USM

Facultatea de Drept

Tema: Codificarea lui
Justinian

Efectuat de: Balan Valeria gr.109
Verificat de: Hncu Victoria




Chiinu 2013

Cuprins

Introducere despre intocmirea codificarii lui Justinian .....1

Codex sau Codul..................................................................2-3

Digesta sau Digestele...........................................................3-4

Institutiones sau Institutele....................................................5

Novelae sau Novelele.............................................................6

Alteratiunile de texte...........................................................6-8

Incheiere................................................................................8

Concluzie................................................................................9

Literatura..............................................................................10

Introducere
Spre sfirsitul epocii postclasice, societatea sclavagista romana a ajuns in ultimul
stadiu al decaderii. Constient de aceasta realitate, imparatul Iustinian a ordonat
unor specialisti din domeniul dreptului sa sistematizeze si sa repuna in vigoare
cele mai importante izvoare ale dreptului clasic, in speranta ca prin repunerea in
vigoare cele mai importante izvoare ale dreptului clasic, societatea sclavagista
romana se va revitaliza. Comisiile organizate din ordinul imparatului Iustinia au
elaborat o sistematizare a izvoarelor de drept clasic si au repus in vigoare acele
izvoare. Insa, sistemul sclavagist roman nu a putut fi salvat, caci legile istorice si-
au spus cuvintul, iar sistemul sclavagist a fost inlocuit cu cel feudal.
Cu toate acestea, opera legislativa a imparatului Iustinian prezinta o importanta
istorica inestimabila. Dar aceasta importanta istorica decurge dintr-un fapt
conjunctural, si anume, din faptul ca cele mai importante texte ale dreptului clasic
roman nu au ajuns pina la noi pe cale directa, intrucit au fost distruse de barbari.
Pe cind opera legislativa a imparatului Iustinian s-a pastrat, a ajuns pina la noi,
astfel incit pe baza acestei opere legislative am putut reconstrui fizionomia
tuturor institutiilor dreptului privat roman.
Codul su, care a dorit s nlocuiasc codurile : Gregorian, Hermogenian i
Theodosian, este pus n vigoare n anul 529. Compilaia, denumit Digesta sau
Pandectae, intr n vigoare n anul 533. Doroteu i Teofil, nsrcinai de mprat,
redacteaz un manual de coal numit Institutiones, nzestrat i el cu putere de
lege.
Opera legislativa a imparatului Iustinian cuprinde patru lucrari:
1) Digesta, cuprind extrase din operele jurisconsulilor romani, puse n
concordan cu veacul VI. n total, 50 de cri.
2) Codul are 12 cri i cuprinde constituiile imperiale de la Hadrian i pn n
anul 334.
3) Instituiile sunt un manual de studiu.
4) Novele sunt scrise n limba greac i conin constituiile date de Iustinian.
1

1
Codex sau Codul
Codul imparatului Iustinian a fost elaborate de o comisie formata din 10 profesori
si avocati in frunte cu Tribonian, cel mai mare jurisconsult al vremii. Lucrarea a
fost publicta in doua editii. Prima editie cuprinde constitutiunile imperial care au
fost date din vremea imparatului Hadrian pina la 529, iar editia a II-a cuprinde
constitutiunile imperiale date din vremea lui Hadrian pina in 534.
Prima editie a Codului s-a pierdut, dar editia a II-a, denumita Codex repetitae
praelectionis, a ajuns pina la noi. In cadrul acestei lucrari textile au fost
sistematizate in 12 carti, cartile au fost impartite in titluri, titlurile in constitutiuni,
iar unele constitutiuni, acelea care cuprindeau mai multe dispozitii, au fost
impartite si in paragrafe.
Fiecare constitutie era precedata de o inscription ce cuprindea numele
imparatului care o edictase si al destinatarului, urmata de o subscriptio, in care se
indica locul si data emiterii. Se pare ca Iustinian ar fi intentionat sa-si rezume
intreaga opera legislative numai la acest cod. Totusi, nevoile practicii aratau ca de
o revizuire similara aveau nevoie si normele dreptului roman (ius vetus) ce se
gaseau in operele jurisconsultilor clasici. Aceste opera care adusesera Romei o
faima nepieritoare ajutasera si ele-dupa secole de existent- sa prezinte
contradictii, sa contina elemente cazute in desuetudine sau abrogate, sa devina
neclare sau necorespunzatoare fata de nivelul social al epocii lui Iustinian. Se
impunea, asadar si aici ca si in materie de constitutii, sa se intocmeasca o selectie
substantial din ce era mai important in operele juristilor clasici. Adaptata la
nevoile secolului al IV-lea, ea trebuia sa fie o chintesenta a dreptului roman si un
indreptar singur pentru practica judecatoareasca. Sarcina era deosebit de grea si
nimeni inaintea lui Iustinian nu realizase nimic in aceasta directie, intentia
imparatului Teodosie al II-lea (408-450) de a face o colectie din operele juridice
clasice raminind la vremea ei un simplu deziderat. Se pare ca insusi Iustinian a
avut indoieli cu privire la perspectivele indeplinirii unei lucrari atit de dificile si
complexe. Inainte de domnia noastra- spunea imparatul-nimeni n-a sperat si nici
n-a crezut ca [ o asemenea legiuire] ar fi cumva cu putinta pentru iscusinta
omeneasca
2
.

2
Cu toate acestea, indemnat si sfatuit in mare masura de consilierul sau Tribonian,
se hotarira sa inceapa lucrarea . Inainte de a numi comisia de specialisti, imparatul
le dicta pentrua ajuta munca de prelucrare a materialului mai multe constitutii
3
menite sa elimine unele controverse care de secole ii desparteau pe jurisconsultii
romani si in special pe sabinieni si proculeeni
4.
Aceste constitutii vor sluji drept
ghid comisie pentru conturarea operelor juristilor clasici si practicienilor in
solutionare spetelor daca ar fi fost invocate opinii ale marilor juristi romani de
odinioara.

Codul lui Iustinian cuprinde dispozitii din domeniul privat si din cel public, iar in
doua carti sunt cuprinse si dispozitii de drept canonic.

Digesta sau Digestele
Digestele lui Iustinian au fost publicate in anul 533 si sunt o culegere de
fragmente din lucrarile jurisconsultilor clasici.Aceasta culegere a fost elaborata
de o comisie formata din 15 profesori si avocati in frunte cu acelasi
Tribonianus.Metoda de lucru a comisie a fost stabilita chiar de imparatul Iustinian,
prin 3 contitutiuni imperiale care ulterior au devenit prefete ale Digestelor.
Imparatul Iustinian a cerut comisie sa alctauiasca o lucrare cu finalitate practica,
iar textile juris consultilor clasici trebuiau adaptate de asa maniera, incit sa poata
fi aplicate la noi in realitati trecind la cercetarea lucrarilor jursconsultilor clasici
membrii comisiei au constatat ca unele solutii erau controversate iar unele
institutii erau depasite.De aceea imparatul Iustinian a mai dat 50 de constitutiuni
imperial prin care a pus capat contriverselor si a desfiintat toate institutiile
depasite in vederea elaborarii digestelor,membrii comsiie au extras texte din 2000
de lucrari clasice. Acele texte au fost sistematizate in 50 de carti.Cartile au fost
impartite in titluri, titlurile in fragmente, iar fragmentele in paragrafe, in fruntea
fiecarui fragment se afla o inscription, in care se precizeaza din ce lucrare s-a
extras fragmentul respective si cine este autorul acestei lucrari.
La 15 decembrie 530, prin constitutia Deo Auctore, Iustinian numeste pentru
compilarea operelor juristilor clasici o comisie alcatuita de 17 membri.Iata
numele si apreciere pe care imparatul le-o face cu aceasta ocazie: Stralucit
barbat si foarte chibzuit magistru fost cvestor si consul,Tribonian,inzestrat
3
deopotriva cu darul elocintei si cu talent in stiinta dreptului s-a impus prin
experienta sa neindeplinind nimic mai cu cinste si mai cu dragoste decit poruncile
noastre;Constantin, barbat ilustru comite alttezaurul public si magistrate al
cancelariei pentru primirea jalbelor si cercetarea principiilor,care ni s-a dovedit
intotdeauna om de bun renume si faima: Teofil,barbat ilustru ,magistru si
professor iscusit in ale dreptului,explicind cu vrednicie in acest oras preastralucit
cirmuirea cea desavirsita alegerilor;Dorotheu,barbat ilustru,cvestor foarte
elocvent pe care ,predind invataceilor studiul legilor in preastralucitul oras
Beirud,l-am luat la noi l-am facut partas la aceasta opera datorita desavirsitului
sau renume si faime; si Anatolie, barbat ilustru ,magistrat care explicind si el
dreptul la Beirut a fost ales pentru aceasta opera coboara dintr-o familie de
juristi,caci tatal sau Leontinus si bunicul sau Eudocsiu au lasat dupa ei o foarte
buna amintire ca juristi,si Cratinus,barbat ilustru si comite al tezaurului public si
desavirsit profesor in acest venerabil oras toti acestia au fost alesi pentru opera
mai sus pomenita dimpreuna cu Stefan, Mena, Prosdocius, Eutolmius, Timotheus,
Leonida, Plato, Iacob, Constantin, Ioan barbate chibzuiti,avocati la cel mai inalt
scaun al prefecturii a carei juridictii se intinde peste partile rasariteneSi cu totii
s-au intrunit sub conducerea lui Tribonian barbat stralucit pentru a putea intocmi
sub autoritatea noastra o opera de proportii asa de mare
Asa dar,comisia era alcatuita din doi inalti functionare imperiali, inclusive
Tribonian,patru profesori universitari- doi de la Constantinopol si doi de la Beirud-
si 11 avocati .
5
Asa sa nascut Digesta s-au cu termenul grecesc Pandectele cea mai importanta
colectie de drept roman care impartita in 50 de carti, continind 150 de mii de
rinduri extrase din cei mai de seama jurisconsulti romani sip use in corcondanta
structura social- politica contemporana a continuat de secole de-a rindul sa
constituie sursa de inspirati si model de classicism juridic pentru aproape toti
teoreticienii si practicienii dreptului Iustinia o numeste adavaratul si preasfintul
templu al dreptatii unde chintesenta dreptului roman se afla la adapost ca intr-
o cetate spre a rezista incercarilor viitoare.

Publicate in 16 decembrie 553 prin constitutia Tanta Digestele intrata in vigoare
in ziua de 30 decembrie a aceluiasi an.
6


4
Insitutiones sau institutele
Tot in anul 533 au fost publicate si Institutele lui Iustinian.Institutele lui Iustinian
sun un manual adresat studentilor in drept, ca si Institutele lui Gaius dar spre
deosebire de cele ale lui Iustinia au putere de lege. Manualul a fost aclatuit pe
baza unor texte extrase din Institutele clasice mai cu seama din Institutele lui
Gaius, Marcian si Florentin.Textele clasice au fost sistematizate in 4 carti in titluri
iar titlurile in paragrafe asa dar, Institutele nu cunosc o sistematizare a textelor
clasice si pe fragmente iar daca lipsesc fragmentele inseamna ca lipseste
inscription si daca lipseste inscription noi, modernii nu putem sti la prima vedere,
cine sunt autorii textelor care au fost incluse in Institutele lui Iustinian.Lipsa
fragmentelor se explica prin faptul ca intr-un manual de scoala textile nu se pot
succeda in orice ordine, ci intr-o ordine logica pina cind studentii inteleg
fizionomia instituiilor jurdice. Manualul este redactat cu claritate si precizie,
urmarind sa serveasca drept indrumator sogur pentru tinerele generatii de juristi,
caci,asa cum spunea Iustinia desi institutiile au izvoare tulburi, facind aluzie la
sursele lor atit de diferite ca loc, timp si conceptie ele constituie totusi un lac
limpede,sugerind in acest mod unitatea de sistem de gindire si uneori de solutii
pe care autorii au reusit sa le-o dea.Codul incepe cu o invocatie religioasa, iar
cartea intii este dedicate dreptului bisericesc si de stat.faptul sublinia rolul
conducator pe care religia trebuia sa-l aduca in toate treburile statului si
conceptia teoretica a lui Iustinian pe care acesta o sublinia in constitutiile ca si in
toata opera sa legislative,ori de cite ori i se ivea prilejul.Incepind cu cartea a doua
si sfirsind cu a opta ,codul contine instituii privind institutii cu drept privat: in
cartea a noua sunt publicate constitutii de drept penal iar in ultimele doua drept
administrative.
7




5

Novelae sau Novelele
Novelele imparatului Iustinian cuprind constitutiile imperial date intre 534 si 565.
Cu toate ca acele constitutiuni au fost date de imparatul Justinian, sistematizarea
lor in cadrul operei s-a facut dupa moartea imparatului, de catre persoane
particulare. Acele persoane care au inclus in Novele si constitutiunile ramase in
vigoare si constitutiunile abrogate, astfel incit in mod frecvent, textile din
Novelele lui Iustinian se contrazic. Novelele sunt in cea mai mare parte redactate
in limba greaca. Constrins de realitatile vietii practice, Iustinian, cu toata traditia
romanitatii pe care voia sa o pastreze, se vazu silit sa faca unele concesii. Nu am
scris aceasta lege- afirma cu o privire la o novella a sa- in limita nationala, ci toti
datorita usurintei, cea greceasca, pentru ca sa fie cunoscuta de toti datorita
usurintei cu care o vor intelege-o. Si ceea ce imparatul spune despre aceasta
novella este valabil pentru cele mai multe din ele. In limba latina sunt redactate
numai constitutiile care interesau organizarea central a statului si cele destinate
provinciilor unde se vorbea latineste. Citeva au textul bilingv.
8

Alteratiunile de texte
1.Interpolatiuni. Interpolatiunile sunt modificari pe care juristii lui Iustinian le-au
adus, cu buna stiinta, lucrarilor jurisconsultilor clasici si constitutiunilor imperial,
cu ocazia infaptuirii operei de sistematizare a legislatiei.
Se stie ca sistematizarea legislative a lui Iustinian a fost elaborate in scopul de a fi
aplicata in practica. Cele mai multe dispozitii insa au fost adoptate cu mult in
urma, asa ca, in unele cazuri, nu mai corespundeau realitatilor din secolul al VI-
lea. Pentru a facilita aplicarea dispozitiilor din compilatie, Iustinian a decis ca
toate textile devenite anacronice sa fie adaptate la noua situatie.
Interpolatiunile sunt foarte greu de identificat, intrucit compilatorii nu au facut
vreo mentiune in legatura cu modificarile aduse lucrarilor clasice, astfel incit
cititorul ramine cu impresia ca redactarea pe care textul o are in opera legislative,
apartine chiar autorului classic.

6
2. Cercetatorii au depus mari eforturi in vederea depistarii interpolatiunilor inca
din epoca renasterii. Inceputul cercetarilor in aceasta directie a fost facuta de
catre romanistul Cujas, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.
Intre metodele care au dat rezultate in munca de depistare a interpolatiunilor se
numara cea a compararii textelor. Aceasta metoda se poate aplica numai in
textile care ne-au parvenit si fragmentar si prin intermediul Institutelor lui Gaius.
In asemenea cazuri, se compara un fragment aflat in Digeste cu partea
corespunzatoare din lucrarea care ne-a parvenit pe cale directa. Daca intre cele
doua fragmente exista deosebiri, deduce ca fragmentul din Digeste a fost
interpolat.
Anumite texte, care prezinta interes pentru materii diferite, sunt reproduce de
doua ori in aceeasi lucrare (leges geminatae). Daca intre cele doua texte apar
contradictii, deduce, iarasi ca unul dintre ele a fost modificat. Interpretarile mai
pot fi depistate si prin constatarea unor substituiri de termini. Astfel, daca o
institutie clasica este denumita prin termenul folosit in epoca postclasica pentru
indicarea institutiei care i-a preluat functia, rezulta ca textul classic a fost
modificat.
Romanistii au depistat unele interpolatiuni si prin utilizarea criteriului filologic-
daca intr-un text classic apare o expresie neclasica, avem un indiciu sigur ca
textul a fost modificat.
Prin depistarea interpolatiunilor, cercetatorii au atins un dublu scop: in primul
rind au reusit sa reconstituie jurisprudenta clasica, in al doilea rind, au stabilit in
ce masura au fost modificate textile de catre juristii lui Iustinian.
3.Glose. Glosele sunt alteratiuni de texte din eroare, cu ocazia copierii
manuscriselor clasice. De-a lungul timpului, manuscrisele au fost consultate de
catre practicieni sau de catre alte persoane interesate, care au facut insemnari pe
marginea textului sau chiar printer rinduri. Cu ocazia transcrierii acestor
manuscrise, copistii au introdus insemnarile marginalia in text, caci nu aveau
pregatire de specialitate si nu intelegeau sensul lor. Glosele, ca alteratiuni de
texte nu trebuie confundate cu notitele prin care juristii de la inceputurile Evului
Mediu explicau textile din opera legislative a lui Iustinian.
7


Romanistii au depus mari eforturi pentru a stabili care dintre alteratiunile de texte
sunt interpolatiuni si care sunt glose, deoarece semnificati lor pentru cunoasterea
si interpretarea dreptului roman este total diferita.
9

Incheierea
Cele patru parti ale legislatiei lui Justinian- Codul, Digestele, Institutiile si
Novellele- formeaza sub aspectul continutului, un tot unitary care de la inceputul
secolului al XII-lea va fi cunoscut sub denumirea de Corpus Iuris civilis (Colectia
dreptului civil). Astfel opera legislative a lui Iustinian reflecta inainte de toate
intentia acestuia de a restaura in domeniul juridic, ca sic el politic, ordinea
juridical romana.
Ideile sale, curente astzi, dar aproape revoluionare cnd le opunea prerilor
autorizate ale lui Thibaut i Gans, se reduc la aceea c dreptul nu este o nscocire
artificial, un produs al capriciului legiuitorului, ci o creaie a societii de la care
eman, un rezultat, totodat, al tradiiei i al cerinelor sociale ale unei anumite
epoci, un fenomen fatal n evoluia unui popor, n care se recupereaz dez-
voltarea, nflorirea i decadena acestuia.
Codificarea lui Iustinian - o colecie de lucrri fundamentale de jurispruden
alctuit ntre anii 529 i 534 la porunca mpratului Iustinian I, care a avut o
influen durabil asupra dezvoltrii sistemului juridic din spaiul european prin
reformele sale n domeniul dreptului, prin reunirea ntr-un sistem coerent a
ntregului drept roman.
Atfel una dintre cele mai mari realizri ale lui Iustinian este codificarea dreptului
roman nceput n 529. Iustinian a ncercat s revitalizeze societatea roman,
aflat n ultimul stadiu al descompunerii, printr-o uria oper de sistematizare a
dreptului clasic i postclasic, astfel nct s poat fi aplicat la realitile secolului al
VI-lea din Imperiul Roman.


8

Concluzie
Printre cele mai importante realizri ale mpratului Justinian cel Mare se numr
i mbuntirea sistemului legislativ, precum i elaborarea unei colecii de legi
care, altfel, s-ar fi pierdut. Pentru a strnge i simplifica principalele legi care
ghidau viaa societii bizantine, Justinian a angajat un faimos avocat, Trebonian.
Colecia care a rezultat n urma muncii juritilor bizantini poart numele de Codul
lui Justinian, care se pstreaz i astzi, fiind modelul dup care multe ri din
Europa s-au ghidat n legislaia lor.
Pe un plan istoric general ns, legislaia lui Justinian a avut o importan
inestimabil pe care nimeni n-o putea bnui la acea epoc. Aa cum se tie,
documentele dreptului clasic, mpreun cu alte creaii ale culturii romane, au
pierit n cea mai mare parte.
Opera legislativa elaborata din ordinul imparatului Justinian prezinta o uriasa
importanta istorica, importanta pe care nimeni n-ar fi putut-o banui la acel
moment, intrucat importanta acestei opere legislative se datoreaza unui factor
conjunctural, si anume faptului ca aproape toate textele juridice clasice au fost
distruse de barbari, nemaiajungand pana la noi. Insa opera legislativa a lui
Justinain s-a pastrat, ajungand pana la noi pe cale indirecta, iar, pe baza ei,
romanistii moderni au putut reconstitui tezaurul gandirii juridice romane.









9
Literatura
1
E.Molcut, D. Oancea, op.cit.,pag.54
2
Constitutio Tanta- Dedoken, prefeta.
3
Este vorba de 50 de constitutii cunoscute sub numele de Quinquaginta decisions.
Dupa opinia clasica a lui G. Rotondi (Bullentino dellInstituto di Diritto Romano,
XXIX,1916, p.143 si urm.) el ear fi fost edictate intre 1 august-27 noiembrie 530.
4
Jurisconsultii ce apartineau celor doua scoli din secolul I, care-si trageau
denumirea de la numele a doi dintre cei mai insemnati membri al lor: Sabinus si
Proculus.
5
Constitutio Tanta, 9.
6
Constitutio Deo auctore, 5.
7
Constitutio Cordi, 4-5
8
Novella VII, 1 (a.535).
9
Reprodus in D., 3,5,46 (47), 1











10