UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
CENTRUL TUTORIAL HUNEDOARA
SPECIALIZAREA-DREPT

DREPT PRIVAT ROMAN

SPETE

LECT. UNIV. DR.

Manuel Gutan

Student
Dinu Constantin
Anul I I.D.

SPETA 1
Negustorul grec Palamas, peregrin obinuit , sosete n anul 10 Hr. la Roma pentru a
comercializa vinuri. n noaptea sosirii sale, ceteanul roman Titus i fura crua cu vinuri. Houl
este urmrit de sclavii negustorului care, astfel, afl unde acesta locuiete. Palamas i solicit lui
Titus napoierea cruei dar acesta refuz s dea curs cererii. n consecin, Palamas decide s-l
cheme pe Titus n faa justiiei
a)Unde i n faa cui se va judeca procesul?
b)Ce procedur de judecat se va utiliza?
c)Prezentai desfurarea procesului.
d)Dai o sentin.
Rezolvare:
a) Actiunea desfasurindu-se in anul 10 iHr. In timpul Romei Imperiale si datorita faptului ca
procesul are loc intre un cetatean roman ( Titus) si un peregrin obisnuit ( Palamas), procesul va
avea loc la Roma in fata magistratului si a judecatorului iar magistratul care va organiza procesul
va fi pretorul peregrin. Judecatorii in sarcina carora revenea rezolvarea litigiilor dintre cetatenii
romani si peregrine se numeau recuperatores.
b) Tinind cont de anul cind se desfasoara actiunea(10 iHr) procedura de judecata utilizata va fi
procedura formulara.
c) In cazul de fata fiind vorba de un furt, a carui victima este un peregrin iar cel care a savirsit
furtul este un cetatean roman, pentru a beneficia de actiunea din furt, peregrinului i se va acorda
provisoriu cetatenia, legea recunoscind actiunea de furt doar cetatenilor romani. Pretorul acorda
aceasta actiune peregrinului introducind in formula actiunii fictiunea cetateniei, judecatorul
trebuind sa judece ca si cum peregrinul ar fi fost cetatean roman.
Datorita procedurii de judecata utilizata, procesul se va desfasura in doua faze: faza in jure si
faza in judicio.

Faza in jure: Aceasta faza se desfasoara in fata magistratului, in sarcina caruia revenea
organizarea instantei. Procesul incepe cu citarea verbal a lui Titus, acesta avind obligatia sa se
prezinte la proces sau sa numeasca un garant in favoarea lui , in caz contrar putind fi obligat de
catre magistrate la plata unei amenzi. In situatia in care cetateanul Titus s-ar sustrage judecatii
sau ar disparea cu, caruta cu vinuri, magistratul putea acorda reclamantului o trimitere n posesia
bunurilor prtului (missio in possessionem) cu dreptul de a-i vinde patrimoniul i de a se judeca
cu terul cumprtor n cazul n care prtul nu se nfia. In aceasta faza colaborarea partilor
este necesara pentru legalea procesului.
In fata magistratului

Palamas va indica acestuia actiunea pe care doreste sa o

intenteze( actiunea de furt) solicitind returnarea bunului furat (caruta cu vinuri).

Cum principiul fundamental al procedurii formulare arata ca, toate condamnarile erau
pecuniare, indiferent ca obiectul litigiului era un bun, pentru ca Palamas sa-si recupereze caruta
cu vinuri, pretorul va trebui sa insereze in formula o clausala arbitraria prin care preciza c se va
recurge la condamnarea pecuniar doar dac prtul nu restituia n prealabil bunul litigios. Dei
restituirea bunului era facultativ, prtul prefera s recurg la aceast alternativ n condiiile n
care, permindu-se reclamantului s fixeze echivalentul n bani al bunului, el risca s plteasc
de cteva ori valoarea real a acestuia.
In aceasta faza Titus, ca urmare a preteniilor lui Palamas, putea avea mai multe atitudini. El
putea recunoate pretenia reclamantului (confessio). n acest caz, Titus era asimilat cu un
judecat, iar procesul continua pentru stabilirea cuantumului pecuniar al condamnrii, n cazul n
care litigiul nu avea ca obiect o sum determinat. Titus putea, de asemenea, s refuze concursul
su la organizarea instanei (indefensio). n cazul n care litigiul avea ca obiect un drept personal,
prtul era obligat s se implice n proces prin msuri de constrngere patrimonial, iar n cazul
n care obiectul litigiului era un drept real, magistratul acorda bunul litigios reclamantului.
n cazul nostru, datorita faptului ca Titus neaga pretenia lui Palamas, de a-i restitui caruta cu
vinuri se va redacta formula i se va lega instana. Prile litigante vor contribui alturi de
magistrat la ntocmirea formulei. Ele i vor expune preteniile n mod liber, fr a urma nici un
fel de formaliti.
La sfirsitul fazei in jure va avea loc Litis contestation cu triplu rol: extinctiv, creator si fixator,
avind drept scop constringerea partilor in permiterea desfasurarii procesului in conditiile stabilite
in faza in jure.

Rolul extintiv al lui Litis contestation era acela de a stinge actiunea reclamantului, acesta
nemaiavind dreptul sa introduca o noua actiune cu privire la acelasi obiect. Rolul creator era
acela de a crea n persoana reclamantului un drept de crean asupra sumei la care urma s fie
condamnat prtul, iar rolul fixator era acela de a fixa persoana judectorului, obiectul procesului
i calitatea de reclamant i prt a prilor.
Faza in judicio se desfasoara in fata judecatorului ales de comun accord de catre parti, acestuia
revenindui dreptul si obligatia de a da o sentinta. In fata judecatorului,Palamas cit si Titus, isi vor
expune argumentele, sub juramintul de a nu denatura adevarul. Sarcina probei revenindui n
primul rnd lui Palamas,ca reclamant, conform regulii sarcina probei revine celui care afirm,
nu celui care neag (onus probandi incumbit illi qui dicit non qui negat).
In acest caz probele prezentate sunt orale (martori), martorii lui Palamas fiind sclavii care, la
indemnul acestuia, l-au urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia.
Avind declaratiile partilor, a martorilor cit si proba reala, caruta cu vinuri care se afla in posesia
lui Titus, judecatorul poate trece la deliberare in baza propriei constiinte. Vom considera ca
acesta a tinut cont de probele prezentate, el putind lua sau nu in considerare aceste probe.
Sentinta. Dup ascultarea prilor, judectorul ddea sentina. Sentina era pronunat oral, fr
formaliti i era, probabil, redactat n scris. Cum darea sentintei era supusa unor reguli foarte
stricte, la darea acesteia, judecatorul trebuia sa respecte cu strictete formula de judecata. In
formula de judecata introdusa in faza in jure, negustorul Palamas solicita restituirea bunului. In
aceasta perioada toate condamnrile erau pecuniare,indiferent c obiectul litigiului era un bun, o
prestaie sau o sum de bani dar tinind cont de faptul ca pretorul a introdus n formul o clausula
arbitraria prin care preciza c se va recurge la condamnarea pecuniar doar dac prtul nu
restituia n prealabil bunul litigios, sentinta va fi restituirea carutei cu vinuri de catre Titus. In
cazul nerespectarii sentintei, Titus va fi obligat la plata unei sume de bani echivalenata a citeva
ori valoarea bunului revendicat.
SPETA 2
Ceteanul roman A.A. mprumut ceteanului roman N.N. suma de 100 sesteri n anul 2 dHr.
cu scadena la 2 ani. n anul 3 dHr. prile convin ca rambursarea sumei s se fac n anul 5 dHr.
i nu n anul 4 dHr. aa cum se convenise iniial. Totui, n anul 4 dHr. A.A. pretinde napoierea

sumei datorate. N.N. refuz, invocnd lipsa scadenei. A.A. l d pe N.N. n judecat pentru
neplat.
a. Ce procedur de judecat se aplic?
b. Expunei desfurarea procesului.
c. Ce sentin se poate da?
Rezolvare:
a) Uitindu-ne la perioada in care se desfasoara actiunea , procedura de judecata aplicata va fi
procedura formulara.
b) Fiind vorba de procedura formulara procesul se va desfasura in doua faze: faza in jure avind
loc in fata magistratului si faza in judicio in fata judecatorului.
Faza in jure. Tinind cont de faptul ca procesul are loc intre A.A. si N.N., ambii cetateni romani,
organizarea procesului si intocmirea formulei de judecata in baza careia judecatorul urma sa dea
sentinta revenea pretorului urban. Cetateanul N.N. va fi citat verbal de catre A.A. acestuia din
urma revenindui sarcina de a asigura prezenta piritului in fata magistratului. In colaborare cu
partile, magistratul va alege formula potrivita si va stabili compozitia acesteia (ius dicere),
deasemenea magistratul va emite formula (actionem dare), autorizndu-i utilizarea i-l va
mputernici i obliga (judicare iubere) pe judector s dea o sentin.
Cetateanul roman A.A isi va expune oral pretentiile in fata magistratului si anume de a i se
rambursa de catre N.N suma datorata, inainte de scadenta. Fara a nega pretentiile lui A.A.,
pretorul va putea introduce o exceptie in favoarea piritului numita exceptie temporara sau
dilatatorie, exceptie ce se putea invoca doar in cazul in care reclamantul pretindea rambursarea
unei sume de bani inainte de data convenita in contract, ceea ce se intimpla si in cazul de fata si
care consta in invocarea unor elemente noi de natura sa paralizeze actiunea acestuia in cazul in
care se dovedeau justificate in fata judecatorului. Aceasta exceptie nu putea fi introdusa oricind
si doar amina realizarea dreptului reclamantului. La finalul fazei in jure va avea loc litis
contestatio avind drept scop constringerea partilor in permiterea desfasurarii in continuare a
procesului in conditiile stabilite de magistrate in faza in jure.
Faza in judicio se va desfasura in fata judecatorului caruia ii va reveni obligatia sa dea o sentinta.
In aceasta faza cei doi isi vor expune argumentele fie in persoana fie prin avocati. Conform
reguliisarcina probei revine celui care afirm, nu celui care neag (onus probandi incumbit illi

qui dicit non qui negat), A.A. va sustine in fata judecatorului ca N.N. nu vrea sa-i inapoieze suma
pe care ia imprumutat-o acestuia desi termenul de rambursare a expirat conform intelegerii
initiale. N.N. invocind exceptia temporara introdusa in formula in faza in jure pretinde
respectarea intelegerii conform careia imprumutul trbuie rambursat in anul 5.
Sentinta. Deliberind in baza propriei constiinte judecatorul poate lua sau nu in considerare
probele prezentate de parti. Neputind sa modifice termenii formulei de judecata, nici sa scoata
sau sa adauge un anume element la darea sentintei judecatorul trebuie sa respecte cu strictete
formula de judecata. Sentinta in aceasta speta poate fii respectarea intelegerii facute in anul 3 de
efectuare a rambursarii imprumutului in anul 5.
SPETA 3
Patricianul Marcellus este cstorit cum manu cu Silvia i are 4 copii:Sabinus, Cornelius,
Emilia i Eusebia.
La 20 de ani Sabinus se cstorete cum manu cu Lucreia i are 2 copii: Laureniu i
Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se cstorete sine manu cu Flavia i are un copil: Primus.
La 15 ani Emilia se cstorete cum manu cu Marius i are o fiic Corina.
La 16 ani Eusebia se cstorete sine manu cu Antoniu.
La 25 de ani Sabinus ncercnd s-i ucid tatl, este alungat din familie.
La 30 de ani Cornelius este dat n adopie cu efecte depline patricianului Paulus.
a. Stabilii familia agnatic i pe cea cognatic.
b. Calculai, n baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus
amintite.
c. Ce loc i ce statut juridic au n familie aceste persoane?
d. Cum se realizeaz alungarea din familie a lui Sabinus?
e. Care sunt efectele adopiei cu efecte depline a lui Cornelius?
Rezolvare:
a) Din familia agnatica fac parte toti acei care se gseau la un moment dat sub puterea lui pater
familias indiferent c erau sau nu rude de snge (familia proprio iure). Familia agnatica este
formata din: Patricianul Marcellus(pater familias), Silvia(casatorita cum manu), Lucretia(sotia

fiului casatorita cum manu), Laurentiu si Sebastian(copiii fiului),

Primus(copilul fiului),

Eusebia(fiica)
La baza familiei cognatice sttea, nu puterea lui pater familias, ci legtura de snge. Familia
cognatica este formata din: Marcellus, Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia, Primus, Corina,
Laurentiu, Sebastian.
b) In familia romana gradul de rudenie intre rudele agnatice si cele cognatice se calcula in functie
de numarul de nasteri existente intre membrii familiei. In speta noastra avem urmatoarele grade
de rudenie:
Gradul I: Marcellus(Silvia) cu copiii Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia.
Sabinus(Lucretia) cu copiii Laurentiu, Sebastian.
Cornelius(Flavia) cu fiul Primus.
Emilia(Marius) cu fiica Corina.
Gradul II: Marcellus(Silvia) cu nepotii Laurentiu, Sebastian, Primus, Corina.
Fratii intre ei: Sabinus, Corneliuis, Emilia, Eusebia si Laurentiu cu Sebastian.
Gradul III: Unchii cu nepotii: Sabinus cu nepotii Primus si Corina; Cornelius, Emilia, Eusebia
cu nepotii Laurentiu si Sebastian e.t.c.
Gradul IV: Laurentiu si Sebastian cu verisorii Primus si Corina.

c) Marcellus este pater familias avind rolul cel mai important in cadrul familiei romane
exercitind o putere reglementata juridic asupra tuturor bunurilor si persoanelor libere dependente
de pater familias.
Silvia-sotie cum manu este sub puterea sotului si nu are capacitate patrimoniala. Devine agnata
cu agnatii sotului si primeste numele sotului.
Sabinus, Cornelius si Eusebia intra in grupul juridic al lui pater familias.
Emilia iese de sub puterea pater familias deoarece se casatoreste cum manu cu Marius.
d)Alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza prin emancipare care era o sanctiune penala
in scopul alungarii din familie a copilului nedemn. Emanciparea se realizeaza doar la initiative
lui pater familias, acesta urmind a fii vindut de trei ori si apoi eliberat.
e)Efectele adoptiei depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus sunt: stingerea puterii
parintesti, pierderea oricaror drepturi succesorale in familia de origine si dobindirea in cadrul
noii familii a acestor drepturi ,pierde legatura de rudenie agnatica cu fosta sa familie si devine
ruda agnatica cu membrii familiei sale adoptive.
Bibliografie: Drept Privat Roman- Manuel Gutan editia a III-a editura Universul Juridic-2013.