Seminar civil

Seminar 3
Descarcarea de gestiune = actul emis de autoritatea tutelara si prin care ia act de darea de seama generala a
tutorelui, care evidentiaza toate actele pe care le-a incheiat cu privire la bunurile persoanei aflate sub tutela, toate
veniturile incasate si cheltuielule effectuate. Din momentul in care autoritatea tutelara aproba aceasta dare de seama,
tutela inceteaza.
Speta
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 martie 2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand
instantei sa declare moartea paratului. In motivarea cererii reclamantul a aratat ca ultimele informatii despre existenta
paratului sunt din data de 16 august 2008 cand acesta se afla intr-o croaziera. Din probele administrate reiese ca la 8
august 2008 paratul a plecat intr-o croaziera ce urma sa dureze 3 saptamani. Disparitia paratului de pe vasul pe care s-a
imbarcat a fost constatata pe 16 august 2008 cand paratul nu s-a mai intors pe vas dupa ce acesta acostase in portul
Barcelona.
A este sotia lui B.
Ce va hotari instanta daca ar aplica in speta dispozitiile noului cod civil?
Daca in speta se vor aplica dispozitiile noului cod civil atunci instanta va trebui sa respinga cererea ca
neintemeiata.
Potrivit art. 49 NCC pentru declararea judecatoreasca a mortii unei persoane fizice trebuie sa fie indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
1. Persoana fizica sa fi disparut;
2. Sa existe indicii din care sa rezulte ca persoana fizica a murit;
3. De la data ultimelor stiri/informatii sa fi trecut cel putin 2 ani pana la data introducerii cererii de chemare in
judecata.
Cea de-a doua conditie nu este indeplinita in speta fiindca nu exista indicii din care sa rezulte ca B a murit. Prin
disparitia acestuia ca urmare a coborarii lui de vasul de croaziera nu se poate afirma ca exista indiciile cerute de lege.

Speta
Prin actiunea intentata la 15 septembrie 2012 A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei sa dispuna:
1. Anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parati;
2. Obligarea paratului B la restituirea chiriei incasate pentru apartamentul reclamantului.
Din probele administrate instanta a retinut ca printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva A a fost
declarat mort la 9 martie 2010, B fiind singurul lui mostenitor legal. Din patrimoniul lui A facea parte un apartament
situat in sectorul 5 pe care A il dobandise in 2002. Acest apartament a fost inchiriat pe o durata de 2 anii de catre B lui D
printr-un contract sub semnatura privata incheiat la 10 mai 2010. Ulterior, la 25 iulie 2011, B a vandut acel apartament
lui C printr-un contract autentic.
Din depozitiile martorilor audiati instanta a mai retinut ca A a reaparut la la 14 aprilie 2011.
Daca in speta s-ar aplica dispozitiile noului cod civil ce ar hotari instanta?
Instanta va anula cererea de chemare in judecata formulata de reclamant considerand ca acesta nu are
capacitate de folosinta. Din interpretarea gramaticala a art. 54 NCC rezulta ca pentru a putea cere restituirea bunurilor
sale cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca trebuie sa ceara mai intai anularea acestei hotarari. In acest fel
prezumtia ca persoana fizica declarata moarta este moarta, prezumtie nascuta din pronuntarea hotararii declarative de
moarte, poate fi rasturnata numai prin anularea acestei hotarari. De aceea A nu are capacitate de folosinta fiind
considerat mort din punct de vedere juridic.
Dar daca in prezenta actiune reclamantul ar fi cerut mai intai anularea hotararii declarative de moarte,
ce-ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite in parte cererea, in sensul ca:
1. Va anula hotararea judecatoreasca declarativa de moarte;
1

Seminar civil
2. Va respinge capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare-cumparare ca neintemeiata;
3. Va obliga pe paratul B la restituirea chiriei incasate de el pana in momentul in care a aflat ca reclamantul e in
viata.
Potrivit art. 54 NCC cel declarat mort printr-o hotarare judecatoreasca are dreptul sa solicite anularea acesteia.
In temeiul art. 54 NCC, dupa anularea hotararii declarative de moarte fostul proprietar nu poate obtine
restituirea in natura a bunurilor sale dobandite cu titlu oneros de un tert care la momentul dobandirii a fost de buna
credinta, nestiind sau netrebuind sa stie ca cel declarat mort este in viata. Pentru a obtine restituirea in natura a
apartamentului trebuia ca dobanditorul sa fie cu titlu gratuit, imobilul sa nu fi fost inscris in cartea funciara pe numele
mostenitorului aparent sau dobanditorul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca cel declarat mort este in viata. In speta nu
exista probe dincare sa rezulte ca acel cumparator C a stiut sau trebuia sa stie ca cel declarat mort (A) este in viata.
Faptul ca A aparuse inainte de vanzarea apartamentului nu duce automat la rastunarea prezumtiei de buna credinta a lui
C, doar daca s-ar fi dovedit ca acel cumparator avea posibilitatea concreta de a afla ca cel declarat mort este in viata se
va rasturna prezumtia de buna credinta.
In baza art. 57 NCC coroborat cu art. 948 NCC mostenitorul aparent poate pastra fructele daca este buna
credinta la data dobandirilor sau, desi este de rea credinta, cel care are dreptul la fructe (cel declarat mort) nu solicita
restituirea lor. In speta mostenitorul aparent a aflat ca cel declarat mort este in viata pe parcursul delurarii contractului
de inchiriere. El va trebui sa restituie chiria incasata din momentul in care a devenit posesor de rea credinta.

Seminar 4
Speta
Prin cererea de chemare in judecata introdusa la 7 mai 2012 la Judecatoria Craiova A l-a chemat in judecata pe B
solicitand instantei sa constate ca paratul este nedemn sa-l mosteneasca pe C si ca el este singurul mostenitor al lui C.
In motivare reclamantul a aratat ca paratul a fost condamnat definitiv pentru savarsirea infractiunii de tentativa
de omor impotriva lui D, fiul lui A, condamnare ce atrage nedemnitatea succesorala.
Din probele administrate s-a retinut ca printr-o hotarare penala definitiva din data de 13 martie 2011 B a fost
condamnat la 7 ani inchisoare pentru infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D, fiul lui A.
C a murit la 7 decembrie 2011 lasand ca mostenitori legali pe fiii sai A si B.
Ce va hotari instanta?
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 6, alin. 2 NCC si art. 93 din L 71/2011 fapta de
nedemnitate succesorala este reglementata de legea in vigoare la data savarsirii ei. Avand in vedere ca fapta lui B s-a
savarsit inainte de intrarea in vigoare a NCC aceasta va fi reglementata de Vechiul Cod Civil. Potrivit art. 655 din Codul
Civil anterior, aceasta fapta nu atragea nedemnitatea succesorala.
Daca s-ar fi aplicat dispozitiile NCC?
Solutia ar fi fost aceeasi. In temeiul art. 958 NCC pentru ca tentativa de omor savarsita impotriva altui
mostenitor sa duca la nedemnitatea succesorala a autorului, se cere ca victima sa fi dobandit efectiv macar o parte din
mostenire daca cel care lasa mostenirea ar fi murit inainte sau chiar in momentul savarsirii faptei penale. Nepotul
defunctului nu ar fi dobandit la data savarsirii faptei penale nicio parte din mostenirea lui C care ar fi fost culeasa de fiii
sai, A si B.

Seminar 5
Dreptul de administrare al tutorelui nu este un veritabil drept de administrare pentru ca el nu foloseste si
administreaza bunurile in interes propriu, de aceea face si darea de seama generala a tutorelui, care evidentiaza toate
actele pe care le-a incheiat cu privire la bunurile persoanei aflate sub tutela, toate veniturile incasate si cheltuielule
efectuate.

Seminar civil
Speta
Prin cererea depusa de A la biroul unui executor judecatoresc la data de 7 noiembrie 2011 acesta a solicitat
vanzarea apartamentului lui B prin licitatie publica, ca urmare a faptului ca acesta nu i-a platit datoria de 40.000 RON.
A a depus odata cu cererea si o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila din data de 7 mai 2011 prin care
B era obligat sa-i plateasca lui A suma de 40.000 RON.
In urma licitatiei publice desfasurate apartamentul a fost adjudecat in favoarea lui C. Impotriva ordonantei de
adjudecare B a declarat recurs aratand ca C nu putea cumpara acel apartament fiind avocat in Baroul Bucuresti,
apartamentul fiind situat in sectorul 3.
Ce va hotari instanta de recurs?
Instanta de recurs va respinge recursul ca nefondat. Potrivit art. 1653, alin. 3 NCC dreptul litigios este acel drept
subiectiv care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat in privinta existentei sau intinderii lui (a dreptului). In
speta dreptul litigios a fost dreptul de creanta pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care
s-a constatat existenta si intinderea acestui drept in patrimoniul lui A. Dreptul de proprietate nu este un drept litigios
deoarece existenta sau intinderea lui nu formeaza obiectul unui proces fiind o certitudine ca titularul exclusiv al acestui
drept este B. Din acest motiv interdictia prevazuta de art. 1653, alin. 1 NCC nu este aplicabila in speta.

Speta
La 14 aprilie 2011 A intocmeste un testament in favoarea lui B prin care ii lasa acestuia jumatate din mostenirea
sa. Ulterior, la 10 februarie 2012, A moare lasand ca singur mostenitor legal pe C, fratele sau.
Prin actiunea intentata la 9 iunie 2012 C l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate nulitatea
absoluta a testamentului olograf intocmit de A. In motivare reclamantul a aratat ca la data intocmirii testamentului A
avea varsta de 17 ani.
Ce va hotari instanta?
Instanta va respinge cererea ca nefondata. In temeiul art. 987, alin. 2 NCC capacitatea lui A de a intocmi
testamentul este reglementata de legea in vigoare la data intocmirii testamentului, respectiv codul civil anterior. Potrivit
acestuia din urma, minorul care a implinit varsta de 16 ani putea sa-si intocmeasca testamentul. Testamentul ramane
valabil si dupa intrarea in vigoarea a NCC care instituie o incapacitate a minorilor de a-si intocmi testamentul.
Seminar 6
Custodia publica = restrange libertatea unei persoane si este o masura care are ca scop pregatirea indepartarea
acelei persoane de pe teritoriul Romaniei. Persoana este introdus in centrul de cazare a strainilor din care nu are voie sa
iasa, regimul de vizite este strict, se poate deplasa doar in zonele centrului de cazare. Masura se ia de catre procuror si
se poate prelungi de catre o instanta de judecata.
Azilul = orice strain are drept de azil pe teritoriul altui stat, in masura in care dovedeste ca in cazul intoarcerii in
statul de origine viata sau integritatea sa fizica sunt puse in pericol. Pe durata solutionarii cererii de azil, strainul are
dreptul sa ramana pe teritoriul Romaniei.
Speta
La 9 aprilie 2008 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a contractului
de vanzare-cumparare incheiat intre parti. In motivare reclamantul a aratat ca acel contract incheiat este nul fiindca
paratul este apatrid.
Din probele administrate instanta a retinut ca la 19 septembrie 2004 A i-a vandut lui B printr-un contract
autentic un teren de 500mp cu pretul de 20.000 de euro. Pretul s-a platit in aceeasi zi. In contract se mentioneaza ca B
cumpara acel teren urmand sa ridice pe acesta o casa. La momentul intocmirii contractului B era apatrid si avea
domiciliul in Romania intr-un apartament pe care il folosea in calitate de chirias.
In 2006 paratul a dobandit cetatenia romana.

Seminar civil
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite cererea si va constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre
parti.
Avand in vedere ca art. 44 din Constitutia Romaniei revizuita stabileste ca o conditie pentru ca strainii si apatrizii
sa dobandeasca terenuri in Romania, adoptarea unei legi organice care sa stabileasca conditiile de dobandire,
contractul incheiat intre A si B este nul fiindca pana la momentul incheierii lui nu fusese adoptata o lege organica,
aceasta fiind legea 312/2005. Contractul va ramane nul dupa intrarea in vigoare a acestei legi in temeiul principiului
neretroactivitatii legii civile noi.
Seminar 7
Speta
La 17 mai 2012 A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei sa constate simulatia donatiei pe care D i-a
facut-o lui B in sensul ca adevaratul donatar este C si sa dispuna anularea donatiei facuta lui C.
In anulare reclamantul a aratat ca autorul sau D i-ar dona lui B un autoturism, donatie pe care in realitate i-a
facut-o lui C data fiind legatura de rudenie dintre B si C, B fiind fiul lui C.
Reclamantul a mai aratat ca C are calitatea de medic si ca l-a tratat in ultimele 3 luni ale vietii pe D, acesta
murind din cauza unei boli pentru care a fost tratat de C.
Reclamantul a depus la dosar o copie a contractului de donatie. Din probele administrate instanta a retinut ca la
25 noiembrie 2011 D i-a donat lui B un autoturism printr-un contract autentic. Instanta a mai retinut ca moartea lui D a
fost provocata de o boala pe care C a incercat sa o trateze in ultimele 3 luni ale vietii lui D. De aceasta boala D suferea cu
un an inainte de a muri.
Paratul C a solicitat respingerea actiunii aratand ca donatia i-a fost facuta lui B care este major, este casatorit
astfel incat, nici macar indirect, aceasta donatie nu ii putea profita lui C.
D a murit la 15 ianuarie 2012 lasand ca unic mostenitor legal pe A, fratele sau.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite cererea constatand simulat contractul de donatie in privinta persoanei donatarului si anuland
donatia care a fost facuta lui C.
In temeiul art. 992, alin. 2 NCC se naste prezumtia potrivit careia daca fiul medicului primeste o donatie de la
pacientul acelui medic, in realitate donatia este facuta medicului. De aceea reclamantul nu va mai trebui sa probeze
existenta simulatiei prin interpunere de persoane, ci numai indeplinirea conditiilor din art. 990, alin. 1 NCC.
Seminar 8
Speta
La 25 noiembrie 2011 A i-a inchiriat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata pe o durata de 6 ani
un apartament situat in Bucuresti, strada Sperantei, in schimbul unei chirii lunare de 210 euro.
Prin actiunea intentata la 17 ianuarie 2012 Ministerul Public i-a chemat in judecata pe A impreuna cu ocrotitorul
lui legal, C, si pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de inchiriere. In motivare reclamantul a aratat ca
A avea la momentul incheierii contractului 17 ani si a incheiat acel contract fara incuviintarea ocrotitorului lui legal.
Din expertiza efectuata de instanta reiese ca valoarea chiriei este apropiata de valoarea folosintei
apartamentului.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite in parte cererea si va anula in parte contractul de inchiriere cu privire la ultimul an stabilit de
parti in contract.
In temeiul art. 41, alin. 3 NCC minorul care a implinit varsta de 14 ani poate incheia personal si singur actele de
administrare care nu-l prejudiciaza. Contractul de inchiriere este un act de administrare fiindca prin intermediul lui se
asigura o folosire normala a bunului. Pe de alta parte, art. 1784, alin. 3 NCC interzice persoanelor care nu pot incheia
decat acte de administrare sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. Interpretand teleologic
acest text de lege ajungem la concluzia ca legiuitorul a urmarit sa interzica persoanelor care nu pot incheia, de regula,
acte de dispozitie sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. De aceea, ajungem la concluzia ca

Seminar civil
textul se aplica si minorului care a implinit varsta de 14 ani, astfel incat A ar fi trebuit sa obtina in prealabil incuviintarea
orcrotitorului sau legal.
Fata de faptul ca nulitatea este acea sanctiune civila care inlatura doar acele efecte contrare legii contractul de
inchiriere incheiat de A va fi lovit de nulitate partiala cu privire la intervalul de timp ce depaseste termenul maxim de 5
ani, termen prevazut de art. 1784, alin. 3 NCC.
Contractul incheiat de minor nu incalca dispozitiile legale pe perioada de 5 ani.
Speta
Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la 9 iulie 2012 casatoria dintre A si B a fost
desfacuta din culpa exclusiva a lui B.
La 15 august 2012 B i-a vandut lui C printr-un act autentic un apartament propriu cu pretul de 45.000 Euro.
Prin actiunea intentata de Ministerul Public impotriva paratilor B si C s-a solicitat anularea contractului pentru
lipsa incuviintarii prealabile a ocrotitorului legal, D. Reclamantul a aratat ca in momentul incheierii contractului B nu
implinise 18 ani, motiv pentru care avea nevoie de incuviintarea prealabila a ocrotitoului legal, D.
Se retine ca la momentul incheierii casatoriei B implinise varsta de 16 ani si intr-adevar la momentul incheierii
contractului nu implinise varsta de 18 ani.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite cererea si va anula contractul de vanzare-cumparare incheiat de minorul B.
In motivare vom retine ca din interpretarea teleologica a art. 384, alin. 2 NCC sotul vinovat de desfacerea
casatoriei va pierde toate beneficiile pe care le-a obtinut in momentul incheierii casatoriei, ca urmare a casatoriei. Este
cazul minorului B care prin incheierea casatoriei a dobandit beneficiul capacitatii de exercitiu depline, beneficiu pe care il
va pierde prin ramanerea irevocabila a hotararii de divort.
Seminar 9
Fiducia = contractul prin care o persoana incredinteaza altei persoane o masa de bunuri in vederea administrarii
ei.
Speta
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 septembrie 2012 A, in calitate de reprezentant legal al lui
B, l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei sa incuviinteze ca B sa ia numele de familie al paratului C.
Din probele administrate s-a retinut ca minorul B s-a nascut la 12 octombrie 2011 avand ca mama pe A. In
momentul nasterii minorului A era casatorita cu D. Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa irevocabila casatoria dintre
A si C a fost desfacuta la 10 martie 2011. Printr-o alta hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la 22
aprilie 2012 s-a constatat ca D nu e tatal copilului. Casatoria dintre A si D s-a incheiat la 12 mai 2011.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite in parte cererea, in sensul ca va incuviinta ca acel copil sa ia numele de familie reunite ale lui
A, mamei, si lui C, paratului, din momentul nasterii lui.
Ca urmare a admiterii actiunii in tagatuirea paternitatii lui D, va renaste prezumtia de paternitate in favoarea lui
C fiindca o perioada din timpul legal al conceptiunii este situata in interiorul primei casatorii. Avand in vedere ca in
momentul nasterii copilului, 12 octombrie 2011, mama copilului avea un nume diferit de cel al tatalui C si ca cei doi nu sau inteles cu privire la numele de familie pe care urmeaza sa-l poarte copilul instanta va hotari tinand seama de interesul
copilului.
Seminar 10
Materie pentru lucrare: capacitatea de folosinta a persoanei fizice, capacitatea de exercitiu a persoanei fizice,
nume.
10 grile + 1 subiect de teorie.
Speta
La 23 septembrie 2012 A l-a chemat in judecata pe B formuland o contestatie in anulare prin care a solicitat
anularea unei hotarari judecatoresti irevocabile si respingerea cererii reclamantului ca neintemeiata.
5

Seminar civil
Din probele administrate instanta a retinut ca la 12 octombrie 2011 B il chemase in judecata pe A solicitand
obligarea acestuia la a-i preda un apartament. Printr-o hotarare irevocabila din 4 mai 2012 instanta a admis cererea.
In motivarea contestatiei lui A a aratat ca in mod nelegal a fost citat in acel proces la o alta adresa decat cea la
care locuia efectiv. Au fost audiati 2 martori care au confirmat faptul ca din octombrie 2010 A locuieste la alta adresa
decat cea mentionata in cartea de identitate. In primul proces instanta l-a citat pe A la domiciliul trecut in cartea de
identitate ca urmare a unei adrese trimisa de Directia de Evidenta a Populatiei in care se mentiona ca domiciliul
paratului A este cel trecut in cartea de identitate.
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac impotriva unei hotarari irevocabile ce poate fi introdusa,
printre alte motive, pentru nelegala citare a unei parti la termenul la care s-a pronuntat hotararea.
Ce va hotari instanta?
Instanta va respinge contestatia in anulare ca neintemeiata. Domiciliul are 2 elemente: un element obiectiv
constand in folosirea efectiva a unei locuinte cu titlul de locuinta principala si un element subiectiv constand in intentia
acelei persoane fizice de a-si stabili locuinta principala in acea locuinta. Pe baza probelor administrate tinand seama de
dispozitiile art. 89, alin. 3 NCC vom retine ca domiciliul lui A este acolo unde a locuit efectiv. Proba noului domiciliu se
poate face cu orice mijloc de proba inclusiv proba cu martori. Pe de alta parte, pentru opozabilitatea noului domiciliu
fata de terti, in temeiul art. 91, alin. 2 NCC se cere inscrierea lui in cartea de identitate. Din acest motiv noul domiciliu al
lui A nu este opozabil lui B de vreme ce nu a fost inscris in cartea de identitate si nici nu s-a facut dovada ca ar fi
cunoscut de catre B.
Seminar 12
Speta
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Sectorului 2 la 10 martie 2012 A a chemat in judecata Consiliul Local al
Sectorului 2 solicitand anularea certificatului sau de nastere si obligarea paratului la eliberarea unui alt certificat de
nastere.
In motivare reclamantul a aratat ca in certificatul sau de nastere s-a trecut gresit prenumele sau Niiculae in loc
Nicolae asa cum era corect. Paratul a solicitat declinarea competentei solutionarii cererii in favoarea primarului
Sectorului 2 invocand exceptia necompetentei instantei.
Ce va hotari instanta in privinta exceptiei necompetentei?
Instanta va admite exceptia necompetentei materiale si va considera ca cererea reclamantului este de
competenta primarului Sectorului 2 din 2 motive:
1. Din interpretarea sistematica a art. 99 si art. 100 NCC reiese ca numai ca anularea, modificarea sau
completarea actelor de stare civila (mentiunilor facute in registrul de stare civila) sunt de competenta
instantei judecatoresti nu si cererile de anulare modificare sau completare ale certificatelor de stare civila,
deci certificatele de stare civila nu sunt acte de stare civila in sensul art. 99 NCC
2. Fata de motivele invocate de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata suntem in prezenta unei
rectificari a unui certificat de nastere, iar cererea de rectificare indiferent daca are ca obiect actul de nastere
sau certificatul de nastere este de competenta primarului.
Seminar 14
Speta
Prin cererea inregistrata la 25 noiembrie 2012 reclamantul A a solicitat anularea hotararii adunarii asociatilor
desfasurata la 9 noiembrie 2012. In motivare reclamantul a aratat ca prin acea hotarare a fost inlocuit administratorul
unic al societatii cu o alta persoana, C.
Instanta a retinut ca A este asociat in cadrul societatii B alaturi de 4 persoane fizice. B este o SRL (societate cu
raspundere limitata).
La 9 noiembrie 2012 s-a desfasurat adunarea asociatilor la care au particiat 4 asociati, lipsind reclamantul.
Reclamantul fusese convocat in scris pentru aceasta adunare de catre fostul administrator al societatii.
In calitate de parat in acest proces a fost chemat C.
Reclamantul a mai aratat ca C nu putea fi numai administrator fiindca fusese condamnat printr-o hotarare
penala ramasa definitiva in anul 2007 pentru infractiunea de delapidare.
6

Seminar civil
Ce va hotari instanta?
Instanta va invoca din oficiu exceptia lipsei calitatiii procesuale pasive si dupa ce o va pune in discutia partilor se
va pronunta asupra acesteia, in sensul ca o va admite si va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive a
paratului C.
Avand in vedere ca reclamantul solicita anularea unui act emis de un organ de conducere al societatii actul
acestui organ este chiar actul societatii, astfel incat societatea trebuie sa figureze ca parata in proces, pentru a-si
exercita dreptul de aparare.
Dar daca parat ar fi fost societatea, ce ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite exceptia nulitatii absolute a hotararii adunarii asociatilor, constatand nulitatea absoluta a
acestei hotarari.
Cauza de nulitate invocata de reclamant este prevazuta de art. 211, alin. 1 NCC, este o cauza de nulitate relativa
potrivit alin. 2 din acelasi articol. Din acest motiv actiunea reclamantului trebuia intentata in termen de 15 zile de la
momentul la care a luat cunostinta de existenta hotararii. Cum acest moment nu a fost probat se va prezuma ca
reclamantul a luat cunostinta de hotarare in ziua in care a introdus cererea, ceea ce inseamna ca actiunea nu este
prescrisa.
Pe de alta parte cererea reclamantului este neintemeiata fiindca numai daca era decazut din dreptul de a ocupa
functia de administrator prin hotararea penala n-ar fi avut acest drept. Aceasta decadere nu a fost dispusa prin
hotararea de condamnare.
Dar in speta exista o cauza de nulitate absoluta a hotararii rezultata din incalcarea art. 1910, alin. 3 NCC. Aceasta
cauza consta in lipsa consimtamantului lui A la inlocuirea administratorului unic. Este o cauza de nulitate absoluta
deoarece:
a. Lipsa consimtamantului la incheierea unui act atrage nulitatea absoluta, cu exceptia cazului in care exista o
norma speciala derogatorie, ceea ce nu este cazul in speta;
b. Art. 1910, alin. 5 NCC prevede ca orice clauza contrara dispozitiei prin care numirea sau inlocuirea
administratorului unic s-ar face cu acordul tuturor asociatilor este considerata nescrisa, ceea ce confirma
interesul public al unei asemenea dispozitii.