UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”

SPECIALIZAREA: DREPT
ANUL I

REFERAT LA DISCIPLINA:
Drept roman

Tema:
Spețe

COORDONATOR:
Conf. Univ. dr. Manuel Gutan

STUDENT/A:

Anul universitar 2016-2017

Semestrul II

Speta nr. 1
Negustorul grec Palamas, peregrin obisnuit, soseste in anul 10 iHr. la Roma pentru a
comercializa vinuri. In noaptea sosirii sale, cetateanul roman Titus ii fura caruta cu vinuri.
Hotul este urmarit de sclavii negustorului care, astfel, afla unde acesta locuieste. Palamas ii
solicita lui Titus inapoierea carutei dar acesta refuza sa dea curs cererii. In consecinta, Palamas
decide sa-l cheme pe Titus in fata justitiei.

Cerinte:
Unde si in fata cui se va judeca procesul?
Ce procedura de judecata se va utiliza?
Prezentati desfasurarea procesului.
Dati o sentinta.

Speta nr. 2

Cetateanul roman A.A. imprumuta cetateanului roman N.N. suma de 100 sesterti in anul 2 dHr.
cu scadenta la 2 ani. In anul 3 dHr. partile convin ca rambursarea sumei sa se faca in anul 5
dHr. si nu in anul 4 dHr. asa cum se convenise initial. Totusi, in anul 4dHr. A.A. pretinde
inapoierea sumei datorate. N.N. refuza, invocand lipsa scadentei. A.A. il da in judecata pentru
neplata.

Cerinte:
Ce procedura de judecata se aplica?
Expuneti desfasurarea procesului.
Ce sentinta se poate da?

Speta nr. 3

Patricianul Marcellus este casatorit cum manu cu Silvia si are 4 copii: Sabinus, Cornelius,
Emilia si Eusebia.
La 20 ani Sabinus se casatoreste cum manu cu Lucretia si are 2 copii: Laurentiu si Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se casatoreste sine manu cu Flavia si are un copil: Primus.
La 15 ani Emilia se casatoreste cum manu cu Marius si are o fiica Corina.
La 16 ani Eusebia se casatoreste sine amnu cu Antoniu.
La 25 ani Sabinus incercand sa-si ucida tatal, este alungat din familie.
La 30 ani Cornelius este dat in adoptie cu efecte depline patricianului Paulus.

Cerinte:
Stabiliti familia agnatica si pe cea cognatica
Calculati, in baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite.
Ce loc si ce statul juridic au in familie aceste persoane?
Cum se realizeaza alungarea in familie a lui Sabinus?
Care sunt efectele adoptiei cu efecte depline a lui Cornelius?

SPETA NR. 1
 Procesul va avea loc la Roma. În epoca Imperiului ( perioada principatului) magistrații își
desfășoară activitatea juridică în tribunalele permanente. Acest proces se desfășoară între
negustorul grec Palamas (un peregrin obișnuit) și Titus (un cetățean roman), deci magistratul
care va organiza procesul civil (ordo judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
Cei care erau în măsură să judece litigiile între cetățenii romani și peregrini erau
judecătorii din vremea respectivă, denumiți recuperatores.
Va fi utilizată procedura formulară de judecată.
La vremea respectivă procesul avea loc în două faze: in jure și in judicio.

Faza in jure:
Aceasta este prima fază a procesului și va debuta cu citarea verbală a cetățeanului roman
Titus- in jus vocatio. Magistratul îl va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000 de sesteți, în
cazul în care acesta nu se va prezenta la proces și nici nu va indica un vindex (garant) în
favoarea lui. În acest caz negustorul grec va putea fi trimis, printr-o missio in possessionis, în
posesia bunurilor lui Titus.
Dacă cetățeanul roman Titus se va prezenta în justiție, negustorul grec Palamas își va
putea expune oral pretențiile în fața magistratului, iar Titus va putea avea trei atitudini: să
recunoască, să nege sau să nu se apere. Pretorul îi va putea înmână o acțiunie civilă, doar dacă
această acțiune există în dreptul civil, lui Palams, deoarece acesta va dori înapoierea căruței cu
vin care îi aparținea, dar îi fusese furată, deci pretențiile acestuia vor fi justificate. Ultimul act
procedural litis contestatio va avea loc în fața magistratului după ce această formulă va fi
redactată. Prin această procedura i se va înmâna negustorului acea formulă care va fi acceptată și
remisă către pârâtul Titus. Momentul litis contestatio va avea următoarele efecte: va fi vizată
consumarea acțiunii intentate (împiedicarea luării în viitor a procesului între aceleași părți), se
vor stabili definitiv părțile litigante (negustorul grec Palamas respectiv cetățeanul roman Titus),
persoana judecătorului și obiectul procesului și nu în ultimul rând se va naște un nou drept care
va duce inevitabil la obligația pârâtului de a plăti o sumă de bani.

Faza in judicio
În această fază a judecății, părțile își vor pleda singure cauza. În funcție de principiul care
guvernează și astăzi procesul civil ” onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat” (sarcina
probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) și “reus in exceptione actor
est” (pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului), judecătorul va aprecia
probele. Ca mijloace de probă se vor folosi: jurământul părților, proba scrisă, proba cu martori
(testimonia) și mărturisirea. Cei doi vor depune jurământ si vor fi obligați să spună numai
adevărul. Va urma proba scrisă. Negustorul va povesti cu lux de amănunt, sosirea sa în Roma,
precum și cele petrecute după aceasta. Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultați
potențialii martori care au luat la conoștință despre furtul căruței cu vin. În final se va trece la
mărturisirea faptelor având declarațiile negustorului și ale martorilor.

În cazul lipsei uneia din părti fără incunostințarea judex-ului , sancțiunea va consta în
pierderea procesului. Fiind legat de formula, judecătorul va da hotărarea raportându-se la
momentul lui litis contestatio.
Sentința judecătorească va fi doar pronuntată(verbis) nu si redactată(scripta).
Întrucât în perioada princitatului sancțiunea putea fi doar plata unui echivalent bănesc al
dreptului pretins, cetățeanul roman Titus va fi pedepsit prin obligația de a-i plăti o anumită suma
de bani negustorului grec Palamas.
Dar, cum reclamantul revendică un bun, magistratul va introduce în formulă o clauză
specială (clausula arbitraria), prin care ordona ca pârâtul sa fie condamnat numai daca nu
restituie lucrul.
 Deoarece suma prevazută în condemnatio era de regula sensibil mai mare decat valoarea
obiectului, pârâtul va alege evident sa restituie căruța cu vinuri.
Dacă pârâtul (Titus) nu-și va executa voluntar obligația prevăzută în sentința
judecătorească, reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea silită a hotărârii utilizând
unul din următoarele mijloace:
Actio judicati - debitorului i se va acorda un termen de grație de 30 de zile pentru a-i plăti
reclamantului. Dacă nu-și va îndeplini această obligație, magistratul il va obliga, in cadrul unui
nou proces, la plata dublului valoric al debitului inițial.
Venditio bonorum – constă in vânzarea la licitație publică a întregului patrimoniu al
debitorului, la cel mai bun preț.

SPEȚA NR. 2
Se va aplica procedura formulară de judecată.
Pentru procesele dintre cetățeni, magistratul care organiza procesul civil al acelei epoci
era pretorul urban. Părțile vor avea posibilitatea să-și aleagă un judecător din albumul pretorului.
și aici procesul se va desfășura în două faze: in jure și in judicio.
Faza in jure
Procedura va debuta cu citarea verbală a cetățeanului roman N.N- in jus vocatio.
Cetățeanul roman A.A își va putea expune oral pretențiile, doar în cazul în care cetățeanul roman
N.N se va prezenta, iar acesta din urmă va putea trei atitudini: să recunoască, să nege sau să nu
se apere. Întrucat noua situație dedusă judecației era inedită, pretorul crea o nouă acțiune numită
in factum. Va avea loc ultimul act procedural in fața magistratului și anume litis contestatio. Prin
această procedură i se va înmâna cetățeanului A.A. o formulă care va fi acceptată și remisă către
pârâtul N.N. Momentul litis contestatio va avea următoarele efecte: va fi vizată consumarea
acțiunii intentate (împiedicarea reluării în viitor a procesului între aceleaăi părți), se vor stabili
definitiv părțile litigante, persoana judecătorului și obiectul procesului.

Faza in judicio
În această fază dezbaterile judiciare sunt libere, deci părțile își pledează singure cauza.
Judecătorul va aprecia probele în funcție de principiul care guvernează și astăzi procesul civil și
anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei cade asupra celui care
afirmă și nu asupra celui care neagă) și reus in exceptione actor est (pentru susținerea excepției
pârâtul este asimilat reclamantului). Ca mijloace de probă se vor folosi: jurământul părților,
proba scrisă, proba cu martori (testimonia) și mărturisirea. Cei doi vor depune un jurământ prin
care se vor obliga să spună numai adevărul. Va urma proba scrisă în care se vor consemna toate
faptele care au avut loc. După aceasta va urma proba cu martori unde, dacă există, vor fi ascultați
martorii . iar în final se va trece la mărturisirea faptelor.
Sancțiunea va consta în pierderea procesului, în cazul în care una dintre părți va lipsi de
la proces fără înștiințarea judex-ului. Sentința judecătorului va fi doar verbis (pronunțată) nu și
scripta (redactată).

SPETA NR. 3
Familia agnatica este formată din: Patricianul Marcellus (pater familias), Silvia (soția
căsătorită cum manu), Sabinus (fiul), Lucreția (soția fiului căsătorită cum manu), Laurențiu,
Sebastian (copiii fiului), Cornelius (fiul), Primus (copilul fiului), Eusebia (fiica, căsătorită sine
manu).
Familia cognatica este formată din: Patricianul Marcellus, Sabinus, Laurențiu,
Sebastian, Cornelius, Primus.
Patricianul Marcellus deține cel mai important loc în familie și anume cel de pater
familias și deține personalitate juridică deplină (capacitate de exercițiu deplină).
 Silvia este soția patricianului și se află sub puterea soțului (alieni juris) deoarece erau
căsătoriți cum manu.
Atât soția patricianului cât și Sabinus, Cornelius și Eusebia intră în grupul juridic al lui
pater familias.
Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se căsătorește cum manu cu Marius.

Aflându-se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui Sabinus se realizează prin
emancipare (acesta urmând să fie vândut de trei ori și apoi eliberat).
Adopţia cu efecte depline a lui Cornelius de către patricianul Paulus va avea urmatoarele
efecte:
- pe plan personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine şi intră sub puterea noului
pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii săi rămân în familia de origine.
- pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting în vechea familie şi se dobandesc în cadrul
noii familii.