Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo

Referat la tema:Opera
Legislativa a lui Iustinian
ontrolat de: !anoi Ion
Elaborat de: "utu #iorel
"rupa: !R$%&
Balti, 2012
Opera Legislativa A Lui Justinian
In dorinta de a revitaliza societatea romana, aflata in ultimul stadiu de decadere,
imparatul Justinian a initiat o uriasa opera de sistematizare a dreptului clasic si
postclasic, astfel incat sa poata fi aplicat la realitatile secolului al VI-lea en
Justinian era incredintat ca prin reintroducerea dreptului clasic va reusi sa
transfigureze viata economica si sociala a imperiului roman si va stavili procesul de
descompunere a sistemului sclavagist !esigur efortul imparatului nu a avut
consecintele dorite nici pe planul relatiilor economice, nici pe cel al structurilor
sociale, deoarece procesul de trecere de la vec"ea formatiune sociala la cea
feudala, nu a putut fi franat
#e un plan istoric mai mare, legislatia lui Justinian a avut o importanta inestima$ila,
pe care nimeni n-o putea $anui la acea epoca Iar, asa cum se stie, documentele
dreptului clasic, impreuna cu alte creatii ale culturii spirituale romane, au pierit in
cea mai mare parte !in fericire, !igestele lui Justinian, cea mai importanta lucrare
a intregii opere legislative, ne-au parvenit pe cale directa Or, asa cum stim,
!igestele cuprind numeroase fragmente din lucrarile %urisconsultilor clasici, prin
intermediul carora umanitatea a putut cunoaste si valorifica tezaurul gandirii
%uridice romane
&ot asa, constitutiunile imperiale, cuprinse in 'odul lui Justinian, ne dau
posi$ilitatea sa cunoastem evolutia ideilor si institutilor %uridice atat in domeniul
dreptului pu$lic, cat si in cel al dreptului privat
Inca de la sfarsitul sec al III-lea en s-au facut unele incercari de sistematizare a
dreptului roman atat de catre stat, cat si de catre persoane particulare (entionez
in acest sens) 'odul *regorian, 'odul +ermogeniar si 'odul &"eodosian
'odul *regorian a fost ela$orat, pro$a$il intre 2,1-2,-, de catre *regorius. el
cuprinde constitutiunile imperiale date din epoca imparatului +adrian pana in anul
2,1
'odul +ermogenian a fost intocmit in anul 2,/ de catre +ermogenianus si pare a fi
o continuare a 'odului *regorian Atat *regorius, cat si +ermogenianus au fost
profesori la 0acultatea de !rept din Beirut
'odul &"eodosian este o culegere oficiala de constitutiuni imperiale, alcatuita din
ordinul imparatului &"eodosiu al II-lea in anul -12 'odificarea cuprinde
constitutiunile imperiale date de la 'onstantin cel (are pana la &"eodosiu al II-lea
Lucrarea este formata din 12 carti, cartile sunt impartite in titluri, iar titlurile in
constitutiuni, ce se refereau mai mult la dreptul pu$lic, dreptul privat ocupand un
loc secundar, asezate in ordine cronologica, indiferent daca erau in vigoare sau erau
a$rogate
Opera legislativa a lui Justinian cuprindea patru lucrari) 'odul3'ode45,
!igestele3!igestae5, Institutele3Institutiones5 si 6ovelele36ovelae5 #rimele trei
lucrari au fost alcatuite intre anii /22-/1-, iar ultima lucrare, desi cuprindea o
mare parte din legislatia %ustiniana, a fost alcatuita dupa moartea imparatului, de
catre persoane particulare
'odul3'ode45 a fost pu$licat in doua editii #rima editie dateaza din anul /2,, iar
cea de-a doua din anul /1- 'odul a fost redactat de catre o comisie formata din
zece mem$ri in frunte cu &ri$onian, 7uestor sacrii palati, autoritate de necontestat
in domeniul dreptului Alaturi de &ri$onian au lucrat profesorii &eofil si Leontius,
primul la 'onstantinopole, cel de-al doilea la Beirut
6umai cea de-a doua editie a 'odului3'ode4 repetitae praelectiones5 a a%uns pana la
noi Lucrarea este impartita in carti, acestea in titluri si, la randul lor, titlurile in
constitutiuni. unele constitutiuni sunt impartite in paragrafe 0iecare constitutiune
are o inscriptio in care se arata numele imparatului care a dat-o, precum si numele
persoanei careia ii este adresata La sfarsitul fiecarei constitutiuni, in su$scriptio,
se mentioneaza data si locul emiterii actului
0iind o sistematizare menita sa se aplice in practica, 'odul cuprinde numai
constitutiunile in vigoare
'odul lui Justinian cuprinde atat dreptul pu$lic, cat si dreptul privat, pe langa alte
constitutiuni imperiale datate din epoca lui +adrian pana in anul /1-
#entru a putea fi aplicate cu succes, anumite constitutiuni au fost modificate
deoarece unele dispozitii adoptate cu secole in urma veneau in contradictie cu
realitatile din epoca lui Justinian
!igestele3!igesta5 sunt o culegere de fragmente e4trase din lucrarile
%urisconsultilor clasici, adaptate de asa maniera inca sa poata fi folosite in scopul
solutionarii diferitelor cazuri ivite in practica
&e4tele au fost selectionate si sistematizate de catre o comisie formata din 1/
persoane su$ conducerea lui &ri$onian (em$rii comisiei au fost alesi dintre
avocatii si dintre profesorii de drept de la 'onstantinopole si Beirut
O prima dificultate de care s-a lovit comisia in redactarea materiei a fost generata
de faptul ca multe din solutiile %urisconsultilor clasici erau controversate Ori
te4tele tre$uiau astfel formulate, incat sa poata fi aplicate in practica In scopul
de aface posi$ila o reglementare unitara, Justinian a dat /0 de
constitutiuni37uin7uaginta decisiones5, prin care a pus capat controverselor si a
defiintat institutiile depasite
'omisia a e4tras fragmente din doua mii de lucrari clasice 0ragmentele e4trase au
fost sistematizate in /0 de carti 'artile sunt impartite in titluri, titlurile in
fragmente, iar fragmentele in paragrafe La inceputul fiecarui fragment se afla o
inscriptio in care este mentionat numele autorului si opera din care a fost e4tras
te4tul #entru a cita un te4t din !igeste se utilizeaza patru cifre) se indica, pe
rand, numarul cartii, al titlului, al fragmentului si al paragrafului &e4tul prin care
8lpian ne reda sensul cuvantului a$usus va fi citat) !9//1 6umerotarea
paragrafelor incepe cu paragraful al doilea, deoarece primul, numit principum, nu
este numerotat
#ana in secolul trecut s-a crezut ca fragmentele au fost asezate, in cuprinsul
!igestelor, la intamplare In realitate, !igestele cuprind un lant de te4te, alcatuit
dupa anumite criterii :tudiul aprofundat al fragmentelor a prile%uit constatarea
ca, in cadrul fiecarui titlu, fragmentele pot fi grupate in patru categorii, dupa
criteriul operei si al autorilor din care au fost e4trase !e asemenea fiecare
categorie de lucrari este pusa la dispozitia unei comisii 'ele trei su$comisii care au
lucrat la ela$orarea !igestelor au fost conduse de catre &eofil, 'onstantin si
!oroteu #rima su$comisie a e4tras, in principal, fragmente din li$ri ad :a$inum si
din !igestele lui :alvius Iulianus. ele sunt desemnate prin termenul de masa
sa$iniana 'ea de-a doua su$comisie a selectionat fragmente din comentariile la
adresa pretorului, fragmente numite masa edictala 0ragmentele e4trase de a treia
su$comisie au compus masa papiniana 0ragmentele din ultima categorie3apendi45
par a fi fost e4trase de catre su$comisia a treia
!upa ce fiecare su$comisie a e4tras fragmentele cele mai valoroase din lucrarile
care i-au revenit, s-a trecut la asezarea lor in ordine, in cadrul fiecarui titlu (ai
intai s-au pus unele su$ altele, fragmentele din masa sa$iniana, care corespundea
unui titlu anume, apoi fragmentele din masa edictala, care se refereau la materia
indicata de titlul respectiv, si in fine, fragmentele din masa papiniana si din apendi4
Aceeasi operatie s-a facut cu ocazia alcatuirii fiecarui titlu, desi in unele cazuri,
ordinea asezarii celor patru categorii de fragmente se sc"im$a
!igestele ocupa un loc central in cadrul operei legislative a lui Justinian, pe de-o
parte datorita modelului de gandire %uridica pe care ni-l ofera, pe de alta parte
datorita influentei pe care au e4ercitat-o asupra legislatiei si asupra doctrinei
%uridice de mai tarziu
'ele mai valoroase editii ale !igestelor au fost pu$licat de catre &"eodor (ommsen
in anul 1290 si de catre # Bonfante 3si colectiv5 in anul 1,11
Institutele3Institutiones5 lui Justinian au fost pu$licate, ca si !igestele, in anul
/11 Lucrarea cuprinde e4trase din Institutele clasice, iar spre deose$ire de
Institutele ela$orate in epoca clasica, Institutele lui Justinian au forta o$ligatorie
;le cuprind patru carti, cartile sunt impartite in titluri, iar titlurile in paragrafe
&itlurile contin fragmente care se continua unele pe altele, dupa criteriul materiei,
fara a se mentiona autorul si lucrarea din care au fost e4trase La alcatuirea
Institutelor si-au dat concursul &ri$onian, &eofil si !oroteu
6ovelele36ovelae5 !upa anul /11, cand a fost pu$licata ce de-a doua editie a
'odului, Justinian a mai dat un numar de constitutiuni, care au fost sistematizate
intr-o lucrare de sine statatoare, numita 6ovelae Lucrarea se intituleaza <6ovele=
nu pentru ca ar introduce noi principii de drept, ci pentru ca dispozitiile sale sunt
<noi= din punct de vedere cronologic, fata de cele cuprinse in 'od !e altfel,
6ovelele nu au fost alcatuite de insusi Justinian, ci de persoane particulare, dupa
moartea imparatului
Asa se e4plica faptul ca in 6ovele sunt cuprinse si constitutiunile a$rogate, ceea ce
a adus la repetari si la unele contradictii
Opera legislativa a lui Justinian, pu$licata pentru intaia oara in anul 1-2,, a fost
denumita in secolul al >VI-lea 'orpus iuris civilis 3'ulegere a dreptului civil5,
denumire folosita si in zilele noastre
8rmand declinul ?omei si al impresionantului imperiu roman, ;oropa de Vest intra in
ceea ce a fost cunoscuta ca - evul mediu @ sau epoca intunericului !upa caderea
imperiului de vest, in -9A, partea de est @ imperiul $izantin @ a mai rezistat 1000 de
ani, dupa care, in urma deselor si repetatelor raiduri ara$e si turcesti, finalmente a
cedat Aceasta denumire a fost in parte folosita, fiindca atat de mult din civilizatia
romana de vest, si mai apoi de est, fusese distrusa si inlocuita cu una si mai
$ar$ara, incat, practic, nu mai e4istau diferente fata de epoca de inceput
6umele epocii @ evul mediu @ a mai fost folosit si din cauza ca foarte putina istorie
scrisa a supravietuit acelei perioade, epoca ce a marcat profund istoria insangerata
si $razdata de raz$oaie asupra evenimentelor fulminante ce-au fost odata
Bi$liografie
6icolae Iorga, !espre evolutia imperiului roman, litografiat .
#etre #anaitescu, ?az$oaiele, arta si civilizatia Imperiului ?oman,
litografiat .
(i"ai ;minescu, (aretia si decaderea civilizatiei romane, art din
<&impul=, 1221