Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

1.Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

Posesiunea mijlocita stapinirea indirecta a unui bun, prin intermediul
unui tert. O are cel care nu intruneste cele 2 elemente, in special el nu
intruneste corpus.
Posesiunea nemijlocita stapinirea directa a unui bun, prin putere
proprie. O are cel care intruneste ambele elemente ale posesiei: animus si
corpus.
2.Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre
posesorul mijlocit si cel nemijlocit in privinta bunului posedat.
Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea
nemijlocita exista o legatura complexa. Posesorul mijlocit are posibilitatea de
a apela la protectia posesiunii in cazul in care posesorul nemijlocit nu o face.
In acest caz, posesorul mijlocit poate apela la dreptul ce ii apartine asupra
bunului (dreptul de proprietate), dar poate apela si la mijloacele de protectie
pe care le acorda posesiunea, desi nu detine bunul, se considera posesor
mijlocit , iar in acaesta calitate poate beneficia de protectia acordata de
institutia posesiunii. Posesorul mijlocit poate apela, in caz de incalcare a
dreptului, la mijloacele de protectie a dreptului sau si nu la mijloacele de
protectie pe care le acorda posesia. Pe de alta parte, se sustine ideea ca, in
cazul unei astfel de constructii a posesiunii, este vorba doar despre un drept
de posesiune , existenta dreptului de posesiune explicind legatura dintre
posesiunea mijlocita si cea nemijlocita.
Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite in
cazul in care intre posesorul nemijlocit si cel mijlocit exista raporturi juridice.
Uzufructuarul, creditorul gajist, arendasul, chiriasul, depozitarul precum si
alte persoane care detin bunul in baza unui raport juridic sunt considerati
posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in cazul unui uzurpator nu poate exista
decit un posesor nemijlocit. Nu toate persoanele care stapinesc bunul sunt
considerate posesori ai acestuia.
Notiunea posesiei ca stare de fapt
1.Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea
ca stare de drept.
Poseiunea ca stare de fapt exercitarea voita a stapinirii materiale a unui
lucru, si care in conditiile legii, produce anumite efecte juridice. Asa
perevede CC, in cazul in care posesiunea ar fi o stare de drept si mai ales
unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in care est
este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca transmitatorul nu
este si titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin
aceasta ar dovedi ca este de rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care
se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :

posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest

caz, relatia posesie - drept de proprietate este de la parte la intreg;
posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept
real; in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de
proprietate, ingloband si celelalte atribute ale acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt
a unui lucru , care, din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare
ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real
2.Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale
posesiei. Demonstrati care din aceste concepte si-au gasit reflectare
in CC din 2002.
Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca
posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se
comporta fata de el ca un bun proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2
elemente ale posesiunii:
a) Material
b) Intentional
Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli
detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la
un singur element si anume la cel material, corpus. In conceptia acestuia,
posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.
La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care
posesiunea se caracterizeaza prin intrunirea ambelor elemente, cel material
si volitiv. Aceasta parere este insa gresita. Dispozitia art 303(1) nu permite a
sustine ca posesiunea trebuie sa intruneasca ambele elemente. In acest
articol se cere ca cel care poseda doar sa doreasca acest lucru, nu sa
considere ca poseda un lucru pentru a-l avea in proprietate.
Dobindirea si pierderea posesiunii
1.Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii
Dobindirea posesiunii actiunea prin care o persoane intra in posesia unui
bun, adica exercita voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi
posesiunea asupra bunului doar atunci cind se va afla in stapinirea lui.
Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.
2.Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a
posesiunii
Modurile de dobindire a posesiunii:
In baza unor acte juridice, care denota un control asupra bunului
In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea, pastrarea
bunurilor mobiliare, granituirea, calcarea, ingradirea, punerea de
semne sau cultivarea terenurilor)
Modurile de pierdere a posesiunii:
Prin vointa posesorului:

Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, in posesiunea

altei persoane
Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de
catre posesor
Contrar vointei posesorului:
Disparitia bunului
Expropriere
Rechizitie

Prezumtia proprietatii efect al posesiunii ca stare de fapt

1.Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de
fapt
Prezumtia operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt
cunoscut
Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare de
fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a
instituit o prezumtie relativa de proprietate in favoarea posesorului. Astfel
art. 305(1) prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu
este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul. Aceasta prezumtie nu
opereaza in cazul in care dreptul de proprietate tb inscris in registrul public si
nici fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din
posesiune in alt mod fara voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare.
Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a
demonstra faptul ca altcineva este proprietar.
2.Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii
Absoluta prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de
proprietate este inscrisa intr-un Registru public. In prezent, sint pasibile de
inregistrare si alte drepturi reale asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin.
(2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste
la data inscrierii in Registrul bunurilor imobile, cu exceptiile prevazute de
lege. Prin urmare, in privinta bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu
opereaza, deoarece constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun
imobil, este insucicienta pentru instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit
simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea acestuia in registru public nu
are ca efect aparitia dreptului de proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind,
aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate,
pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea posesorului far avoia lui.
In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar
vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit in alt
mod contrar vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica.

Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va opera regula conform careia

posesorul est eprezumat proprietar al bunului.
Proprietatea comuna
1.definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formele sale.
Explicati conceptul de cota-parte ideala
proprietate comuna modalitate a dreptului de proprietate, care se
caracterizeaza prin faptul ca dreptul apartine concomitent asupra aceluiasi
bun mai multor proprietari (coproprietari).
Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin
faptul ca toate prerogativele conferite in acest drept apartin impreuna si
concomitent mai multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
-Proprietate comuna pe cote-parti obiectul ramine nefractionat in
materialitatea sa, pe cind dreptul de proprietate se fractioneaza pe cote-parti
aritmetice ideale, egale sau inegale.
-Proprietate comuna in devalamasie dreptul de proprietate comuna
apartine titularilor devalmasi si au ca obiect bunurile comune.
Cota parte ideala parte fizica din bunul comun care nu este
individualizata in natura, cota din dreptul de proprietate comuna.
2.Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea
comuna pe cote-parti fortata.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect bunuri,
care prin natura sa si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari,
fiind accesorii pe linga alte bunuri, considerate principale, proprietate a
acelorasi titulari.
Exista urmatoarele cazuri:
Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau mai multe
apartamente avind propretari diferiti
Codominiu complex unic de bunuri imobiliare, care include in
hotarele stabilite si blocurile de locuinte, alte obiective imobiliare amplasate
pe el, in care o parte constituind locuintele , incaperile cu alta destinatie
decit acea de locuinta se afla in proprietate privata de stat sau municipala,
restul in proprietate comuna indivizibila. Acesta se constituie prin asocierea
obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare amplasate pe un anumit
teritoriu, din intitativa proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a
autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea nr 913proprietatea in condominiu
include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna: terenul pe care
este construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei,
holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte,
terenurile aferente in hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte
obiective deservirii proprietatii imobiliare a condominiului.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este
necesara constituirea unor asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia

dobindeste dreptuir de persoana juridica in momentul inregistrarii la Camera

Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii Informationale, care poate
fi efectuata doar dupa ce obietivele sunt date in exploatare. Calitatea de
membru o au toti proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de
coproprietari sunt: adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de
administrare. Locuintele si alte incaperi din condominiu pot fi instrainate
liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui membru al
asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate comuna pe cote parti fortate
si perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul
partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci
cind exista acordul tuturor coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint
destinate folosirii in comun.
Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zid, sant si gard)
Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in intravilan
este prezumata a fi proprietate comuna pe cote parti a vecinilor daca nu
rezulta contrariu din titlu, dinstr-un semn de necomunitate conform
regulamentelor de urbanism ori daca proprietatea comuna nu a devenit
proprietate exculsiva prin uzucapiune. Prezumtia poate fi combatuta prin
probe contare, si anume prin acte juridice din care sa rezulte ca zidul
apartine unui singur proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf
regulamentelor de urbanism. Semn de necomunitate situatia in care
culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un teren si inclinata spre
celalalt teren. In acest caz, se presupune ca zidul apartine exclusiv
proprietarului terenului spre care este inclinata culmea zidului. Prezumtia de
comunitate poate fi rasturnata si prin uzucapiune daca se dovedeste ca un
singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.
Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua
imobile comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca,
aleea , fintina folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea
normala a proprietatilor vecine fac obiectul dreptului de proprietate comuna
pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste obiecet sa fie afcetate de
regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este necesar ca, pe de o
parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2 proprietari, si pe de alta parte,
sa fie pe linia despartitoare a acestor 2 proprietati.
Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte
lucrari funerare)
Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al
unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de
interes national sau local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege,precum si
bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de interes public.

Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile

administrativ-teritoriale.
2.Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:
a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din
circuitul civil,prin urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile acest character presupune faptul ca bunrile domeniul
public nu pot fi dobindite prin modul de dobindire a dreptului de proprietate
cum este uzucapiunea
c)sunt insesizabile caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul public
consta in imposibilitatea urmarilor,pe baza pretentiilor unor creditori.
Dreptul de proprietate
1.Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului)
reprezinta dreptul de posesiune, dreptul de folosinta si dispozitie ce au un
caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte persoane.
2.Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de
proprietate.
Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu legislatie se imparte
in:Dr de posesiune,de folofita,de dispozitie.
Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in
cazul in care proprietarul este lipsit de posesiune este lipsit si de posibilitatea
de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul in posesie nu poti folosi
bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei
cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate
de a stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I
apartine in materialiatatea sa, comportindu-se fata de toti ceilalti ca titular al
dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul.
O asemenea stapinire ii poate apartine direct si nemijlocit, exercitindul in
interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa poate conveni ca
stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta persoana, dar in numele si in
interesul sau.
Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta
bunul in interesul sau percepindu-I fructele ( naturale, civile, industriale ).
Prin folosinta se intelege si posibilitatea proprietarului de a sustrage sin bun
calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale materiale si
culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele
cazuri poate fi instituit prin lege obligatia de a folosire a bunului daca

nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest caz proprietarul

poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sa-l dea in folosinta unor
terti in schimbul unor contraplati corespunzatoare.
Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului :
vinzare, transmitere prin mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii
dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu persoane terte.
Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai importante atribute ale
proprietarului. Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de
alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca proprietarului apartine dreptul
de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri
de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl
locatarul poseda, foloseste bunurile unei persoanei de la care le-a luat in
locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.
Notiuni generale privind dreptul de proprietate
1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul
drepturilor reale.
Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor
fizice,juridice,al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor
bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra lor atributele dreptului de
proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia in mod exclusiv si
perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in conditiile legii. locul si rolul
dreptului de proprietate in sistemul drepturilor reale este important deoarece
proprietatea nu poate ramine in afara sferei de reglementare a
dreptului,pentru ca reprezinta premisa oricarei activitati economice,adica a
functionarii motorului oricarei societati ,iar finalitatea dreptului consta
anume in organizarea si asigurarea functionarii societatii.
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de
proprietate ,si fac obiectul unor altor drepturi subiective civile.
In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de
obiecte:Spatiul
aerian
nu
poate
face
obiectul
dreptului
de
proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este mentionat ca
rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor
dreptului de proprietate deoarece relatiile juridice privind rezultatele
activitatii intelectuale apar ca rezultat al crearii si exercitarii operilor de
arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul vinzind
portretul pe care l-a pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra
obiectului material ci si toate drepturile asupra operei,iar dobinditorul va
deveni nu numai posesorul si autorul acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de
aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele dreptului de
autor.Se mai poate de spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate
unei alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu
poate sa exercite asupra organelor sale cele trei atribute ale dreptului de

proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.

Functiile patrimoniului
1.Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului
Patrimoniu totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi
evaluate in bani), privite ca o suma de valori active si pasive strins legate
intre ele, apartinind unor pf sau pj determinate.
Functiile patrimoniului sunt expresia legaturii juridice care se
formeaza intre titularii unor patrimonii diferite.
2.Identificati si analizati functiile patrimoniului
Gajul general al creditorilor chiografari creditorii negarantati
neavind o garantie reala asupra unui bun determinat, ca de exemplu,
creditorii gajisti au in schimb, drept garantie, intregul patrimoniu al
debitorului, privit in ansamblu, ca universalitate juridica, existenta
independent de bunurile ce intra in cuprinsul sau. Patrimoniu asigura
creditorilor chirografari posibilitatea de a-si satisface creantele, ajunse
la scadenta, din bunurile debitorului, existente la acest moment,
indiferent de faptul daca au existat sau nu la aparitia creantei.
Subrogatia cu titlu universal in cadrul oricarui patrimoniu bunrile
si valorile se inlocuiesc intre ele in mod automat, fara a fi necesara o
perevedere expres a legii. Cu alte cuvinte, are loc o subrogatie real acu
titlu universal, in care bunurile care ies din patrimoniu sunt inlocuite cu
echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul valorii
platite pentru achizitionarea unui bun este luat de bunul astfel
dobindit.
Subrogatia cu titlu particular un bun determinat inlocuit cu alt
bun. Aceasta opereaza doar in cazurile expres prevazute de lege.
Notiuni generale despre drepturile reale
1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real
Drept real -drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau
anumite prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara
interventia altei persoane.
Drepturile reale principale:
Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura i dispune de un
lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege
Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o
perioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane
(nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca
proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana.
Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu i de a-l nstrina.
Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea
cruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui necesare pentru
nevoile proprii i ale familiei sale. Titularul dreptulu de abitatie are
dreptul s locuiasc n locuina unei alte persoane mpreun cu soul i

copiii si chiar dac nu a fost cstorit sau nu avea copii la data la care
s-a constituit abitaia.
Servitute - sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru uzul
sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).
Utilitatea poate consta n sporirea confortului terenului dominant ori
poate rezulta din destinaia lui economic.
Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia n vederea
edificrii i exploatrii unei construcii, deasupra i sub acest teren,
sau a exploatrii unei construcii existente. Acest drept este alienabil,
se transmite prin succesiune i poate fi obiect al unui contract de
locaiune.
Dreprturile reale accesorii:
Gaj - drept real n al crui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde
satisfacerea creanelor sale cu preferin fa de ceilali creditori, inclusiv
statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj n cazul n care debitorul
(debitorul gajist) nu execut obligaia garantat prin gaj.
Ipoteca
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati
drepturile reale in general cu cele de creanta
Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le
corespunde obligaia general i negativ de abinere, de a nu face nimic
care s le aduc atingere.
Drepturile de crean sunt drepturi relative, pentru c sunt opozabile doar
subiectului ori subiectelor pasive determinate crora le revine obligaia
concret de a da, de a face, de a nu face.
Intrnd n coninutul drepturilor patrimoniale, ntre acestea exist asemnri
i deosebiri.
Principalele asemnri sunt urmtoarele:
sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorsc din acte sau fapte
juridice nelese n sens strict
sub aspectul naturii i coninutului lor, avnd expresie economic,
ambele sunt patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale i drepturile de crean sunt
urmtoarele:
sub aspectul subiectului pasiv; pe cnd n cazul dreptului real acesta
nu este cunoscut, este nedeterminat, este alctuit din toate celelalte
subiecte de drept, n cazul dreptului de crean, dimpotriv, este
cunoscut titularul obligaiei corelative, care este debitorul;
sub aspectul coninutului obligaiei corelative; n cazul dreptului real,
subiectului pasiv nedeterminat i incumb obligaia general negativ,
de a nu face nimic de natur s stnjeneasc exercitarea dreptului,
adic obligaia de non facere, spre deosebire de dreptul de crean
cruia i corespunde obligaia debitorului de a avea o conduit
determinat, s dea, s fac sau s nu fac +ceva. El trebuie s se

abin de a face ceva ce ar fi putut s fac n lipsa unei astfel de

obligaiuni;
sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca numr, fiind
prevzute de lege explicit i implicit, lucru care face posibil o
enumerare a lor. Dimpotriv, drepturile de crean sunt nelimitate,
subiectele de drept pot creea, n baza principiului autonomiei de
voin, oricte drepturi de crean ar dori;
sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter perpetuu
(ex. proprietatea), fie o durat mai lung, limitat n timp sau
depinznd de un eveniment (bunoar pn la decesul beneficiarului),
pe cnd drepturile de crean sunt, n principiu, temporare, creditorul
putnd pretinde de la debitor ndeplinirea obligaiei, drept care de
regul este mai scurt;
sub aspectul coninutului i al efectelor juridice, numai dreptul real
este nsoit de cele dou prerogative: dreptul de urmrire i dreptul de
preferin.
Dreptul de urmrire (droit de suite) const n prerogativa conferit
titularului dreptului real, de a urmri bunul la care se refer dreptul su real,
n minile oricui s-ar gsi n mod nelegitim, n vederea restabilirii situaiei
anterioare. Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate s-l revendice de la
deintorul nelegitim, creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vnzare a
imobilului ipotecat chiar dac ntre timp a fost nstrinat de debitor etc. n
cazul dreptului de crean nu exist acest efect. Caracterul su relativ
confer titularului doar posibilitatea de a pretinde numai i numai de la
debitor executarea obligaiei.
Dreptul de preferin const n prerogativa conferit titularului dreptului
real de a avea prioritate fa de orice alt drept, cu privire la acelai bun, pe
care poate s i-l valorifice naintea titularilor altor drepturi. De exemplu
titularul dreptului de proprietate (drept real principal) are posibilitatea de a
opune dreptul su altei persoane care ar fi dobndit acelai drept, de la
acelai autor i cu privire la acelai bun, dac i-a conservat legal dreptul
real dobndit (a intabulat dreptul dobndit). De reinut c situaia este alta n
cazul drepturilor reale accesorii, dreptul de preferin constnd n
posibilitatea titularului dreptului real de a-i realiza dreptul cu ntietate ori
prioritate fa de ali creditori care au aceleai drepturi asupra bunului
urmrit, dar care au un rang inferior. Dac este vndut la licitaie public un
imobil ipotecat, mai nti este satisfcut creana creditorului ipotecar i, n
ipoteza c mai exist valori rmase, ele se distribuie n proporie egal
creditorilor chirografari. n privina titularului dreptului de crean,
posibilitatea sa este limitat n a pretinde debitorului sau succesorilor
acestuia executarea obligaiei asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de aprare i al modului de
realizare. Drepturile reale sunt aprate prin aciuni reale (aciunea n
revendicare, aciunea n grniuire), pe cnd drepturile de crean sunt

aprate prin aciuni personale (aciunea pentru predarea bunului vndut,

aciunea pentru plata preului, etc.).
Modul de realizare se refer la efectele juridice pe care le produc, dup cum
s-a reinut mai sus, dreptul real este un drept absolut, opozabil erga omnes,
realizabil fr concursul subiectului pasiv abstract, dreptul de crean ca
drept relativ este opozabil numai debitorului, el poate fi realizat numai cu
concursul - activ sau pasiv al titularului obligaiei.
- sub aspectul prescriptibilitii; drepturile reale sunt n principiu
imprescriptibile extinctiv, iar drepturile de crean sunt supuse
prescriptibilitii; regimul prescripiei extinctive are anumite particulariti n
funcie de felul drepturilor patrimoniale reale sau de crean.

Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate

1.Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala
Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea
imobiliara natura si anujme despre accesiunea paminturilor depuse sau
create de ape, dar nimic despre accesiunea animalelor (proiectul CC) a
cuprins asemenea reglementari. Unirea unui bun imobil cu un alt bun imobil
si are loc ca urmatre a unui eveniment al naturii.
Accesiunea imobiliara artificiala este reglementat in CC, art329. Ea se
intilneste in cazul cind:
Accesiunea imobiliar artificial reprezint o variant de accesiune n cazul
creia proprietarul terenului dobndete i dreptul de proprietate asupra
construciilor care s-ar edifica pe terenul su.
Se face o constructie sau plantatie pe un fond s
Unei cladiri existente se adauga constructii noi.
In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina
unei personae, iar materialul constructiei sau plantatiei sa apartina unei
alte persoane.
2.Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si
artificiale.
Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau
create de ape se refera la aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.
Aluviunile cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile
apelor curgatoare. Conf alin1 aceste adaosuri revin proprietarului de teren
riveran. prin adaugirile de teren, stipulate in alin1, tb sa intelegem nu doar
pamintul, ci toate ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce apele
curgatoare aduc si lasa la tarm, precum nisipul, pietrisul etc.
Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al adaosurile
bruste. Se pot intimpla ca , in timpul revarsarilor in curs de apa, sa se rupa o
bucat amare care poate fi identificata dintr-o proprietate sa o alipeasca la o
alta proprietate riverana. Aceste alipiri de teren se numesc avulsiuni. In cazul
avulziunii proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren,
pastreaza asupra acestei portiuni dreptul de proprietate, cu conditia
revendicarii ei in decursul unui an de la data la care proprietarul terenului la
care s-a alipit partea a intrat in posesiunea partii alipite. Acest teremen de 1
an stipoulat la art 238(3) este unul de perimare. Daca, in acest termen
proprietarul de la care a ft rupta bucata de teren nu o va revendica, va
pierde dreptul de proprietate asupra ei, iar proprietarul terenului riveran la
care s-a alipt bucata va devein prorprietarul ei.
Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil
prin fapta unei persoane.
Proprietarul terenului construieste pe propriul sau teren cu materialele
de constructive ale unui tert care nu-I apartin. Proprietarul terenului
contructor devine proprietar al constructiei. Din momentul incorporarii
proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie prorietar. Constructorul
are obligatia sa restituie fostului propritar al materialelor

contravaloarea, imbogatirea fara just de cauza(art 1389 CC) si de a

repara prejudiciu cauzat fostului proprietar al materialelor. Aceasta
actiune este una in delict(1398 CC). Trebuie sa se constate vinovatia
constructorului. Constructorul este un comparator al materialelor,
situatia accesiunii apare in cadrul livrarii dar care contine clauza ca
cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii totale
Proprietarul materialelor construieste pe un teren care nu-I apartine.
Proprietarul terenului va devein si proprietar al constructiei facut de
tert (art 329 CC). nu este neaparat ca aceasta solutie sa fie corecta
CEDO. Proprietarul terenului trebuie sa despagubeasca constructorul.
Valoarea despagubirii se calculeaza in functie de vinovatia
constructorului:
a) De rea-credinta- proprietarul terenului are urmatoarele actiuni:
- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul
constructorului
- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca
despagubirea:
Valoarea materialelor si a muncii depuse de constructor
(cheltuieli reale)
Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului dupa
constructia imobilului
b) De buna-credinta proprietarul terenului nu poate refuza
constructia si nu poate cere demolarea ei si trebuie sa accepte in
proprietate cu achitarea. Despagubirea similar situatiei de mai
sus.