DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE

Seminar 1

Tematica: Teoria patrimoniului – Noţiunea patrimoniului, caracterele juridice şi funcţiile

patrimoniului

SPEŢA 1

A are în proprietate un imobil (casă de locuit) în valoare de 120.000 lei,precum şi un

autoturism în valoare de 30.000 lei, acestea fiind singurelebunuri urmăribile (sesizabile) ale
lui A.Imobilul lui A este distrus în întregime cu ocazia demolării unui imobilvecin, ca urmare
a unei manevre greşite a demolatorului. Între societatearăspunzătoare de prejudiciul astfel
cauzat lui A şi acesta din urmă s-aîncheiat o tranzacţie în urma căreia A a fost despăgubit
cu 100.000 lei.

1. B,C, D şi E sunt creditori ai lui A, după cum urmează: o B are o creanţă în valoare de
110.000 lei, garantată printr-un drept de ipotecă asupra casei de locuit a lui A.

1 o C are o creanţă în valoare de 10.000 lei, garantată printr-un drept de ipotecă mobiliară
asupra autoturismului lui A. o D are o creanţă în valoare de 10.000 lei o E are o creanţă în
valoare de 20.000 de lei.Indicaţi motivat cum vor acoperite creanţele creditorilor B, C, D şi E
peseama bunurilor lui A.

2. Consideraţi situaţia de fapt descrisă mai sus. Cum vor fi acoperitecreanţele dacă valoarea
creanţei lui B este de 96.000 lei?

3. Consideraţia situaţia de fapt descrisă iniţial, cu următoarele modificări: a)A are calitatea
de medic, iar autoturismul a fost achiziţionat de A în aceastăcalitate (înscrisul constatator al
contractului de vânzare-cumpărare a fostsemnat de A în calitatea sa de medic, purtând
parafa cabinetului medical allui A; de asemenea, autoturismul a fost înregistrat în registrul-
inventar al luiA etc.); b) creanţa creditorului C este în valoare de 40.000 lei şi nu
estegarantată printr-o ipotecă mobiliară asupra autoturismului; c) creanţacreditorului C s-a
născut în urma livrării, către cabinetul medical al lui A, aunor bunuri de uz medical (seringi,
spatule etc.).Indicaţi motivat cum se vor acoperi creanţele creditorilor în această situaţie.

SPEŢA 2

La data de 1 octombrie 2011, Primus, în calitate de împrumutat, aîncheiat cu Secundus, în

calitate de împrumutător, un contract de împrumutpentru suma de 50.000 de lei. În
contract, părţile au prevăzut că, pentrurealizarea creanţei sale, Secundus nu va putea urmări
bunurile imobile care îiaparţin lui Primus. De asemenea, potrivit contractului, obligaţia de
restituirea împrumutului urma să devină scadentă la data de 10 octombrie 2011. Întrucât
până la 10 octombrie Primus nu a restituit suma împrumutată,la 11 octombrie Secundus a
început urmărirea silită asupra bunurilor mobileale lui Primus, constatând, însă, că acestea
sunt valoric insuficiente pentruacoperirea creanţei. În schimb, Secundus a constatat că
Primus avea bunuriimobile în valoare totală de 1.000.000 de lei. În aceste condiţii, la 12
octombrie, Secundus a formulat o cerere înanularea clauzei prin care i s-a interzis să
urmărească imobilele lui Primus.În susţinerea acţiunii, Secundus a motivat că prin această
clauză s-a încălcatnorma imperativă cuprinsă în art. 2324 C. civ. În calitate de avocat al lui
Primus, formulaţi apărarea. 2 SPEŢA 3

În urma decesului părinţilor săi, A primeşte un teren moştenire. Împreună cusoţia sa, B, A
construieşte o casă pe acest teren. Încurajat de profiturile ce sepot obţine din agricultură, A
începe să cultive terenul, construieşte magaziipentru depozitarea recoltei şi a utilajelor şi
transformă casa în punct devânzare a produselor sale. În acest sens, se duce la notar şi
stabileşte că toatebunurile care se află pe terenul său sunt destinate activităţii agricole.
Pentrua-şi extinde activitatea, A încheie un contract de împrumut cu C1.La finalizarea
studiilor, B primeşte cadou de la părinţi echipamentul medicalnecesar pentru a-şi deschide
un cabinet propriu. Întrucat vânzările dinagricultură ale lui A începuseră să scadă, aceştia
convin să transforme casadin punct de vânzare în cabinet medical. Pentru a renova şi
reamenajaspaţiul, B încheie un contract de împrumut cu C2.La momentul exigibilităţii celor
doua contracte de împrumut, nici A, nici B,nu au resursele necesare pentru a-şi executa
obligaţiile. C1 si C2 declanşeazăo procedură de executare silită a casei, a terenului şi a
tuturorechipamentelor şi utilajelor aflate în proprietatea soţilor. În această acţiuneintervine
şi C3, care face dovada existenţei unei creanţe proprii pe care o areîn legatură cu o datorie
comună pe care A si B o au faţă de el.1. Ce valoare are declaraţia data de A în faţa
notarului?2. Cum se va rezolva conflictul dintre C1, C2 şi C3? Precizaţi bunurile carepot fi
urmărite de fiecare dintre ei, precum şi masele patrimoniale din careacestea fac parte.
3 DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALESeminar 2

Tema: Clasificarea drepturilor patrimoniale

Speţa 1

La data de 1 octombrie 2011, A şi B au încheiat un contract deînchiriere, prin care A i-a

constituit lui B un drept de folosinţă asupraimobilului său (casă de locuit). Prin acelaşi
contract, A s-a obligat săefectueze anumite lucrări de îmbunătăţire a imobilului
(consolidareazidurilor exterioare, văruire, vopsire, altele asemenea). Potrivitcontractului,
chiria pentru prima lună trebuia plătită la data încheieriicontractului (1 octombrie 2011). La
data de 3 octombrie, închirierea afost notată în cartea funciară.

La data de 10 octombrie 2011, A a vândut imobilul către C, printr-uncontract constatat prin

înscris autentic notarial. Luând cunoştinţă devânzare, B îl cheamă în judecată pe C,
solicitând obligarea acestuia laefectuarea îmbunătăţirilor prevăzute în contract. La rândul
său, C, princerere reconvenţională, solicită instanţei obligarea lui B la plata chirieiaferente
primei luni de executare a contractului.

4 În calitate de avocat al lui B: 1) motivaţi cererea acestuia de chemare înjudecată; 2)

combateţi cererea reconvenţională.

Speţa 2

La data de 1 octombrie 2011, A şi B au încheiat un contract prin care Ai-a constituit lui B un
drept de trecere prin curtea sa, asumându-şitotodată obligaţia de a pava poteca pe care
urma să se exercite dreptulde trecere al lui B.

Ulterior, însă, la 10 octombrie 2011, A a vândut imobilul său(construcţie şi teren, inclusiv

curtea) către C, care, în prezent, refuză săefectueze lucrările de pavare solicitate de B.

C vi se adresează, solicitând o consultaţie privind motivele de drept pecare le-ar putea

invoca faţă de B pentru a refuza efectuarea lucrărilorde pavare.

Speţa 3

La data de 05 ianuarie 2012, A, în calitate de locator, şi B, în calitate delocatar, au încheiat

un contract de închiriere a garsonierei proprietatealui A pentru o perioadă de 3 ani. În
schimbul dreptului de folosinţătransmis, B s-a obligat la plata către A a unei chirii lunare de
1.500 lei,semnificativ superioară valorii de piaţă a acestui drept de folosinţă(aspect justificat
de faptul cei doi sunt fraţi consangvini şi intenţia lui Bde a-l ajuta de A, care avea o situaţie
dificilă din punct de vederefinanciar). În contractul de închiriere era prevăzută o clauză
conformcăreia B avea dreptul de a denunţa unilateral contractul oricând.La data de
01.07.2012, C, părintele comun al celor doi decedează, iar Aîi comunică lui B faptul că nu
doreşte să participe la dezbatereaprocedurii succesorale a părintelui său, făcând acest gest
şi ca urmare afaptului că B l-a ajutat cu închirierea garsonierei sale. În plus, A îlinformează
pe B că urmează să părăsească ţara pentru o perioadă deaproximativ 1 an. Fiind ocupat cu
pregătirea călătoriei, A omite să facăo declaraţie de renunţare la succesiunea tatălui
său.După plecarea lui A, B merge la notarul N unde solicită deschidereaprocedurii
succesorale de pe urma tatălui său. Pentru a grăbi 5 formalităţile, B nu-l mai informează pe
notar de existenţa fratelui său,mulţumindu-se cu promisiunea făcută de către acesta că nu
va partiipala procedura succesorală. Drept urmare, la data de 01.08.2012, B
obţinecertificatul de moştenitor de pe urma lui C, în care el figura ca unicmoştenitor.La data
de 01.05.2013, A revine pe neaşteptate în ţară din pricina unorprobleme medicale. Câteva
zile mai târziu, pe fondul consumului debăuturi alcoolice, între cei doi fraţi are loc o
altercaţie în urma căreia Beste spitalizat. Supărat în urma celor întâmplate, B, întrucât ştia că
Aavea în continuare nevoie disperată de bani pentru a-şi plăti multeledatorii, a denunţat
unilateral contractul de închiriere.A a introdus o cerere de chemare în judecată a lui B prin
care a solicitatinstanţei de judecată să constate că B şi-a exercitat în mod abuzivdreptul de
a denunţa contractul, cu scopul exclusiv de a-l prejudicia peA, şi, prin urmare, să îl oblige pe
B la plata chiriilor aferente perioadeiulterioare acestei denunţări.La rândul său, la data de
01.06.2013, A solicită instanţei competenteconstatarea nulităţii relative parţiale a
certificatului de moştenitor emisde către notarul N, întrucât el nu a fost menţionat în acest
certificat,făcând în faţa instanţei dovada acceptării tacite a succesiunii lui C.

Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată în legătură cu fiecarecerere?

6 DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALESeminar 3

Tematica: Felurile proprietăţii. Dreptul de proprietate privată. Limitele dreptului de

proprietate (introducere).

Speţa I

A şi B au încheiat un contract de donaţie a unui teren prin care A, în calitatede donator, i-a
transmis lui B proprietatea terenului şi B şi-a asumat, pe de oparte, obligaţia de a construi
pe terenul donat, în maxim cinci ani de la datadonaţiei, o casă (pe care urma să o închirieze
lui A pe o perioadă de zeceani) şi, pe de altă parte, obligaţia de a nu înstrăina terenul
respectiv operioadă de cinci ani de la data donaţiei.La câteva luni după încheierea
contractului de donaţie, B a vândut terenuldonat lui C. Prin contractul de vânzare-
cumpărare, C şi-a asumat obligaţia dea construi casa la care se referea contractul de
donaţie şi de a închiria aceastăcasă lui A în condiţiile menţionate în contractul de
donaţie.Aflând despre încheierea contractului de vânzare-cumpărare, A a introdus ocerere
de chemare în judecată a lui B prin care a solicitat instanţei dejudecată revocarea donaţiei
pentru neexecutarea sarcinilor de către B. Cerinţe:

a. Este valabilă clauza prin care B îşi asumă obligaţia de a nu înstrăinaterenul dobândit? Ce
efecte are nulitatea clauzei de inalienabilitate asupracontractului în care a fost inserată?b.
Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată? 7 c. O eventuală admitere a cererii de chemare
în judecată formulate de A va fiafecta dreptul de proprietate al lui C asupra terenului?d. Ce
soluţie va pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care vânzareabunului de către B către
C ar avea loc anterior expirării termenului de 5 ani,dar ulterior construirii casei de către B şi
închirierii acesteia către A, princontract încheiat în formă autentică şi înscris în cartea
funciară?e. Situaţia de fapt descrisă în primul paragraf. D este un creditor al lui B,având
împotriva acestuia o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Ar putea Dexecuta silit, în scopul
valorificării creanţei sale, terenul dobândit de B prindonaţie de la A?

Speţa IIA, proprietar al unui hotel situat într-un cartier de locuințe, a chemat înjudecată pe
B, proprietar al unui imobil cu destinația de școală aflat învecinătatea hotelului, solicitând
instanței de judecată să îl oblige pe B laînchiderea școlii sau cel puțin, la plata de
despăgubiri pentru prejudiciilecare îi sunt cauzate reclamantului de zgomotul făcut de către
elevi în timpulrecreațiilor și al orelor de sport, între 8 dimineața și 18 seara.B a solicitat
respingerea cererii formulate împotriva sa întrucât:a. nu i se poate reține nicio culpă pentru
situația descrisă de reclamant,asemenea zgomote fiind firești și, pe de altă parte, fiind
imposibilăîmpiedicarea elevilor să se manifeste zgomotos în recreații și pe terenul
desport;b. au fost obținute toate autorizațiile administrative necesare pentrudeschiderea
școlii în locația respectivă;c. la momentul construirii hotelului, școala era deja funcțională;d.
eventualele pretenții ale lui A ar trebui îndreptate împotriva lui T, cel carea avut inițiativa
deschiderii școlii, iar nu împotriva lui B – care a cumpăratimobilul de la T doar cu un an în
urmă.
Instanța de judecată a respins apărările pârâtului, a respins cerereareclamantului de
închidere a școlii și a admis cererea de acordare dedespăgubiri. Comentați această soluție.

Speţa III

8 A se ocupă cu construirea şi testarea unor aparate de zbor fără motor, planoare.

Inaproprierea câmpului de testare, B, vecinul sau, pe proprietatea sa ridică unnumăr de
zece stâlpi de lemn, înalţi fiecare de 20 m. Întrucat mai multe planoareau fost distruse
intrând în acesti stâlpi, A îi cere lui B să-i înlăture. B se opune,susţinând că poate dispune
oricum de proprietatea sa şi că, oricum, este deranjatde planoarele care-i survolează
terenul . Cerinţe: a)A vă solicită în calitate de avocat în legatură cu posibilitatea
introduceriiunei acţiuni în justiţie împotriva lui B pentru dărâmarea stâlpilor. Care va
fitemeiul legal al acestei acţiuni? b)În cadrul litigiului, ar putea B formula cerere
reconvenţională prin caresă solicite încetarea survolării proprietăţii sale cu respectivele
aparate de zbor?Care va fi temeiul legal al cererii reconvenţionale?

Speţa IV

La 12.05.2012, A îi donează o casă nepotului său B, în vârstă de 15 ani, încontract

prevăzându-se următoarea clauză: „Imobilul donat nu va fi înstrăinat dedonatar prin acte
juridice între vii unor teţe persoane străine de familei,donatarul urmând a respecta această
interdicţie pe perioada întregii sale vieţi,stilul arhitectural deosebit al imobilului avand o
valoare sentimentala deosebitapentru donator.” In conditiile in care B contracteaza cu C in
vedrea achizitionarii de catreacesta a imobilului, indicati subiectul de drept si mijlocul
juridic prin care sepoate sanctiona nerespectarea clauzei stipulate in contractul de donatie.
Cerinţe: a) Precizaţi natura juridică şi regimul juridic al clauzei menţionate. b) Rezolvati
speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fostfixata până la data la care B ar
fi împlinit majoratul.

9 DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE

Seminar : Exproprierea. Dreptul de proprietate publica.

I.Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenulaferent aflat în
patrimoniul societăţii comerciale “X S.A.” cu capital integral de stateste trecut în
administrarea Ministerului Culturii. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii, imobilul
este dat înfolosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a
acesteia.Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi
deordinul mai sus menţionat, Guvernul României, spre a aplana un eventual litigiu,oferă
acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugădobânda
aferentă acestei sume. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun
temei şiafirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului
amintit,precum şi, pe cale de consecinţă, restituirea în deplină proprietate şi posesie
aimobilului în discuţie. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are
pentru a reuşiîntr-un asemenea demers.

10 II.La 5.10.2009, prin Hotărârea Consiliului General al Mun. Bucureşti, s-a declaratutilitatea
publică de interes local a lucrării constând în executarea unui pasajsubteran, lucrare ce
urma a se realiza pe terenul situat în str. X, pe care se afla unbloc de locuinţe.1. În condiţiile
în care nu s-a efectuat o cercetare prealabilă a utilităţii publice, A se adresează Tribunalului
Bucureşti, solicitând anularea HCG, prin care s-a declarat utilitatea publică a lucrării
menţionate. La termenul de judecată, Mun. Bucureşti, prin apărător, arată că deşi nu s-a
efectuat cercetarea prealabilă, lucrarea a fost înscrisă în planurile de urbanism, iar utilitatea
acesteia a fost pe larg justificată în Hotărâre, care s-a publicat potrivit legii, precum şi în
presă, demersul de realizare a lucrării beneficiind de un puternic sprijin din partea opiniei
publice. Ce va hotărî instanţa de judecată?2. Consideraţi ipoteza iniţială. După declararea, în
condiţiile legii, a utilităţii publice, precum şi după efectuarea propunerilor de expropriere,
blocul şi terenul pe care acesta era situat au fost expropriate în baza hotărârii pronunţate
de Tribunalul Bucureşti, prin care: a)s-au stabilit despăgubiri mai mari decât indemnizaţia
propusă de experţi şi decât cea propusă de Mun. Bucureşti; b)s-a dispus, la cererea
expropriaţilor, exproprierea întregii suprafeţe de teren pe care se afla blocul (inclusiv
curtea), deşi Mun. Bucureşti a arătat că o suprafaţă de 40 mp nu era necesară executării
lucrărilor şi putea rămâne în proprietatea comună a celor 60 de expropriaţi; c)instanţa a
dispus punerea în posesie a Mun. Bucureşti şi evacuarea proprietarilor şi a locatarilor, cu
începere de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti. Analizaţi legalitatea hotărârii.3.
Exproprierea s-a realizat potrivit legii, hotărârea fiind pronunţată la 5.07.2010. La 5.08.2010,
Mun. Bucureşti a vândut imobilul către Y, fără a realiza lucrarea şi fără a-i notifica pe foştii
proprietari. La 5.09.2010, Z, unul dintre foştii proprietari, a luat cunoştinţă de faptul că Y şi-a
înscris dreptul de proprietate în cartea funciară. În consecinţă, la 5.12.2010, Z a formulat o
cerere de chemare în judecată împotriva Mun. Bucureşti şi a lui Y, solicitând să fie substituit
lui Y în contractul încheiat de acesta cu Mun. Bucureşti. În apărare, Mun. Bucureşti a invocat
nulitatea absolută a contractului încheiat cu Y. a)Ce soluţie va pronunţa instanţa? b)Instanţa
a respins cererea lui Z la data de 1.11.2011. Z, împreună cu alţi foşti proprietari, vi se
adresează pentru o consultaţie juridică privind posibilitatea de a redobândi imobilul.

II. La data de 1 ianuarie 1996, A a introdus o cerere de chemare în judecată aMunicipiului

Bucureşti, solicitând instanţei de judecată să oblige pârâtul larestituirea imobilului X, situat
pe raza teritorială a pârâtului – imobil expropriat ladata de 1 iunie 1992. Conform
susţinerilor reclamantului, imobilul îi fusese 11 expropriat în vederea lărgirii unei străzi, însă
pârâtul nu făcuse nici până la dataintroducerii acţiunii vreun demers în sensul începerii
lucrărilor de lărgire.1. Încadraţi juridic cererea reclamantului.2. Ce soluţie va pronunţa
instanţa de judecată?3. Aceeaşi situaţie de fapt, dar acţiunea este introdusă la data de 1
decembrie 1994.Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?Seminar: Modalitatile

1.Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor , un teren agricol inextravilan in

suprafata de 30 de ha in comuna Lunca, judetul T. Fiind ocupat cuconducerea unei afaceri
in Bucuresti, B nu a avut timpul necesar pentruvalorificarea terenului, de acest aspect
preocupandu-se A, de altfel, domiciliat incomuna. Intre cei doi apar in curand neintelegeri
referitoare la impartirea recoltei,culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in
justitie in noiembrie 2012impotriva fratelui sau, solicitand contravaloarea recoltei culese de
catre acesta inultimii patru ani, proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate
asupraterenului. A se apara, considerand abuziva cererea reclamantului, care nu este in
dreptsa emita pretentii la recolta, datorita lipsei sale de interes manifestata de-a
lungultimpului fata de cultivarea terenului.In plus, paratul arata ca B nu si-a indeplinitastfel
obligatia de valorificare a terenurilor, astfel cum este ea reglementata prinLegea
nr.18/1991. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin
raportarela datele din speta.. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare
a terenuriloragricole ? Argumentati. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant.

12 2.A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv, 75% o casacompusa din 4

camere plus dependinte. A a lucrat in strainatate in cursul anului2012, iar B s-a confruntat
cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul,
existand pericolul ca apade ploaie sa patrunda in casa, fapt pentru care a avut o convorbire
telefonica cu Apentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructie
necesarpentru a schimba acoperisul. A s-a opus unei asemenea investitii majore, sfatuindu-l
pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat. b)In timp ce se afla in vacanta, in luna
august, casa este ocupata de catre X,varul lui A, care se pretinde a fi adevaratul proprietar al
imobilului; B se vedenevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare, cerandu-i in
acest sensconcursul lui A; acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi
oportuna,temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie.In calitate de avocat al lui B
cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte?

3.A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instanteisa –i oblige pe

acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretuldreptului de folosinta comuna.
Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartamentsituat la etajul 1, in
urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X, iarparatii sunt proprietarii
aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului, fiindsingurii ca sfolosesc uscatoria aflata la
acelasi etaj. Paratii se opun admiterii actiunii, invocand urmatoarele argumente:
a)reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii,demersul sau
nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc; b)in plus, nu a facut
dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului acarui folosinta o solicita, deoarece in
contractul de vanzare-cumparare nu figureazasi spatiul in litigiu, ceea ce inseamna ca nu a
i-a fost transmis in proprietate. Solutionati actiunea introdusa de reclamant, aanalizand si
apararea formulatade parati.
13 DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALESeminar

Tematica: Dezmembrămintele dreptului de proprietate

BIBLIOGRAFIE

 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);  Fl. A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C.
H. Beck, Bucureşti, 2012, pag.748-821;  Noul Cod civil - comentarii, doctrină, jurisprudenţă,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. ;  C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed.
Hamangiu, 2013, p. 250-298.  G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, „Curs de drept civil.
Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, pag.130-162.  V. Stoica, „Drept civil.
Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009, pag.202-247.

Speţa I.La data de 01 octombrie 2011, A, proprietarul unui imobil alcătuit dinlivadă şi
construcţie, a constituit un drept de uzufruct viager în favoarealui B şi C – soţi, B fiind
prietenul din copilărie al lui A.

La data de 01 octombrie 2012, B a decedat.

D, fiul şi unicul moştenitor al lui B, a solicitat obligarea lui A la plata de10 RON – valoarea a
½ din chiriile (obţinute în urma închirierii unei

14 camere a construcţiei) aferente perioadei decembrie 2011- ianuarie 2013- sumă încasată
de A de la chiriaş după decesul lui B.

Într-un proces paralel, A a solicitat instanţei de judecată, încontradictoriu cu C, obligarea

pârâtei la predarea imobilului, motivatde faptul încetării dreptului de uzufruct. În subsidiar,
A a solicitatinstanţei de judecată restrângerea dreptului de uzufruct al lui C într-oproporţie
de ½, implicând stabilirea sa asupra uneia singure dintre celedouă camere ale construcţiei.

1. Ce soluţii vor pronunţa instanţele pentru fiecare dintre cererile dechemare în judecată?

2. Aceeaşi situaţie de fapt. Căsătoria dintre B şi C este anulată. În cemăsură această anulare
poate avea consecinţe asupra contractului deconstituire a dreptului de uzufruct?

Speţa II.A a redactat un testament prin care a dispus ca toată averea pe care oare să revină,
la moartea sa, prietenului său B, iar uzufructul acesteiaveri, prietenului său C. La puţin timp
după redactarea testamentului,A a decedat. Printre elementele cuprinse în activul
succesoral al lui A seregăsea şi un drept de creanţă pe care defunctul îl avea împotriva lui
T,generat de un contract de împrumut cu dobândă încheiat între cei doi.

1. Cui trebuie să îi achite T dobânzile generate de împrumut?2. Cui trebuie să îi achite T

suma împrumutată în momentul în careobligaţia de restituire a acesteia va deveni exigibilă?
3. Cui trebuie să îi achite T penalităţile de întârziere prevăzute încontract pentru ipoteza
întârzierii în executarea obligaţiei de restituire asumei împrumutate?4. a. Aceeaşi ipoteză,
dar cu următoarele modificări: A încheie uncontract de donaţie prin care transmite nuda
proprietate asupra întregiisale averi lui B, iar uzufructul viager al acestei averi lui C.
Printreelementele patrimoniale ale lui A să găseşte şi un contract de împrumutsumă de
bani încheiat de către A în calitate de debitor şi D în calitate decreditor, împrumut garantat
cu o ipotecă imobiliară asupra unui imobilal lui A. În cazul în care C refuză plata datoriei
către D, care suntmijloacele juridice pe care B le are la îndemână pentru a stinge debitul?
15 b. Care ar fi fost soluţia în cazul în care A i-ar fi constituit uzufructul luiC printr-un
contract cu titlu oneros?c. Care ar fi fost situaţia dacă nuda proprietate şi uzufructul s-ar
ficonstituit printr-un legat?d. Aceeaşi ipoteză de la lit.c, dar cu următoarele modificări: în
legatulsău, A dispune constituitrea în favoarea lui E a unei rente viagere. Încaz de
neexecutare a obligaţiei de a plăti renta, împotriva cui va puteaacţiona E pentru a-şi asigura
plata rentei? La rândul său, prin cemijloace se va putea apăra pârâtul?5. Care va fi soluţia
dacă A îi constituie lui C un uzufruct cu titluparticular asupra imobilului ipotecat în favoarea
lui D, printr-o donaţieautentică înscrisă în CF?

Speţa III.La data de 1 ianuarie 2010, A şi B au dobândit, prin moştenire, unteren. Acest teren
a fost partajat în natură între cei doi, fiecaredevenind, în urma partajului convenţional
încheiat, proprietarul unuilot distinct de teren. Lotul de teren atribuit lui A era lipsit de ieşire
la undrum public.

Pe cale de consecinţă, A a încheiat un contract cu C prin care acesta dinurmă i-a recunoscut
dreptul de a trece prin curtea sa în vedereaaccesării drumului public şi şi-a asumat obligaţia
de a-l informa deîndată cu privire la existenţa contractului pe D, căruia îi constituise
undrept de uzufruct asupra imobilului său până la data de 1 ianuarie2020. În acelaşi înscris
sub semnătură privată, A a menţionat că,"având în vedere relaţiile strânse de prietenie care
îl leagă de C, îiacordă acestuia servitutea constând în pescuirea pe iazul aflat peterenul
său".

După citirea contractului, D l-a înştiinţat pe A că urmează să pescuiascăîn iazul acestuia în

duminica următoare, prevederi legale expreseconferindu-i o asemenea posibilitate.

Aflând despre refuzul lui A de a-i permite utilizarea iazului, D aconstruit un gard care
împiedica trecerea lui A pe terenul obiect aldreptului de uzufruct.

16 În aceste condiţii, A a introdus o cerere de chemare împotriva lui B, C şiD, solicitând

instanţei de judecată, în principal, să îi stabilească dreptulde a trece pe terenul lui C şi, în
subsidiar, dreptul de a trece pe terenullui B în scopul accesării drumului public.

În cadrul procesului, B s-a apărat susţinând că terenul lui A nu maiprezintă caracterul de loc
înfundat.
Moştenitorii lui D, decedat în cursul acestui litigiu, au formulat larândul lor o cerere de
obligare a lui A să le permită folosirea iazului.

1. Cum va soluţiona instanţa de judecată acţiunea?2. Este pretenţia moştenitorilor lui D

întemeiată?

Speţa IV.Terenul 1 este grevat de un drept de servitute de trecere în favoareaterenului

vecin, 2, drept exercitat pe o alee betonată. La data de 1ianuarie 1970, A, singurul
moştenitor al proprietarului terenului 1,cumpără terenul 2.

La data de 1 ianuarie 2005, în urma unui anunţ publicat de A peinternet, B cumpără terenul
1, iar C cumpără terenul 2, fără ca vreunuldintre ei să vadă bunul cumpărat înainte de
semnarea contractuluitranslativ de proprietate.

În urma unei vizite făcute pe terenul 2, C observă aleea care făcealegătura, prin terenul lui
B, între proprietatea sa şi o şosea şi începe să ofolosească.

Aflând despre acest lucru, B introduce o cerere de chemare în judecatăa lui C prin care
solicită obligarea acestuia la încetarea trecerii peterenul său.

1. Cum se poate apăra C şi ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?

2. În urma respingerii acţiunii lui B, acesta vă solicită o consultaţie înlegătură cu modurile de

acţiune pe care le are la dispoziţie împotriva luiC; B vă aduce la cunoştinţă şi faptul că C şi-a
deschis un magazin pe

17 terenul 2 şi foloseşte aleea pentru a transporta marfă pe acel teren cucamioane mari –
care distrug aleea şi terenul aflat pe marginea sa.Ce conţinut va avea această consultaţie?

Speţa V.La 1.10.2011, printr-un contract încheiat în formă autentică, Primus i-avândut lui
Secundus un teren în suprafaţă de 500 mp. Prin acelaşicontract, Primus i-a vândut lui
Tertius construcţia cu destinaţia delocuinţă aflată pe o suprafaţă de 200 mp din acel
teren.1. Întrucât notarul public a omis să solicite efectuarea formalităţilor depublicitate, la
2.10.2011, Tertius a solicitat înscrierea în cartea funciarăa dreptului de proprietate asupra
construcţiei şi a unui drept desuperficie asupra întregului teren. Registratorul de carte
funciară adispus intabularea dreptului de proprietate asupra construcţiei, dar arefuzat
înscrierea superficiei, motivând că, în conformitate cu art. 888C. civ., înscrierea în cartea
funciară se face în baza actului autenticnotarial, or, în cazul de faţă, nu există un act autentic
notarial care săconstate constituirea unui drept de superficie. Sesizată cu plângereîmpotriva
încheierii registratorului, judecătoria a dispus intabulareasuperficiei asupra terenului, astfel
cum s-a solicitat de către Tertius.Este corectă soluţia instanţei?2. Aveţi în vedere situaţia
descrisă iniţial. La data de 5.10.2011 Tertiusşi-a înscris drepturile în cartea funciară. La
10.10.2011, în urma unuicutremur, construcţia s-a ruinat. Imediat după curăţarea zonei,
Tertiusa început să construiască o nouă casă, pe o suprafaţă de 300 mp.Întrucât Tertius a
refuzat să dea curs solicitărilor sale în sensul sistăriilucrărilor, Secundus s-a adresat instanţei
de judecată, cerând obligarealui Tertius la desfiinţarea lucrărilor deja efectuate pe teren. Ce
soluţieva pronunţa instanţa? Cum aţi formula obiectul acestei cereri dechemare în
judecată?3. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. După înscrierea drepturilor încartea
funciară, Tertius i-a constituit lui Quartius un drept de uzufructasupra construcţiei. Quartius
şi-a înscris dreptul în cartea funciară. Lamoartea lui Tertius, în baza testamentului acestuia,
construcţia i-arevenit în proprietate lui Secundus. În aceste condiţii, Secundus i-ainterzis lui
Quartius să utilizeze casa. Quartius a formulat o cerere dechemare în judecată împotriva lui
Secundus, solicitând ca acesta să fieobligat să-i permită să folosească imobilul. În apărare,
Secundus aarătat că, în primul rând, constituirea unui uzufruct asupra casei 18 presupune şi
acordarea unui drept de folosinţă asupra terenului, or,Tertius era doar superficiar şi nu
putea dezmembra dreptul deproprietate asupra terenului, precum şi că, în al doilea rând, în
oricecaz, Quartius nu poate formula o acţiune confesorie împotrivaproprietarului însuşi. Ce
va hotărî instanţa?4. Ce prerogative intră în conţinutul dreptului de superficie? Care
suntdiferenţele esenţiale dintre drepturile de uzufruct, de uz şi de abitaţie?
Seminar : Posesia

I.A La data de 05 ianuarie 2012, A a cumpărat de la X, angajatul său, un

imobil,ameninţându-l pe acesta că îl va da afară de la serviciu dacă nu va consimţi
laîncheierea contractului de vânzare-cumpărare. La data de 1 aprilie 2012, A avândut
imobilul către B. La data de 1 februarie 2013, B a vândut imobilul către C.

Imediat după cumpărarea imobilului de către C, profitând de lipsa acestuia dinlocalitate în

timpul unui concediu, D, vecinul său, s-a instalat în acest imobil,împreună cu tot restul
familiei sale şi, la scurt timp după aceea, i l-a închiriat lui E.

La data de 1 mai 2013, C a introdus o acţiune posesorie împotriva lui E, prin care asolicitat
instanţei de judecată să îl oblige pe pârât la restituirea stăpânirii materialea imobilului. În
cadrul acestei acţiuni, E a invocat următoarele mijloace de apărare:  neîndeplinirea
condiţiei ca reclamantul să fi posedat imobilul cel puţin un an de zile anterior deposedării,

19  violenţa prin care A a preluat posesia imobilului, de natură să afecteze atât posesia
acestuia, cât şi a succesorilor săi în drepturi,  faptul că E este de bună-credinţă, el crezând
că a încheiat contractul de închiriere cu proprietarul imobilului,  faptul că E este un simplu
detentor precar, iar nu un posesor al imobilului.

1. Ce va decide instanţa de judecată cu privire la fiecare dintre aceste mijloace de apărare?

2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată? 3. În ce condiţii ar fi putut ca acţiunea
promovată de C împotriva lui E să aibă succes?

B. Instanţa de judecată a respins acţiunea posesorie introdusă în condiţiile expusela pct. I. În

consecinţă, C a introdus, în contradictoriu cu D, o acţiune înrevendicarea imobilului,
formulând şi o cerere de restituire, de către D, a chiriilorîncasate de la E. D a solicitat
respingerea acţiunii şi, în subsidiar, cel puţinrespingerea cererii privitoare la restituirea
chiriilor cât timp el le-a încasat cu bună-credinţă. Conform susţinerilor lui D, el beneficiază
de prezumţia legală de bună-credinţă reglementată în Codul civil şi, întrucât C nu a
administrat nici un mijlocde probă în vederea răsturnării acestei prezumţii, urmează să fie
tratat ca posesorde bună-credinţă al bunului.

Ce va decide instanţa de judecată?

II. La data de 1 ianuarie 2012, A a închiriat de la X un imobil compus din casă şilivadă
pentru o perioadă de patru ani, îndeplinind formalităţile de publicitateimobiliară prevăzute
de lege.La data de 1 februarie 2012, A a vândut imobilul închiriat lui B – care nu
cunoştealipsa calităţii lui A de proprietar al imobilului.Crezându-se proprietar, mai întâi, B a
reuşit, la data de 1 martie 2012, să închiriezecasa lui C pe o perioadă de trei ani în schimbul
unei chirii de 12 RON pe lună (deşivaloarea de piaţă a dreptului de folosinţă transmis era
de 10 RON pe lună).Conform convenţiei dintre părţi, chiria era plătită anticipat, o dată la
trei luni.

Apoi, B a cultivat livada cu meri – operaţiune care l-a constat 50 RON. În anul2013, B a cules
o jumătate dintre mere şi le-a vândut, contra sumei de 100 RON,lui D, deşi valoarea
acestora era de 110 RON. B nu a reuşit însă să culeagă şi 20 cealaltă jumătate de mere,
drept pentru care acestea au putrezit. În anul 2014, B avândut merele, la data de 1 martie
2014, înainte de culegerea lor, lui E, în schimbulunei sume de 250 RON – pe care a încasat-
o integral la încheierea contractului.La data de 1 aprilie 2014, X a introdus o acţiune în
revendicare împotriva lui B şiC, solicitând instanţei de judecată obligarea pârâţilor la
restituirea stăpâniriimateriale a imobilului, precum şi obligarea lui B la restituirea fructelor
produse debun sau, după caz, a contravalorii acestora.1. Este B de bună sau de rea-
credinţă?2. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de bună-
credinţă?3. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de rea-
credinţă?b. B, temându-se că va fi considerat de rea-credinţă, vă solicită acordarea
uneiconsultaţii juridice în cadrul căreia să îi expuneţi cum ar putea obţine o rezolvare
aacestei situaţii într-o manieră cât mai avantajoasă pentru el în această ipoteză. Carear fi
conţinutul acestei consultaţii?
21 Seminar: Moduri de dobândire a drepturilor reale principale și a altor drepturi reale
(Convenția. Moștenirea. Accesiunea.) (I)

Speța 1 A şi B încheie un antecontract în temeiul căruia B se obligă să îi vândă lui Aun teren
aflat pe strada X în schimbul preţului de 100.000 lei. Antecontractul esteînscris în cartea
funciară în aceeaşi zi. A intră în stăpânirea materială a terenului lamomentul încheierii
antecontractului, moment în care îi plătește lui B preţulaferent terenului. După intrarea în
stăpânirea materială a terenului, A obține oautorizație de construire și începe edificarea
unei case pe acesta. După finalizarea construcției de către A, B încheie cu C un contract
devânzare-cumpărare a imobilului, teren și construcție, aflat pe strada X, în schimbulunui
preţ de 300.000 de lei. Contractul este înscris în cartea funciară în aceeaşi zi.C încearcă să
intre în stăpânirea materială a imobilului, însă A refuză să îlpărăsească.

22 A formulează, în contradictoriu cu B, o cerere de chemare în judecată princare solicită

instanţei de judecată obligarea pârâtului la plata valoarea materialelorşi preţul muncii
aferente edificării casei. În cadrul acestui proces, B formulează următoarele apărări; - A este
de rea-credință și că nu poate cere despăgubiri, - atâta timp cât terenul a fost vândut lui C,
eventuala cerere de despăgubiri artrebui formulată împotriva acestuia. 1. Analizați apărările
lui B și arătați ce soluţie va pronunţa instanţa dejudecată. 2. Presupunând că instanţa de
judecată ar admite cererea formulată de A, careeste momentul în raport cu care se va
aprecia cuantumul despăgubirilor solicitate? 3. În calitate de avocat al lui A, ce altă soluție îi
puteți oferi în vedereasoluționării conflictului juridic ivit ?

Speța 2 După decesul lui AB, survenit la 5 octombrie 2011, fiul și unicul moștenitoral
acestuia, AC, a luat în stăpânire imobilul care i-a aparținut lui AB, fără a seînscrie, însă, în
cartea funciară (în care AB a figurat, în continuare, ca proprietar).Începând cu luna
decembrie a anului 2011, AC a început efectuarea de lucrăriasupra imobilului, în vederea
realizării a două balcoane, a unei terase exterioare șia unei piscine interioare. Piscina și
terasa au fost terminate în luna mai 2012,costând 15.000 și, respectiv, 10.000 de lei, iar
balcoanele au fost terminate în lunaaugust 2012, costând, fiecare, 10.000 de lei. În data de
10 iunie 2012, lui AC i s-a comunicat o acțiune în revendicareaimobilului în cauză, depusă
de X la Judecătoria Sectorului 1 din București, la 5iunie. Acțiunea a fost admisă la primul
termen de judecată, din data de 5 iulie2012. Ulterior, hotărârea a rămas irevocabilă în urma
respingerii căilor de atac. Deasemenea, X a cerut înscrierea în cartea funciară a modificărilor
imobilului(semnând cererea de înscriere în calitate de proprietar al întregului
imobil,incluzând modificările). În data de 18 septembrie 2012, AC vi se adresează pentru o
consultațiejuridică cu privire la sumele a căror restituire o poate obține de la X,
pentrulucrările efectuate. În acest sens, AC vă prezintă un raport de evaluare făcut de
osocietate de investiții imobiliare, prin care se constată că îmbunătățirile făcute deAC au
mărit valoarea imobilului după cum urmează: piscina cu 25.000 de lei,terasa cu 15.000 de
lei, iar fiecare balcon cu câte 12.000 de lei. Care este conținutul consultației acordate lui AC?
Aveți în vedere, motivat,următoarele repere: 23 1) Încadrarea în drept a pretențiilor lui AC;
2) Buna-credință sau reaua-credință a lui AC; 3) Sumele pe care AC le poate recupera
efectiv de la X.

Speța 3 În 1960 statul a preluat în mod abuziv un teren și o construcție cu destinațiede

fabrică care se afla pe acesta. În 1998, societatea comercială X cumpără de la stat terenul și
construcțiarespectivă. În 2001 societatea comercială X edifică o altă construcție din
cărămidăcu destinația de atelier și cinci construcții din tablă cu destinația de magazie.
Dincauza condițiilor economice nefavorabile, atelierul este lăsat în paragină și nu maipoate
fi folosit nici conform destinației inițiale, nici într-un alt scop. În 2007 A, moștenitorul unic al
proprietarului imobilului (teren șiconstrucție) la momentul preluării abuzive de către stat,
introduce o acțiune înrevendicare, iar în martie 2012 A obține o hotărâre judecătorească
irevocabilă înfavoarea lui. A vi se adresează în calitate de avocat și vă informează că dorește
să aflecare este regimul juridic aplicabil construcțiilor (atelier și magazii) aflate pe
terenulsău, respectiv dacă poate să obțină folosința imobilelor. În consultația pe care o
oferiți, aveți în vedere, motivat, următoarele aspecte: a) Încadrarea în drept a pretențiilor lui
A; b) Legea aplicabilă; c) Buna-credință sau reaua-credință a societății X; d) În cazul în care
societatea X este de bună-credință, care sunt despăgubirile pe care A ar trebui să le
plătească.
24 Seminar

Modurile de dobândire a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale (II) (Uzucapiunea.

Dobândirea bunurilor mobile prin posesia de bună credinţă. Ocupaţiunea. Tradiţiunea.
Hotărârea judecătorească. Actul administrativ.)

Speța 1

La data de 1 ianuarie 2000, A, în calitate de vânzător, şi B, în calitate decumpărător, au

încheiat un contract de vânzare-cumpărare, în formă autentică, cuprivire la un imobilul din
Bucureşti (dobândit de A prin moştenire cu 2 ani de zileîn urmă de la Y), efectele
contractului urmând să se desfiinţeze dacă A ar fiobţinut, la vreun moment dat, un serviciu
în Bucureşti.

25 La data de 1 februarie 2000, C a introdus o acţiune în revendicare împotrivalui B,

motivată prin faptul că imobilul, în realitate, îi aparţine reclamantului cuurmătoarea
motivare: din eroare au fost deschise două cărţi funciare paralele pentruacelaşi imobil, ceea
ce a determinat inducerea în eroare atât a lui A, cât şi a lui B,cu privire la calitatea lui Y de
proprietar al imobilului. În realitate, în fapt, Y apreluat posesia imobilului lui C în anul 1960
și a deschis ulterior o carte funciarăparalelă a imobilului în cauză. 1. Acţiunea în revendicare
a fost respinsă, pe motiv că B a dobânditproprietatea imobilului prin uzucapiunea scurtă.
Comentați soluția instanței cuprivire la acest aspect, având în vedere că C a locuit în
București din 1980. 2. La data de 1 ianuarie 2013, A a obţinut un post în Bucureşti şi s-
ainstalat în imobil. La data de 1 februarie 2014, C a introdus o nouă acţiune înrevendicare,
de data aceasta, împotriva lui A. A se apără arătând că atât el, cât și Bau posedat împreună
imobilul. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată cuprivire la apărarea lui A ? Dar pe
fondul acțiunii?

Speța 2 La data de 01.10.2011, A, înscris în cartea funciară încheie un contract devânzare-

cumpărare cu B, prin care A se obligă să transmită proprietatea asupraimobilului său X
situat în București. În aceeași zi, B se înscrie în cartea funciară.La data de 25.10.2011, B
încheie un contract de donație cu C prin care se obligă sătransmită proprietatea asupra
aceluiași imobil. În aceeași zi, C se înscrie în carteafunciară. La data de 30.10.2015, A
introduce o acțiune în instanță prin care obținedesființarea contractului său încheiat cu B,
iar la data de 10.10.2016 introduce oacțiune în revedicare împotriva lui C. În calitate de
avocat al acestuia, formulațiargumente în apărarea lui C.

Speța 3 La data de 02.10.2011, A primește de la C o bicicletă pe care se obligă să opăstreze

cât timp C este plecat să își facă studiile de masterat în străinătate. C estede acord ca A să
folosească bicicleta în acest timp. 1. La data de 10.10.2011, A îi face cadou fratelui său B
bicicleta primităde la C. La întoarcerea sa în țara, văzând că A nu se mai află în posesia
bicicletei,la data de 05.10.2014, formulează o acțiune în revendicare împotriva lui B. Încadrul
acestei acțiuni, B se apără arătând că acțiunea lui C trebuie să fie respinsăîntrucât el nu
cunoștea faptul că posesor de bună-credință, iar în subsidiar arată că 26 au trecut 3 ani de
la data la care C a ieșit din posesia bunului. Ce soluție vapronunța instanța? 2. La data de
07.10.2011, D, crezând că B a primit o motoretă cadou deziua lui, se înțelege cu B să
cumpere cadoul primit de B de la A pentru suma de500 de lei, bani pe care îi și plătește la
momentul încheierii înțelegerii. Lamomentul predării, D realizează că obiectul vânzării a fost
o bicicletă și nu omotoretă, dar păstreză motoreta pentru a avea garanția că B îi va da banii
înapoi. După mai multe discuții purtate între ei, B și D se înțeleg să își restituiebunurile
primite din cauza neînțelegerii existente, sens în care semnează și unînscris la data de
05.11.2011. Cu toate acestea D refuză să îi plătească suma de 500lei lui D, iar pentru acest
motiv D nu îi restituie bicicleta. La data de 08.12.2013, C, proprietarul bicicletei, introduce o
acțiune înrevendicare împotriva lui D. D se apără arătând că el este proprietar conform
art.937 alin. 1 C.civ. În subsidiar, D se apără arătând că dacă acțiunea în revendicareurmează
să fie admisă, D nu poate fi obligat la restituirea acestuia cât timp C nu îiplătește prețul pe
care el l-a plătit lui B, respectiv suma de 500 de lei. Ce soluție vapronunța instanța?
Seminar: Publicitatea imobiliară - Cartea funciară

Speţa I La data de 10.10.2011, A vinde lui B un imobil printr-un actautentificat de notarul

public. Vânzătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de apreda înscrisurile necesare
cumpărătorului pentru înscrierea acestuia în 27 cartea funciară, prin urmare, B nu se poate
intabula în cartea funciară ca şiproprietar.

1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a se putea intabula în CF? Înce termen se
prescrie acţiunea lui B?2. Aceeaşi situaţie de fapt cu următoarea completare: profitând
deneintabularea lui B în CF, A vinde bunul lui C la data de 25.10.2011, totprintr-un contract
autentificat de notarul public, (C fusese informat anteriorde către soţia lui B că acesta a
cumpărat imobilul de la A). C se intabuleazăîn CF ca proprietar la data de 05.11.2011. La
15.12.2011, B este informatdespre faptul că C a cumpărat imobilul de la A. Ce mijloc juridic
are B laîndemână pentru a-şi putea apăra dreptul dobândit în faţa lui C?3. Aceeaşi situaţie
de fapt de la punctul 1 cu următoarele modificări: dupăîncheierea contractului cu B, A vinde
la data de 20.10.2011 bunul lui D (carenu cunoştea de existenţa vânzării către B) şi ulterior,
la 05.11.2011 vindebunul lui E (care, de asemenea nu avea cunoştinţă nici de vânzarea către
B şinici de vânzarea către D).a. În condiţiile în care nici D nici E nu efectuează formalităţile
de publicitateimobiliară, cum se va soluţiona conflictul dintre aceştia? Cum se vasoluţiona
conflictul existent între D, E şi B?b. Admiţând că D era de bună credinţă, dar că E cunoştea
de existenţavânzării către D, iar E s-a înscris în CF înaintea lui D prin exercitarea
unorameninţări asupra persoanei registratorului de CF cu prilejul înscrierii lui D,cum se va
soliţiona conflictul dintre D şi E? Care va fi efectul pe cartefunciară al acţiunii lui D?c. Care ar
fi fost efectul acţiunii intentată de către D dacă atât el cât şi E ar fifost creditori ipotecari?4.
Asemănări şi deosebiri între acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea înacordarea rangului
preferenţial.

Speţa II A în calitate de creditor şi B în calitate de debitor (comerciant) încheiela data de

10.10.2011 în formă autentică, un contract de împrumut sumă debani garantat cu o ipotecă
imobiliară asupra unui teren al lui B. La14.10.2011, ipoteca de rang I în favoarea lui A este
intabulată în CF.Termenul contractului stipula restituirea integrală a împrumutului
fărădobândă la data de 10.10.2012. La scadenţă însă, A îl informează pe B că îirefuză plata,
motivând că B trebuie să-i achite şi o obligaţie anterioarăscadentă, dar negarantată prin
ipoteca respectivă. Între timp, aflându-se înnegocieri avansate cu creditorul C pentru
extinderea activităţii comerciale, B

28 întrevede posibilitatea obţinerii unui credit din partea lui C, dar numai subcondiţia
impusă de C ca acesta să dobândească o ipotecă de rang I asupraterenului lui B.

1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a-i oferi lui C o ipotecă de rangI asupra
terenului său?2. În cazul art.912 NCC, din ce cauză consideraţi că legiuitorul a edictat
2termene diferite pentru radierea drepturilor condiţionale suspensive şirezolutorii?3. Care
este diferenţa între situaţia de la art.904 şi cea de la art.906 dinNCC?

Speţa III A deţine un imobil neînscris în CF. În urma decesului lui A survenit ladata de
10.10.2011, unicul moştenitor testamentar al acestuia, B, obţine unan mai târziu de la
notarul public certificatul de moştenitor de pe urmaautorului său. Interesat să-şi valorifice
drepturile succesorale astfeldobândite, B efectuează formalităţile de cadastru şi publicitate
imobiliară şivinde printr-un act autentic notarial la 11.11.2011 bunul lui C. La14.11.2011, C
se intabulează în CF, deşi contractul încheiat între el şi B estelovit de o cauză de nulitate
relativă pe care atât notarul public cât şiregistratorul de CF nu o sesizează. Ulterior, la data
de 11.11.2013, C vindeprin act autentic imobilul lui D, dobânditor de bună-credinţă. D se
înscrie înCF la data de 14.11.2013. La 05.11.2014, B introduce împotriva lui C oacţiune în
anulabilitate, dublată şi de un capăt secundar de cerere privindrectificarea CF în favoarea
sa, B făcând dovada necomunicării către el aÎncheierii de intabulare a lui C în CF.La
07.11.2014, F introduce acţiunea în petiţie de ereditate contra lui B şiobţine desfiinţarea
certificatului de moştenitor emis pentru B (testamentulolograf lăsat de A fiind declarat ca
fals ca urmare a expertizei grafoscopice),în urma hotârârii judecătoreşti definitive, F urmând
a fi considerat ca uniculmoştenitor veritabil al lui A.

1. Este necesară intabularea în CF a certificatului de moştenitor obţinut de Bde pe urma lui

A, în situaţia în care B nu ar fi fost interesat să vândă? Dardacă imobilul ar fi avut deja
deschisă CF?2. a. Care sunt caracterele acţiunii în rectificare introdusă de B?b. Care va fi
soluţia instanţei în ceea ce priveşte acţiunea introdusă de cătreB?

29 c. Care ar fi fost soluţia dacă D ar fi dovedit că B a primit Încheirea deintabulare a lui C în

CF?d. Care ar fi fost soluţia dacă C i-ar fi donat bunul lui D, iar B ar fi introdusacţiunea la
15.11.2014?3. Se poate apăra D împotriva pretenţiilor lui F invocând contra
acestuiaaplicarea principiului moştenitorului aparent în materie de CF?4. a. Aceeaşi situaţie
ca la pct 1, cu următoarea modificare: A nu decedează,iar B se înscrie în CF în frauda
drepturilor lui A, prin falsificarea uneiprocuri autentice prin care acesta îl împuternicea să
vândă apartamentul. Bvinde în mod valabil lui C care este de bună-credinţă. Ce acţiune va
puteaintroduce A la data de 12.11.2016 pentru protecţia dreptului său şi cum se vaputea
apăra C contra pretenţiilor lui A?b. Asemănări şi deosebiri între principiul publicităţii
materiale şiuzucapiunea tabulară.
Seminar – Apararea dreptului de proprietate. Acțiunea în revendicare mobiliara. Acțiunea în
revendicare imobiliară

SPEŢA 1

Primus împrumută un autoturism de la Secundus pentru a duce din satul deunde acesta din
urmă este originar mai multe lăzi de struguri la un producător localde vin, Tertius, de la
care primise banii în avans pentru struguri.

30 A. Constatând că strugurii aduși sunt într-o avansată stare de degradare și că nu sunt

adecvați valorificării în scopul convenit, Tertius îi reține autoturismul cu care a transportat
strugurii până când Primus îi restituie banii primiți. Secundus îi cere lui Primus să îi predea
autovehiculul iar Primus se scuză că îi predase drept garanție respectivul vehicul. Secundus
îl cheamă în judecată pe Tertius, revendicând autoturismul. B. Ajungând la ferma lui Tertius,
acesta îi propune lui Primus să îi vândă și autoturismul iar Primus acceptă. După o lună de
la data la care îl împrumutase, Secundus îi cere lui Primus să îi predea autovehiculul. Primus
arată că respectivul vehicul nu mai este la el. Secundus revendică de la Tertius respectivul
vehicul.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia? Ce mijloace juridice are la îndemână cel care
pierde acest proces?

SPEŢA 2

Primus a achiziționat un laptop primind de la magazinul de produseelectronice factură

pentru acesta. Pierzând factura și certificatul de garanție, acestaîi relatează lui Secundus că
laptop-ul respectiv se defectase iar Secundus îldetermină să-i predea aparatul în vederea
efectuării reparaţiilor necesare. Acestadin urmă, pretextând că poate valorifica garanția în
absența documentelorcorespunzătoare, refuză să ia bonul de casă (care încă se găsește la
Primus) subargument că nu îi este necesar în acest scop. Secundus vinde bunul lui Tertius.
Primus îi cere aparatul lui Secundus după două săptămâni de la data la carei-l predase dar
acesta îi replică faptul că laptop-ul nu se află la el ci la Tertius.Primus formulează acţiune în
revendicare împotriva lui Tertius solicitând ca acestasă fie obligat la restituirea bunului.
Tertius se apară afirmând că Primus trebuie sădovedească faptul că a dobândit bunul cu nu
mai mult de trei ani în urmă, înconsiderarea faptului că modul în care a pierdut laptop-ul a
fost prin înșelăciune.Dimpotrivă, în absența acestui argument, se prezumă că a trecut
termenul de treiani prevăzut de art. 937 (2) NCC iar el, Tertius, este prezumat proprietar.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia? Ce mijloace juridice are la îndemână cel care
pierde acest proces?

SPEŢA 3 31 Primus primește în dar de ziua ei, la 1 aprilie 2009, o jachetă de piele
deculoarea oului de rață marca Versace. În seara de 15 octombrie 2009, în timp ce seafla la
o petrecere la niște cunoscuți, jacheta de piele îi este furată de cătreSecundus din cuierul
aflat în holul casei. Secundus îi dă jacheta surorii sale, Tertiuscare o poartă o perioadă de
timp și o vinde la târgul de obiecte vechi în data de 12octombrie 2012, predând jacheta dar
neprimind decât jumătate din preț de lacumpărătoare Quartus, restul primind în data de 16
octombrie 2012. Primusîntâlnește întâmplător pe Quartus în timp ce purta jacheta și
recunoaște obiectulvestimentar, demonstrând că este a sa întrucât pe căptușeală în interior
era scris cumarker permanent de culoare albastră inițiala prenumelui său, C. Întrucât
Quartusrefuză să i-o predea benevol, Primus o cheamă în judecată.

Aceeași situație ca și în cazul de mai sus, dar Quartus cumpără la târgul deobiecte vechi,
plătind integral prețul și primind bunul în data de 10 octombrie2012.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia? Ce mijloace juridice are la îndemână cel care
pierde acest proces?

SPEŢA 4 La data de 12 octombrie 2002 Primus cumpără de la Secundus pe care îlconsideră

cu bună credinţă proprietar o casă de lemn cu elemente de cărămidăprecum și curte, în
total reprezentând teren de 280 mp situat în orăşelul de munteX. La 19 martie 2005 Tertius
cheamă în judecată pe Primus pentru a fi obligatsă-i lase în deplină proprietate şi posesie
casa şi terenul descrise mai sus, arătânddrept titlu de proprietate testamentul lui Secundus,
între timp decedat, testamentîntocmit la 10 mai 2002, prin care îl instituia legatar asupra
imobilului pe Tertius șisusținând că nu poate să îi fie opus contractul prin care a cumpărat
Primus bunulrespectiv de la Secundus. În timpul procesului A arată că imobilul a fost
completdistrus la 2 februarie 2004 în urma unui incendiu provocat de un fulger care a
lovitcasa în timpul unei furtuni şi că respectiva casă nu era asigurată. Cum soluţionează
cauza instanţa şi cum motivează soluţia?

SPEŢA 5 32 La data de 10 decembrie 2012, reclamantul Primus a chemat în judecată

pepârâtului Secundus, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să dispună: 1)
obligarea pârâtului să îi lase în deplină proprietate şi posesie imobilul– teren şi construcţie,
alcătuită din două corpuri, A şi B – situat în Bucureşti, str.Plantelor nr. 18, Sectorul 2; 2)
obligarea pârâtului să demoleze corpul B al construcţiei, reprezentândo anexă a corpului A,
în care se află o seră şi un garaj; 3) să se dispună rectificarea cărţii funciare corespunzătoare
imobiluluiprin radierea pârâtului, care figurează ca proprietar, şi înscrierea sa în
aceastăcalitate.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a dobândit casa prin moştenire,împreună cu

sora sa, Tertius, de la mătușa lor, decedată în anul 1989, depunând înacest sens certificatul
de moştenitor şi contractul de vânzare-cumpărare pe numelemătușii, datând din anul 1946.
Datorită condiţiilor social politice din România,reclamantul a emigrat în Canada în anul
1987, iar sora sa – în Germania, în anul1988. Reclamantul a revenit în România abia în anul
2007, când au începutdemersurile pentru recuperarea proprietăţii, dar obţinerea
înscrisurilor de laArhivele Statului a durat foarte mult. Astfel a constatat că, prin
manevrefrauduloase, numitul Quartus, şi-a preconstituit un titlu de proprietate
asupraimobilului în litigiu, înscriindu-l în cartea funciară în anul 2003, după care l-avândut
numitului Quintus în anul 2004, iar acesta l-a vândut pârâtului în anul 2007.Aceasta din
urmă a renovat construcţia şi i-a adăugat corpul B. Mai aratăreclamantul că a formulat
singur acţiunea, deoarece sora sa nu a revenit în ţară şinici nu este interesată de
recuperarea proprietăţii, deoarece are o situaţie materialăfoarte bună în Germania. În
subsidiar, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii pentru cotareprezentând ½ din imobil,
cât i s-ar fi cuvenit în proprietate exclusivă.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând: 1) în principal,

respingerea acţiunii reclamantului, ca inadmisibilă,deoarece aceasta ar trebui formulată de
ambii coproprietari; 2) într-un prim subsidiar, respingerea acţiunii, deoarece rectificarea
cărţiifunciare nu mai poate fi cerută deoarece el a dobândit imobilul cu titlu oneros şibună
credinţă, iar de la înscrierea autorului său Quintus în cartea funciară au trecutmai mult de
trei ani; 3) într-un al doilea subsidiar, dacă acţiunea va fi, totuşi, admisă: a. să se respingă
cererea reclamantului de demolare a corpului B,deoarece el a avut calitatea de constructor
de bună credinţă; 33 b. reclamantul să fie obligat să îi plătească suma de 400.000 de
lei,reprezentând contravaloarea renovării corpului A şi a edificării corpului B. În motivarea
celor solicitate, pârâta a arătat că a dobândit imobilul cu bunăcredinţă, întemeindu-se pe
cuprinsul cărţii funciare şi a avut calitatea deconstructor şi de posesor de bună credinţă,
ceea ce justifică pe deplin solicitărilesale.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

SPEŢA 6

Primus a introdus o acțiune prin care revendică un imobil aflat în posesia luiSecundus.
Acesta a invocat, sub un prim aspect, excepția puterii de lucru judecat,arătând hotărârea
irevocabilă prin care acțiunea posesorie introdusă de Primusîmpotriva sa a fost respinsă. De
asemenea, pârâtul arată că Primus își întemeiazăpretențiile pe un înscris sub semnătură
privată, și anume o promisiune de vânzarepe care Secundus a făcut-o în favoarea acestuia
în care se prevedea atât obligațiade a încheia contractul de vânzare cât și obligația de a
întabula în favoareapromitentului cumpărător, vânzarea nefiind niciodată perfectată iar
dreptul înfavoarea lui Primus astfel întabulat.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?