Sunteți pe pagina 1din 7

3

FILIAIA FAA DE MAM


2.1. Notiunea.Dovada filiatiei fata de mama.
Filiatia fata de mama se mai numeste maternitate si rezulta din faptul nasterii (art. 47 Codul Familiei). De aceea, pentru stabilirea filiatiei fata de mama, trebuie sa se dovedeasca faptul nasterii copilului, precum si identitatea dintre copilul nascut si cel ce vrea sa-si stabileasca filiatia. Potrivit regulilor de drept comun, dovada acestor elemente ale filiatiei fata de mama ar urma sa se faca prin orice mi loc de proba, deoarece este vorba de fapte maritale. Cu toate acestea, art. 47 Codul Familiei prevede ca dovada filiatiei se face prin certificatul constatator al nasterii. !n literatura uridica s-a pus problema interpretarii sensului acestui te"t. !ntr-o parere, s-a spus ca certificatul constatator al nasterii face dovada at#t a faptului nasterii, cat si a identitatii copilului, adica a filiatiei fata de mama. Daca, insa, se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, dovada nasterii si a identitatii se poate face prin orice mi loc de proba, in fata instantei udecatoresti. Potrivit unei alte pareri certificatul constatator al nasterii dovedeste numai faptul ca mama la care se refera a nascut un copil, precum si data c#nd s-a $nt#mplat acest fapt% certificatul nu poate dovedi faptul ca acest copil este cel a carui filiatie urmeaza sa fie stabilita, adica identitatea. !n acelasi sens, se adauga ca daca s-ar contesta identitatea copilului care invoca certificatul, cu cel la care se refera certificatul invocat, dovada filiatiei fata de mama, in masura in care rezulta din certificat, va trebui sa fie $ntregita, pentru a fi completa, cu stabilirea identitatii contestate, cu orice mi loc de proba. &doptarea uneia sau a alteia din cele doua solutii prezinta o mare importanta. 'tarea civila a unei persoane - deci si filiatia fata de mama - nu poate fi supusa discutiei in cazul in care certificatul de nastere este conform cu folosirea starii civile, adica ambel ()(m)*7i e arata ca mama a copilului pe aceeasi femeie. +ezulta ca folosirea starii civile dovedeste at#t faptul nasterii, cat si faptul identitatii. Folosirea starii civile (posesia de stat) este starea de fapt din care rezulta ca un copil este al unei anumite femei. &ceasta stare de fapt rezulta, in principal, din $ntrunirea urmatoarelor elemente, a) b) c) acel copil poarta in mod constant numele mamei% acel copil este considerat in aceasta calitate ca atare de catre mama lui si familia acesteia% acel copil este considerat in aceasta calitate si de catre celelalte persoane. Dovada acestor elemente se poate face prin orice mi loc de proba, dupa cum tot astfel pot fi combatute. 'tarea civila a unei persoane poate fi pusa in discutie $n urmatoarele situatii, ). copilul are certificat de nastere si folosirea starii civile, dar acestea nu sunt concordante. !n aceasta situatie, copilul poate introduce actiune $n ustitie pentru stabilirea adevaratei filiatii, dupa cum orice interesat poate contesta filiatia aratata de certificatul de nastere sau de folosirea starii civile% *. copilul nu are nici certificat de nastere, nici folosirea starii civile. !n aceasta situatie, copilul poate porni o actiune in ustitie in stabilirea filiatiei fata de mama, dupa cum si aceasta poate sa recunoasca pe copil. -ste evident ca o actiune de contestare de stare civila nu poate interveni de vreme ce copilul nu are nici certificat de nastere, nici folosirea starii civile% .. copilul are certificat de nastere, dar nu are folosinta starii civile. !n aceasta situatie, copilul poate intenta o actiune in ustitie pentru stabilirea adevaratei filiatii fata de mama, dupa cum orice persoana interesata poate contesta starea civila aratata de certificatul de nastere. !n ceea ce priveste dovada nasterii in cazul adoptiei, in asemenea situatie se intocmeste un nou act de nastere, pentru cel adoptat, in care adoptatorii sunt trecuti ca parinti firesti. De aceea, noul act de nastere nu face dovada faptului nasterii, fata de mama fireasca a copilului adoptat. /egea prevede ca vec0iul act de nastere se pastreaza si se face mentiune pe el despre $ntocmirea celui nou. *.*. +ecunoasterea filiatiei fata de mama. Prin recunoasterea filiatiei fata de mama se $ntelege actul prin care o femeie declara legatura de filiatie dintre ea si un copil despre care pretinde ca este al sau. Cazurile in care recunoasterea poate interveni sunt prevazute limitativ in art. 4( Codul Familiei, a) mama poate recunoaste pe copil daca nastere nu a fost $nregistrata in registrul de stare civila. 1e"tul nu distinge cat priveste motivele sau $mpre urarile pentru care nu s-a facut $nregistrarea. &v#nd in vedere si alte dispozitii legale dec#t

4
acelea din Codul Familiei, aceasta distinctie trebuie totusi facuta. 2einregistrarea se poate datora faptului ca nu au fost registre de stare civila. !n aceasta situatie, mama poate face recunoasterea copilului. -ste posibil ca $nregistrarea nasterii sa fi fost omisa, desi au e"istat registre de stare civila. Daca omisiunea este din vina delegatului de stare civila, declaratia de nastere fiind facuta, atunci suntem in prezenta unui caz de $ntocmire ulterioara a actului de nastere, in conformitate cu art. 3. /egea nr. ))45)446, fara a fi necesara recunoasterea, deoarece ea s-a facut prin declaratia de nastere. Daca, insa omisiunea $nregistrarii este din cauza ca nu s-a facut declaratia de nastere, atunci mama poate recunoaste pe copil% b) recunoasterea filiatiei fata de mama se poate face si in cazul in care copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca fiind din parinti necunoscuti. 1e"tul se aplica copilului gasit, a carui nastere a fost $nregistra potrivit art. ** /egea nr. ))4 din )446. Potrivit art. 4( Codul Familiei, recunoasterea filiatiei fata de mama se poate face intr-una din urmatoarele forme, Declaratia la serviciul de stare civila. &ceasta se poate face la orice serviciu de stare civila. 7nregistrarea recunoasterii se face insa la serviciul de stare civila de la locul unde a fost $nregistrata nasterea acelui copil, iar daca aceasta nastere nu a fost $nregistrata, recunoasterea se $nregistreaza la serviciul de stare civila de la locul unde s-a produs nasterea respectivului copil% 7nscris autentic. +ecunoasterea de maternitate se poate face printr-un $nscris care $ndeplineste cerintele prevazute de lege pentru a fi considerat autentic (art. ))7) Cod Civil). &stfel, recunoasterea se poate face prin act autentic $ntocmit prin notariatul public ori prin declaratie data in fata instantelor udecatoresti% 1estament. +ecunoasterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testamentele prevazute de lege. Desi, testamentul este e"istentialmente revocabil, recunoasterea facuta printr-un testament isi mentine caracterul sau irevocabil. +evocarea testamentului prin care s-a facut o recunoastere nu are nici o influenta asupra acesteia. +ecunoasterea de maternitate se analizeaza nu numai ca marturisirea unui fapt anterior, adica a nasterii identitatii copilului, deci un mod de proba, ci si un act uridic $nc0eiat pentru a produce efecte uridice, const#nd in stabilirea legaturii de filiatie dintre copil si mama. De aceea, recunoasterea este supusa nu numai regulilor aplicabile marturisirii, ci si unor dispozitii privind actul uridic.

2.3. Actiunea n justitie ent!u sta"ili!ea filiatiei fata de mama


&ctiunea in stabilirea filiatiei fata de mama are caracterul unei actiuni in reclamatie de stare civila al carei obiect este limitat la stabilirea maternitatii. !n cazurile in care filiatia fata de mama nu poate fi dovedita prin actul de nastere, aceasta poate fi stabilita fie prin recunoasterea voluntara a mamei, fie prin actiune in ustitie. 'tabilirea filiatiei pe cale de actiune in ustitie se mai numeste uneori recunoastere fortata, prin opozitie cu recunoasterea voluntara (totusi aceasta denumire nu este corecta). &ctiunea in ustitie cu privire la filiatia fata de mama poate sa se prezinte sub doua aspecte, - o actiune prin care se tinde la stabilirea filiatiei fata de mama% - o actiune prin care se contesta filiatia fata de mama. !n general, actiunile in ustitie cu privire la filiatie se pot $mparti in doua categorii, a) actiuni cu privire stabilirea unei stari civile - numite actiuni in reclamare de stare civila% b) actiuni prin care se contesta o stare civila - numite actiuni de contestatie de stare civila. Fiecare dintre aceste actiuni se poate referi la $ntreaga filiatie a persoanei respective sau numai la o parte din elementele acesteia. &ctiunea in stabilirea maternitatii este singura modalitate recunoscuta copilului de a i se stabili e"istenta unui raport de filiatie fata de o anumita femeie pe care o considera a fi mama sa. -a face parte din categoria actiunilor de stare civila cunoscute sub denumirea de actiuni in reclamatie de stat sau de statut civil. Datorita finalitatii sale, actiunea in stabilirea maternitatii are un caracter strict personal, neput#nd fi introdusa dec#t de copil (art. 3* Codul Familiei). Deci, nici o alta persoana, nici c0iar procurorul in cadrul actiunilor pe care le poate introduce, nu este in masura sa o promoveze. -"ercitarea dreptului la aceasta actiune nu este $ngradit de nici un termen, av#nd caracter imprescriptibil, insa ea nu va putea fi pornita dec#t pe timpul vietii copilului.

5
Potrivit art. 38 Codul Familiei, actiunea pentru stabilirea maternitatii se poate introduce in urmatoarele cazuri, a) b) c#nd, din orice $mpre urari, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii% c#nd se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii%

!n ce priveste primul caz prevazut de art. 38 Codul Familiei, daca acest articol este interpretat in legatura cu art. *4 Decretul nr. .) din )434, art. )6 din /egea nr. ))45)446 si art. 3*-34 /egea nr. ))45)446, se a unge la solutia ca se poate introduce actiune in stabilirea filiatiei fata de mama numai in acele cazuri in care nu este vorba de reconstituirea sau $ntocmirea ulterioara, ori nu sunt $ndeplinite conditiile pentru a se face declaratia de nastere tardiva, adica atunci c#nd e"ista o imposibilitate absoluta de a proba filiatia fata de mama cu a utorul certificatului de nastere. Daca e"ista numai o imposibilitate vremelnica de a proba filiatia fata de mama si anume pana c#nd se procura certificatul de nastere, atunci nu se poate introduce actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama. !mposibilitatea absoluta de a dovedi filiatia fata de mama cu certificatul de nastere e"ista, de e"emplu, in cazul in care copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti sau c#nd copilul nu cunoaste ustificat locul $nregistrarii nasterii sale, ori nu s-a $nregistrat numele adevaratilor parinti. !n ce priveste cel de-al doilea caz prevazut de art. 38 Codul Familiei, in care se poate introduce actiune in stabilirea filiatiei fata de mama, sunt de facut unele precizari, - nu este suficient sa se conteste realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere pentru a se putea introduce actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, ci mai trebuie ca sa se poata face aceasta contestare, ceea ce $nseamna ca, daca sunt aplicabile dispozitiile art. 3) Codul Familiei, nu se poate contesta filiatia aratata de certificatul de nastere si de folosirea starii civile, ambele fiind concordante, si deci, nu se poate introduce actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama% - contestarea realitatii celor cuprinse in certificatul de nastere nu trebuie facuta neaparat $nainte de introducerea actiunii in stabilirea filiatiei fata de mama, put#ndu-se reclama o alta stare civila prin combaterea celor cuprinse in certificatul de nastere in cadrul aceleiasi actiuni. 'ituatiile speciale in care se poate introduce actiunea in stabilirea maternitatii sunt urmatoarele, )) /a adoptie se intocmeste un nou act de nastere al adoptatului, in care adoptatorii sunt trecuti ca parinti firesti. !n aceste conditii, e"ist#nd certificat de nastere, se pune $ntrebarea daca adoptatul poate porni actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama. Deosebim doua situatii, &. Pretinsa mama este altcineva dec#t adoptatoarea. &doptatul poate introduce actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, daca se $ndeplinesc cerintele prevazute de art. 38 Codul Familiei. &stfel, se poate introduce actiunea daca adoptatul se gaseste in imposibilitatea absoluta de a-si putea dovedi cu certificatul de nastere maternitatea sa fireasca sau daca se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere. &ceasta $nseamna, in prima situatie, ca nasterea adoptatului a fost $nregistrata sau ca el a fost $nregistrat ca nascut din parinti necunoscuti, ori nu se cunoaste locul $nregistrarii nasterii si, in cea de-a doua situatie, copilul are certificat de nastere, dar se contesta realitatea celor ce cuprinde. 9rmatoarele argumente se pot invoca in spri inul solutiei date, a) interesul celui adoptat. &doptia produce efecte de la data $nc0eierii ei, pentru viitor. &sa fiind, adoptatul are interesul de a-si stabili filiatia si pentru trecut, c#nd in favoarea lui s-ar fi putut sa se nasca unele drepturi, de e"emplu succesorale. 1ot astfel, cel adoptat are interesul de a avea stabilita filiatia sa fata de mama fireasca, pentru cazul in care sar desface sau desfiinta adoptia ori adoptatorii ar fi decazuti din drepturile parintesti. b) interesul general obstesc. Casatoria este oprita intre rudele firesti apropiate. !n cazul adoptiei, se mentine impedimentul la casatorie dintre adoptat si rudele sale firesti. :. Pretinsa mama este $nsasi adoptatoarea. &ctiunea in stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita in conditiile art. 38 Codul Familiei, pe de o parte, deoarece adoptatul are interesul de a-si avea stabilita filiatia si pentru trecut, adica pe perioada de timp anterioara adoptiei, c#nd s-ar fi putut naste anumite drepturi in favoarea lui, si pe de alta parte, daca se stabileste filiatia fireasca fata de mama, adoptia este lovita de nulitate, caci parintele nu poate adopta propriul sau copil. *) 'e poate pune $ntrebarea daca - se poate contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere $n cazul $n care filiatia fata de mama este stabilita prin recunoastere, iar nu prin certificatul constatator al nasterii; +ecunoasterea de maternitate care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata (art. 44 Codul Familiei). Primul interesat este copilul recunoscut. Contestarea recunoasterii $nseamna implicit contestarea celor aratate de certificatul de nastere, in sensul art. 38 Codul Familiei. Daca se reuseste in contestarea recunoasterii $nseamna ca se reuseste si in contestarea realitatii celor aratate de certificatul de nastere, si deci cel in cauza se gaseste in situatia de a nu avea filiatia fata de mama stabilita, de a nu si-o putea dovedi cu certificatul de nastere. &stfel fiind, el poate introduce actiune in stabilirea filiatiei fata de mama. &ceasta actiune presupune ca s-a admis contestarea recunoasterii de maternitate. &ctiunea in contestarea recunoasterii si actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama sunt distincte. .) Pe baza 0otar#rii udecatoresti ramasa definitiva si irevocabila de stabilire a filiatiei si $nregistrata in registrul de stare civila<4=, s-a eliberat certificatul de nastere. 'e mai poate contesta realitatea celor aratate de acest certificat de nastere, in sensul art. 38 Codul Familiei; !n raspunsul la aceasta $ntrebare trebuie sa deosebim,

6
&. !ntre parti. >otar#rea udecatoreasca definitiva si irevocabila se bucura de autoritate de lucru udecat intre parti. &stfel fiind, filiatia stabilita in acest fel nu mai poate fi supusa discutiei si nu se mai poate contesta realitatea celor aratate de certificatul de nastere, in sensul art. 38 Codul Familiei, daca aceasta contestare ar $nsemna nesocotirea puterii de lucru udecat a 0otar#rii udecatoresti. :. Fata de terti. >otar#rile udecatoresti produc, in materie de stare civila, efecte si fata de cel de-al treilea, deoarece starea civila este indivizibila, adica aceeasi fata de toata lumea. 1ertii au insa posibilitatea sa $nlature efectele 0otar#rilor udecatoresti daca reusesc sa faca, in ustitie, dovada contrara. Dar $nlaturarea acestor efecte $nseamna, implicit, si combaterea realitatii celor cuprinse in certificatul de nastere, in sensul art. 38 Codul Familiei. &ceasta $nseamna ca cel in cauza nu mai poate face dovada filiatiei sale fata de mama prin certificatul de nastere. De aceea, se poate introduce actiune in stabilirea filiatiei fata de mama, etc. &ctiunea in ustitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine numai copilului (art. 3* Codul Familiei). !n ceea ce priveste introducerea actiunii, deosebim urmatoarele situatii, a) Copilul are capacitate de e"ercitiu%

!n aceasta situatie, actiunea se poate introduce numai de copil. Dat fiind caracterul personal al dreptului la actiune, introducerea acesteia nu se poate face de catre creditorii copilului, potrivit prevederilor Codului Civil, in cazul inactiunii lui. b) Copilul are capacitate de e"ercitiu restr#nsa%

c) &ctiunea se poate introduce de copil, fara a avea nevoie de $ncuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal, deoarece actiunea la care ne referim are un caracter personal, in timp ce incuviintarea prealabila priveste interese patrimoniale, si nu personale, iar o dispozitie legala nu prevede o derogare in acest sens, asa cum prevede in privinta introducerii actiunii prin reprezentantul legal, caci si reprezentarea, in lipsa unui te"t derogator, priveste tot interese patrimoniale (art. 4 Decretul nr. .) din )434). d) Copilul este lipsit de capacitate de e"ercitiu, adica este minor sub )4 ani sau este pus sub interdictie%

!n aceasta situatie, actiunea poate fi pornita de reprezentantul legal al copilului. Pentru introducerea actiunii, acesta nu are nevoie de incuviintarea autoritatii tutelare e) &lte cazuri c#nd copilul este in imposibilitate de a introduce actiunea%

!n anumite situatii, legea prevede posibilitatea instituirii curatelei, precum boala, lipsa $ndelungata sau disparitia copilului. Curatorul numit copilului nu poate porni actiune pentru stabilirea filiatiei fata de mama, deoarece, pe de o parte, el are dreptul sa reprezinte pe copil numai in interesele sale patrimoniale si, pe de alta parte, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere capacitatii celui in favoarea caruia se dispune aceasta masura de ocrotire. Curatorul numit, in cazul in care e"ista interese contrare intre copil si reprezentantul sau legal cu privire la stabilirea maternitatii, poate porni, in locul reprezentantului legal, actiunea. f) Copilul decedat%

!n aceasta situatie, mostenitorii copilului nu au dreptul de a porni actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, dar o pot continua daca fusese introdusa de copil, care a decedat $nainte de terminarea procesului. Cu toate acestea, mostenitorii nu pot continua actiunea, - daca $nsusi copilul a renuntat la actiune% - daca actiunea s-a perimat. Pot continua actiunea, in conditiile aratate, at#t mostenitorul legal, cat si cel testamentar. g) Procurorul%

&cesta nu poate introduce actiunea, datorita caracterului sau personal, iar un te"t e"pres care sa permita reprezentarea prin procuror nu e"ista, caci drepturile personale nepatrimoniale nu pot fi e"ercitate pe cale de reprezentare dec#t in cazurile in care legea $ngaduie aceasta, ceea ce legea face numai in privinta reprezentantului legal al copilului lipsit de capacitate de e"ercitiu. -l poate interveni insa oric#nd in cursul procesului si e"ercita orice cale de atac. &ctiunea in stabilirea filiatiei fata de mama se introduce $mpotriva pretinsei mame, iar dupa moartea acesteia $mpotriva mostenitorilor pretinsei mame. &ctiunea in stabilirea filiatiei fata de mama nu se prescrie in timpul vietii copilului.

2.#. $onclu%ii !ivind contesta!ea n justitie a mate!nitatii.


'e poate contesta in ustitie maternitatea in mai multe situatii, dar nu trebuie confundate, deoarece regimul uridic este diferit in fiecare dintre situatii. !n consecinta, e"ista mai multe actiuni in ustitie prin care se contesta maternitatea.

7
a) Contestarea in ustitie a maternitatii care rezulta din certificatul de nastere eliberat pe baza $nregistrarii nasterii% !n aceasta situatie se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere, pentru a se asigura stabilirea adevarului. Contestarea se poate face daca certificatul de nastere nu este conform cu folosirea starii civile. &ctiunea in contestarea maternitatii se poate introduce de catre copil sau de catre orice alta persoana interesata, inclusiv de mama copilului care rezulta, dupa caz, din certificatul de nastere ori folosirea starii civile. !n conditiile art. 38 Codul Familiei, actiunea introdusa de catre copil are un caracter dublu, de contestare a maternitatii% de stabilire a adevaratei filiatii fata de mama. 1ertul introduce actiune in contestarea maternitatii $mpotriva copilului si a mamei indicate de certificatul de nastere sau folosirea starii civile. &ctiunea este imprescriptibila. Ca pentru orice fapt marital, dovada in actiunea in contestare se poate face cu orice mi loc de proba, e"cept#nd mentiunile din certificatul de nastere care reprezinta contestari facute personal de catre delegatul de stare civila si care nu pot fi $nlaturate dec#t prin procedura $nscrierii in fals, $ntruc#t actul de nastere este un $nscris autentic b) Contestarea in ustitie a maternitatii care rezulta din certificatul de nastere eliberat pe baza recunoasterii maternitatii% !n aceasta situatie a maternitatii se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere $ntocmit pe baza recunoasterii de filiatie de mama, si nu din certificatul constatator al nasterii. &ctiunea se poate introduce de catre copilul recunoscut sau de catre orice alta persoana interesata. &ctiunea este imprescriptibila, fiind admise orice mi loace de proba. c) Contestarea in ustitie a maternitatii care rezulta din certificatul de nastere eliberat pe baza 0otar#rii udecatoresti%

Contestarea realitatii celor cuprinse in certificatul de nastere, in aceasta situatie, se poate face de catre persoanele interesate, dar care nu au fost parti in procesul de stabilire a maternitatii, caci persoanele care au fost parti in procesul de stabilire a maternitatii sunt legate de autoritatea de lucru udecat. d) Contestarea in ustitie a maternitatii care rezulta din certificatul de nastere eliberat pe baza recunoasterii de maternitate ori pe baza 0otar#rii udecatoresti de stabilire a maternitatii, certificat de nastere conform cu folosirea starii civile. &ceste doua situatii sunt distincte de aceea la care se refera art. 3) Codul Familiei. Contestarea maternitatii in aceste cazuri, implica contestarea recunoasterii de maternitate sau dovada contrara 0otar#rii udecatoresti de stabilire a maternitatii. !n consecinta aceste actiuni nu trebuie confundate cu modalitatile practice folosite pentru formularea si introducerea cererilor in ustitie.

FILIA&IA FA&A DE &A&A


Paternitatea sau filiatia fata de tata desemneaza legatura uridica dintre un copil si tatal sau.. Paternitatea poate fi din casatorie sau din afara casatoriei. !n mod corelativ, copilul poate fi, din casatorie -% potrivit art. 3. din Codul familiei, copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Copilul nascut in timpul casatoriei lovite de nulitate absoluta sau relativa este considerat din casatorie. 1ot astfel, copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie. din afara casatoriei -% conceput si nascut in afara casatoriei l)t).tp . 1atal isi poate recunoaste paternitatea printr-o declaratie la serviciul starii civile sau printr-un inscris autentic in fata notarului sau la udecatorie, ori o poate tagadui. /egiuitorul acorda mamei posibilitatea de a introduce actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei, de regula, in termen de ) an de la data nasterii copilului. &nterior acestui moment orice cerere introdusa in acest sens va fi respinsa ca prematura. &rt. 68 alin. ) Codul Familiei, ?actiunea pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi intentata inainte sau dupa nasterea copilului, dar cel mai tarziu in termen de un an de la nasterea copilului.? !n cazul in care tatal nu recunoaste copilul se apeleaza la probe pentru dovedirea filiatiei, martori, inscrisuri, marturii, teste serologice (grupe de sange) precum si genetice (profil &D2 - amprenta genetica). Pentru admiterea actiunii trebuie sa se dovedeasca, nasterea copilului, relatiile intime in timpul conceptiei dintre pretinsul tata si mama, precum si faptul ca din aceste relatii a rezultat copilul. !ndiferent ca paratul recunoaste copilul ca fiind al sau la prima zi de infatisare, fie ca nu face o astfel de recunoastere, sunt aplicabile dispozitiile Codului de Procedura Civila, potrivit carora c0eltuielile de udecata vor fi suportate de parat pentru ca el se afla in culpa procesuala, nu si-a recunoscut copilu,l ceea ce a dus la c0eltuieli in vederea recunoasterii filiatiei, c0eltuieli suportate de mama copilului. >otararea udecatoreasca prin care se stabileste paternitatea din afara casatoriei produce efecte si pentru trecut, de la

8
conceptie copilul este considerat al tatalui. Daca paternitatea a fost stabilita, copilul va avea aceeasi situatie legala fata de parinte si fata de rudele lui ca si un copil din casatorie, de unde si urmatoarele efecte cu privire la nume, locuinta, succesiune, obligatia de intretinere, e"ercitarea drepturilor parintesti precum si alte drepturi. Copilul nascut din parinti necasatoriti va purta numele de familie al parintelui fata de care filiatia a fost mai intai stabilita sau parintii vor 0otari daca va lua numele unora dintre ei sau numele lor reunite. P+-@9A1!& D- P&1-+2!1&1-. !nstrumentul uridic cu a utorul caruia se stabileste paternitatea din casatorie il reprezinta prezumtia de paternitate. Pentru a functiona aceasta prezumtie trebuie sa se stabileasca filiatia fata de mama si casatoria acesteia la data nasterii sau conceptiei copilului. Prin urmare, la temelia prezumtiei de paternitate sta faptul nasterii sau al conceperii copilului in timpul casatoriei. Prezumtia de paternitate opereaza in favoarea copilului din casatorie. Aentiunile din certificatul de nastere al copilului nu influenteaza in vreun fel prezumtia de paternitate, aceasta actionand independent. Din articolul 6) din Codul familiei reiese ca perioada cuprinsa intre a .88-a zi si a )(8-a zi dinaintea nasterii copilului constituie timpul legal al conceptiei. Din aceasta dispozitie legala se instituie o prezumtie absoluta cu privire la acest termen, in sensul ca nu se poate dovedi ca durata gestatiei a fost mai mica de )(8 de zile sau mai mare de .88 de zile. 1&B&D9!+-. Prezumtia de paternitate este o prezumtie relativa ceea ce inseamna ca poate fi combatuta prin proba contrara. &ctiunea prin intermediul careia poate fi rasturnata aceasta prezumtie poarta denumirea de actiune in tagaduirea paternitatii din casatorie. Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Din faptul ca actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita numai de sot rezulta caracterul srict personal al acesteia. 2ici mostenitorii tatalui nu au capacitatea de a introduce actiunea, insa ei o pot continua pe cea introdusa de acesta. &ctiunea in tagaduirea paternitatii se introduce impotriva copilului. De regula, copilul este minor astfel incat el va fi reprezentat la proces de mama sa. &rtizolul 34, alineatul . din Codul familiei precizeaza ca in toate cazurile, mama copilului va fi citata. !n anumite situatii e"ceptionale, copilul, in varsta de pana la )4 ani, va fi reprezentat la proces de un tutore. &stfel de situatii apar atunci cand mama copilului este lipsita de capacitate de e"ercitiu sau este decedata. Dupa implinirea varstei de )4 ani, minorul poate participa personal la proces. !n cazul in care minorul-parat decedeaza in timpul procesului, actiunea va fi continuata impotriva reprezentantului sau legal sau a unui tutore ad-0oc. &ctiunea in tagaduirea paternitatii poate fi introdusa in termen de 6 luni de la data cand a cunoscut nasterea copilului. &cest termen este de prescriptie. !nstanta competenta sa udece actiunea in tagaduirea paternitatii este cea de la domiciliul reprezentantului legal al copilului. Daca se admite actiunea in tagaduirea paternitatii, copilul devine din afara casatoriei. CC21-'1&1!& F!/!&1!-!. &ceasta este o actiune care se poate introduce de orice persoana interesata, oricand, prin care se invoca inaplicabilitatea la cazul concret al prezumtiei de paternitate. Contestatia filiatiei din casatorie nu se poate confunda cu tagaduirea paternitatii, unde se incearca sa se aduca probe care sa rastoarne prezumtia de paternitate, e"ercitandu-se numai in conditiile restrictive prevazute de Codul familiei. !n stabilirea paternitatii din afara casatoriei are interes atat copilul cat si parintele din afara casatoriei. +-C92C&'1-+-& &cesta este actul uridic unilateral, personal, declarativ de filiatie, cu efecte retroactive si irevocabile prin care un barbat declara ca un copil din afara casatoriei este al sau. Pot fi, astfel, recunoscuti copilul din afara casatoriei (nascut sau doar conceput), copilul decedat (dar numai daca a lasat descendenti firesti) sau un copil de a recunoscut. +ecunoasterea se poate face prin declaratie la ofiterul starii civile, prin inscris autentic sau prin testament. Principalul efect al recunoasterii de paternitate este stabilirea paternitatii fata de barbatul care a facut declaratia. '1&:!/!+-& P&1-+2!1&1!! &ctiunea poate fi pornita, in cazurile indicate de lege, atat de copilul minor, cat si de ma or. !n cazul in care copilul este minor, fara capacitate de e"ercitiu, actiunea se introduce, in numele copilului, de catre reprezentantul sau legal care poate fi mama. Daca minorul are capacitate restransa de e"ercitiu, poate introduce singur actiunea, c0iar si fara aprobarea ocrotitorului legal. Aostenitorii copilului nu pot introduce actiunea dar o pot continua. !nstanta competenta pentru solutionarea actiunii este cea de la domiciliul paratului, iar citarea autoritatii tutelare este obligatorie. 1ermenul pentru introducerea actiunii este de un an (termen de prescriptie). !n conformitate cu dispozitiile Constitutiei +omaniei si ale articolului 6. din Codul Familiei, copilul din afara casatoriei, care si-a stabilit paternitatea, are aceeasi situatie ca si copilul din casatorie. CC2F/!C1 Conflictul de paternitate apare atunci cand un copil este conceput in timpul unei casatorii si nascut, apoi, in timpul unei a doua casatorii, in conditiile aplicarii prezumtiei de paternitate si faptului ca este posibil ca o femeie sa se recasatoreasca la mai putin de .88 de zile de la desfacerea sau incetarea unei casatorii. !n aceste situatii, conflictul de paternitate se solutioneaza in favoarea celei de-a doua casatorii. Conflictul mai poate aparea si in situatia in care femeia, de a casatorita, incalcand interdictia poligamiei se mai casatoreste inca o data si naste un copil, caz in care cea de-a doua casatorie este nula. Desigur, sotul in legatura cu care se naste filiatia, ca urmare a solutionarii conflictului de paternitate, poate sa o tagaduiasca, caz in care se va naste filiatia copilului fata de celalalt sot. 'P-1& Potrivit art.68 din codul familiei, actiunea stabiliri paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita in termen de un an de la nasterea copilului.Daca pretinsul tata a prestat intretinere, termenul de un an curge, conform art.68 alin.ultim din Codul familiei, de la incetarea intretinerii. -ste de principiu sase ustifice intarzierea in introducerea actiunii pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei numai atunci cand prestarea intretinerii indeplineste anumite conditii.Pentru ca intretinerea acordata de presupusul tata sa o poata infuenta pe mama copilului sa nu actioneze pe cale udecatoreasca, trebuie sa fie voluntara, substantiala si sa aiba caracter de continuitate.De asemenea, trebuie ca presupusul tata sa presteze atat intretinere materiala cat si morala, constatand in gri a si atentia acordata copilului, pentru ca satisfacerea nevoilor acestuia se poate numai privind intretinerea completa.Caracterul de continuitate presupune acordarea intretinerii din momentul nasterii copilului, prin prestatiiperiodice, la intervale de timp care sa nu depaseasca termenul de un an prevazut de lege pentru introducerea actiunii in stabilirea paternitatii. !n speta, dupa data cand s-a nascut copilul-*ianuarie )44*-,paratul, care era student, a continuat sa poarte corespondenta cu reclamanta pana la data de *4 mai )44*.Paratul, fiind el insusi in intretinerea parintilor sai, in anul )44*, i-a oferid minorului doar mici sume de bani, dulciuri si ucari.!n anii urmatori )44., )444, )443 si )446 nu a acordat

9
nici un fel de intretinere, iar in )447, in prea ma 'arbatorilor de Paste, i-a cumparat o perec0e de adidasi. Aanifestarile paratului nu pot fi caracterizate ca intretinere substantiala si cu caracter de continuitate, in sensul art.68 alin. ultim din Codul familiei, pentru a ustifica formularea de catre reclamanta a actiunii in stabilirea paternitatii din afara casatoriei, la d