cautiunea"
16.6.1. #otiunea si felurile fideusiunii.
Didejusiunea sau cautiunea este singura garantie personala reglementata de )odul civil romn. n sistemul nostru de
drept, nca de la nceputurile sale, fidejusiunea a fost cunoscuta sub denumirea de !c-ezasie![1$].
6in dispozitiile art.181$ )od civil, n conformitate cu care !cel ce garanteaza o obligatie se leaga catre creditor de a
ndeplini nsusi obligatia pe care debitorul nu o ndeplineste!, deducem ca fidejusiunea este un contract accesoriu,
consensual si unilataral, cu titlu gratuit, prin care o persoana, numita fidejusor, se obliga fata de un creditor sa execute
obligatia debitorului, atunci cnd acesta nu si&ar executa&o, la scadenta.
Didejusorul se poate angaja din punct de vedere juridic sa garanteze obligatia debitorului dintr&un contract principal,
c-iar daca nu are consimtamntul acestuia si c-iar fara ca acesta din urma sa stie, conform art.1811 alin.1 )od civil
.!oricine poate sa se faca fidejusore, fara ordinea si c-iar fara stiinta acelui pentru care se obliga!/. %ai mult, se poate
garanta nu numai debitorul principal, ci si fidejusorul nsusi al acestuia, n conformitate cu dispozitiile alin.$ ale aceluiasi
articol .!asemenea se poate face nu numai pentru debitorul principal, dar si pentru fidejusorul acestuia!/.
2nstitutia juridica pe care o analizam prezinta urmatoarele trasaturi#
are natura contractuala, fidejusiunea fiind un contract unilateral .prin acest contract iau nastere obligatii numai n
sarcina fidejusorului/ si accesoriu .contractul de fidejusiune are caracter accesoriu fata de un alt contract principal,
aplicndu&i&se, n consecinta regula de drept conform careia !accesoriul urmeaza soarta principalului! sau accesorium
sequitur principale/7
fidejusiunea reprezinta acordul de vointa intervenit ntre creditorul unei persoane si o terta persoana de contractul
principal, numita fidejusor7
fidejusorul garanteaza fie pe debitorul principal, fie c-iar un fidejusor al acestuia7
contractul de fidejusiune se nc-eie cu sau fara acordul ori cunostinta debitorului garantat sau a garantului
personal al acestuia.
n functie de izvorul ei, fidejusiunea a fost considerata ca fiind legala, judecatoreasca si conventionala[1*].
%entionam cu privire la aceasta clasificare ca primele doua feluri de fidejusiune, legala si judecatoreasca, nu contravin
nicicum naturii juridice contractuale a fidejusiunii7 aceasta deoarece n cele doua cazuri mentionate legea sau instanta
judecatoreasca sunt cele care impun aducerea, n anumite situatii date, a unui fidejusor, fara nsa sa&l indice sau sa&l oblige
ntr&un fel pe acesta. n cele din urma, nici legea, nici vreo nc-eiere judecatoreasca, nu pot substitui acceptul fidejusorului
cu privire la perfectarea contractului de fidejusiune.
Didejusiunea se aseamana, neidentificndu&se nsa, cu solidaritatea[1,]. n timp ce, la solidaritate, creditorul poate
considera pe oricare dintre debitorii solidari drept debitor principal, oricare dintre ei putnd fi tinut sa execute ntreaga
datorie, cu drept de regres mpotriva celorlalti, n cazul fidejusiunii, fidejusorul este numai un debitor accesoriu, obligat
numai n subsidiar.
)ontinutul si ntinderea obligatiei fidejusorului nu pot fi mai mari dect ale debitorului, !nsusi obligatia pe care
debitorul nu o ndeplineste! este expresia codului civil, pentru ca ar contraveni caracterului accesoriu al conventiei de
fidejusiune, dar exista posibilitatea pentru fidejusor sa garanteze numai pentru o parte a obligatiei principale. n sustinerea
acestei opinii, amintim dispozitiile art.181, )od civil. !Didejusiunea nu poate ntrece datoria debitorului, nici poate fi facuta
sub conditii mai oneroase. 4oate fi nsa numai pentru o parte a datoriei si sub conditii mai putin grele. )autiunea ce ntrece
datoria sau care este contractata sub conditii mai oneroase e valida numai pna n masura obligatiei principale!.
Accesorium sequitur principale impune ca obligatia principala, care este garantata, sa existe, sa fie determinata sau
determinabila si sa fie valabil contractata, pentru ca nsasi fidejusiunea sa existe si sa fie valabila. "arantarea unei obligatii
viitoare impune fidejusiunii o modalitate, respectiv conditia suspensiva ca obligatia principala sa se nasca. "arantarea unei
obligatii nule absolut .de exemplu, o obligatie contractata sub o conditie potestativa din partea celui care se obliga & art.1:1:
)od civil/ este ea nsasi nula absolut. 6upa cum sanctiunea nulitatii relative a obligatiei principale atrage dupa sine anularea
obligatiei fidejusorului, numai ca, n acest caz, obligatia fidejusorului subzista pna la pronuntarea -otarrii de anulare ori se
consolideaza prin confirmarea obligatiei principale de partea n drept care fusese lezata n contractul initial.
6ispozitiile art.181* alin.$ )od civil prevad# !)u toate acestea, se poate face cineva fidejusorele unei obligatii ce
poate fi anulata n virtutea unei exceptii personale debitorului, cum de pilda n cazul de minoritate!7 ceea ce nseamna ca,
daca obligatia principala se anuleaza pentru lipsa de capacitate a debitorului principal, obligatia fidejusorului ramne
valabila, cu exceptia cazului n care fidejusorul va nlatura prezumtia legala relativa, dovedind ca el nu a cunoscut starea de
incapacitate a debitorului principal.
S&a exprimat si opinia potrivit careia prin fidejusiune poate fi garantata c-iar si o obligatie naturala, cu conditia ca
cel ce garanteaza sa cunoasca natura obligatiei[11]. Dacem precizarea ca obligatia naturala este lipsita de sanctiune,
neputnd fi supusa executarii silite, ceea ce nseamna ca fidejusorul nu s&ar putea regresa mpotriva debitorului principal.
Didejusiunea este legala, de exemplu, n cazul prevazut de art. 1: din <egea nr. $$A1080 privind angajarea
gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea n legatura cu gestionarea bunurilor, cu modificarile ulterioare, prin care
gestionarul debitor este obligat sa aduca un garant, care sa se oblige fata de unitatea bugetara ca va acoperi eventualele
prejudicii pe care le&ar cauza gestionarul n cursul gestiunii.
?n caz de fidejusiune judecatoreasca este cel reglementat de art. $'0 )od procedura civila, care reglementeaza
procedura ncuviintarii unei executii vremelnice7 cnd -otarrea se va referi la bunuri, instanta poate cere reclamantului sa
aduca un fidejusor care sa garanteze acoperirea pagubelor care s&ar produce&!instanta poate ncuviinta executia vremelnica a
-otarrilor privitoare la bunuri ori de cte ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a
dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita n ntrziere7 n acest caz, instanta va putea
obliga la darea unei cautiuni!.
Die legala, fie judecatoreasca, fidejusiunea are un caracter conventional, deoarece !nimeni nu poate deveni garant&
fidejusor n afara vointei sale![18]. )aracterul contractual al fidejusiunii va fi pastrat n ambele situatii.
16.6.2. Caracterele uridice ale fideusiunii
)aracterele juridice ale fidejusiunii sunt urmatoarele#
a" Caracterul accesoriu al fidejusiunii fata de obligatia principala n vederea garantarii careia se nc-eie.
)onsecintele caracterului accesoriu al fidejusiunii sunt multiple.
Astfel, fidejusiunea va urma ntotdeauna soarta obligatiei principale. Ea nu poate exista n absenta unei
asemenea obligatii. otodata, mai este necesar ca obligatia principala sa fie valida. ! prevede expres art. "#$$
%od civil& 'fidejusiunea nu poate exista dect pentru o obligatie valida'. Aceasta regula are nsa o exceptie, n
sensul ca fidejusiunea va putea exista si atunci cnd obligatia principala este anulabila n virtutea unei exceptii
personale a debitorului cum ar fi, de exemplu, pentru cauza de minoritate (art. "#$) %od civil*.
Didejusiunea nu poate fi mai mare dect datoria debitorului si nici nu poate fi facuta n conditii mai oneroase .art.
181, alin. 1 )od civil/, putnd nsa, per a contrario, sa poarte asupra numai a unei parti din obligatia principala ori n
conditii mai putin oneroase dect aceasta.
4otrivit art. 181' )od civil, fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se ntinde la toate accesoriile unei
datorii, precum si la c-eltuielile ocazionate cu urmarirea silita.
)aracterul accesoriu al fidejusiunii a fost retinut si n practica instantelor judecatoresti. Astfel, s&a stabilit ca
!Didejusiunea este un contract accesoriu si subsidiar n temeiul caruia garantul se obliga fata de creditor la executarea
obligatiei de care este tinut debitorul![1'].
De asemenea, contractul de fidejusiune este un contract accesoriu care dureaza att timp ct dureaza si
contractul principal. %onexiunea dintre cele doua contracte explica att efectele fidejusiunii n raport cu obligatia
principala, n lipsa careia obligatia fidejusorului nu poate exista, ct si ntinderea obligatiei fidejusorului, ce nu
poate ntrece datoria debitorului.
b" Caracterul gratuit al contractului de fidejusiune.
Acesta rezulta din faptul ca fidejusorul nu urmareste nici un avantaj patrimonial prin perfectarea contractului de
fidejusiune. Eimic nu mpiedica nsa ca partile sa convina o anumita contraprestatie n favoarea fidejusorului, fapt ce ar da
contractului un caracter oneros, gratuitatea fiind de natura, si nu de esenta fidejusiunii.
Desi gratuita, fidejusiunea nu este o liberalitate, ntruct legea a statuat n favoarea fidejusorului dreptul
de a se regresa mpotriva debitorului pe care-l garanteaza+ art."#,- %od civil prevede ca 'confuziunea urmata
ntre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea (mostenirea* unuia de catre altul, nu stinge actiunea
creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor'.
c" Caracterul consensual al fidejusiunii.
)ontractul de fidejusiune se nc-eie prin simplul acord de vointa al partilor. Eu este necesara ndeplinirea unor
formalitati pentru a lua nastere n mod valabil. )a si n cazul oricarui act juridic civil, forma scrisa se cere numai pentru a se
putea face dovada contractului n caz de litigiu, conform art.1101 )od civil !dovada actelor juridice al caror obiect are o
valoare ce depaseste suma de $1: lei, c-iar pentru depozit voluntar, nu se poate face dect sau prin act autentic, sau prin act
sub semnatura privata!.
Art. 1818 )od civil prevede doar ca fidejusiunea sa fie expresa, sa rezulte cu claritate din contract. 6e asemenea,
fidejusiunea nu poate depasi limitele n care s&a contractat. 6upa cum, n situatia n care mai multe persoane au garantat
pentru unul si acelasi debitor, fata de acelasi creditor, fiecare din ele poate fi tinuta pentru ntreaga datorie& n conformitate
cu prevederile art.1888 )od civil !cnd mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru una si aceeasi datorie,
fiecare din ele ramne obligata pentru datoria ntreaga!&, cu drept de regres ulterior fata de ceilalti fidejusori si fata de
debitorul nsusi.
Didejusiunea nu trebuie confundata nsa cu delegatia, care este o conventie si n acelasi timp un mod de transformare
a obligatiilor, prin care debitorul dintr&un raport juridic preexistent aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea
debitor, prin care acesta din urma se obliga fie alaturi de primul debitor, fie n locul sau[1(]. 6eosebirea consta n aceea ca
cel ce se obliga&delegatul& nu este un debitor accesoriu, ca la fidejusiune, ci este un debitor principal.
d" Caracterul unilateral al fidejusiunii consta n faptul ca fidejusiunea da nastere la obligatii doar n sarcina
fidejusorului fata de creditor. )reditorul nu&si asuma nici o obligatie, cu exceptia cazului cnd partile convin n mod expres
aceasta .transformnd contractul dintr&unul unilateral si gratuit ntr&unul bilateral sau sinalagmatic si oneros/.
16.6.3.Conditiile de validitate ale fideusiunii.
)ontractul de fidejusiune trebuie sa ndeplineasca toate conditiile de validitate de fond .capacitate de a contracta,
consimtamnt valabil exprimat de catre parti, obiect determinat si cauza licita& art.0,( )od civil/ si de forma ale oricarui
contract. ?nele conditii speciale se cer nsa fidejusorului. %entionam ca acestea sunt urmatoarele#
fidejusorul sa fie solvabil& Aceasta conditie rezulta din coroborarea dispozitiilor art.1810 )od civil!debitorul obligat
a da siguranta trebuie sa prezinte o persoana capabila de a contracta, care sa posede avere ndestula spre a garanta o
obligatie! cu cele ale art. 1881, alin.1 )od civil !6aca fidejusorul, capatat de creditor de buna&voie sau judecatoreste, a
devenit apoi nesolvabil, trebuie sa se dea un altul!, respectiv un alt debitor solvabil.
Aceasta regula are si o exceptie, consacrata n alineatul $ al aceluiasi articol# !nu se aplica n singurul caz n care
fidejusorul s&a dat numai n puterea unei conventii, prin care creditorul a cerut de fidejusor o anume persoana!, adica n
situatia n care fidejusiunea s&a contractat n considerarea calitatilor unei anumite persoane, intuitu personae.
Solvabilitatea unui garant se apreciaza, n conditiile art.188: )od civil, numai dupa imobilele ce pot fi ipotecate,
afara de cazul cnd datoria este mica sau afacerea este comerciala, respectiv obligatie decurgnd dintr&un act sau fapt
comercial. !Spre acest finit! .n acest scop/ nu se pot lua n consideratie imobilele n litigiu, nici acelea situate la o asa
departare, situare n spatiu, nct sa devina foarte dificile !lucrarile executive asupra&le!, adica toate masurile ce se impun n
cadrul procedurii silite.
+ alta opinie, a fost exprimata n sensul ca o persoana poate fi considerata solvabila c-iar si n lipsa detinerii de
bunuri imobile[10].
fidejusorul trebuie sa aiba domiciliul n raza teritoriala a tribunalului judetean n care urmeaza sa se execute
obligatia, !n teritoriul jurisdictional al tribunalului judetean, la care trebuie sa se dea!, teza a doua a art.1810 )od civil.
6in punct de vedere al conditiilor de forma, contractul de fidejusiune trebuie sa fie nc-eiat n forma scrisa, aceasta
fiind ceruta de lege doar ad probationem. Actul scris este necesar numai n ceea ce l priveste pe fidejusor, nu si pe creditor.
16.6.4. Efectele fideusiunii.
.entru analiza efectelor fidejusiunii, vom distinge ntre categoriile de raporturi juridice implicate de
cautiune& raporturi dintre creditor (creditor att n raportul juridic obligational principal, ct si n raportul juridic
accesoriu* si fidejusor+ raporturi dintre fidejusor si debitorul principal, precum si raporturile dintre fidejusori ntre
ei, daca obligatia principala a fost garantata de mai multi fidejusori.
16.6.4.1. Raporturile dintre creditor si fideusor.

>aporturile dintre creditor si fidejusor iau nastere n urma perfectarii contractului de fidejusiune ntre cele doua
parti7 n baza acestuia, n cazul n care debitorul nu&si executa obligatia, creditorul se poate ndrepta mpotriva fidejusorului,
l poate urmari direct, fara a mai fi nevoie de urmarirea n prealabil a debitorului principal. n acest sens, sunt reglementate
prevederile art.188* )od civil# !creditorul nu este ndatorat sa discute averea debitorului principal, daca garantul nu o cere
de la cele dinti lucrari ndreptate contra sa!.
n raporturile sale cu creditorul, fidejusorul apare ca un obligat personal. 6aca urmarirea mpotriva debitorului
principal s&a scontat cu ndestularea creditorului, atunci fidejusorul nu mai este obligat7 n caz contrar, urmarirea mpotriva
acestuia va fi reluata. 4utem aprecia n aceasta ordine de idei ca beneficiul de discutie suspenda, amna urmarirea
fidejusorului de catre creditor, pna la solutionarea exceptiei de catre instanta7 reduce obligatia fidejusorului proportional cu
valoarea creantei satisfacuta de nsusi debitorul principal ori poate c-iar stinge obligatia acestuia.
Daptul ca obligatia fidejusorului este una accesorie si subsidiara, i confera acestuia posibilitatea de a invoca
beneficiul de discutiune, beneficiul de diviziune, precum si exceptiile personale ce decurg din contractul de fidejusiune.
Beneficiul de discutiune consta n facultatea fidejusorului de a pretinde creditorului sa porneasca mai nti
executarea mpotriva debitorului si apoi mpotriva sa, daca nu va fi ndestulat7 potrivit art. 188$ )od civil !Didejusorul nu
este tinut a plati creditorului, dect cnd nu se poate ndestula de la debitorul principal asupra averii caruia trebuie mai nti
sa se faca discutie&urmarire&, afara numai cnd nsusi a renuntat la acest beneficiu, sau s&a obligat solidar cu datornicul. n
cazul din urma, efectul obligatiei sale se reguleaza dupa principiile statornicite n privinta datoriilor solidare!. )onstituind
un beneficiu instituit de lege n favoarea fidejusorului, acesta poate renunta la el.
=xceptia beneficiului de discutiune va putea fi invocata numai cu respectarea urmatoarelor conditii#
1. invocarea beneficiului sa se faca pna sa se fi intrat n judecarea n fond a litigiului, in limine litis. n caz contrar,
exista prezumtia ca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu, singura instanta putnd sa nlature aceasta prezumtie pentru
motive ce ar justifica ntrzierea7 de exemplu, n fond se contesta validitatea obligatiei, iar n urma primelor aparari n fond
debitorul principal a dobndit bunuri ce pot fi supuse urmaririi silite[$:] 7
$. sa indice creditorului care bunuri ale debitorului pot fi urmarite si sa avanseze c-eltuielile reclamate de urmarirea
acestor bunuri, n baza art.188, alin.1 )od civil7
*. bunurile sa se afle n raza teritoriala a tribunalului judetean unde urmeaza a se face plata .conform prevederilor art.
188, alin. $ )od civil nu se iau n considerare bunurile deja ipotecate pentru !siguranta! &garantarea& datoriei sau care nu se
mai gasesc n posesia debitorului/.
Feneficiul de discutie poate fi invocat numai de fidejusorul urmarit, cu respectarea conditiilor impuse de articolele
188$&1881 )od civil. 2nvocarea acestui beneficiu pe cale de exceptie se poate face nainte de intrarea n dezbaterea fondului,
garantul neputnd opune beneficiul de discutie pentru prima data la instanta de apel sau n recurs. =xceptia nu poate fi
invocata de instanta din oficiu. 6e aceea, neinvocnd beneficiul de discutie, actiunea creditorului nu a putut fi respinsa pe
motiv ca acesta ar fi trebuit sa&l urmareasca mai nti pe debitor.
n urmatoarele situatii, nu se va putea invoca beneficiul de discutie#
1. fidejusorul a renuntat la beneficiu.
2. fidejusorul s&a obligat solidar cu debitorul principal, caz n care se aplica regulile solidaritatii.
3. n cazul fidejusiunii judecatoresti, conform art.18'' )od civil !"arantul judecatoresc nu poate cere discutia & urmarirea&
averii debitorului principal! si art.18'( )od civil !cel ce s&a facut garant numai pentru fidejusorul judecatoresc nu poate sa
ceara discutia averii debitorului principal si a fidejusorului!.
Beneficiul de diviziune

n cazul existentei mai multor fidejusori, care garanteaza pe acelasi creditor si aceeasi datorie, fidejusorul are
facultatea de a invoca beneficiul de diviziune. >egula prevazuta de art. 1888 )od civil este ca fiecare fidejusor raspunde
pentru ntreaga datorie. Didejusorul urmarit poate invoca beneficiul de diviziune, adica urmarirea sa se mparta, divida, si pe
ceilalti cofidejusori .art. 188' )od civil stipuleaza ca !cu toate acestea, fiecare din persoanele aratate n articolul precedent&
cofidejusori&, ntruct n&a renuntat la beneficiul diviziunii, poate cere ca creditorul sa divida mai nti actiunea sa si sa o
reduca la proportia fiecaruia. 6aca unii din garanti erau nesolvabili n timpul n care unul din ei obtinuse diviziunea, acesta
ramne obligat n proportia unei asemenea nesolvabilitati7 daca nsa nesolvabilitatea a supravenit dupa diviziune, atunci nu
mai poate fi raspunzator pentru aceasta!/. 2nsolvabilitatea unui fidejusor nu va fi suportata de creditori, ci de catre ceilalti
cofidejusori. 6iviziunea urmaririi nu are loc de drept, ci numai atunci cnd este ceruta.
Feneficiul de diviziune nu se poate invoca n raporturile dintre cofidejusori, ci numai n raporturile dintre creditor si
fidejusori. Eici o dispozitie legala nu interzice ca n cazul fidejusiunii legale sau judiciare fidejusorul sa se poata invoca
beneficiul de diviziune.
6e asemenea, beneficiul de diviziune nu poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el .art.188' alin.1 )od civil/
ori daca prin conventie s&a prevazut clauza solidaritatii pasive ntre fidejusori, ceea ce ec-ivaleaza tot cu o renuntare la
diviziune.
4otrivit dispozitiilor art.188( )od civil, !daca creditorul nsusi si de buna voie a mpartit actiunea sa, nu mai poate sa
se lepede de aceasta diviziune, desi, mai nainte de timpul n care a primit&o, unii din cautionatori au fost nesolvabili!.
=fectul invocarii beneficiului de diviziune consta n aceea ca datoria se fractioneaza n tot attea parti cti fidejusori
au garantat mpreuna pentru ntreaga datorie. 6in punct de vedere al dreptului procesual civil, acest beneficiu nu mai este o
exceptie dilatorie, ci este o exceptie de fond.

Exceptiile personale ce decurg din contractul de fidejusiune
Didejusorul va putea opune creditorului att exceptiile inerente obligatiei principale, care se rasfrng si asupra
obligatiei accesorii de garantie a fidejusorului .ex.# exceptia prescriptiei extinctive, nulitatea absoluta a obligatiei principale,
invocarea compensatiei/, dar si exceptiile personale care decurg din contractul de fidejusiune .exceptii privind validitatea
contractului, cele privind ntinderea obligatiei, cele referitoare la conditie, termene etc./.
Eu poate nsa invoca exceptiile pur personale ale debitorului principal, cum ar fi# nulitatea relativa a obligatiei
principale pentru vicii de consimtamnt sau pentru lipsa capacitatii de exercitiu .art.18(1)od civil potrivit cu care !garantul
se poate servi n contra creditorului de toate exceptiile datornicului principal inerente datoriei7 nsa nu&i poate opune acele ce
sunt curat personale datornicului!/.
16.6.4.2.Raporturile dintre fideusor si debitorul principal
Didejusorul poate recupera, de regula, de la debitorul principal suma pe care a platit&o creditorului si c-eltuielile
efectuate dupa ce a notificat debitorului urmarirea nceputa de creditor. Art. 1880 )od civil prevede ca atunci cnd
fidejusorul a ac-itat datoria, el are un drept de regres mpotriva debitorului principal, inclusiv cnd garantarea s&ar fi facut
fara stiinta debitorului, si ca !regresul se ntinde att asupra capitalului, ct si asupra dobnzilor si a spezelor&c-eltuielilor7
cu toate acestea, garantul nu are regres dect pentru spezele facute de dnsul dupa ce a notificat debitorului principal
reclamatia pornita asupra&i. Didejusorul are regres si pentru dobnda sumei ce a platit, c-iar cnd datoria nu produce
dobnda, si nca si pentru daune&interese, daca se cuvine. )u toate acestea, dobnzile ce ar fi fost datorite creditorului nu vor
merge n favoarea garantului dect din ziua n care s&a notificat plata!.
4rin efectul platii facuta creditorului, fidejusorul se subroga n drepturile creditorului platit . conform art. 11:( pct. *
)od civil !Subrogatia se face de drept. n folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are
interes de a o desface!, si art. 18': )od civil , respectiv !)autionatorul ce a platit datoria intra n dreptul ce avea creditorul
contra datornicului!/. 4rin efectul subrogarii, fidejusorul beneficiaza si de gajul, ipoteca, privilegiul etc., de care se bucura
creditorul. n locul actiunii subrogatorii, fidejusorul ar putea opta nsa si pentru o actiune personala care si are izvorul n
gestiunea de afaceri, n situatia cnd fidejusorul actioneaza din proprie initiativa, fara stirea debitorului garantat, sau din
mandat[$1], atunci cnd fidejusorul s&a angajat n urma solicitarii debitorului principal.
Data de avantajul conferit de actiunea subrogatorie, n virtutea caruia fidejusorul beneficiaza n cadrul ei de toate
garantiile pe care le avea si creditorul platit de el, actiunea personala prezinta avantajul ca termenul de prescriptie curge din
momentul n care fidejusorul a facut plata catre creditor.
n regresul exercitat mpotriva debitorului principal, fidejusorul va putea cere acestuia restituirea sumei efectiv
platite, dobnda la aceasta suma, c-eltuielile efectuate de creditor cu urmarirea, inclusiv daunele care s&ar fi putut produce
cu ocazia urmaririi.
4otrivit art. 18'1 )od civil, !cnd sunt mai multi debitori principali solidari pentru una si aceeasi datorie, fidejusorul
ce a garantat pentru ei toti are regres n contra fiecarui din ei pentru repetitiunea sumei totale ce a platit.!. Ca functiona
astfel solidaritatea ntre cofidejusori fata de fidejusorul care a platit datoria. Acesta din urma va putea cere doar partea
fiecaruia. Actiunea n regres este deci divizibila mpotriva cofidejusorilor.
Art. 18'$ )od civil stipuleaza ca !fidejusorul ce a platit prima data nu are regres contra debitorului principal ce a
platit de&a doua oara, are nsa actiunea de repetitiune contra creditorului. )nd fidejusorul a platit, fara sa fi fost urmarit si
fara sa fi nstiintat pe datornicul principal, nu va avea nici un regres contra acestuia n cazul cnd n timpul platii, datornicul
ar fi avut meziu .mijlocul/ de a declara stinsa datoria sa7 i ramne nsa dreptul de a cere napoi de la creditor banii dati!.
.rimul caz prevazut n cuprinsul articolului mentionat se face referire la doua plati consecutive& o prima
plata o efectueaza fidejusorul, fara a-l ncunostiinta pe debitorul principal care, la rndul lui, efectueaza a doua
plata. /n cel de-al doilea caz, mijloace aflate la ndemna debitorului pentru a paraliza executarea silita ar putea
fi invocarea compensatiei, a prescriptiei extinctive etc. /n ambele cazuri, fidejusorul are dreptul sa pretinda
creditorului ceea ce el a platit, n temeiul mbogatirii fara justa cauza sau fara just temei, pierznd nsa dreptul de
regres mpotriva debitorului principal.
=xista mprejurari n care fidejusorul, desi nu a ac-itat datoria garantata, este n pericol de a nu fi acoperit pentru
plata la care va fi eventual obligat, astfel ca art.18'* )od civil i da acestuia dreptul sa se poata adresa anticipat debitorului
principal#
!Didejusorul, si fara a fi platit, poate sa reclame dezdaunare de la debitor#
1. cnd este urmarit n judecata pentru a plati7
2. cnd debitorul se afla falit sau n stare de nesolvabilitate7
3. cnd debitorul s&a ndatorat de a&l libera de garantie ntr&un termen determinat si acesta a expirat7
4. cnd datoria a devenit exigibila prin sosirea scadentei stipulate7
5. dupa trecerea de 1: ani, cnd obligatia principala nu are un termen determinat de scadenta, ntruct nsa obligatia
principala nu ar fi fost de asa fel nct sa nu poata a se stinge naintea unui termen determinat, cum de exemplu tutela, ori
ntruct nu s&a stipulat contrariul!.
16.6.4.3.Raporturile dintre fideusori

n situatia n care mai multi fidejusori garanteaza pentru unul si acelasi debitor si numai unul dintre ei a platit n
ntregime, el are o actiune n regres divizibila n contra celorlalti fidejusori, conform art.18', )od civil .!)nd mai multe
persoane au garantat pentru unul si acelasi debitor si pentru una si aceeasi datorie, garantul ce a platit datoria are regres
contra celorlalti garanti pentru portiunea ce priveste pe fiecare. )u toate acestea, nu are loc regresul dect cnd garantul a
platit n unul din cazurile aratate n articolul precedent!/ numai n cazurile prevazute la art.18'* )od civil, enuntate anterior.
n toate celelalte cazuri n care nu sunt incidente dispozitiile art.18'* )od civil, fidejusorul care a platit datoria are
drept de regres numai mpotriva debitorului principal.
16.6.5. $tingerea fideusiunii
16.6.5.1.$tingerea fideusiunii pe cale indirecta

4otrivit principiului accesorium sequitur principale, odata cu stingerea obligatiei principale se va stinge si
fidejusiunea, datorita caracterului sau accesoriu. Stingerea pe aceasta cale indirecta este unul din modurile de stingere a
obligatiei accesorii.
6aca debitorul principal a facut o plata partiala, fidejusiunea ramne sa garanteze restul creantei neac-itate.
4e lnga plata, obligatia principala se mai poate stinge prin novatiune .art. 11*' alin. $ )od civil/, remitere de
datorie .art. 11,$ )od civil/, compensatie .art. 11,( )od civil/, confuziune .art. 1111 )od civil/, dare n plata .art. 18(*
)od civil/.
6aca obligatia principala se stinge prin darea n plata, caz n care creditorul primeste o alta prestatie dect cea care i
era datorata, fidejusiunea se stinge c-iar daca dupa aceea creditorul este evins, conform dispozitiilor art.18(* )od civil.
n situatia n care plata a fost facuta de catre un tert, iar nu de catre debitor, fidejusiunea nu se stinge ntruct tertul se
poate subroga n drepturile creditorului platit, cu exceptia cazului n care prin plata a urmarit efectuarea unei liberalitati, fata
de debitorul principal ori c-iar fata de fidejusor.
6e asemenea, tot legea este cea care prevede ca un termen de gratie acordat de creditor debitorului sau principal nu
libereaza pe fidejusor de garantia sa, putnd fi urmarit n consecinta pentru plata .art.18(, )od civil/.
16.6.5.2. $tingerea fideusiunii pe cale directa
4otrivit art. 18'0 )od civil !obligatia ce naste din fidejusiune se stinge prin acele cauze prin care se sting si celelalte
obligatii!, ceea ce nseamna ca fidejusiunea se poate stinge si independent de obligatia principala, pe cale directa, prin unul
din modurile generale de stingere a obligatiilor.
Astfel, fidejusiunea se poate stinge prin#
remitere de datorie, n sensul remiterii de fidejusiune, caz n care creditorul l libereaza de bunavoie pe fidejusor de
obligatia sa7
confuziune ntre patrimoniul fidejusorului si cel al creditorului. )u privire la confuziune, dispozitiile codului civil sunt
n sensul urmator# art. 18(: )od civil stipuleaza !)onfuziunea urmata ntre datornicul principal si fidejusorul sau, prin
erezirea .mostenirea/ unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor!7
compensatia opusa de fidejusor creditorului.
<a aceste cazuri se adauga cel prevazut de dispozitiile art.18(* )od civil, cnd, datorita culpei creditorului, fidejusorul nu
mai poate dobndi, ca efect al platii principale, privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul n conformitate cu
art.18'8 )od civil !cel ce e dator sa dea garantie e liber sa dea un amanet sau alta asigurare, care sa se gaseasca suficienta
pentru asigurarea creantei!. 6e exemplu, din neglijenta creditorului nu au fost conservate garantiile care asigurau creanta
principala, ceea ce presupune ca garantiile reale specifice ce se pierd au fost constituite ca accesorii ale creantei principale n
momentul cnd fidejusorul s&a angajat.
16.%. Gaul
16.%.1.&efinitie si reglementare
4otrivit dispozitiilor art.18(1 )od civil, gajul sau amanetul este un contract accesoriu, prin care debitorul remite
creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei ce consta n ndeplinirea unei obligatii civile sau comerciale
nascute din orice contract nc-eiat ntre persoane fizice sau juridice. )ontractul de gaj sau amanet & le contrat de
nantissement & fiind un contract accesoriu, nu este, prin natura sa, nici civil, nici comercial, ci si mprumuta caracterul sau
civil sau comercial de la natura obligatiei principale pe care o garanteaza, fara a se avea n vedere natura lucrului amanetat.
+ alta definitie data n doctrina[$$] este formulata n sensul ca !gajul este un contract accesoriu prin care debitorul
sau un tert remite creditorului spre siguranta creantei sale un obiect mobiliar corporal sau incorporal, n scop de a conferi
dreptul de a retine lucrul pna la ndestularea sa si de a fi platit din urmarirea bunului amanetat cu preferinta naintea altor
creditori!. 9ot astfel s&a mai apreciat# !"ajul este un contract prin care debitorul sau un tert se deposedeaza de un lucru
mobil pe care l afecteaza platii unei datorii, remitndu&l fie creditorului, fie unui tert care l conserva pentru creditor![$*].
Funul afectat garantiei poate fi un bun mobil corporal sau incorporal, care se afla n circuitul civil si, deci, este alienabil,
cum ar fi de exemplu# bani, marfuri, titluri de credit etc.
)uvntul !amanet! provine de la cuvntul turcesc !emanet! si n acest sens a fost folosit si de )odul civil. 4rin
termenul de !gaj!, se ntelege att contractul de gaj, ct si garantia care rezulta din acest contract, precum si obiectul
garantiei.
Sediul materiei garantiilor reale mobiliare se regaseste n urmatoarele acte normative#
& <egea nr. 00A1000 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice[$,]7
& +rdonanta "uvernului nr. (0A$0.:(.$::: privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea
nscrierilor n Ar-iva =lectronica de garantii >eale %obiliare, modificata si completata[$1]7
& +rdinul %inistrului @ustitiei si %inistrului Dinantelor nr. $1:8 A)A 1*$,A$::: pentru aprobarea 2nstructiunilor privind
modul de ncasare si plata a taxelor prevazute de +.". nr.(0A$:::[$8]7
& 2nstructiunile %inisterului @ustitiei nr. 1$*1A)A1,.:8.$::1[$'] privind criteriile de autorizare a operatorilor de ar-iva,
prin care s&au abrogat 2nstructiunile nr. $*$1A,.1:.$:::7

16.%.2. Caracterele uridice ale contractului de ga
1.)ontractul de gaj are un caracter accesoriu n raport cu obligatia principala pe care o garanteaza, facndu&se
aplicarea principiului de drept !accesorium sequitur principale!. "ajul nu este posibil n absenta unui raport principal de
obligatie. 6esi este un contract numit, cu o reglementare proprie, el va fi afectat de cauzele de anulare, rezolutiuneAreziliere
si de stingere, precum si toate modalitatile la care este supus raportul juridic obligational principal .conditie, termen/.
2.)ontractul de gaj are, de regula, un caracter real, n sensul ca, pentru a fi valabil, trebuie sa aiba loc remiterea
bunului gajat. =xceptia, de a avea caracter consensual, este consacrata de <egea nr.00A1000 si alte legi speciale7 n aceasta
situatie, contractul se naste n mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, fara sa mai fie nevoie de ndeplinirea unei
alte conditii.
3. )ontractul de gaj are un caracter unilateral, deoarece genereaza obligatii n sarcina doar a unei parti contractuale,
respectiv n sarcina creditorului# obligatia de a pastra bunul, de a&l conserva si, pentru cazul executarii obligatiei, de a&l
restitui debitorului.
4. )ontractul de gaj este, n principiu, un contract gratuit, nici una dintre parti nu urmareste realizarea unui avantaj
patrimonial.
5. )ontractul de gaj are caracter comutativ, deoarece partea obligata cunoaste, din momentul nc-eierii contractului,
ntinderea obligatiilor ce&i revin.
6. )ontractul de gaj are un caracter constitutiv de drepturi' dat de nasterea dreptului real de gaj, si, n acelasi timp,
caracterul unui act juridic de dispozitie.
%. %ai este considerat n doctrina juridica[$(] un contract cau(al, deoarece valabilitatea lui implica valabilitatea cauzei ce
l&a generat, respectiv a contractului principal.
). )onform prevederilor <egii nr.00A1000, art.1', contractul de garantie reala este titlu e*ecutoriu. 9itlul executoriu
reprezinta acel nscris care, ntocmit n conformitate cu dispozitiile legii, permite punerea n executare silita a creantei pe
care o constata. =xecutarea nu este posibila dect n raport cu obiectul pe care titlul executoriu l&a determinat. <ipsa titlului
executoriu, implicit a contractului de gaj, nu permite pornirea executarii silite, iar, daca totusi s&au facut acte de executare,
se poate obtine anularea lor pe calea contestatiei n anulare.
16.%.3. Constituirea gaului. Efecte
)onstituirea valabila a contractului de gaj impune ndeplinirea urmatoarelor conditii de validitate#
n persoana debitorului&
& cel ce ofera bunul n gaj sa fie proprietarul lui si
& sa aiba capacitatea deplina de exercitiu a drepturilor civile, ntruct si greveaza un bun cu sarcini reale, existnd riscul
pierderii bunului.
n cazul n care debitorul este minor, gajarea bunurilor sale pentru garantarea propriei datorii este posibila numai cu
ncuviintarea prealabila a Autoritatii tutelare .art.1$0 alin.$ )odul familiei/. =ste n mod imperativ prevazuta de lege&
art.1$0 alin.1 )odul familiei interdictia ocrotitorului legal, parinte ori tutore, de a garanta, n numele minorului, obligatia
altuia7
referitor la obiectul gajului, pot fi gajate toate bunurile mobile corporale si incorporale care
se afla n circuitul civil, bunuri certe si de gen, cele fungibile si nefungibile etc., inclusiv creantele (ex.& bani,
marfuri, titluri la purtator, brevete de inventii, dreptul de autor, drepturile succesorale etc.*.
<egea nr.00A1000 stipuleaza ca garantia reala poate sa aiba ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat
generic ori o universalitate de bunuri mobile. n cazul n care bunul afectat garantiei consta ntr&o universalitate de bunuri
mobile, inclusiv un fond de comert, continutul si caracteristicile acestuia vor fi determinate de parti pna la data constituirii
garantiei reale. n acest caz, nu este necesar ca partile care compun bunurile afectate garantiei sa se afle ntr&o stare de
interdependenta functionala.
nc-eierea valabila a contractului presupune inclusiv mentionarea creantei ce se garanteaza, a felului si naturii
bunului gajat sau descrierea calitatii, greutatii si masurii lui.
sub aspectul formalitatilor necesare constituirii gajului este necesar sa fie respectate
cteva reguli. Astfel, pentru ca gajul sa fie opozabil tertilor, adica sa-i confere creditorului un drept de preferinta
asupra bunului dat n gaj, si pentru a se evita fraudele, %odul civil cere ca gajul sa fie constatat printr-un nscris
nregistrat (art."#,#*. /nregistrarea consta n pastrarea unui exemplar al nscrisului constatator al gajului ntr-o
mapa speciala, la judecatorie (conform dispozitiilor art.0"1 si art.02- %.proc.civ, abrogate nsa prin 3egea
nr.04"11# privind cadastrul general si publicitatea imobiliara si 3egea nr.114"111*. Forma scrisa (act autentic sau
act sub semnatura privata, dar cu data certa* este ceruta de lege ad probationem.
n noua reglementare, <egea nr.00A1000, cu modificarile ulterioare, pune bazele unui nou sistem de publicitate a
garantiilor reale, prin reglementarea nfiintarii si functionarii Ar-ivei =lectronice de "arantii >eale, !baza de date la nivel
national, care asigura nscrierea si accesul la informatiile nscrise cu privire la avizele de garantie!.
Ar-iva ndeplineste n principal doua functii deosebit de importante# functie de avertizare si functia de asigurare a prioritatii,
pentru respectarea principiului de drept conform caruia !qui prior tempore potior jure!, !primul nscris, primul n drept!
.creditorul care si nscrie garantia naintea altui creditor, n aceeasi ar-iva, va avea prioritate fata de acesta din urma, n
cazul n care se va pune problema valorificarii garantiei/7 ar-iva pune la dispozitia oricarei persoane interesate un sistem de
cautare, care sa ofere informatii exacte si actualizate cu privire la nregistrarile garantiilor reale mobiliare, pe de o parte, iar
pe de alta parte, cu ajutorul ei se poate determina prioritatea nscrierii, n cazul existentei mai multor creditori interesati sa
urmareasca acelasi bun. 6e asemenea, tot legea prevede ca, n situatia concursului ntre un creditor care are o garantie
nregistrata n ar-iva si unul care nu a facut aceasta nregistrare, va avea cstig de cauza cel care are nregistrarea facuta,
fiind platit cu preferinta. nscrierea la aceasta ar-iva nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate.
6eoarece nu dobndeste un drept de proprietate asupra bunului gajat, ci doar calitatea de detentor precar, creditorul
are obligatia de a conserva bunul, raspunznd dupa regulile dreptului comun pentru pierderea sau deteriorarea bunului gajat,
daca i poate fi imputata vreo culpa.
Art.$1 din <egea nr.00A1000 prevede faptul ca pe durata contractului de gaj, debitorul poate administra sau dispune
n orice mod de bunul afectat garantiei si de produsele acestuia, inclusiv prin nc-iriere, constituirea altei garantii sau
vnzare.
+data obligatia principala executata integral, creditorul trebuie sa restituie bunul gajat. =ventualele c-eltuieli
efectuate pentru conservarea bunului, necesare sau utile, vor fi restituite de debitor .art.1801 alin.$ ).civ./. 6aca aceste
c-eltuieli nu vor fi restituite, creditorul pastreaza dreptul de retentie asupra bunului gajat pna la plata lor.
)reditorul va percepe fructele sau dobnzile bunului afectat garantiei n contul debitorului. n lipsa unei stipulatii
contrare, fructele si dobnzile percepute se imputa mai nti asupra c-eltuielilor normale de conservare a bunului, apoi
asupra dobnzilor si, n final, asupra cuantumului obligatiei garantate, pentru a reduce nivelul acesteia.
n situatia n care debitorul nu si ndeplineste obligatia, <egea nr. 00A1000 prevede n art.11 ca garantia reala i da
creditorului garantat dreptul de a intra n posesie sau de a retine bunul afectat garantiei si dreptul de a&l vinde pentru a&si
obtine plata obligatiei garantate. 6e asemenea, garantia reala acorda creditorului garantat si urmatoarele drepturi#
a" dreptul de a verifica bunul afectat garantiei n timpul programului de lucru al debitorului, astfel nct sa nu afecteze
activitatea acestuia7
b" dreptul de a considera ca obligatia garantata a devenit exigibila si de a trece la urmarirea silita, n cazul n care constata
lipsa unei ntretineri corespunzatoare a bunului afectat garantiei sau alte fapte de natura sa ngreuneze sau sa faca imposibila
urmarirea silita, astfel cum sunt determinate prin contractul de garantie. )reditorul si poate exercita acest drept numai daca
are temeiuri comercial rezonabile de a crede ca bunul afectat garantiei a fost sau este pe cale de a fi pus n pericol sau exista
posibilitatea ca plata, executarea obligatiei principale, sa fie pe cale de a fi mpiedicata.
n urma valorificarii bunului afectat garantiei, produsele obtinute constau n orice bun primit de debitor n urma
vnzarii, sc-imbului, fructele si productele, precum si sumele ncasate din asigurare sau alta forma de administrare ori
dispunere de acestea, inclusiv sumele obtinute din orice alte operatiuni ulterioare. Caloarea indemnizatiei de asigurare
asupra bunului afectat garantiei reprezinta rezultatul valorificarii bunului afectat garantiei atta timp ct suma ce trebuie
platita este datorata oricarei parti din contractul de garantie sau mputernicitului acesteia.
4entru ipoteza n care bunul afectat garantiei se gaseste n posesia creditorului sau a unui tert care l reprezinta,
acestia au drepturile si obligatiile prevazute de )odul civil privind depozitul voluntar, precizeaza art.*0 din <egea
nr.00A1000. Astfel, creditorul va percepe fructele sau dobnzile bunului afectat garantiei n contul debitorului. n lipsa unei
stipulatii contrare, fructele si dobnzile percepute se imputa mai nti asupra c-eltuielilor normale de conservare a bunului,
apoi asupra dobnzilor si, n final, asupra cuantumului obligatiei garantate, pentru a reduce nivelul acesteia.
6aca debitorul are posesia bunului afectat garantiei, nstrainarea acestuia, distrugerea sau degradarea datorate
neglijentei ori deprecierea bunului datorata lipsei de diligenta, daca s&au cauzat daune creditorului, vor atrage raspunderea
debitorului, urmnd a plati despagubiri n cuantum reprezentnd cel putin ec-ivalentul n lei al sumei de 1:: =?>+.
n afara drepturilor si obligatiilor stabilite prin contractul de gaj, posesorul bunului afectat garantiei are urmatoarele
obligatii#
1. de a ntretine bunul afectat garantiei si de a&l folosi ca un bun proprietar7
2. de a tine, daca este cazul, o evidenta contabila clara a bunului afectat garantiei si, dupa caz, a produselor acestuia, n
conformitate cu legislatia n vigoare.
+rice garantie reala nscrisa anterior la ar-iva va fi opozabila cumparatorului, daca pretul de ac-izitie al bunului
depaseste ec-ivalentul n lei al sumei de 1.::: =?>+. 6ebitorul este obligat sa transmita cumparatorului un nscris eliberat
de ar-iva prin care se atesta existenta tuturor garantiilor reale ori a sarcinilor asupra bunului sau un alt nscris de la fiecare
detinator de garantii reale sau sarcini care sa declare ca bunurile sunt libere de orice sarcina. Eendeplinirea de catre debitor
a acestei obligatii atrage raspunderea acestuia pentru orice dauna cauzata creditorului garantat, n cuantum reprezentnd cel
putin ec-ivalentul n lei al sumei de 1:: =?>+.
16.%.4. $tingerea gaului
Stingerea obligatiei principale are ca efect si stingerea gajului. 6e exemplu, daca intervine un mod de stingere a
obligatiei principale, cum ar fi plata, compensatia, remiterea datoriei, prescriptia extinctiva etc., el va avea influenta si
asupra gajului7 daca obligatia principala este nula absolut sau este anulata, atunci gajul va fi desfiintat. Aceste consecinte
decurg din caracterul accesoriu si subsidiar al contractului de gaj.
n ceea ce priveste prescriptia, se considera ca lasarea gajului n mna creditorului constituie o recunoastere
permanenta a datoriei, care are drept efect ntreruperea prescriptiei dreptului la actiune privind obligatia principala[$0].
?neori gajul poate sa se stinga si independent de obligatia principala. )-iar asupra contractului de gaj poate
interveni unul din modurile generale de stingere a obligatiilor .ex.# pieirea totala a bunului gajat prin forta majora, face
exceptie cazul cnd bunul gajat a fost asigurat, situatie n care dreptul de preferinta al creditorului se va pastra asupra
indemnizatiei de asigurare7 renuntarea creditorului la garantie7 desesizarea creditorului de bun gajat[*:].
"arantia reala nceteaza o data cu ndeplinirea obligatiei garantate, n afara de cazul n care partile au convenit, prin
contract, ca garantia reala acopera si obligatii viitoare, precum si n alte cazuri prevazute de legea aplicabila n materie
.<egea nr.00A1000/
Astfel, conform art.$', garantia reala poate nceta#
1. printr&un act liberator din partea creditorului, care sa specifice ncetarea n tot sau n parte a obligatiei garantate7
2. prin -otarre judecatoreasca.
n termen de ,: de zile de la stingerea garantiei reale, creditorul trebuie sa nscrie o notificare la ar-iva privind
stingerea garantiei reale. Ar-iva va introduce n rubrica corespunzatoare o mentiune privind stingerea obligatiei garantate.
6upa ndeplinirea obligatiei garantate, creditorul garantat va trebui, la cererea debitorului, sa restituie imediat
posesia bunului afectat garantiei n cazul n care anterior intrase n posesia acestuia. n caz contrar, se poate atrage obligarea
creditorului la plata catre debitor a unor despagubiri n cuantum reprezentnd cel putin ec-ivalentul n lei al sumei de $::
=?>+.
16.). +poteca
16.).1. &efinitie si reglementare
2poteca este un drept real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane, fara deposedare,
care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul n stapnirea oricui s&ar afla si de a fi platit cu prioritate fata
de ceilalti creditori din pretul acelui bun.[*1]
2poteca este reglementata n art. 1',8 & 1(1, )od civil.
16.).2. Caracterele generale ale ipotecii
2ndiferent de felul ei, ipoteca prezinta urmatoarele caractere generale#
1. ipoteca este un drept real asupra unui bun imobil care confera titularului sau doua atribute# dreptul de urmarire si
dreptul de preferinta7
2. ipoteca este un drept accesoriu, deoarece nsoteste si garanteaza un drept principal7
3. ipoteca este o garantie imobiliara, deoarece are ca obiect numai bunuri imobile aflate n circuitul civil7
4. ipoteca este o garantie specializata, ceea ce nseamna ca poate fi constituita numai asupra unui imobil sau a unor
imobile individual determinate si pentru garantarea unei datorii cu o valoare determinata7
5. ipoteca este indivizibila, n sensul ca imobilul ipotecat este afectat n ntregime pentru garantarea creantei.
16.).3. Felurile ipotecii
n functie de izvorul sau, ipoteca poate fi de doua feluri#
& ipoteca legala & care ia nastere n temeiul unei dispozitii speciale a legii .art. 1',0 alin. 1 )od civil/7
& ipoteca conventionala & care ia nastere printr&un contract nc-eiat ntre creditorul ipotecar si proprietarul bunului
imobil, care poate sa fie debitorul sau un tert.
16.).3.1. +poteca legala
5poteca legala este acea forma de ipoteca care ia nastere n virtutea unei dispozitii legale.
6ispozitiile prevazute n )odul civil cu privire la cazurile de ipoteca legala au fost abrogate.
n prezent se poate retine ca sunt cazuri de ipoteca legala#
1. ipoteca prevazuta de art. 1: din <egea nr. $$A1080, potrivit caruia garantiile suplimentare a caror
obligativitate este stabilita de lege pot sa constea nu numai n fidejusiune ori n gaj, dar si ntr&o ipoteca7
$. ipoteca legatarilor cu titlu particular al unor sume de bani sau bunuri fungibile asupra bunurilor imobile
succesorale, prevazuta de art. 0:$ alin. $ )od civil7
*. ipoteca prevazuta de art. 1$ din 6ecretul & <ege nr. 81A100:[*$] conform caruia creditele acordate de )asa
de =conomii si )onsemnatiuni pentru cumpararea de locuinte din fondurile statului vor fi garantate prin constituirea unei
ipoteci asupra locuintei dobndite si art. 11 din <egea nr. (1A100$[**]modificata prin <egea nr. '8A100,, conform caruia, n
cazul n care vnzarea se face cu plata pretului n rate, unitatea vnzatoare si garanteaza ncasarea pretului prin nscrierea
ipotecii asupra locuintei7
,. ipoteca prevazuta de art. 188 )od procedura penala, care reglementeaza o ipoteca legala cu caracter
asigurator avnd ca obiect bunurile imobile sec-estrate.
16.).3.2. +poteca conventionala
.otrivit art. "061 alin. 2 %od civil, ipoteca conventionala este aceea care ia nastere din conventia partilor, cu
formele prescrise de lege.
4entru valabilitatea ipotecii se cer ntrunite conditii de fond si conditii de forma.
Conditiile de fond privesc persoana care constituie ipoteca, care trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina si calitatea
de proprietar actual al bunului.
n ceea ce priveste conditiile de forma, conform art. 1''$ )od civil, ipoteca conventionala este valabila numai daca este
constituita prin act autentic. Sanctiunea nerespectarii formei autentice, care este ceruta ad validitatem, este nulitatea
absoluta.
16.).4.,ublicitatea ipotecii
4ublicitatea ipotecii consta n nscrierea ipotecii n registrul special sau, dupa caz, n cartea funciara aflata la judecatoria n
a carei raza teritoriala este situat bunul imobil, n baza art. 1:( alin. 1 din <egea nr. *8A1001.[*,]
4ublicitatea se efectueaza n baza contractului autentic de constituire a ipotecii si este ordonata printr&o nc-eiere de
catre judecator.
nscrierea ipotecii conventionale conserva dreptul d eipoteca timp de 11 ani de la data nregistrarii, dupa care se
perima.
n cazul ipotecilor legale, nscrierea lor se face la cererea creditorului, n virtutea titlului din care rezulta ipoteca.
nscrierea ipotecii legale este imprescriptibila, n sensul ca orict timp ar trece de la data efectuarii ei ea nu se perima.
6ata nscrierii confera si rangul ipotecii, conform art. 1''0 )od civil. 2mportanta rangului ipotecii, consta n faptul ca ntre
doi creditori de rang diferit, cel cu rang prioritar, adica cel care a nscris primul ipoteca, va avea dreptul sa se despagubeasca
integral din pretul imobilului ipotecat, iar ceilalti creditori se vor despagubi din ceea ce ramne.
Daca debitorul plateste datoria, ipoteca ramne fara obiect, iar nscrierea se radiaza.
16.).5. Efectele ipotecii
16.).5.1. Efectele fata de debitor-35.
6ebitorul sau cel caruia i apartine imobilul ipotecat, pastreaza, n principiu, toate atributele dreptului de proprietate#
posesia , folosinta si dispozitia.
6ebitorul poate nstraina bunul ipotecat sau l poate greva cu sarcini reale.
16.).5.2. Efectele fata de creditor
)reditorul are recunoscut un drept real accesoriu, fara deposedarea proprietarului bunului imobil, drept care i
confera doua atribute#
& dreptul de urmarire, care consta n posibilitatea de a urmari bunul n stapnirea oricui s&ar afla, c-iar daca debitorul l&
a nstrainat7
& dreptul de preferinta, care consta n aptitudinea de a&si realiza creanta cu prioritate din pretul obtinut din vnzarea
imobilului ipotecat, iar n situatia n care sunt mai multi creditori ipotecari, dreptul de preferinta se exercita n ordinea data
de rangul ipotecii fiecaruia.
16.).5.3. Efectele fata de tertii dob/nditori ai imobilului ipotecat
%odul civil reglementeaza n art. "01" - "010 posibilitatile pe care le are tertul dobnditor al imobilului ipotecat n
cazul n care debitorul nu plateste datoria, iar creditorul cere realizarea ipotecii&
1. tertul dobnditor poate sa opuna exceptii# inexistenta sau stingerea datoriei, nulitatea obligatiei garantate, nulitatea
contractului de ipoteca, nulitatea inscriptiei ipotecare7
2. tertul dobnditor poate sa plateasca datoria debitorului si se va subroga n drepturile creditorului7
3. tertul dobnditor poate sa recurga la purga. 4rocedura acesteia este reglementata n art. 1(:1 & 1(1, )od civil si
consta n oferta facuta creditorului de a plati creanta garantata prin ipoteca, pna la concurenta pretului de cumparare a
imobilului sau pna la concurenta valorii imobilului, stabilita prin expertiza, daca a dobndit imobilul printr&un contract cu
titlu gratuit7
4. tertul dobnditor poate abandona imobilul ipotecat pentru a fi scos la vnzare, fara participarea sa.
16.).6. $tingerea ipotecii

5poteca se poate stinge&
1. pe cale principala, prin urmatoarele modalitati#
& renuntarea creditorului la ipoteca7
& oferta de purga7
& rezolutiunea sau nulitatea titlului prin care cel care a constituit ipoteca a dobndit dreptul de proprietate asupra
imobilului ipotecat7
& prescriptia extinctiva7
2. pe cale accesorie, atunci cnd se stinge obligatia pe care o garanteaza, respectiv prin#
& plata7
& compensatie7
& novatie7
& confuziune7
& remitere de datorie7
& dare n plata.
16.0. ,rivilegiile
16.0.1. &efinitie si reglementare
.otrivit art. "022 %od civil, privilegiul este un drept ce da unui creditor calitatea creantei sale de a fi preferat
celorlalti creditori, fie c7iar ipotecari.
n doctrina, privilegiul a fost definit ca fiind dreptul unui creditor de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori, datorita
calitatii creantei sale.[*8]
4rin calitatea creantei se ntelege cauza sau faptul juridic din care s&a nascut creanta.
Sediul materiei privilegiilor l constituie art. 1'$$ & 1',1, art. 1'(: & 1(11 )od civil si art. ,:0 )od de procedura civila.
16.0.2. Clasificarea privilegiilor
n raport de dispozitiile )odului civil, incidente n materie, privilegiile se clasifica astfel#
". privilegii generale, care pot fi&
& privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului .art. 1'$' )od civil/7
& privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile ale debitorului .art. 1'$0 )od civil/.
2. privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile (art. "0)- %od civil*+
). privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile (art. "0)0 %od civil*.
16.0.2.1. ,rivilegiile generale
Privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului sunt:
& privilegiul tezaurului public, reglementat de art. 1'$1 )od civil. n prezent n aceasta materie sunt incidente
dispozitiile )odului fiscal[*'] si ale )odului de procedura fiscala[*(] care reglementeaza privilegiul statului pentru
obligatiile persoanelor fizice si juridice de plata a impozitelor7
& privilegiul c-eltuielilor de judecata, reglementat de art. 1'$' )od civil, conform caruia creditorul care a facut
c-eltuieli n proces sau cu ocazia executarii silite, care au profitat si celorlalti creditori, are dreptul sa le recupereze din
sumele ce formeaza obiectul urmaririi.
rivilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile sunt enumerate n art. 1'$0 )od civil, respectiv#
& c-eltuieli de judecata facute n interesul comun al creditorilor7
& c-eltuieli de nmormntare a debitorului7
& c-eltuieli pentru ngrijirea medicala facute n cazul ultimei boli n decurs de un an naintea decesului7
& creante din salarii7
& pretul obiectelor de subzistenta date debitorului si familiei sale n decurs de sase luni.
16.0.2.2. ,rivilegiile speciale asupra anumitor bunuri mobile
.rivilegiile speciale mobiliare au ca obiect un bun mobil determinat al debitorului si sunt enumerate n art. "0)-
%od civil&
& privilegiul creditorului gajist asupra lucrului dat n gaj7
& privilegiul locatorului de imobile, care confera un adevarat drept d egaj asupra bunurilor mobile ale c-iriasului sau
arendasului, pentru plata c-iriilor sau arenzilor, a reparatiilor locative si pentru tot ceea ce priveste executarea contractului7
& privilegiul -otelierului, care confera -otelierului un drept prioritar de a&si recupera valoarea prestatiilor asigurate
clientilor din pretul bagajelor aduse n camera de -otel7
& privilegiul transportatorului, recunoscut pentru pretul transportului si pentru toate c-eltuielile de transport, care poate
fi exercitat numai att timp ct carausul are bunul n detentia sa7
& privilegiul vnzatorului unui bun mobil al carui pret nu a fost platit de cumparator7
& privilegiul c-eltuielilor facute cu conservarea bunului mobil al debitorului7
& privilegiul arendasului pentru plata sumelor datorate pentru seminte, c-eltuiala recoltei anului curent si pentru
instrumentele de exploatare agricola.
16.0.2.3. ,rivilegiile speciale asupra anumitor bunuri imobile
%odul civil enumera n art. "0)0 privilegiile speciale imobiliare&
& privilegiul vnzatorului unui imobil, pentru pretul nencasat al imobilului7
& privilegiul celui care a mprumutat bani cumparatorului pentru plata imobilului catre vnzator7
& privilegiul copartasului7
& privilegiul ar-itectului, constructorilor si al lucratorilor asupra imobilului construit, pentru plata lucrarii7
& privilegiul celui care a mprumutat bani pentru plata constructorilor7
& privilegiul care rezulta din separatia de patrimonii.
16.11. &reptul de retentie
16.11.1. &efinitie
Dreptul de retentie este acel drept real care confera creditorului, n acelasi timp debitor al obligatiei de restituire
sau de predare a bunului altuia, posibilitatea de a retine acel bun n stapnirea sa si de a refuza restituirea lui
pna cnd debitorul sau, creditor al lucrului, va plati datoria ce s-a nascut n sarcina lui n legatura cu lucrul
respectiv.[*0]
/n general, prin drept de retentie se ntelege acel drept n virtutea caruia detentorul unui lucru este ndrituit sa-l
retina pna la plata unei creante pe care o are mpotriva proprietarului lucrului.
%onditia esentiala pentru existenta dreptului de retentie este aceea ca datoria pe care detinatorul lucrului o
pretinde de la creditorul restituirii sa aiba legatura cu lucrul, sa fie un debitum cum re iunctum.
Dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect care confera retentorului numai o detentie precara
)odul civil nu cunoaste o reglementare de principiu a dreptului de retentie, el fiind creatia doctrinei si a
jurisprudentei.