DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE

Seminar 1

Tematica: Teoria patrimoniului – Noţiunea patrimoniului, caracterele

juridice şi funcţiile patrimoniului

BIBLIOGRAFIE

 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
 Codul civil 1864, art.1718-1721;
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, ediţia a II-a,
Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2014, pp.42-47, 881-897, 2414-2419 şi
2422-2426 (pentru ediţia I referinţele sunt următoarele: pp.34-39, 822-
836, 2265-2270 şi 2273-2277);
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
2013, pp.3-30;
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
2013, pp.1-22.

SPEŢA 1

A are în proprietate un imobil (casă de locuit) în valoare de 120.000 lei,

precum şi un autoturism în valoare de 30.000 lei, acestea fiind singurele
bunuri urmăribile (sesizabile) ale lui A.
Imobilul lui A este distrus în întregime cu ocazia demolării unui imobil
vecin, ca urmare a unei manevre greşite a demolatorului. Între societatea
răspunzătoare de prejudiciul astfel cauzat lui A şi acesta din urmă s-a
încheiat o tranzacţie în urma căreia A a fost despăgubit cu 100.000 lei.

1. B,C, D şi E sunt creditori ai lui A, după cum urmează:

o B are o creanţă în valoare de 110.000 lei, garantată printr-un drept de
ipotecă asupra casei de locuit a lui A.

1
 o C are o creanţă în valoare de 10.000 lei, garantată printr-un drept de
ipotecă mobiliară asupra autoturismului lui A.
o D are o creanţă în valoare de 10.000 lei
o E are o creanţă în valoare de 20.000 de lei.
Indicaţi motivat cum vor acoperite creanţele creditorilor B, C, D şi E pe
seama bunurilor lui A.

2. Consideraţi situaţia de fapt descrisă mai sus. Cum vor fi acoperite

creanţele dacă valoarea creanţei lui B este de 96.000 lei?

3. Consideraţia situaţia de fapt descrisă iniţial, cu următoarele modificări: a)

A are calitatea de medic, iar autoturismul a fost achiziţionat de A în această
calitate (înscrisul constatator al contractului de vânzare-cumpărare a fost
semnat de A în calitatea sa de medic, purtând parafa cabinetului medical al
lui A; de asemenea, autoturismul a fost înregistrat în registrul-inventar al lui
A etc.); b) creanţa creditorului C este în valoare de 40.000 lei şi nu este
garantată printr-o ipotecă mobiliară asupra autoturismului; c) creanţa
creditorului C s-a născut în urma livrării, către cabinetul medical al lui A, a
unor bunuri de uz medical (seringi, spatule etc.).
Indicaţi motivat cum se vor acoperi creanţele creditorilor în această situaţie.

SPEŢA 2

La data de 1 octombrie 2011, Primus, în calitate de împrumutat, a

încheiat cu Secundus, în calitate de împrumutător, un contract de împrumut
pentru suma de 50.000 de lei. În contract, părţile au prevăzut că, pentru
realizarea creanţei sale, Secundus nu va putea urmări bunurile imobile care îi
aparţin lui Primus. De asemenea, potrivit contractului, obligaţia de restituire
a împrumutului urma să devină scadentă la data de 10 octombrie 2011.
Întrucât până la 10 octombrie Primus nu a restituit suma împrumutată,
la 11 octombrie Secundus a început urmărirea silită asupra bunurilor mobile
ale lui Primus, constatând, însă, că acestea sunt valoric insuficiente pentru
acoperirea creanţei. În schimb, Secundus a constatat că Primus avea bunuri
imobile în valoare totală de 1.000.000 de lei.
În aceste condiţii, la 12 octombrie, Secundus a formulat o cerere în
anularea clauzei prin care i s-a interzis să urmărească imobilele lui Primus.
În susţinerea acţiunii, Secundus a motivat că prin această clauză s-a încălcat
norma imperativă cuprinsă în art. 2324 C. civ.
În calitate de avocat al lui Primus, formulaţi apărarea.
2
SPEŢA 3

În urma decesului părinţilor săi, A primeşte un teren moştenire. Împreună cu

soţia sa, B, A construieşte o casă pe acest teren. Încurajat de profiturile ce se
pot obţine din agricultură, A începe să cultive terenul, construieşte magazii
pentru depozitarea recoltei şi a utilajelor şi transformă casa în punct de
vânzare a produselor sale. În acest sens, se duce la notar şi stabileşte că toate
bunurile care se află pe terenul său sunt destinate activităţii agricole. Pentru
a-şi extinde activitatea, A încheie un contract de împrumut cu C1.
La finalizarea studiilor, B primeşte cadou de la părinţi echipamentul medical
necesar pentru a-şi deschide un cabinet propriu. Întrucat vânzările din
agricultură ale lui A începuseră să scadă, aceştia convin să transforme casa
din punct de vânzare în cabinet medical. Pentru a renova şi reamenaja
spaţiul, B încheie un contract de împrumut cu C2.
La momentul exigibilităţii celor doua contracte de împrumut, nici A, nici B,
nu au resursele necesare pentru a-şi executa obligaţiile. C1 si C2 declanşează
o procedură de executare silită a casei, a terenului şi a tuturor
echipamentelor şi utilajelor aflate în proprietatea soţilor. În această acţiune
intervine şi C3, care face dovada existenţei unei creanţe proprii pe care o are
în legatură cu o datorie comună pe care A si B o au faţă de el.
1. Ce valoare are declaraţia data de A în faţa notarului?
2. Cum se va rezolva conflictul dintre C1, C2 şi C3? Precizaţi bunurile care
pot fi urmărite de fiecare dintre ei, precum şi masele patrimoniale din care
acestea fac parte.

3
DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE
Seminar 2

Tema: Clasificarea drepturilor patrimoniale

BIBLIOGRAFIE

 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H.
Beck, Bucureşti, 2012 pag.599-601, 812; 1336-1337.
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, pag.23-32;
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
Bucureşti, 2009, pag.25-45.

Speţa 1

La data de 1 octombrie 2011, A şi B au încheiat un contract de

închiriere, prin care A i-a constituit lui B un drept de folosinţă asupra
imobilului său (casă de locuit). Prin acelaşi contract, A s-a obligat să
efectueze anumite lucrări de îmbunătăţire a imobilului (consolidarea
zidurilor exterioare, văruire, vopsire, altele asemenea). Potrivit
contractului, chiria pentru prima lună trebuia plătită la data încheierii
contractului (1 octombrie 2011). La data de 3 octombrie, închirierea a
fost notată în cartea funciară.

La data de 10 octombrie 2011, A a vândut imobilul către C, printr-un

contract constatat prin înscris autentic notarial. Luând cunoştinţă de
vânzare, B îl cheamă în judecată pe C, solicitând obligarea acestuia la
efectuarea îmbunătăţirilor prevăzute în contract. La rândul său, C, prin
cerere reconvenţională, solicită instanţei obligarea lui B la plata chiriei
aferente primei luni de executare a contractului.

4
În calitate de avocat al lui B: 1) motivaţi cererea acestuia de chemare în
judecată; 2) combateţi cererea reconvenţională.

Speţa 2

La data de 1 octombrie 2011, A şi B au încheiat un contract prin care A

i-a constituit lui B un drept de trecere prin curtea sa, asumându-şi
totodată obligaţia de a pava poteca pe care urma să se exercite dreptul
de trecere al lui B.

Ulterior, însă, la 10 octombrie 2011, A a vândut imobilul său

(construcţie şi teren, inclusiv curtea) către C, care, în prezent, refuză să
efectueze lucrările de pavare solicitate de B.

C vi se adresează, solicitând o consultaţie privind motivele de drept pe

care le-ar putea invoca faţă de B pentru a refuza efectuarea lucrărilor
de pavare.

Speţa 3

La data de 05 ianuarie 2012, A, în calitate de locator, şi B, în calitate de

locatar, au încheiat un contract de închiriere a garsonierei proprietatea
lui A pentru o perioadă de 3 ani. În schimbul dreptului de folosinţă
transmis, B s-a obligat la plata către A a unei chirii lunare de 1.500 lei,
semnificativ superioară valorii de piaţă a acestui drept de folosinţă
(aspect justificat de faptul cei doi sunt fraţi consangvini şi intenţia lui B
de a-l ajuta de A, care avea o situaţie dificilă din punct de vedere
financiar). În contractul de închiriere era prevăzută o clauză conform
căreia B avea dreptul de a denunţa unilateral contractul oricând.
La data de 01.07.2012, C, părintele comun al celor doi decedează, iar A
îi comunică lui B faptul că nu doreşte să participe la dezbaterea
procedurii succesorale a părintelui său, făcând acest gest şi ca urmare a
faptului că B l-a ajutat cu închirierea garsonierei sale. În plus, A îl
informează pe B că urmează să părăsească ţara pentru o perioadă de
aproximativ 1 an. Fiind ocupat cu pregătirea călătoriei, A omite să facă
o declaraţie de renunţare la succesiunea tatălui său.
După plecarea lui A, B merge la notarul N unde solicită deschiderea
procedurii succesorale de pe urma tatălui său. Pentru a grăbi
5
formalităţile, B nu-l mai informează pe notar de existenţa fratelui său,
mulţumindu-se cu promisiunea făcută de către acesta că nu va partiipa
la procedura succesorală. Drept urmare, la data de 01.08.2012, B obţine
certificatul de moştenitor de pe urma lui C, în care el figura ca unic
moştenitor.
La data de 01.05.2013, A revine pe neaşteptate în ţară din pricina unor
probleme medicale. Câteva zile mai târziu, pe fondul consumului de
băuturi alcoolice, între cei doi fraţi are loc o altercaţie în urma căreia B
este spitalizat. Supărat în urma celor întâmplate, B, întrucât ştia că A
avea în continuare nevoie disperată de bani pentru a-şi plăti multele
datorii, a denunţat unilateral contractul de închiriere.
A a introdus o cerere de chemare în judecată a lui B prin care a solicitat
instanţei de judecată să constate că B şi-a exercitat în mod abuziv
dreptul de a denunţa contractul, cu scopul exclusiv de a-l prejudicia pe
A, şi, prin urmare, să îl oblige pe B la plata chiriilor aferente perioadei
ulterioare acestei denunţări.
La rândul său, la data de 01.06.2013, A solicită instanţei competente
constatarea nulităţii relative parţiale a certificatului de moştenitor emis
de către notarul N, întrucât el nu a fost menţionat în acest certificat,
făcând în faţa instanţei dovada acceptării tacite a succesiunii lui C.

Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată în legătură cu fiecare

cerere?

6
DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE
Seminar 3

Tematica: Felurile proprietăţii. Dreptul de proprietate privată.

Limitele dreptului de proprietate (introducere).

BIBLIOGRAFIE
- Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
- Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),
„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, ediţia a II-a, Ed. C. H. Beck,
Bucureşti, 2014, pp.745-750 (pentru ediţia I referinţele sunt următoarele:
pp.687-691);
- V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2013,
pp.93-128;
- C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013,
pp.33-70.

Speţa I

A şi B au încheiat un contract de donaţie a unui teren prin care A, în calitate

de donator, i-a transmis lui B proprietatea terenului şi B şi-a asumat, pe de o
parte, obligaţia de a construi pe terenul donat, în maxim cinci ani de la data
donaţiei, o casă (pe care urma să o închirieze lui A pe o perioadă de zece
ani) şi, pe de altă parte, obligaţia de a nu înstrăina terenul respectiv o
perioadă de cinci ani de la data donaţiei.
La câteva luni după încheierea contractului de donaţie, B a vândut terenul
donat lui C. Prin contractul de vânzare-cumpărare, C şi-a asumat obligaţia de
a construi casa la care se referea contractul de donaţie şi de a închiria această
casă lui A în condiţiile menţionate în contractul de donaţie.
Aflând despre încheierea contractului de vânzare-cumpărare, A a introdus o
cerere de chemare în judecată a lui B prin care a solicitat instanţei de
judecată revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinilor de către B.
Cerinţe:

a. Este valabilă clauza prin care B îşi asumă obligaţia de a nu înstrăina

terenul dobândit? Ce efecte are nulitatea clauzei de inalienabilitate asupra
contractului în care a fost inserată?
b. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
7
c. O eventuală admitere a cererii de chemare în judecată formulate de A va fi
afecta dreptul de proprietate al lui C asupra terenului?
d. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care vânzarea
bunului de către B către C ar avea loc anterior expirării termenului de 5 ani,
dar ulterior construirii casei de către B şi închirierii acesteia către A, prin
contract încheiat în formă autentică şi înscris în cartea funciară?
e. Situaţia de fapt descrisă în primul paragraf. D este un creditor al lui B,
având împotriva acestuia o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Ar putea D
executa silit, în scopul valorificării creanţei sale, terenul dobândit de B prin
donaţie de la A?

Speţa II
A, proprietar al unui hotel situat într-un cartier de locuințe, a chemat în
judecată pe B, proprietar al unui imobil cu destinația de școală aflat în
vecinătatea hotelului, solicitând instanței de judecată să îl oblige pe B la
închiderea școlii sau cel puțin, la plata de despăgubiri pentru prejudiciile
care îi sunt cauzate reclamantului de zgomotul făcut de către elevi în timpul
recreațiilor și al orelor de sport, între 8 dimineața și 18 seara.
B a solicitat respingerea cererii formulate împotriva sa întrucât:
a. nu i se poate reține nicio culpă pentru situația descrisă de reclamant,
asemenea zgomote fiind firești și, pe de altă parte, fiind imposibilă
împiedicarea elevilor să se manifeste zgomotos în recreații și pe terenul de
sport;
b. au fost obținute toate autorizațiile administrative necesare pentru
deschiderea școlii în locația respectivă;
c. la momentul construirii hotelului, școala era deja funcțională;
d. eventualele pretenții ale lui A ar trebui îndreptate împotriva lui T, cel care
a avut inițiativa deschiderii școlii, iar nu împotriva lui B – care a cumpărat
imobilul de la T doar cu un an în urmă.

Instanța de judecată a respins apărările pârâtului, a respins cererea

reclamantului de închidere a școlii și a admis cererea de acordare de
despăgubiri. Comentați această soluție.

Speţa III

8
A se ocupă cu construirea şi testarea unor aparate de zbor fără motor, planoare. In
aproprierea câmpului de testare, B, vecinul sau, pe proprietatea sa ridică un
număr de zece stâlpi de lemn, înalţi fiecare de 20 m. Întrucat mai multe planoare
au fost distruse intrând în acesti stâlpi, A îi cere lui B să-i înlăture. B se opune,
susţinând că poate dispune oricum de proprietatea sa şi că, oricum, este deranjat
de planoarele care-i survolează terenul .
Cerinţe:
a)A vă solicită în calitate de avocat în legatură cu posibilitatea introducerii
unei acţiuni în justiţie împotriva lui B pentru dărâmarea stâlpilor. Care va fi
temeiul legal al acestei acţiuni?
b)În cadrul litigiului, ar putea B formula cerere reconvenţională prin care
să solicite încetarea survolării proprietăţii sale cu respectivele aparate de zbor?
Care va fi temeiul legal al cererii reconvenţionale?

Speţa IV

La 12.05.2012, A îi donează o casă nepotului său B, în vârstă de 15 ani, în

contract prevăzându-se următoarea clauză: „Imobilul donat nu va fi înstrăinat de
donatar prin acte juridice între vii unor teţe persoane străine de familei,
donatarul urmând a respecta această interdicţie pe perioada întregii sale vieţi,
stilul arhitectural deosebit al imobilului avand o valoare sentimentala deosebita
pentru donator.”
In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre
acesta a imobilului, indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se
poate sanctiona nerespectarea clauzei stipulate in contractul de donatie.
Cerinţe:
a) Precizaţi natura juridică şi regimul juridic al clauzei menţionate.
b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost
fixata până la data la care B ar fi împlinit majoratul.

9
DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE

Seminar : Exproprierea. Dreptul de proprietate publica.

BIBLIOGRAFIE

 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),

„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012.
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 135-195;
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
Bucureşti, 2009, p.144-201.
 I. Muraru, E.Tanasescu (coordonatori),” Constitutia Romaniei. Comentariu
pe articole”, Fl. Baias/C.Zamsa, Comentariul art.136, ed.C.H.Beck,
Bucuresti, 2008, p.1290 s.u

I.Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul
aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “X S.A.” cu capital integral de stat
este trecut în administrarea Ministerului Culturii.
Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii, imobilul este dat în
folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia.
Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de
ordinul mai sus menţionat, Guvernul României, spre a aplana un eventual litigiu,
oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă
dobânda aferentă acestei sume.
Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi
afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit,
precum şi, pe cale de consecinţă, restituirea în deplină proprietate şi posesie a
imobilului în discuţie.
Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi
într-un asemenea demers.

10
II.La 5.10.2009, prin Hotărârea Consiliului General al Mun. Bucureşti, s-a declarat
utilitatea publică de interes local a lucrării constând în executarea unui pasaj
subteran, lucrare ce urma a se realiza pe terenul situat în str. X, pe care se afla un
bloc de locuinţe.
1. În condiţiile în care nu s-a efectuat o cercetare prealabilă a utilităţii publice, A
se adresează Tribunalului Bucureşti, solicitând anularea HCG, prin care s-a
declarat utilitatea publică a lucrării menţionate. La termenul de judecată, Mun.
Bucureşti, prin apărător, arată că deşi nu s-a efectuat cercetarea prealabilă,
lucrarea a fost înscrisă în planurile de urbanism, iar utilitatea acesteia a fost pe
larg justificată în Hotărâre, care s-a publicat potrivit legii, precum şi în presă,
demersul de realizare a lucrării beneficiind de un puternic sprijin din partea
opiniei publice. Ce va hotărî instanţa de judecată?
2. Consideraţi ipoteza iniţială. După declararea, în condiţiile legii, a utilităţii
publice, precum şi după efectuarea propunerilor de expropriere, blocul şi
terenul pe care acesta era situat au fost expropriate în baza hotărârii pronunţate
de Tribunalul Bucureşti, prin care: a)s-au stabilit despăgubiri mai mari decât
indemnizaţia propusă de experţi şi decât cea propusă de Mun. Bucureşti; b)s-a
dispus, la cererea expropriaţilor, exproprierea întregii suprafeţe de teren pe care
se afla blocul (inclusiv curtea), deşi Mun. Bucureşti a arătat că o suprafaţă de 40
mp nu era necesară executării lucrărilor şi putea rămâne în proprietatea comună
a celor 60 de expropriaţi; c)instanţa a dispus punerea în posesie a Mun.
Bucureşti şi evacuarea proprietarilor şi a locatarilor, cu începere de la momentul
pronunţării hotărârii judecătoreşti. Analizaţi legalitatea hotărârii.
3. Exproprierea s-a realizat potrivit legii, hotărârea fiind pronunţată la 5.07.2010.
La 5.08.2010, Mun. Bucureşti a vândut imobilul către Y, fără a realiza lucrarea
şi fără a-i notifica pe foştii proprietari. La 5.09.2010, Z, unul dintre foştii
proprietari, a luat cunoştinţă de faptul că Y şi-a înscris dreptul de proprietate în
cartea funciară. În consecinţă, la 5.12.2010, Z a formulat o cerere de chemare în
judecată împotriva Mun. Bucureşti şi a lui Y, solicitând să fie substituit lui Y în
contractul încheiat de acesta cu Mun. Bucureşti. În apărare, Mun. Bucureşti a
invocat nulitatea absolută a contractului încheiat cu Y. a)Ce soluţie va pronunţa
instanţa? b)Instanţa a respins cererea lui Z la data de 1.11.2011. Z, împreună cu
alţi foşti proprietari, vi se adresează pentru o consultaţie juridică privind
posibilitatea de a redobândi imobilul.

II. La data de 1 ianuarie 1996, A a introdus o cerere de chemare în judecată a

Municipiului Bucureşti, solicitând instanţei de judecată să oblige pârâtul la
restituirea imobilului X, situat pe raza teritorială a pârâtului – imobil expropriat la
data de 1 iunie 1992. Conform susţinerilor reclamantului, imobilul îi fusese
11
expropriat în vederea lărgirii unei străzi, însă pârâtul nu făcuse nici până la data
introducerii acţiunii vreun demers în sensul începerii lucrărilor de lărgire.
1. Încadraţi juridic cererea reclamantului.
2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
3. Aceeaşi situaţie de fapt, dar acţiunea este introdusă la data de 1 decembrie 1994.
Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
Seminar: Modalitatile dreptului de proprietate privata.

BIBLIOGRAFIE

 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),

„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012.
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, p. 197-249;
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
Bucureşti, 2009, p.251-301.

1.Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor , un teren agricol in

extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca, judetul T. Fiind ocupat cu
conducerea unei afaceri in Bucuresti, B nu a avut timpul necesar pentru
valorificarea terenului, de acest aspect preocupandu-se A, de altfel, domiciliat in
comuna.
Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei,
culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2012
impotriva fratelui sau, solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in
ultimii patru ani, proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra
terenului.
A se apara, considerand abuziva cererea reclamantului, care nu este in drept
sa emita pretentii la recolta, datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul
timpului fata de cultivarea terenului.In plus, paratul arata ca B nu si-a indeplinit
astfel obligatia de valorificare a terenurilor, astfel cum este ea reglementata prin
Legea nr.18/1991.
Cerinte:
1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare
la datele din speta..
2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor
agricole ? Argumentati.
3)Solutionati cererea introdusa de reclamant.

12
 2.A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv, 75% o casa
compusa din 4 camere plus dependinte. A a lucrat in strainatate in cursul anului
2012, iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil:
a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul, existand pericolul ca apa
de ploaie sa patrunda in casa, fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A
pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructie necesar
pentru a schimba acoperisul. A s-a opus unei asemenea investitii majore, sfatuindu-
l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.
b)In timp ce se afla in vacanta, in luna august, casa este ocupata de catre X,
varul lui A, care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului; B se vede
nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare, cerandu-i in acest sens
concursul lui A; acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna,
temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie.
In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte?

3.A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei

sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul
dreptului de folosinta comuna.
Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament
situat la etajul 1, in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X, iar
paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului, fiind
singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj.
Paratii se opun admiterii actiunii, invocand urmatoarele argumente:
a)reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii,
demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc;
b)in plus, nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a
carui folosinta o solicita, deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza
si spatiul in litigiu, ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate.
Solutionati actiunea introdusa de reclamant, aanalizand si apararea formulata
de parati.

13
DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE
Seminar

Tematica: Dezmembrămintele dreptului de proprietate

BIBLIOGRAFIE

 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H.
Beck, Bucureşti, 2012, pag.748-821;
 Noul Cod civil - comentarii, doctrină, jurisprudenţă, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2012, p. ;
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
2013, p. 250-298.
 G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, „Curs de drept civil. Drepturile
reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, pag.130-162.
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
2009, pag.202-247.

Speţa I.
La data de 01 octombrie 2011, A, proprietarul unui imobil alcătuit din
livadă şi construcţie, a constituit un drept de uzufruct viager în favoarea
lui B şi C – soţi, B fiind prietenul din copilărie al lui A.

La data de 01 octombrie 2012, B a decedat.

D, fiul şi unicul moştenitor al lui B, a solicitat obligarea lui A la plata de

10 RON – valoarea a ½ din chiriile (obţinute în urma închirierii unei

14
camere a construcţiei) aferente perioadei decembrie 2011- ianuarie 2013
- sumă încasată de A de la chiriaş după decesul lui B.

Într-un proces paralel, A a solicitat instanţei de judecată, în

contradictoriu cu C, obligarea pârâtei la predarea imobilului, motivat
de faptul încetării dreptului de uzufruct. În subsidiar, A a solicitat
instanţei de judecată restrângerea dreptului de uzufruct al lui C într-o
proporţie de ½, implicând stabilirea sa asupra uneia singure dintre cele
două camere ale construcţiei.

1. Ce soluţii vor pronunţa instanţele pentru fiecare dintre cererile de

chemare în judecată?

2. Aceeaşi situaţie de fapt. Căsătoria dintre B şi C este anulată. În ce

măsură această anulare poate avea consecinţe asupra contractului de
constituire a dreptului de uzufruct?

Speţa II.
A a redactat un testament prin care a dispus ca toată averea pe care o
are să revină, la moartea sa, prietenului său B, iar uzufructul acestei
averi, prietenului său C. La puţin timp după redactarea testamentului,
A a decedat. Printre elementele cuprinse în activul succesoral al lui A se
regăsea şi un drept de creanţă pe care defunctul îl avea împotriva lui T,
generat de un contract de împrumut cu dobândă încheiat între cei doi.

1. Cui trebuie să îi achite T dobânzile generate de împrumut?

2. Cui trebuie să îi achite T suma împrumutată în momentul în care
obligaţia de restituire a acesteia va deveni exigibilă?
3. Cui trebuie să îi achite T penalităţile de întârziere prevăzute în
contract pentru ipoteza întârzierii în executarea obligaţiei de restituire a
sumei împrumutate?
4. a. Aceeaşi ipoteză, dar cu următoarele modificări: A încheie un
contract de donaţie prin care transmite nuda proprietate asupra întregii
sale averi lui B, iar uzufructul viager al acestei averi lui C. Printre
elementele patrimoniale ale lui A să găseşte şi un contract de împrumut
sumă de bani încheiat de către A în calitate de debitor şi D în calitate de
creditor, împrumut garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui imobil
al lui A. În cazul în care C refuză plata datoriei către D, care sunt
mijloacele juridice pe care B le are la îndemână pentru a stinge debitul?
15
b. Care ar fi fost soluţia în cazul în care A i-ar fi constituit uzufructul lui
C printr-un contract cu titlu oneros?
c. Care ar fi fost situaţia dacă nuda proprietate şi uzufructul s-ar fi
constituit printr-un legat?
d. Aceeaşi ipoteză de la lit.c, dar cu următoarele modificări: în legatul
său, A dispune constituitrea în favoarea lui E a unei rente viagere. În
caz de neexecutare a obligaţiei de a plăti renta, împotriva cui va putea
acţiona E pentru a-şi asigura plata rentei? La rândul său, prin ce
mijloace se va putea apăra pârâtul?
5. Care va fi soluţia dacă A îi constituie lui C un uzufruct cu titlu
particular asupra imobilului ipotecat în favoarea lui D, printr-o donaţie
autentică înscrisă în CF?

Speţa III.
La data de 1 ianuarie 2010, A şi B au dobândit, prin moştenire, un
teren. Acest teren a fost partajat în natură între cei doi, fiecare
devenind, în urma partajului convenţional încheiat, proprietarul unui
lot distinct de teren. Lotul de teren atribuit lui A era lipsit de ieşire la un
drum public.

Pe cale de consecinţă, A a încheiat un contract cu C prin care acesta din

urmă i-a recunoscut dreptul de a trece prin curtea sa în vederea
accesării drumului public şi şi-a asumat obligaţia de a-l informa de
îndată cu privire la existenţa contractului pe D, căruia îi constituise un
drept de uzufruct asupra imobilului său până la data de 1 ianuarie
2020. În acelaşi înscris sub semnătură privată, A a menţionat că,
"având în vedere relaţiile strânse de prietenie care îl leagă de C, îi
acordă acestuia servitutea constând în pescuirea pe iazul aflat pe
terenul său".

După citirea contractului, D l-a înştiinţat pe A că urmează să pescuiască

în iazul acestuia în duminica următoare, prevederi legale exprese
conferindu-i o asemenea posibilitate.

Aflând despre refuzul lui A de a-i permite utilizarea iazului, D a

construit un gard care împiedica trecerea lui A pe terenul obiect al
dreptului de uzufruct.

16
În aceste condiţii, A a introdus o cerere de chemare împotriva lui B, C şi
D, solicitând instanţei de judecată, în principal, să îi stabilească dreptul
de a trece pe terenul lui C şi, în subsidiar, dreptul de a trece pe terenul
lui B în scopul accesării drumului public.

În cadrul procesului, B s-a apărat susţinând că terenul lui A nu mai

prezintă caracterul de loc înfundat.

Moştenitorii lui D, decedat în cursul acestui litigiu, au formulat la

rândul lor o cerere de obligare a lui A să le permită folosirea iazului.

1. Cum va soluţiona instanţa de judecată acţiunea?

2. Este pretenţia moştenitorilor lui D întemeiată?

Speţa IV.
Terenul 1 este grevat de un drept de servitute de trecere în favoarea
terenului vecin, 2, drept exercitat pe o alee betonată. La data de 1
ianuarie 1970, A, singurul moştenitor al proprietarului terenului 1,
cumpără terenul 2.

La data de 1 ianuarie 2005, în urma unui anunţ publicat de A pe

internet, B cumpără terenul 1, iar C cumpără terenul 2, fără ca vreunul
dintre ei să vadă bunul cumpărat înainte de semnarea contractului
translativ de proprietate.

În urma unei vizite făcute pe terenul 2, C observă aleea care făcea

legătura, prin terenul lui B, între proprietatea sa şi o şosea şi începe să o
folosească.

Aflând despre acest lucru, B introduce o cerere de chemare în judecată

a lui C prin care solicită obligarea acestuia la încetarea trecerii pe
terenul său.

1. Cum se poate apăra C şi ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?

2. În urma respingerii acţiunii lui B, acesta vă solicită o consultaţie în

legătură cu modurile de acţiune pe care le are la dispoziţie împotriva lui
C; B vă aduce la cunoştinţă şi faptul că C şi-a deschis un magazin pe

17
terenul 2 şi foloseşte aleea pentru a transporta marfă pe acel teren cu
camioane mari – care distrug aleea şi terenul aflat pe marginea sa.
Ce conţinut va avea această consultaţie?

Speţa V.
La 1.10.2011, printr-un contract încheiat în formă autentică, Primus i-a
vândut lui Secundus un teren în suprafaţă de 500 mp. Prin acelaşi
contract, Primus i-a vândut lui Tertius construcţia cu destinaţia de
locuinţă aflată pe o suprafaţă de 200 mp din acel teren.
1. Întrucât notarul public a omis să solicite efectuarea formalităţilor de
publicitate, la 2.10.2011, Tertius a solicitat înscrierea în cartea funciară
a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a unui drept de
superficie asupra întregului teren. Registratorul de carte funciară a
dispus intabularea dreptului de proprietate asupra construcţiei, dar a
refuzat înscrierea superficiei, motivând că, în conformitate cu art. 888
C. civ., înscrierea în cartea funciară se face în baza actului autentic
notarial, or, în cazul de faţă, nu există un act autentic notarial care să
constate constituirea unui drept de superficie. Sesizată cu plângere
împotriva încheierii registratorului, judecătoria a dispus intabularea
superficiei asupra terenului, astfel cum s-a solicitat de către Tertius.
Este corectă soluţia instanţei?
2. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. La data de 5.10.2011 Tertius
şi-a înscris drepturile în cartea funciară. La 10.10.2011, în urma unui
cutremur, construcţia s-a ruinat. Imediat după curăţarea zonei, Tertius
a început să construiască o nouă casă, pe o suprafaţă de 300 mp.
Întrucât Tertius a refuzat să dea curs solicitărilor sale în sensul sistării
lucrărilor, Secundus s-a adresat instanţei de judecată, cerând obligarea
lui Tertius la desfiinţarea lucrărilor deja efectuate pe teren. Ce soluţie
va pronunţa instanţa? Cum aţi formula obiectul acestei cereri de
chemare în judecată?
3. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. După înscrierea drepturilor în
cartea funciară, Tertius i-a constituit lui Quartius un drept de uzufruct
asupra construcţiei. Quartius şi-a înscris dreptul în cartea funciară. La
moartea lui Tertius, în baza testamentului acestuia, construcţia i-a
revenit în proprietate lui Secundus. În aceste condiţii, Secundus i-a
interzis lui Quartius să utilizeze casa. Quartius a formulat o cerere de
chemare în judecată împotriva lui Secundus, solicitând ca acesta să fie
obligat să-i permită să folosească imobilul. În apărare, Secundus a
arătat că, în primul rând, constituirea unui uzufruct asupra casei
18
presupune şi acordarea unui drept de folosinţă asupra terenului, or,
Tertius era doar superficiar şi nu putea dezmembra dreptul de
proprietate asupra terenului, precum şi că, în al doilea rând, în orice
caz, Quartius nu poate formula o acţiune confesorie împotriva
proprietarului însuşi. Ce va hotărî instanţa?
4. Ce prerogative intră în conţinutul dreptului de superficie? Care sunt
diferenţele esenţiale dintre drepturile de uzufruct, de uz şi de abitaţie?

Seminar : Posesia

BIBLIOGRAFIE

 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),

„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012,
pag.945-962, 986-995;
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2013, pag. 335-352, 424-431;
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
Bucureşti, 2009, pag.46-83.

I.A La data de 05 ianuarie 2012, A a cumpărat de la X, angajatul său, un imobil,

ameninţându-l pe acesta că îl va da afară de la serviciu dacă nu va consimţi la
încheierea contractului de vânzare-cumpărare. La data de 1 aprilie 2012, A a
vândut imobilul către B. La data de 1 februarie 2013, B a vândut imobilul către C.

Imediat după cumpărarea imobilului de către C, profitând de lipsa acestuia din

localitate în timpul unui concediu, D, vecinul său, s-a instalat în acest imobil,
împreună cu tot restul familiei sale şi, la scurt timp după aceea, i l-a închiriat lui E.

La data de 1 mai 2013, C a introdus o acţiune posesorie împotriva lui E, prin care a
solicitat instanţei de judecată să îl oblige pe pârât la restituirea stăpânirii materiale
a imobilului. În cadrul acestei acţiuni, E a invocat următoarele mijloace de apărare:
 neîndeplinirea condiţiei ca reclamantul să fi posedat imobilul cel puţin un an
de zile anterior deposedării,

19
  violenţa prin care A a preluat posesia imobilului, de natură să afecteze atât
posesia acestuia, cât şi a succesorilor săi în drepturi,
 faptul că E este de bună-credinţă, el crezând că a încheiat contractul de
închiriere cu proprietarul imobilului,
 faptul că E este un simplu detentor precar, iar nu un posesor al imobilului.

1. Ce va decide instanţa de judecată cu privire la fiecare dintre aceste mijloace

de apărare?
2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
3. În ce condiţii ar fi putut ca acţiunea promovată de C împotriva lui E să aibă
succes?

B. Instanţa de judecată a respins acţiunea posesorie introdusă în condiţiile expuse

la pct. I. În consecinţă, C a introdus, în contradictoriu cu D, o acţiune în
revendicarea imobilului, formulând şi o cerere de restituire, de către D, a chiriilor
încasate de la E. D a solicitat respingerea acţiunii şi, în subsidiar, cel puţin
respingerea cererii privitoare la restituirea chiriilor cât timp el le-a încasat cu bună-
credinţă. Conform susţinerilor lui D, el beneficiază de prezumţia legală de bună-
credinţă reglementată în Codul civil şi, întrucât C nu a administrat nici un mijloc
de probă în vederea răsturnării acestei prezumţii, urmează să fie tratat ca posesor
de bună-credinţă al bunului.

Ce va decide instanţa de judecată?

II. La data de 1 ianuarie 2012, A a închiriat de la X un imobil compus din casă şi

livadă pentru o perioadă de patru ani, îndeplinind formalităţile de publicitate
imobiliară prevăzute de lege.
La data de 1 februarie 2012, A a vândut imobilul închiriat lui B – care nu cunoştea
lipsa calităţii lui A de proprietar al imobilului.
Crezându-se proprietar, mai întâi, B a reuşit, la data de 1 martie 2012, să închirieze
casa lui C pe o perioadă de trei ani în schimbul unei chirii de 12 RON pe lună (deşi
valoarea de piaţă a dreptului de folosinţă transmis era de 10 RON pe lună).
Conform convenţiei dintre părţi, chiria era plătită anticipat, o dată la trei luni.

Apoi, B a cultivat livada cu meri – operaţiune care l-a constat 50 RON. În anul
2013, B a cules o jumătate dintre mere şi le-a vândut, contra sumei de 100 RON,
lui D, deşi valoarea acestora era de 110 RON. B nu a reuşit însă să culeagă şi
20
cealaltă jumătate de mere, drept pentru care acestea au putrezit. În anul 2014, B a
vândut merele, la data de 1 martie 2014, înainte de culegerea lor, lui E, în schimbul
unei sume de 250 RON – pe care a încasat-o integral la încheierea contractului.
La data de 1 aprilie 2014, X a introdus o acţiune în revendicare împotriva lui B şi
C, solicitând instanţei de judecată obligarea pârâţilor la restituirea stăpânirii
materiale a imobilului, precum şi obligarea lui B la restituirea fructelor produse de
bun sau, după caz, a contravalorii acestora.
1. Este B de bună sau de rea-credinţă?
2. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de bună-
credinţă?
3. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de rea-
credinţă?
b. B, temându-se că va fi considerat de rea-credinţă, vă solicită acordarea unei
consultaţii juridice în cadrul căreia să îi expuneţi cum ar putea obţine o rezolvare a
acestei situaţii într-o manieră cât mai avantajoasă pentru el în această ipoteză. Care
ar fi conţinutul acestei consultaţii?

21
 Seminar: Moduri de dobândire a drepturilor reale principale și a altor
drepturi reale (Convenția. Moștenirea. Accesiunea.) (I)

BIBLIOGRAFIE

 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),

„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p.
353-385
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009,
p.303-342
 I. Sferdian, „Observații asupra accesiunii imobiliare artificiale în
reglementarea Noului Cod Civil (Legea nr.287/2009)”, Revista Dreptul
nr.2/2011

Speța 1
A şi B încheie un antecontract în temeiul căruia B se obligă să îi vândă lui A
un teren aflat pe strada X în schimbul preţului de 100.000 lei. Antecontractul este
înscris în cartea funciară în aceeaşi zi. A intră în stăpânirea materială a terenului la
momentul încheierii antecontractului, moment în care îi plătește lui B preţul
aferent terenului. După intrarea în stăpânirea materială a terenului, A obține o
autorizație de construire și începe edificarea unei case pe acesta.
După finalizarea construcției de către A, B încheie cu C un contract de
vânzare-cumpărare a imobilului, teren și construcție, aflat pe strada X, în schimbul
unui preţ de 300.000 de lei. Contractul este înscris în cartea funciară în aceeaşi zi.
C încearcă să intre în stăpânirea materială a imobilului, însă A refuză să îl
părăsească.

22
 A formulează, în contradictoriu cu B, o cerere de chemare în judecată prin
care solicită instanţei de judecată obligarea pârâtului la plata valoarea materialelor
şi preţul muncii aferente edificării casei.
În cadrul acestui proces, B formulează următoarele apărări;
- A este de rea-credință și că nu poate cere despăgubiri,
- atâta timp cât terenul a fost vândut lui C, eventuala cerere de despăgubiri ar
trebui formulată împotriva acestuia.
1. Analizați apărările lui B și arătați ce soluţie va pronunţa instanţa de
judecată.
2. Presupunând că instanţa de judecată ar admite cererea formulată de A, care
este momentul în raport cu care se va aprecia cuantumul despăgubirilor solicitate?
3. În calitate de avocat al lui A, ce altă soluție îi puteți oferi în vederea
soluționării conflictului juridic ivit ?

Speța 2
După decesul lui AB, survenit la 5 octombrie 2011, fiul și unicul moștenitor
al acestuia, AC, a luat în stăpânire imobilul care i-a aparținut lui AB, fără a se
înscrie, însă, în cartea funciară (în care AB a figurat, în continuare, ca proprietar).
Începând cu luna decembrie a anului 2011, AC a început efectuarea de lucrări
asupra imobilului, în vederea realizării a două balcoane, a unei terase exterioare și
a unei piscine interioare. Piscina și terasa au fost terminate în luna mai 2012,
costând 15.000 și, respectiv, 10.000 de lei, iar balcoanele au fost terminate în luna
august 2012, costând, fiecare, 10.000 de lei.
În data de 10 iunie 2012, lui AC i s-a comunicat o acțiune în revendicarea
imobilului în cauză, depusă de X la Judecătoria Sectorului 1 din București, la 5
iunie. Acțiunea a fost admisă la primul termen de judecată, din data de 5 iulie
2012. Ulterior, hotărârea a rămas irevocabilă în urma respingerii căilor de atac. De
asemenea, X a cerut înscrierea în cartea funciară a modificărilor imobilului
(semnând cererea de înscriere în calitate de proprietar al întregului imobil,
incluzând modificările).
În data de 18 septembrie 2012, AC vi se adresează pentru o consultație
juridică cu privire la sumele a căror restituire o poate obține de la X, pentru
lucrările efectuate. În acest sens, AC vă prezintă un raport de evaluare făcut de o
societate de investiții imobiliare, prin care se constată că îmbunătățirile făcute de
AC au mărit valoarea imobilului după cum urmează: piscina cu 25.000 de lei,
terasa cu 15.000 de lei, iar fiecare balcon cu câte 12.000 de lei.
Care este conținutul consultației acordate lui AC? Aveți în vedere, motivat,
următoarele repere:
23
 1) Încadrarea în drept a pretențiilor lui AC;
2) Buna-credință sau reaua-credință a lui AC;
3) Sumele pe care AC le poate recupera efectiv de la X.

Speța 3
În 1960 statul a preluat în mod abuziv un teren și o construcție cu destinație
de fabrică care se afla pe acesta.
În 1998, societatea comercială X cumpără de la stat terenul și construcția
respectivă. În 2001 societatea comercială X edifică o altă construcție din cărămidă
cu destinația de atelier și cinci construcții din tablă cu destinația de magazie. Din
cauza condițiilor economice nefavorabile, atelierul este lăsat în paragină și nu mai
poate fi folosit nici conform destinației inițiale, nici într-un alt scop.
În 2007 A, moștenitorul unic al proprietarului imobilului (teren și
construcție) la momentul preluării abuzive de către stat, introduce o acțiune în
revendicare, iar în martie 2012 A obține o hotărâre judecătorească irevocabilă în
favoarea lui.
A vi se adresează în calitate de avocat și vă informează că dorește să afle
care este regimul juridic aplicabil construcțiilor (atelier și magazii) aflate pe terenul
său, respectiv dacă poate să obțină folosința imobilelor.
În consultația pe care o oferiți, aveți în vedere, motivat, următoarele aspecte:
a) Încadrarea în drept a pretențiilor lui A;
b) Legea aplicabilă;
c) Buna-credință sau reaua-credință a societății X;
d) În cazul în care societatea X este de bună-credință, care sunt despăgubirile
pe care A ar trebui să le plătească.

24
Seminar

 Modurile de dobândire a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale (II)

(Uzucapiunea. Dobândirea bunurilor mobile prin posesia de bună credinţă.
Ocupaţiunea. Tradiţiunea. Hotărârea judecătorească. Actul administrativ.)

BIBLIOGRAFIE
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),
„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti,
2012, ;
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013,
p.385-436
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009,
p.346-397
 R. Peptan, „Uzucapiunea în noul Cod civil”, Dreptul, 8/2010, p. 11-39

Speța 1

La data de 1 ianuarie 2000, A, în calitate de vânzător, şi B, în calitate de

cumpărător, au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, în formă autentică, cu
privire la un imobilul din Bucureşti (dobândit de A prin moştenire cu 2 ani de zile
în urmă de la Y), efectele contractului urmând să se desfiinţeze dacă A ar fi
obţinut, la vreun moment dat, un serviciu în Bucureşti.

25
 La data de 1 februarie 2000, C a introdus o acţiune în revendicare împotriva
lui B, motivată prin faptul că imobilul, în realitate, îi aparţine reclamantului cu
următoarea motivare: din eroare au fost deschise două cărţi funciare paralele pentru
acelaşi imobil, ceea ce a determinat inducerea în eroare atât a lui A, cât şi a lui B,
cu privire la calitatea lui Y de proprietar al imobilului. În realitate, în fapt, Y a
preluat posesia imobilului lui C în anul 1960 și a deschis ulterior o carte funciară
paralelă a imobilului în cauză.
1. Acţiunea în revendicare a fost respinsă, pe motiv că B a dobândit
proprietatea imobilului prin uzucapiunea scurtă. Comentați soluția instanței cu
privire la acest aspect, având în vedere că C a locuit în București din 1980.
2. La data de 1 ianuarie 2013, A a obţinut un post în Bucureşti şi s-a
instalat în imobil. La data de 1 februarie 2014, C a introdus o nouă acţiune în
revendicare, de data aceasta, împotriva lui A. A se apără arătând că atât el, cât și B
au posedat împreună imobilul. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată cu
privire la apărarea lui A ? Dar pe fondul acțiunii?

Speța 2
La data de 01.10.2011, A, înscris în cartea funciară încheie un contract de
vânzare-cumpărare cu B, prin care A se obligă să transmită proprietatea asupra
imobilului său X situat în București. În aceeași zi, B se înscrie în cartea funciară.
La data de 25.10.2011, B încheie un contract de donație cu C prin care se obligă să
transmită proprietatea asupra aceluiași imobil. În aceeași zi, C se înscrie în cartea
funciară.
La data de 30.10.2015, A introduce o acțiune în instanță prin care obține
desființarea contractului său încheiat cu B, iar la data de 10.10.2016 introduce o
acțiune în revedicare împotriva lui C. În calitate de avocat al acestuia, formulați
argumente în apărarea lui C.

Speța 3
La data de 02.10.2011, A primește de la C o bicicletă pe care se obligă să o
păstreze cât timp C este plecat să își facă studiile de masterat în străinătate. C este
de acord ca A să folosească bicicleta în acest timp.
1. La data de 10.10.2011, A îi face cadou fratelui său B bicicleta primită
de la C. La întoarcerea sa în țara, văzând că A nu se mai află în posesia bicicletei,
la data de 05.10.2014, formulează o acțiune în revendicare împotriva lui B. În
cadrul acestei acțiuni, B se apără arătând că acțiunea lui C trebuie să fie respinsă
întrucât el nu cunoștea faptul că posesor de bună-credință, iar în subsidiar arată că
26
au trecut 3 ani de la data la care C a ieșit din posesia bunului. Ce soluție va
pronunța instanța?
2. La data de 07.10.2011, D, crezând că B a primit o motoretă cadou de
ziua lui, se înțelege cu B să cumpere cadoul primit de B de la A pentru suma de
500 de lei, bani pe care îi și plătește la momentul încheierii înțelegerii. La
momentul predării, D realizează că obiectul vânzării a fost o bicicletă și nu o
motoretă, dar păstreză motoreta pentru a avea garanția că B îi va da banii înapoi.
După mai multe discuții purtate între ei, B și D se înțeleg să își restituie
bunurile primite din cauza neînțelegerii existente, sens în care semnează și un
înscris la data de 05.11.2011. Cu toate acestea D refuză să îi plătească suma de 500
lei lui D, iar pentru acest motiv D nu îi restituie bicicleta.
La data de 08.12.2013, C, proprietarul bicicletei, introduce o acțiune în
revendicare împotriva lui D. D se apără arătând că el este proprietar conform art.
937 alin. 1 C.civ. În subsidiar, D se apără arătând că dacă acțiunea în revendicare
urmează să fie admisă, D nu poate fi obligat la restituirea acestuia cât timp C nu îi
plătește prețul pe care el l-a plătit lui B, respectiv suma de 500 de lei. Ce soluție va
pronunța instanța?

Seminar: Publicitatea imobiliară - Cartea funciară

BIBLIOGRAFIE

1. Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
2. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H.
Beck, Bucureşti, 2012, p.905-944;
3. Noul Cod civil - comentarii, doctrină, jurisprudență, Ed. Hamangiu,
București, 2012,
4. C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu,
2013, p. 437-478.
5. G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, „Curs de drept civil. Drepturile
reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p. 241-266.
6. V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck,
2009, p. 413-455.

Speţa I
La data de 10.10.2011, A vinde lui B un imobil printr-un act
autentificat de notarul public. Vânzătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a
preda înscrisurile necesare cumpărătorului pentru înscrierea acestuia în
27
cartea funciară, prin urmare, B nu se poate intabula în cartea funciară ca şi
proprietar.

1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a se putea intabula în CF? În

ce termen se prescrie acţiunea lui B?
2. Aceeaşi situaţie de fapt cu următoarea completare: profitând de
neintabularea lui B în CF, A vinde bunul lui C la data de 25.10.2011, tot
printr-un contract autentificat de notarul public, (C fusese informat anterior
de către soţia lui B că acesta a cumpărat imobilul de la A). C se intabulează
în CF ca proprietar la data de 05.11.2011. La 15.12.2011, B este informat
despre faptul că C a cumpărat imobilul de la A. Ce mijloc juridic are B la
îndemână pentru a-şi putea apăra dreptul dobândit în faţa lui C?
3. Aceeaşi situaţie de fapt de la punctul 1 cu următoarele modificări: după
încheierea contractului cu B, A vinde la data de 20.10.2011 bunul lui D (care
nu cunoştea de existenţa vânzării către B) şi ulterior, la 05.11.2011 vinde
bunul lui E (care, de asemenea nu avea cunoştinţă nici de vânzarea către B şi
nici de vânzarea către D).
a. În condiţiile în care nici D nici E nu efectuează formalităţile de publicitate
imobiliară, cum se va soluţiona conflictul dintre aceştia? Cum se va
soluţiona conflictul existent între D, E şi B?
b. Admiţând că D era de bună credinţă, dar că E cunoştea de existenţa
vânzării către D, iar E s-a înscris în CF înaintea lui D prin exercitarea unor
ameninţări asupra persoanei registratorului de CF cu prilejul înscrierii lui D,
cum se va soliţiona conflictul dintre D şi E? Care va fi efectul pe carte
funciară al acţiunii lui D?
c. Care ar fi fost efectul acţiunii intentată de către D dacă atât el cât şi E ar fi
fost creditori ipotecari?
4. Asemănări şi deosebiri între acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în
acordarea rangului preferenţial.

Speţa II
A în calitate de creditor şi B în calitate de debitor (comerciant) încheie
la data de 10.10.2011 în formă autentică, un contract de împrumut sumă de
bani garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui teren al lui B. La
14.10.2011, ipoteca de rang I în favoarea lui A este intabulată în CF.
Termenul contractului stipula restituirea integrală a împrumutului fără
dobândă la data de 10.10.2012. La scadenţă însă, A îl informează pe B că îi
refuză plata, motivând că B trebuie să-i achite şi o obligaţie anterioară
scadentă, dar negarantată prin ipoteca respectivă. Între timp, aflându-se în
negocieri avansate cu creditorul C pentru extinderea activităţii comerciale, B

28
întrevede posibilitatea obţinerii unui credit din partea lui C, dar numai sub
condiţia impusă de C ca acesta să dobândească o ipotecă de rang I asupra
terenului lui B.

1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a-i oferi lui C o ipotecă de rang
I asupra terenului său?
2. În cazul art.912 NCC, din ce cauză consideraţi că legiuitorul a edictat 2
termene diferite pentru radierea drepturilor condiţionale suspensive şi
rezolutorii?
3. Care este diferenţa între situaţia de la art.904 şi cea de la art.906 din
NCC?

Speţa III
A deţine un imobil neînscris în CF. În urma decesului lui A survenit la
data de 10.10.2011, unicul moştenitor testamentar al acestuia, B, obţine un
an mai târziu de la notarul public certificatul de moştenitor de pe urma
autorului său. Interesat să-şi valorifice drepturile succesorale astfel
dobândite, B efectuează formalităţile de cadastru şi publicitate imobiliară şi
vinde printr-un act autentic notarial la 11.11.2011 bunul lui C. La
14.11.2011, C se intabulează în CF, deşi contractul încheiat între el şi B este
lovit de o cauză de nulitate relativă pe care atât notarul public cât şi
registratorul de CF nu o sesizează. Ulterior, la data de 11.11.2013, C vinde
prin act autentic imobilul lui D, dobânditor de bună-credinţă. D se înscrie în
CF la data de 14.11.2013. La 05.11.2014, B introduce împotriva lui C o
acţiune în anulabilitate, dublată şi de un capăt secundar de cerere privind
rectificarea CF în favoarea sa, B făcând dovada necomunicării către el a
Încheierii de intabulare a lui C în CF.
La 07.11.2014, F introduce acţiunea în petiţie de ereditate contra lui B şi
obţine desfiinţarea certificatului de moştenitor emis pentru B (testamentul
olograf lăsat de A fiind declarat ca fals ca urmare a expertizei grafoscopice),
în urma hotârârii judecătoreşti definitive, F urmând a fi considerat ca unicul
moştenitor veritabil al lui A.

1. Este necesară intabularea în CF a certificatului de moştenitor obţinut de B

de pe urma lui A, în situaţia în care B nu ar fi fost interesat să vândă? Dar
dacă imobilul ar fi avut deja deschisă CF?
2. a. Care sunt caracterele acţiunii în rectificare introdusă de B?
b. Care va fi soluţia instanţei în ceea ce priveşte acţiunea introdusă de către
B?

29
c. Care ar fi fost soluţia dacă D ar fi dovedit că B a primit Încheirea de
intabulare a lui C în CF?
d. Care ar fi fost soluţia dacă C i-ar fi donat bunul lui D, iar B ar fi introdus
acţiunea la 15.11.2014?
3. Se poate apăra D împotriva pretenţiilor lui F invocând contra acestuia
aplicarea principiului moştenitorului aparent în materie de CF?
4. a. Aceeaşi situaţie ca la pct 1, cu următoarea modificare: A nu decedează,
iar B se înscrie în CF în frauda drepturilor lui A, prin falsificarea unei
procuri autentice prin care acesta îl împuternicea să vândă apartamentul. B
vinde în mod valabil lui C care este de bună-credinţă. Ce acţiune va putea
introduce A la data de 12.11.2016 pentru protecţia dreptului său şi cum se va
putea apăra C contra pretenţiilor lui A?
b. Asemănări şi deosebiri între principiul publicităţii materiale şi
uzucapiunea tabulară.

Seminar – Apararea dreptului de proprietate. Acțiunea în revendicare

mobiliara. Acțiunea în revendicare imobiliară

BIBLIOGRAFIE
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),
„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012,
 C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013,
p.299-334
 V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009,
p.456 s.u

SPEŢA 1

Primus împrumută un autoturism de la Secundus pentru a duce din satul de

unde acesta din urmă este originar mai multe lăzi de struguri la un producător local
de vin, Tertius, de la care primise banii în avans pentru struguri.

30
 A. Constatând că strugurii aduși sunt într-o avansată stare de degradare și că nu
sunt adecvați valorificării în scopul convenit, Tertius îi reține autoturismul
cu care a transportat strugurii până când Primus îi restituie banii primiți.
Secundus îi cere lui Primus să îi predea autovehiculul iar Primus se scuză că
îi predase drept garanție respectivul vehicul. Secundus îl cheamă în judecată
pe Tertius, revendicând autoturismul.
B. Ajungând la ferma lui Tertius, acesta îi propune lui Primus să îi vândă și
autoturismul iar Primus acceptă. După o lună de la data la care îl
împrumutase, Secundus îi cere lui Primus să îi predea autovehiculul. Primus
arată că respectivul vehicul nu mai este la el. Secundus revendică de la
Tertius respectivul vehicul.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

SPEŢA 2

Primus a achiziționat un laptop primind de la magazinul de produse

electronice factură pentru acesta. Pierzând factura și certificatul de garanție, acesta
îi relatează lui Secundus că laptop-ul respectiv se defectase iar Secundus îl
determină să-i predea aparatul în vederea efectuării reparaţiilor necesare. Acesta
din urmă, pretextând că poate valorifica garanția în absența documentelor
corespunzătoare, refuză să ia bonul de casă (care încă se găsește la Primus) sub
argument că nu îi este necesar în acest scop. Secundus vinde bunul lui Tertius.
Primus îi cere aparatul lui Secundus după două săptămâni de la data la care
i-l predase dar acesta îi replică faptul că laptop-ul nu se află la el ci la Tertius.
Primus formulează acţiune în revendicare împotriva lui Tertius solicitând ca acesta
să fie obligat la restituirea bunului. Tertius se apară afirmând că Primus trebuie să
dovedească faptul că a dobândit bunul cu nu mai mult de trei ani în urmă, în
considerarea faptului că modul în care a pierdut laptop-ul a fost prin înșelăciune.
Dimpotrivă, în absența acestui argument, se prezumă că a trecut termenul de trei
ani prevăzut de art. 937 (2) NCC iar el, Tertius, este prezumat proprietar.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

SPEŢA 3
31
 Primus primește în dar de ziua ei, la 1 aprilie 2009, o jachetă de piele de
culoarea oului de rață marca Versace. În seara de 15 octombrie 2009, în timp ce se
afla la o petrecere la niște cunoscuți, jacheta de piele îi este furată de către
Secundus din cuierul aflat în holul casei. Secundus îi dă jacheta surorii sale, Tertius
care o poartă o perioadă de timp și o vinde la târgul de obiecte vechi în data de 12
octombrie 2012, predând jacheta dar neprimind decât jumătate din preț de la
cumpărătoare Quartus, restul primind în data de 16 octombrie 2012. Primus
întâlnește întâmplător pe Quartus în timp ce purta jacheta și recunoaște obiectul
vestimentar, demonstrând că este a sa întrucât pe căptușeală în interior era scris cu
marker permanent de culoare albastră inițiala prenumelui său, C. Întrucât Quartus
refuză să i-o predea benevol, Primus o cheamă în judecată.

Aceeași situație ca și în cazul de mai sus, dar Quartus cumpără la târgul de

obiecte vechi, plătind integral prețul și primind bunul în data de 10 octombrie
2012.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

SPEŢA 4
La data de 12 octombrie 2002 Primus cumpără de la Secundus pe care îl
consideră cu bună credinţă proprietar o casă de lemn cu elemente de cărămidă
precum și curte, în total reprezentând teren de 280 mp situat în orăşelul de munte
X.
La 19 martie 2005 Tertius cheamă în judecată pe Primus pentru a fi obligat
să-i lase în deplină proprietate şi posesie casa şi terenul descrise mai sus, arătând
drept titlu de proprietate testamentul lui Secundus, între timp decedat, testament
întocmit la 10 mai 2002, prin care îl instituia legatar asupra imobilului pe Tertius și
susținând că nu poate să îi fie opus contractul prin care a cumpărat Primus bunul
respectiv de la Secundus. În timpul procesului A arată că imobilul a fost complet
distrus la 2 februarie 2004 în urma unui incendiu provocat de un fulger care a lovit
casa în timpul unei furtuni şi că respectiva casă nu era asigurată.
Cum soluţionează cauza instanţa şi cum motivează soluţia?

SPEŢA 5
32
 La data de 10 decembrie 2012, reclamantul Primus a chemat în judecată pe
pârâtului Secundus, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să dispună:
1) obligarea pârâtului să îi lase în deplină proprietate şi posesie imobilul
– teren şi construcţie, alcătuită din două corpuri, A şi B – situat în Bucureşti, str.
Plantelor nr. 18, Sectorul 2;
2) obligarea pârâtului să demoleze corpul B al construcţiei, reprezentând
o anexă a corpului A, în care se află o seră şi un garaj;
3) să se dispună rectificarea cărţii funciare corespunzătoare imobilului
prin radierea pârâtului, care figurează ca proprietar, şi înscrierea sa în această
calitate.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a dobândit casa prin moştenire,

împreună cu sora sa, Tertius, de la mătușa lor, decedată în anul 1989, depunând în
acest sens certificatul de moştenitor şi contractul de vânzare-cumpărare pe numele
mătușii, datând din anul 1946. Datorită condiţiilor social politice din România,
reclamantul a emigrat în Canada în anul 1987, iar sora sa – în Germania, în anul
1988. Reclamantul a revenit în România abia în anul 2007, când au început
demersurile pentru recuperarea proprietăţii, dar obţinerea înscrisurilor de la
Arhivele Statului a durat foarte mult. Astfel a constatat că, prin manevre
frauduloase, numitul Quartus, şi-a preconstituit un titlu de proprietate asupra
imobilului în litigiu, înscriindu-l în cartea funciară în anul 2003, după care l-a
vândut numitului Quintus în anul 2004, iar acesta l-a vândut pârâtului în anul 2007.
Aceasta din urmă a renovat construcţia şi i-a adăugat corpul B. Mai arată
reclamantul că a formulat singur acţiunea, deoarece sora sa nu a revenit în ţară şi
nici nu este interesată de recuperarea proprietăţii, deoarece are o situaţie materială
foarte bună în Germania.
În subsidiar, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii pentru cota
reprezentând ½ din imobil, cât i s-ar fi cuvenit în proprietate exclusivă.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând:

1) în principal, respingerea acţiunii reclamantului, ca inadmisibilă,
deoarece aceasta ar trebui formulată de ambii coproprietari;
2) într-un prim subsidiar, respingerea acţiunii, deoarece rectificarea cărţii
funciare nu mai poate fi cerută deoarece el a dobândit imobilul cu titlu oneros şi
bună credinţă, iar de la înscrierea autorului său Quintus în cartea funciară au trecut
mai mult de trei ani;
3) într-un al doilea subsidiar, dacă acţiunea va fi, totuşi, admisă:
a. să se respingă cererea reclamantului de demolare a corpului B,
deoarece el a avut calitatea de constructor de bună credinţă;
33
 b. reclamantul să fie obligat să îi plătească suma de 400.000 de lei,
reprezentând contravaloarea renovării corpului A şi a edificării corpului B.
În motivarea celor solicitate, pârâta a arătat că a dobândit imobilul cu bună
credinţă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare şi a avut calitatea de
constructor şi de posesor de bună credinţă, ceea ce justifică pe deplin solicitările
sale.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

SPEŢA 6

Primus a introdus o acțiune prin care revendică un imobil aflat în posesia lui
Secundus. Acesta a invocat, sub un prim aspect, excepția puterii de lucru judecat,
arătând hotărârea irevocabilă prin care acțiunea posesorie introdusă de Primus
împotriva sa a fost respinsă. De asemenea, pârâtul arată că Primus își întemeiază
pretențiile pe un înscris sub semnătură privată, și anume o promisiune de vânzare
pe care Secundus a făcut-o în favoarea acestuia în care se prevedea atât obligația
de a încheia contractul de vânzare cât și obligația de a întabula în favoarea
promitentului cumpărător, vânzarea nefiind niciodată perfectată iar dreptul în
favoarea lui Primus astfel întabulat.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

34