Testul nr.

Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale

1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real

1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in
general cu cele de creanta

1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de
gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si
intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale.

Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta

principiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.

2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exproprierii pentru cauza de

utilitate publica

2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de expropriere pentru cauza de

utilitate publica pe care Guvernul o va inainta proprietarului unei case, cu teren, aferent, prin
care urmeaza a fi construita o linie de cale ferata

Testul 2

Subiectul I. Proprietatea comuna

1.1definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formale sale. Explicati conceptul de „cota-
parte ideala”

1.2Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote-parti fortata.

Subiectul II. Apararea drepturilor reale

2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale

2.2Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si actiunea negatorie

2.3Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei. Grigore
Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .
Testul 3

Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

1.1. Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si cel
nemijlocit in privinta bunului posedat.

Subiectul II. Dreptul de uzufruct

2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

2.2. Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.
2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru
cauza de moarte este lovit de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4

Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt

1.1. Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea ca stare de drept.

1.2. Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale posesiei. Demonstrati care
din aceste concepte si-au gasit reflectare in CC din 2002.

Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct

2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii stabileste CC
privind obiectul dreptului de uzufruct.

2.2. determinati daca bunurile consumptibile pot fi obiect al dreptului de uzufruct si

determinati ce particularitati comporta.
Testul 5

Subiectul I. Functiile patrimoniului

1.1. Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului

1.2. Identificati si analizati functiile patrimoniului
1.3. Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.

Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului

2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC

2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina nudului
proprietar.
Testul 6

Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii

1.1. Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii

1.2. Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a posesiunii

Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite

2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin

2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel al
persoanei care a raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul de politie.

2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate

Testul 7

Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de fapt

1.1. Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt

1.2. Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii

Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale dreptului de proprietate

2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.

2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimul

juridic al acestor modalitati ale dreptului de proprietate

Testul 8

Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate

1.1. Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala

1.2. Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si artificiale.

Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct

2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de usufruct

2.2. efectele singerii dreptului de usufruct

Testul nr.9

Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare

1.1 Actiunile posesorii

1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:

Subiectul 2:

2.1 Dreptul de servitute si Caracterele juridice ale dr. de servitude

2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:

2.3. servitutile sunt positive si negative

Test nr. 10

Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public

1.1 Dreptul de proprietate publica

1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public

Subiectul 2 Dreptul de uz

2.1 Dreptul de uz

2.2 asemanari si deosebiri a dreptului de uz si dreptul de uzufruct

Test nr 11

Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate

1.1 Dreptul de proprietate – este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere

proprie si in interes propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor
sale in limitele stabilite de lege

Temeiurile de incetare a dr de proprietate :

-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii

proprietarului:a)consumarea sau distrugerea bunului;b)incheierea unui act juridic translativ de
proprietate;c)renuntarea la bun

-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea fortuita sau distrugerea

bunului;b)pierderea bunului
-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea bunurilor in legatura cu
obligatiile proprietarului;b)instraiarea bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le poate avea
in proprietate;c)rascumpararea animalelor dosmetice in cazul incalcarii regulilor de comportare
cu acestea d)privatizarea proprietatii de stat;e)exproprierea pt cauza de utilitate
publica;f)rechizitia ;g)confiscarea

1.2 analiza:

1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind la dr de

proprietate printro declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la
bun fara intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi facuta doar de
proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin bunul cu dr de posesiune si folosinta.Pot
renunta la dr de proprietate atit pers fizice si juridice,cit si statul si unitatile administrativ-
teritoriale.

2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de

dr patrimoniale din proprietate private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri
proprietate publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale sau,dupa caz,cedarea catre
stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pt cauza de utilitate publica
de interes national sau de interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si
prealabila despagubire.

3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt
fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice
competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul administrative de confiscare,acesta
poate fi atacat in instanta de judecata.

Subiectul 2 Dreptul de abitatie

2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei
alte pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.

2.2 Asemanari:

-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct

-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si
obiect al dr de usufruct

-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii

Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de
abitatie se constituie doar asupra unei locuinte.

-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind titularul dr

de abitatie are dr doar asupra partii de care dispune.
Test nr 12

Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii

1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de
inlatura piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea
negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere tertului sa inceteze orice
tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are
numai titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila

Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate

2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si are
loc ca urmare a unui eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta
unirea unui bun imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.

2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:

1)Aluviunile –sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor
curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa
curgatoare de la un alt sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza proprietatea
daca o revendica de un termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului riveran va dobindi
proprietatea bucatei de pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul
proprietarului riveran,aceasta ramine proprietarul insulei create.

Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare

1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:

a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului
b)determinarea individuala a bunului
c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal

1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si actual al bunului,daca

reclamantul a demonstrate ca e proprietar sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca
actiune ain revendicare care daca demonstreaza ca desi nu a dobindit drept de proprietate de
la adevaratul proprietar,el totusi la dobindit singur prin uzucapiune.
b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect reclamantului I se recunoaste
proprietatea asupra bunului revendicat ,iar piritul e obligat la restituirea lui.
c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus

Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt

2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru
si care ,in conditiile legii,produce anumite efecte juridice.Spre deosebire ca starea de fapt
care consta in stapinirea bunului,starea de drept se caracterizeaza prin existenta dr de a
poseda.

2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva referitoare la

posesiune.prin aceasta conceptie autorul reduce posesiune la un singur element si anume la
acel material,la corpus.In conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea exercitataa
asupra unui lucru .
O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea de teoria subiectiva.El
considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se
comporta fata de el ca un bun proprietar,aceasta teorie destinge 2 elemente cel material sic el
volitil.
Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca posesiunea se
dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului.

2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui
bun,iar cel care se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este
un drept,ea nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in art.303
anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra aceluiasi bun nu este
posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si posesie ca stare de drept.
 Test nr 14.

Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.

1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau,culegind sau percepind

in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.deasemenea prin folosinta se intelege
posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia in scopul
satisfacerii necesitatilor sale material si culturale.

1.2 folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului de proprietate care ii ofera titularului
dreptul de a se folosi de bun si de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta include si
posibilitatea de a nu folosi bunul,ceea ce nu duce la pierderea dreptului de proprietate
deoarece dr de propritate are un character perpetuu,adika acest drept nu se stinge prin
neuz .folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre proprietar ,nemijlocit,cit si de alte
persoane,la vointa proprietarului.

SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute ale dr
de proprietate consta in faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului,iar
dispozitia-schimbarea statutului juridic al bunului.

1.3 transmiterea posesiei temporare catre un tert se efectueaza in vrtutea atributului de

folosinta,deoarece in acest caz prorprietarul incredinteaza unei altei persoane dr de folosinta
asupra bunului,locuintei,ceea ce inseamna ca nu are loc o schimbare a statutului juridic al
bunului – ca in cazul atributului de dispozitie.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.

2.1Drepturile uzufructuarului:

 Dreptul de posesiune
 Dreptul de folosinta
 Dr la fructe
 Dr de a dispune de bunurile consumptibile
 Dr de a face reparatie capitala
 Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri

Obligatiile:
  De primire a bunului si de intocmire a inventarului
 De a se folosi de bun ca un proprietar
 De informare
 De pastrare destinatiei bunului
 Efectuarea reparatiilor
 De restituire a bunului obiect al dreptului de usufruct
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufractuarului

2.2Conditii:

Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune.
Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia, integral sau în parte, bunul mobil obiect al
uzufructului dacă, la momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit altfel.

Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă, uzufructuarul
nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaţia
instanţei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii
uzufructului. În cazul când obiectul uzufructului este un bun mobil, uzufructuarul îl poate da în
chirie sau în arendă oricând, integral sau parţial, dacă la momentul constituirii uzufructului nu a
fost stipulat altfel.
Testul nr 15

Subiectul 1.Ocupatiunea

1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin luarea
in posesiune a unui bun care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in
posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar o alta persoana la gasit,in
acest caz bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.

1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a
renuntat express la dreptul de proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au
proprietar

Subiectul 2 Proprietatea comuna

2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2 sau mai
multi proprietari.

Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:

1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe
persoane ,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa

2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau mai
multe pers asupra unui bun pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .

2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-partise

exercita cu consititamintul tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul
civil prevede coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-partiin masura care nu
schimba destinatia lui si nu adduce atingere celorlalti coproprietari.Ca rezultat coproprietarii
dobindesc in prop fructele si veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a bunuui
comun se stabileste prin acordul proprietarilor sau in caz de divergente,prin hotarire
judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul
exercitarii dr de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil prevede ca fiecare coproprietar
poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop comuna pe cote-parti fara acordul
celorlalti coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb
sa se faca distinctie intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe
cote-parti.Actele de dispozitie asupra bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat
acordul tuturor coproprietarilor.
 Test Nr 16

subiectul1 Incetarea dr de propritate

1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare
bunul.Dr de prop inceteaza in conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii
bunului,instrainarii lui in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte cazuri
prevazute de lege.Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita
existenta acordului de vointa al partilor participante.

1.2Asemanari:

 a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza contrar
vointei acesteia.

 b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de incetare a dr de

prop ,acesta poate ataca intro instanta de judecata

 \c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers fizice sau
juridice.

Deosebiri:

a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si scopul fiecareia

b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire a proprietarului

c) Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un character definitive.

Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop

2.1Dezmembramint al dr de prop reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de

proprietate privata asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se
dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate
asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre
proprietarul bunului si o alta persoana.

Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de abitatie
de superficie si de servitute.
2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului de catre
tata.

Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune,
dreptul de folosinta si dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte
persoane.

1.2 Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.

Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu legislatie se imparte in:
-Dr de posesiune
- Dr de folofita
-Dr de dispozitie.

Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in cazul in care proprietarul
este lipsit de posesiune este lipsit si de posibilitatea de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul
in posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I apartine in materialiatatea
sa, comportindu-se fata de toti ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul. O asemenea stapinire ii
poate apartine direct si nemijlocit, exercitindul in interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa
poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta persoana, dar in numele si in interesul sau.

Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau
percepindu-I fructele ( naturale, civile, industriale ). Prin folosinta se intelege si posibilitatea
proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale
materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi instituit prin
lege obligatia de a folosire a bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest
caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in
schimbul unor contraplati corespunzatoare.

Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului : vinzare, transmitere prin
mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu
persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai importante atribute ale proprietarului.
Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca
proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri
de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda, foloseste
bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.

1.3 Apreciati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert

( locatiune, comodat ) se efectuiaza in virtutia atributului de folosinta sau a
atributului de dispozitie, acordat de dreptul de proprietate.

Transmiterea bunului in popsesiune temporara catre un tert se efectuiaza in virtutia atit atributului
de dispozitie cit si celui de folosinta deoarece in ura studierii corelatiei dintre dreptul de folosinta si
dispozitie putem spune ca proprietarul dind bunul sau in locatiune sau comodat poate obtine venituri atit
in urma exercitarii dreptului de folosinta cit si a dreptului de dispozitie, insa de regula veniturile din
exercitare drepturilor de dispozitie sunt banesti, iar din exercitarea dreptului de folosinta sunt naturale.

Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia
extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau impobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material, prin neexercitarea
acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege

2.2 Determinati cazurile in care dobindidorul de buna-credinta dobindeste

dreptul de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani, pentru mobile
sau 15 ani pentru imobile.
Potrivit legislatiei in vigoare pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesar ca
cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta, posesiunea trebuie exercitata timp de 5 ani, in cazul
bunurilor mobile si de 15 ani in cazurile bunurilor imobile, posesiunea trebuie sa fie utila. Insa in unele
tari nu se impune o astfel de conditie din ceia ce rezulta ca nu cere ca posesiunea sa fie de buna credinta.
Si posesorul de rea credinta poate dobini prind uzucapiune dreptul de proprietate ceia ce ii impune un
termen de 30 ani pentru a uzucapa ( bunuri imobile) . In ceia ce priveste bunurile mobile este aplicabila
regula conform careia bunurile mobile se prescriu prin faptul posesiunii lor fara a fi necesara curgerea de
timp.
 Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este
impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate
descoperitorului.

Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai
raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)

Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului

catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile acesteia.

Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea

judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in

cazurile prevazute de lege.

2.3 M.V a depus o actiunein judecata impotriva Consiliului municipal

Chisinau si OCT Chisinau privind recunoasterea dobindirii dreptului de
prprietate prin uzucapiune asupra terenului din str SF Vinere 71, Chisinau.
In motivarea actiunii M.V a indicat ca este proprietar al casei de pe terenul in
litigiu. Totusi din 1985 M.V achita impozitul funciar si se comporta ca un
proprietar cu terenul in cauza. Reprezentantii piritului au indicat sa
autoritatea publica locala este inscrisa ca si proprietar al terenului in Registru
bunurilor imobile.
Cistig de cauza va avea MV deoarece intruneste toate conditiile pentru a uzucapa terenul:

 Este posesor de mai mult de 15 ani

 Posesia este utila, continua si publica
Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de
proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti
ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind
materialele altuia. Exista trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si
confuziunea.

Accesiunia imobiliara – principiul general ce domina aceasta materie este : : pamintul

este considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt accesorii. Exista doa
tipuri de accesiune imobiliara: 1) naturala- ( aluviunea, alvusiunea) , 2) artificiala.

1.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati ale

accesiunii mobiliare si stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care
desi formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care
au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi nu le afecteaza
necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin diferitor proprietari
s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive,
noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca
sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit
cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am

putea deduce ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul
specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea
materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este obligat sa
plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar
in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie de buna
credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei. Cel care trebuie sa restituie
bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la proprietarul
noului bun suma datorata.
 Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.
In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor
proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre
confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi
separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia.
1.3 Speta
Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta trebuie sa
fie de buna credinta si valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum
specificatorul nu este de buna credinta.

Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.

2.1 Definiti dreptul de proprietate compuna pe cote-parti si in devalmasie. Explicat concepul de “ cota-
parte ideala”.

Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai

multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

Dr de propr comuna in devalmasie – dr ce apartine concomitent a doua sau mai

multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate, acesta raminind nefrationat in
materialiatatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de proprietate.

În ceea ce priveşte cota – parte ideală din dreptul de proprietate asupra bunului
comun, fiecare titular are un drept propriu exclusiv şi va putea să o înstrăineze, total sau parţial,
prin acte cu titlu oneros sau gratuit. În privinţa bunului în materialitatea sa, asupra acestuia nu se
pot face acte materiale fără acordul unanim al coproprietarilor

2.2 Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna in

devalmasie.

Proprietatea in devalmasie ca forma a proprietatoo comune se distinge prin faptul ca

apartine nefrationat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in
materialitatea lor, titularii nu au determinata nici o cota-parte idealamatematica in dreptul de
proprietate. Devalmasia in principiu tine de anumite relatii existente intre titulari, in primul rind
relatiile de familie.
Codul civil admite ca proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca subiect atit pesoane fizice
cit si persoane jurudice.
In ceia ce priveste opiniile din literatura de specialitate in legatura cu dobindirea proprietatii
comune in devalmasie, ea se imparte in doua categorii:
1) devlmasia poate rezulta din legi si din conventia partilor, ca legea nu exclude si nici nu
interzice posibilitatea dobindirii proprietatii devalmase in afara raporturilor familiale.

2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul legii si prin urmare al
casatoriei.
In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv cea devalmasa poate aparea
in temeiul legii sau al unui act juridic dar nu prin conventia partilor.

2.3 Speta

Sotia va avea cistig de cauza

Test nr 19

Subiectul 1. Functiile patrimoniului

1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.

Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma
de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridixe determinate.

Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al creditorului chirografari,

explica si face posibila subrogatia reala cu titlul universal, face posibila transmiterea universala si cu titlu
universal.

1.2 Identificati si analizati functiile patrimoniului.

Functiile patrimoniului in conformitate cu prevederile legale sunt:

Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati care au la momentul intrarii
procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor. Chirografii sunt creditorii care nu
dispun de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata creanta. Creditorii chirografi neavind o garantie
reala asupra unui bun determinat ca creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul patrimoniu al
debitorului privit in ansamblu ca universalitate juridica, exista interdependent de bunurile ce intra in
cuprinsul sau.
Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in cadrul unui patrimoniu al unui
raport juridic. Subrogatiea poate fi personala – atunci cind un subiect al raportului juridic civil este
inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala poate
fi cu titlu universal sau cu titlu particular. Are titlu universal subrogatia reala care se produce in cuprinsul
unui patrimoniu si titlu particular cind are loc in raport cu un bun particular ( atunci cind este un bun
determinat inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile prevazute
de lege).

1.3 Speta

locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile, ceea
ce rezulta ca automobile face parte din patrimonial sotului.
Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.

2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dreptului de uzufruct.

Uzufructul se poate constitui prin lege sau act juridic. In cazurile prevazute de lege uzufructul
poate fi constituit prin hotarire judecatoreasca.
1) Constituirea uzufructului prin efectul legii. – parintii folosesc bunurile copiilor
2) Constituirea uzufrunctului prin act juridic. – uzufructul se constituie prin vointa omului
imbracind forma unui act juridic unilateral( testament) sau bilateral ( contract). Persoana care
poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.
3) Constituirea uzufructului prin hotarirea judecatoreasca . – dreptul de uzufruct se poate constitui
prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate. In
procesul de insolvabilitate poate fi evidentiata o situatie in care s-ar constitui un uzufruct prin
vointa unei alte persoane decit proprietarul.

2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire a

uzufructului.
Uzufructul se particularizeaza prin urmatoarele caractere:

1) Uzufructul este un drept real deoarece presupune o legatura directa dintre titularul sau si bun,
adica este un drept real principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul de
proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si fara ai hotari soarta juridica. Aparent
uzufructul se aseamana cu locatiunea care este un drept de creanta.
- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatoria se ai conserva substanta, de
a efectua reparatiile de intretinere a bunului si de a se comporta fata de el intocmai ca un
proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in stare corespunzatoare conform
destinatiei convenite prin contract cel din urma avind obligatia sa mentina bunul in stare pe
durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchirial.
- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede
alt fel , locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului nici sal foloseasca in alt scop
de cit la destinatie.
- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu poate
renunta la la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.

2) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa.

Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel mult pina la decsul
acesteia, iar cel constituit in favoarea unei persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai
mult de 30 ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu sau de transmisibi
pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.
3) Uzufructul este un bun inalienabil.
Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod. Nici gajat
sau ipotecat. Aceasta interdictie insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul ce face
obiectul uzufructului, inclusiv prin transmiterea in locatiune sau arenda in conditiile legii,
creditorul uzufructuarului poate urmai drepturile acestuia altele celia de cit de uzufruct.

4) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumabile.

Potrivit legislatiei uzufructul se extinde si asupra unor bunuri consumabile care sunt parti
componente ala unui patrimoniu dat in uzufruct.
Test nr 20

Subiectul 1. Uzucapiunea

1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea
indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.

1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea dobindi dreptul

de proprietate prin uzucapiune.
Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesara a inturni
urmatoarele conditii:
- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta – dbinditorul de buna
credinta dobindeste dreptul de proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a
dispus de bun nu era proprietarul lui. Nu exista buna credinta cind dobinditorul stia sau
trebuia sa stie ca cel de la care a dobindit bunul nu era proprietarul lui. Buna credinta trebuie
sa existe pina in momentul intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu
dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in care bunul a fost furat,
pierdut sau iesit din posesiunea proprietarului contra vointei lui sau dobinditorul la obtinut cu
titlu gratuit.
- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani pentru bunurile mobile si
15 ani in cazul bunurilor imobile - daca o persoana fra sa fi dobindit dreptul de
proprietate a posedat cu buna-credinta sub nume de proprietar un bun imobil timp de 15 ani
sau unul mobil pe parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine proprietarul
bunului respectiv.
- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror
existenta o impiedica sa produca consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in
vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de cit posesiunea
utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.

Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea
trebuie sa fie continua, continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune
la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.

Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea este
violent in cazul in care posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente sau a
amenintat detinatorul anterior.
 Posesiunea trebuie sa fie publica – va fi publica daca nu va fi clandestina. Ea va fi publica
atunci cind se exercita in vazul tuturor si este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada ori sa
o stie.

1.3 speta

Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:

 Termen – 5 ani
 Posesie de buna credinta
 Posesie utila, publica si pasnica

Subiecul 2. Proprietatea comuna

2.1 Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii comune

definindule.
Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au dreptul de
proprietate doi sau mai multi titulari.

Proprietatea comuna pe cote-parti –este dreptul de proprietate care apartine a doua

sau mai multe persoane, exprimate in cote ideale asupra bunului nefractionat in realitatea sa.

Propriepatea comuna in devalmasie – este dreptul ce apartine concomitent a doua

sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il detin in prroprietate acesta raminind
nefractionat in materialitatea sa, nefiind determinata nici cota sa ideala din dreptul de
proprietate.

2.2 Determinati si analizati modul de posesie, folosinta si dispozitie a

bunurilor aflate in proprietatea comuna obisnuita si temporara.
Posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului aflat in proprietate comuna se exercita cu
consimtamintul tuturor coproprietarilor. In ceea ce priveste exercitarea dreptului de posesie asupra
bunului proprietate comuna, coproprietarul este in drept sa ceara in posesie si folosinta parte din bunul
comun corespunzator cotei sale iar in caz de imposibilitate, sa ceara coproprietarilor care poseda si
folosesc bunul plata unei compesatii echitabile. Coproprietarii pot stabili prin intelegere ca dreptul de
posesiune sa fie exercitat de un singur coproprietar de citiva coproprietari sau de catre un tert.

In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul
proprietate comuna pe cote-parti in masura in care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere
drepturilor celorlalti coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul
coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a
interesele tuturor coproprietarilor. Ca rezultat al exercitarii dreptului de folosinta coproprietarii dobindesc
in proprietate fructele bunului comun.

Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna , trebuie sa se faca

distinct intre dispozitia intregului bun. Pornind de la faprul ca in cazul proprietatii comune bunul nu se
fractioneaza, conform regulii generale actele de dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar
de daca au fost dat acordul tuturor coproprietarilor. Fiecare coproprietar avind asupra bunului comun
numai o cata-parte din dreptul de proprietate nu poate sa dispuna de partile din bun care nu-I apartin. Prin
incheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun , il pot da in folosinta, pot institui
asupra lui un drept de uzufruct.

2.3 speta
Test nr 21

Subiectul 1.

1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile ei, definindule.

Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai
multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

Sunt cunoscute doua feluri de proprietate comuna pe cote parti:

Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta limitarea ei in timp de unde rezulta
faptul ca ea inceteaza atunci cind doresc toti coproprietarii sau unul ditre ei in conformitate cu legislatia
sau acordul dintre coprorietari

Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin faptul ca are ca obiect bunuri
care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietarii fiind accesorii pe linga alte bunuri
considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este fortata deoarece atita timp cit exista nu poate
inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei.

1.2Determinati si analizati modul de incheiere a actelor de dispozitie in raport

cu bunul comun.
Prin incheierea actelor de dispozitie coprorietarii pot instraina bunul comun ( vinzare
cumparare, donatie, schimb) il pot da in folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct. Cel mai
frecvent bunul comun se afla in posesiune unui singur coprprietar. In cazul in care actele de dipozitie sunt
edectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun fara consimtamintul celorlalti coprorietari,
aceste acte sunt lovite de nulitate, deoarece actele juridice privind bunul comun incheiate in lipsa
unanimitatii pot fi lovite de nulitate relativa daca se demonstreaza ca tertul este de rea-credinta.
Valabilitatea sau nulitatea unui asemenea act depinde de faptul ca dobinditorul este de buna sau rea-
credinta. Daca dobinditorul este de buna-credinta actul de dispozitie a bunului comun nu va fi lovit de
nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata de coproprietarul care a instrainat
bunul .

2.3 speta

Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului

2.1 Enumerati drepturile uzufructuarului reglementate in Codul civil.

Drepturile uzufructuarului sunt:

- Dreptul de posesiune
 - Dreptul de folosinta
- Dreptul la fructe
- Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
- Dreptul de a face reparatii capitale
- Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri
- Dreptul de a renunta la uzufruc

2.2 Enumeraati particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului

uzufructuarului asupra fructelor.
Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta. Uzufructuarul se
bucura de toate fructele natura sau civile pe care le produce bunul, dobindint proprietatea asupra lor de la
data culegerii. Uzufructuarul nu beneficiaza doar de o simpla folosinta a fructelor si de dobindirea
proprietatii asupra lor. Dreptul uzufructuarului asupra fructelor se naste la data constituirii uzufructului si
se stinge la expirarea termenului sau la aparitiri unui alt temei de stingere.

Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt generate de tipul obiectului sau:

- Creanta ca obiect de dreptului de uzufruct – uzufructuarul are dreptul sa foloseasca si sa

culeaga fructele civile ale creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.
- Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct - proprietarul poate
transmite drep de uzufruct actiuni emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale
societatilor ru raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are drptul de a solosi si culege
fructele cu drept de vot si de a incasa dividentele acestor participanti.
- Terenurile arabile si padurile ca obiect a dreptului de uz - uzufructuarul dobindeste nu numai
poamele dar si ghinda, pluta, rasina, crengile ce se tund.
- Cariera ca obiect a dreptului de uzufruct – daca treptul de uzufruct se instituie asupra unui
teren in care exista cariera, uzufructuarul se poate folosi de ea numai daca acesta este in
exploatare la constituirii dreptului, iar proprietarul detine autorizatie de exploatare a carieirei.

2.3 speta
Test nr 22

Subiectul 1. Efectele posesiei

1.1Enumerati conditiile necesare a fi inturnite pentru ca un posesor sa poata

dobindi dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat,
Dobindirea fructelor in proprietate de care cel care poseda bunul este prevazut de lege ca
dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobindita de posesorul legitim sau de cel care poseda in
bata unui just titlu. Dreptul de proprietate il va dobindi : posesorul de buna credinta care nu are dreptul sa
posede bunul sau care a pierdut acest drept adica posesorul de buna credinta care se considera indreptatit
sa posede in urma unei examinari diligente, necesarein raporturile civile.

1.2Analizati conditiile in care un bun poate fi dobindit in proprietate de catre

posesor prin uzucapiune fara trecerea termenului de 5 sau 15 ani.
Dobindirea dreptului de proprietate a bunului gasit - in cazul in care proprietarul bunului
gasit nu este indentificat si timp de 6 luni nu pretinde la bun, acesta este predat gasitorului care devine
proprietarul lui. Dupa expirarea termenului de 6 luni fotul prorietar nu va putea revendica bunul in
temeiul faptului ca el a fost pierdut.

Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este
impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate
descoperitorului.

Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai
raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)

Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului

catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile acesteia.

Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea

judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in

cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi
arme personale pentru anumite merite )

1.1 speta
Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate

2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile translative de
proeprietatate
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice
adica de a da nastere, modefica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.

Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu
conditia de intretinere pe viata, schimbu.

2.2 Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul administrativ

constituie moduri de dobindire a dreptului de proprietate.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea
judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate. Hotaririle judecatoreti declarative
recunosc partii un drept subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da nastere nici dreptului de
proprietate. Doar hotaririle judecatoresti translative de prorietate de drept poate fi considerata un mod de
dobindire a dreptului de prorpietate. EX: suntem in prezenta unui asemenea mod de dobindire de
proprietate in cazul exercitarii silite a unei hotariri judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunului
unei persoane.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate

doar in cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane
vor primi arme personale pentru anumite merite ) Important este ca doar prin lege poate stabili cazurile in
care actul administrativ serveste drept temei de dobindire a dreptului de proprietate.
Test nr 23

Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt

1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.

Prezumtia proprietatii – posesorul esre prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara. De cele
mai multe ori posesiunea ca stare de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate.

1.2Determinatii exeptiile de la acest efect al posesiunii.

Potrivit faptului ca posesorul este prezumat proprietar al bunului exista si exceptii in cazul in care
1) prezumtia data nu va opera in cazul in care dreptul de proprietate trebuie inscris in registru public
de aici rezulta faptul ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data
inscrierii in registru bunurilor imobile , prin urmare prezumtia proprietatii nu operaza in cazul
bunurilor imobile deoarece constatarea simblei stari de fapt de stapinire a bunului imobil este
insuficienta pentru instituirea unei asemenea prezumtii intrucit simpla posesiune a unui imobil
fara inscrierea in registrele publice nu are efect aparitiei dreptului de proprietate.
2) Aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-
un alt mod din posesiunea posesorului fara vointa lui. In toate aceste cazuri se considera ca bunul
a iesit din posesie contrar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat,pierdut sau ca a iesit in
alt mod contrat vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi
dovedit acest lucru, va opera regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului.

Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de

proprietate

2.1 Definiti accesiunea mobiliara.

Accesiunea mobiliara - - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori
confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.

2.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati de

accesiune mobiliara si stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care
desi formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care
au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi nu le afecteaza
necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin diferitor proprietari
s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive,
noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca
sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit
cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am

putea deduce ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul
specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea
materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este obligat sa
plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar
in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie de buna
credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei. Cel care trebuie sa restituie
bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la proprietarul
noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.
In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor
proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre
confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi
separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua
materii apartin a doi proprietari diferiti. Daca o materie poate fi considerata principala sau
depaseste cealalta materie prin cantitate ori valoare, proprietarul ei poate pretinde ca bunul creat
prin amestec sa-I fie dat in proprietate.
Testul 24

Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii fortuite

1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de proprietate atit
bunurile imobile cit si la bunurile imobile.

In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua sisteme
care stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de
proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea nu
prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de proprietate se dobindeste de la data inscrierii
in registrul bunurilor imobile,cu exceptiile prevazute de lege.

2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine suporta riscul pieirii fortuite

a bunului?

Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau oficiul
postal pentru a fi expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi
transportat.Asadar prin predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului in
posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de a fi transportat,predarea
este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb
daca bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi transportate simpla lor remitere catre caraus
sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu insasi predarea in sensul sau.Petem
spune ca dreptul de proprietate se transmite dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de
transportare a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a bunului il suporta
proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot deroga de
la el.De exemplu vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie transmis
dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La fel
legea poate prevede ca riscul pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana
decit proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la cumparator in
momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul de proprietate asupra intreprinderii trece
la cumparator la data predarii intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala
conform careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului.

3.Care vor fi actiunile registratorului?

Subiectul 2.Dreptul de servitute

1.Definiti dreptul de servitute si delimitati-l de dreptul de locatiune.

Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui
alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu
si indivizibil, constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si
utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti.
Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste
terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute de trecere.

...locatiune..

2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.

Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie ca prin
uzucapiune pot fi dobindite servitutile : -continue si aparente,sunt servituti si continue si
aparente apeductele,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a
apelor,deoarece au semne exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a
omului. -sunt si neaparente si pozitive apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a caror
trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune
servitutile neaparente si negative inclusiv cele prin care proprietarului de teren aservit i se
interzice sa construiasca,mai sus de o anumita inaltime.Pentru a putea dobindi dreptul de
servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si termenul.Termenul
uzucapiunii dreptului de servitute este de 15 ani.
Testul Nr.25

Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public

1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul
public de interes national si cel de interes local.

Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si din
domeniul public de interes local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si
care se exercita in regim de drept public,fiind inalienabil,imprescribtibil,insesizabil. Bunurile
care fac parte din domeniul public de interes national sunt drumurile naţionale, marea teritorială,
resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, porturile, aeroporturile,
spaţiul aerian, terenurile şi clădirile cu destinaţii speciale pentru nevoile de apărare, clădirile
Parlamentului, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale şi a autorităţilor
judecătoreşti, terenurile pe care se află aceste construcţii, bunurile necesare desfăşurării
activităţii acestora, rezervele statului şi altele asemenea, reglementate prin lege. Iar bunurile care
fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes
public,pietele,caile de comunicatii,strazile,parcurile publice,zonele de
agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care sunt,potrivit legii sau prin
natura lor,de uz sau de interes local si nu au fost declarate de interes national.

2.Determinati modul de transmitere a bunurilor din domeniul public in cel privat

Bunurile domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare

întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune,
după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii in domeniul
privat.Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a
unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

3.

Subiectul 2.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si descrieti caracterele juridice ale actiunii in

revendicare.

Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul, care a pierdut
posesia unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate
asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Actiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat
individual.Actiunea in revendicare are urmatoarele caractere juridice:actiunea in revendicare este
o actiune reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de proprietate ca drept real.Actiunea in
revendicare poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal bunul.Aceasta actiune nu poate fi
inaintata in cazul in care bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului.Actiune in
revendicare este o actiune petitorie,actiunea petitorie este o actiune care priveste insusi fondul
dreptului si ca atare apartine numai titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in
cadrul dezbaterilor judiciare ,reclamantul trebuie sa demostreze ca anume el detine dreptul de
proprietate asupra bunului a carui revendicare se cere.

2.Evedentiati diferentele dintre dobinditorul de buna-credinta si dobinditorul de rea-

credinta.Descrieti in ce conditii vor putea fi revendicate bunurile de la un dobinditor de
buna-credinta.

Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca procura bunul
de la o persoana care nu are dreptul sa-l instraineze. Este posesor de rea-credinta persoana care
stia sau trebuia sa stie ca cel care a instrainat bunul nu avea acest drept.

Revendicarea bunurilor de la un dobinditor de buna-credinta are loc astfel:daca un bun a fost

dobindit cu titlu oneros de la o persoana care nu a avut dreptul sa-l instraneze,proprietarul poate
sa-l revendice de la dobinditorul de buna-credinta numai in cazul in care bunul a fost pierdut de
proprietar ori de o persoana careia bunul a fost transmis de proprietar in posesiune sa daca i-a
fost furat unuia sau altuia,sau a iesit in alt mod din posesiunea acestora,fara voia lor. Observam
ca de la un dobinditor de buna-credinta care a dobindit cu titlu oneros bunul poate fi revendicat
doar in cazul in care bunul poate fi revendicat doar in cazul in care bunul a iesit din posesiunea
proprietarului contrar vointei acestuia. Daca bunurile au fost dobindite cu titlu gratuit de la o
persoana care nu avea dreptul sa le instraineze,proprietarul este in drept sa-si revendice bunurile
in toate cazurile.
 Testul Nr.26

Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere

1.Definiti actiunea in complingere.

Actiunea in complingere-este acţiune posesorie, acţiune reală imobiliară prin care se urmăreşte
apărarea posesiei, ca stare de fapt, împotriva oricărei tulburări, asigurând menţinerea acestei stări
ori redobândirea posesiei, atunci când aceasta a fost pierdută.

2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea actiunii in complingere

Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o tulburare a posesiei.Prin

actiunea posesorie in complingere,posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a
posesiunii,impiedicarea liberului ei exercitiu.Actiunea in complingere este acea modalitate prin
care se pretinde incetarea tulburarii posesiunii,este imprescriptibila adica poate fi inaintata atita
tmp cit exista tulburarea .Pe linga cererea de incetare a tulburarii posesiunii ,posesorul poate
pretinde la despagubiri pentru daunele cauzate prin tulburarea posesiunii.

Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.

1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie.Explicati conceptul

de ,,Cota-parte idiala''.

Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine la doua
sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si concurent
la doi sau mai multi proprietari.

Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau mai
multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in
materialitatea sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul de proprietate.

Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti ideale
din bunul comun. Iar daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai
multor persoane fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti ideale din bunul
comun,proprietatea este comuna in devalmasie.

2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de catre coproprietari.

Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-
parti in masura care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti
coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste pri acordul coproprietarilor,iar
daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a
intereselor tuturor coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta
o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate,sa ceara
coproprietarilor care poseda si folosesc bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care
folosesc bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari poate fi obligat la plata unei
despagubiri.
 Testul Nr.27

Subiectul 1.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei juridice.

Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun
individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa
redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.

Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare este
caracterul real si caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune
reala,pentru ca se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de proprietate ca orice drept
real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare poate fi introdusa impotriva oricui detine
bunul fara nici un titlu si aduce atingere dreptului de proprietate.Actiunea in revendicare este si o
actiune petitorie pentru ca pune in discutie existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar
pentru a fi admisa trebuie sa se faca dovada dreptului de proprietate asupra bunului
revendicat,pentru ca numai in acest fel posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste
caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul continutului probei pe care
urmeaza sa o faca adevaratul proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau
inexistentei unui termen de prescriptie a actiunii in revendicare.

2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de catre posesorul legitim al

bunului,care nu are drept de proprietate

In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa ceara noului posesor ,in
decursul a 3 ani,restituirea bunului. Aceasta regula nu se aplica in cazul in care noul posesor are
dreptul preferential de posesiune.Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu
persoana care are drept preferenţial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenţă sau
dol.Pentru a-si restabili stapinirea materiala asupra bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca
posesiunea sa anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat contrar vointei sale.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar

1.Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar cuprinse in Codul civil.

Drepturile nudului proprietar sunt:-dreptul de a poseda bunul de a face obiectul uzufructului,fiind

un posesor mijlocit,-are dreptul de dispozitie. -Dreptul de actiuni de aparare exercitind toate
actiunile legale de aparare a dreptului sau.-Dreptul de a cere stingerea uzufructului in cazul in
care demonstreaza ca uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului,ii aduce stricaciuni ori il lasa
sa degradeze.-Dreptul asupra comorii acesta descoperita in bun de catre uzufructuar,apartinind
nudului proprietar.-Dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda. Nudul
proprietar mai are si urmatoarele obligatii:Obligatia de a se aptine de la orice act care ar tulbura
folosinta uzufructuarului .-Obligatia de garantie impotriva evictiunii.-Obligatia de
despagubire ,fiind tinut sa despagubeasca uzufructuarul in cazul in care,prin fapta sa,a facut sa se
reduca valoarea uzufructuarului .-Obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufrutuar
sau cheltuielile de reparatii mari.-Obligatia de a mentine contractele de locatiune si arenda
incheate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructuarului.

2.Descrieti dreptul de dispozitie ce-i apartine nudului proprietar.Care este continutul

obligatiei nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului?

Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al dreptului de proprietate si care
trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului,nudul proprietar este in
drept sa instraineze bunul prin acte intre vii(de vinzare-cumparare,schimb,donatie),precum si
pentru cauza de moarte,poate sa-l greveze cu sarcini,persoana care a dobindit nuda proprietate
trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de dispozitie a nudului proprietar este si el limitat,deoarece
proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata
despagubirilor in cazul in care prin fapta sa ,a facut sa reduca valoarea uzufructului.Nudul
proprietar are obligatia de a se abtine de la orice acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar
tulbura exercitiul liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte care impiedica
sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia bunului de catre
nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.
 Testul Nr.28

Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate

1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul drepturilor reale.

Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului

sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra
lor atributele dreptului de proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia in mod exclusiv si
perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in conditiile legii. locul si rolul dreptului de
proprietate in sistemul drepturilor reale este important deoarece proprietatea nu poate ramine in
afara sferei de reglementare a dreptului,pentru ca reprezinta premisa oricarei activitati
economice,adica a functionarii motorului oricarei societati ,iar finalitatea dreptului consta anume
in organizarea si asigurarea functionarii societatii.

2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac obiectul
unor altor drepturi subiective civile.In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor
categorii de obiecte:Spatiul aerian nu poate face obiectul dreptului de proprietate,deoarece nu
poate fi insusit de catre om.Mai este mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale nu pot face
parte din categoria obiectelor dreptului de proprietate deoarece relatiile juridice privind
rezultatele activitatii intelectuale apar ca rezultat al crearii si exercitarii operilor de
arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul vinzind portretul pe care l-a
pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material ci si toate drepturile asupra
operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul acestei opere,ceea ce ar fi
absurd,de aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele dreptului de autor.Se mai
poate de spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate unei alte persoane nu fac obiectul
dreptului de proprietate deoarece omul nu poate sa exercite asupra organelor sale cele trei
atribute ale dreptului de proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.

Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.

1.Definiti dreptul de vecinatateDreptul de vecinatate reprezinta parte componenta a dreptului

de proprietate in care necisita respectarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege,adica
obligatia de respect reciproc.Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot
produce influente reciproce.

2.Determinati si analizati principiile dreptului de vecinatate.Putem spune ca principiile

dreptului de vecinatate rezulta din definitia de mai sus ,principiul reciprocitatii reprezinta ca
drepturile si obligatiile prevazute trebuie sa fie respectate reciproc.
Testul Nr.29

Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.

1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit

Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu poate fi
identificat sau a pierdut,in conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit
ca bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la gasit.Cu alte cuvinte cel care a
pierdut bunul este considerat si in continuare proprietarul lui.Pornind de la faptul ca cel care a
pierdut bunul nu pierde dreptul de proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la regula
conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde la bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului
pierdut va anunta o recompensa pentru cel care gaseste bunul.

2.Determinati regimul juridic al comorii.

Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si proprietarului
bunului unde a fost gasita aceasta comoara. In cazul in care comoara constituie monument al
culturii,apartine direct statului,cel care gaseste are dreptul la 50% din valoarea acestei
comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara
consimtamintul proprietarului sau al posesorului .

Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune

1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna.Evidentiati

particularitatile incetarii proprietatii comune pe cote-parti prin impartire.

Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote din bun
prin vinzare-cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de
catre coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,instrainarea
bunului catre un tert de catre toti coproprietarii impreuna,exproprierea bunului,distrugerea
bunului intr-un caz fortuit sau de forta majora,precum si la dorinta coproprietarilor cu
respectarea legislatiei si a drepturilor tertilor:partajul.Din toate aceste mentionate este cea mai
raspindita modalitate impartirea. Incetarea proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate
fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel.Impartirea
poate fi ceruta chiar si atunci cind unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul,afara de
cazul cind l-a uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin intelegere a partilor sau
prin hotarire judecatoreasca.
2.Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe cote-parti precum si
efectele impartirii proprietatii comune.

Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-
parti.In cazul impartirii bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte materialmente intre
copartasi,fiecare divenind proprietarul exclusiv aupra unei parti determinate din bunul care a
format obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile bunului comun se repartizeaza,fiecare
coproprietar primind o parte determinata din bunul in locul partii nedeterminate.Impartirea
bunului comun poate fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu
prevad altfel.Cererea de impartire se depune atit de coproprietar cit si de creditorii unuia dintre
coproprietari.
 Tetul NR 30

Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna

1.Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si notiunea de proprietate

comuna.

Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua sau
mai multe subiecte de drept (persoane fizice sau persoane juridice)au un drept de proprietate
asupra unuia si aceluiasi bun(de regula, indivizibil) precum si situatia de incertitudine vremelnica
in care se afla dreptul de proprietate.

Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept de proprietate care apartine
la doua sau mai multe persoane,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in
materialitatea sa.

2.Determinati regimul juridic al folosintei bunului comun de catre coproprietari.

Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia
acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.Când bunul comun are
caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire
la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea
dreptului de dispoziţie asupra bunului principal.Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea
bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar.
Când bunul comun are caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept
a fiecărui coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.

Subiectul 2.Dreptul de superficie

1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi reale.

Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar,

privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren
asupra căruia superficiarul are un drept de folosință, accesoriu dreptului de proprietate asupra
construcțiilor, plantațiilor si altelor.Dreptul de superficie este un drept real principal (se poate
constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului
de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxima a termenului de superficie este
de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la expirarea termenului.

2.Clasificati si analizati temeiurile de constituire a superficiei.

Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a legii.Dreptul de superficie
se poate constitui prin act juridic bilateral (contract)si prin act juridic unilateral(testament).
Dreptul de superficie se naste in temeiul unui act juridic sau al unei dispozitii legale,fiind
opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor imobile .Dreptul de superficie se
constituie pentru un termen de 99 de ani daca nu a fost stabilit un alt termen.Dreptul de
superficie nu poate fi limitat printr-o conditie suspensiva.