Sunteți pe pagina 1din 10

În cazul declarării judecătoreşti a morţii, data decesului este:

A. data la care persoana a dispărut;

B. data la care hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă şi irevocabilă;

C. data stabilită prin hotărârea judecătorească de declarare a morții.

Pot renunţa la capacitatea de exerciţiu:

A. majorii;

B. orice persoană, în condiţiile legii;

C. nicio persoană

Legalitatea capacităţii de exerciţiu are în vedere următoarea teză:

A. aceasta este reglementată prin lege;

B. este legal ca orice persoană fizică să aibă capacitate deplină de exercițiu;

C. ambele variante.

Nu intră în categoria îngrădirilor capacităţii de folosinţă cu caracter de sancţiune civilă următoarele


situații:

A. incapacitatea medicilor şi farmaciştilor de a primi donaţii sau legate de la persoana pe care au


tratat-o şi aceasta a decedat de boala respectivă;

B. nedemnitatea succesorală;

C. incapacitatea minorului de a dispune de bunurile sale prin donaţie sau testament.

Capacitatea deplină de exercițiu se dobândește:

A. la împlinirea vârstei de 16 ani prin hotărârea instanței de tutelă;

B. la împlinirea vârstei de 18 ani;

C. ambele variante.

Modificarea actelor de stare civilă priveşte în general următoarele aspecte:

A. nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă;

B. contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;

C. înregistrarea în actul de naştere, la rubrica „numele tatălui”, a unui alt nume decât al acestuia

Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:

A. sediu propriu, patrimoniu propriu, organizare proprie;

B. organizare proprie, autorizaţie de funcţionare, scop propriu;

C. organizare proprie, patrimoniu propriu, scop propriu.

Constituie un mijloc temporar şi subsidiar prin care se asigură ocrotirea minorului:

A. tutela;
B. curatela;

C. ocrotirea părintească.

Dacă data primirii ultimelor informații despre persoana dispărută nu se poate stabili cu exactitate,
termenul de doi ani necesar declarării morții unei persoane prin hotărâre judecătorească se
calculează, după caz, de la:

A. ultima zi a anului calendaristic în care s-au primit ultimele ştiri că persoana era în viaţă;

B. din momentul dispariției;

C. ultima zi a lunii;

Dacă cel pus sub interdicţie este un minor mai mic de 14 ani, efectul punerii sub interdicţie are loc:

A. la data rămânerii irevocabile a hotărârii de punere sub interdicţie;

B. la data stabilită în hotărârea de punere sub interdicţie;

C. la data când minorul dobândeşte capacitate de exerciţiu restrânsă.

Capacitatea deplină de exerciţiu începe:

A. la data când persoana devine majoră;

B. la 16 prin hotărâre judecătorească;

C. ambele variante.

Modificarea numelui de familie determinată de:

A. căsătorie;

B. adopție și schimbări ale filiației

C. ambele variante

Intervine sancţiunea nulităţii absolute a actului civil încheiat:

A. de o persoană juridică fără capacitate de exerciţiu;

B. de o persoană juridică cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă;

C. de o persoană fizică din cadrul persoanei juridice care nu face parte dintr-un organ de conducere.

Prin capacitate de exerciţiu a persoanei fizice definim:

A. aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile;

B. aptitudinea persoanei fizice de a dobândi şi exercita drepturi civile şi de a-şi asuma şi executa
obligaţii civile prin încheierea de acte juridice civile;

C. premisa necesară existenţei capacităţii de folosinţă.

Constituie persoane juridice înfiinţate prin act autorizat:

A. organele puterii judecătoreşti;

B. unităţile administrativ-teritoriale;
C. partidele politice.

Capacitatea de exerciţiu se caracterizează, între altele, prin:

A. egalitate;

B. alienabilitate;

C. universalitate.

Înregistrările de stare civilă făcute de o persoană necompetentă rămân valabile:

A. chiar dacă această persoană nu avea, în realitate, această calitate;

B. numai dacă respectiva persoană a exercitat public atribuţia de delegat de stare civilă;

C. niciuna dintre cele două variante.

Capacitatea de folosinţă, ca regulă, începe:

A. din momentul naşterii;

B. din momentul concepţiei, dar numai în cazul în care copilul se naşte viabil;

C. la data întocmirii certificatului de naştere.

Femeia care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină prin încheierea căsătoriei înainte de a fi
împlinit 18 ani pierde această capacitate:

A. în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ, înainte ca femeia respectivă să fi împlinit 18 ani, dacă
femeia a fost de rea-credinţă;

B. în cazul încetării căsătoriei prin decesul soţului, înainte ca femeia respectivă să fi împlinit 18 ani;

C. prin punerea sub interdicţie

În cazul în care copilul din afara căsătoriei îşi stabileşte filiaţie şi faţă de celălalt părinte:

A. instanța de tutelă va încuviinţa să poarte numele de familie reunite ale celor doi părinţi;

B. părinţii se vor învoi cu privire la numele de familie pe care copilul urmează să-l poarte;

C. instanța de tutelă, la cerere sau din oficiu, va încuviinţa să poarte numele de familie al părintelui
faţă de care filiaţia a fost stabilită mai în urmă.

Nu au capacitate de exerciţiu:

A. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;

B. minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani;

C. minora căsătorită.

Acţiunea prin care se urmăreşte înlăturarea unei stări civile, pretins nereale şi înlocuirea ei cu alta,
pretins reală, constituie:

A. acţiune în reclamaţie de stat;

B. acţiune în modificare de stat;


C. acţiune în contestaţie de stat.

Constatarea morţii unei persoane fizice se realizează:

A. moartea constatată fizic, direct;

B. constatarea judecătorească a morţii;

C. ambele variante.

Caracterul juridic al intangibilităţii capacităţii de folosinţă a persoanei fizice exprimă:

A. aptitudinea generală şi abstractă de a avea drepturi şi obligaţii civile;

B. imposibilitatea limitării ori îngrădirii, decât în cazurile expres prevăzute de lege;

C. ambele variante.

Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:

A. sediu propriu, patrimoniu propriu, organizare proprie;

B. organizare proprie, autorizaţie de funcţionare, scop propriu;

C. organizare proprie, patrimoniu propriu, scop propriu.

Modificarea numelui de familie poate fi determinată de:

A. schimbări ale filiației;

B. tăgada paternităţii copilului din căsătorie;

C. admiterea contestaţiei recunoaşterii unui copil din afara căsătoriei.

Modificarea stării civile:

A. implică întotdeauna și modificarea numelui;

B. implică cel mai adesea și modificarea numelui;

C. nu are implicații cât privește numele de familie al persoanei fizice.

Dacă părinţii nu se învoiesc asupra numelui pe care urmează să-l poarte copilul, numele acestuia va
fi stabilit de :

A. instanța de tutelă;

B. oficiul pentru evidența persoanelor;

C. primărie.

Persoana juridică dobândeşte capacitatea de folosinţă anticipată:

A. de la data actului de înfiinţare;

B. de la data înregistrării;

C. de la data actului de autorizare.

Actele juridice încheiate de o persoană fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu
restrânsă, fără încuviinţarea legală:
A. sunt nule;

B. sunt anulabile;

C. nicio variantă.

Dacă data morţii din hotărârea declarativă de moarte este inexactă, se poate cere:

A. anularea datei;

B. rectificarea ei;

C. ratificarea ei.

La încheierea căsătoriei, soţii:

A. sunt obligaţi să aleagă un nume comun;

B. pot să aleagă un al treilea nume;

C. pot să-şi păstreze numele dinaintea căsătoriei.

Actele de stare civilă reprezintă o specie de acte:

A. autentice;

B. sub semnătură privată;

C. sinalagmatice

Cel declarat mort este socotit că a încetat din viață:

A. la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții;

B. la data primirii ultimelor știri cu privire la persoana dispărută;

C. la data la care hotărârea de declarare a morții rămâne definitivă.

Au capacitate de exerciţiu restrânsă:

A. persoanele lipsite de capacitate de folosinţă;

B. persoanele lipsite de discernământ;

C. minorii între 14 şi 18 ani

Intervine sancţiunea nulităţii absolute a actului civil încheiat:

A. de o persoană juridică fără capacitate de exerciţiu;

B. de o persoană juridică cu încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă;

C. de o persoană fizică din cadrul persoanei juridice care nu face parte dintr-un organ de conducere.

Măsura decăderii din drepturile părinteşti este:

A. o pedeapsă mixtă, atât de dreptul familiei, cât şi de drept civil;

B. o pedeapsă complementară;

C. o măsură de protecţie pentru minor.


Are valoare de adevăr afirmaţia:

A. tutela este o sarcină obligatorie, neputând fi refuzată în nici un mod;

B. tutela este instituită în considerarea persoanei tutorelui (intuitu personae);

C. tutela este o activitate remunerată.

Femeia care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină prin încheierea căsătoriei înainte de a fi
împlinit 18 ani pierde această capacitate:

A. în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ, înainte ca femeia respectivă să fi împlinit 18 ani, dacă
femeia a fost de rea-credinţă;

B. în cazul încetării căsătoriei prin decesul soţului, înainte ca femeia respectivă să fi împlinit 18 ani;

C. prin punerea sub interdicţie.

Constituie un mijloc temporar şi subsidiar prin care se asigură ocrotirea minorului:

A. tutela;

B. curatela;

C. ocrotirea părintească.

Numele copilului din căsătorie ai cărui părinți nu au un nume comun, se va stabili după cum
urmează:

A. în toate cazurile, va lua numele reunite ale părinților;

B. întotdeauna se va stabili prin decizie administrativă;

C. niciuna dintre variante.

Persoana juridică dobândeşte capacitatea de folosinţă anticipată:

A. de la data actului de înfiinţare;

B. de la data înregistrării;

C. de la data actului de autorizare.

114. Capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice încetează odată cu:

A. încetarea persoanei juridice;

B. dobândirea capacităţii de folosinţă deplină;

C. dobândirea capacităţii de exerciţiu.

Modificarea numelui de familie determinată de:

A. căsătorie;

B. adopție și schimbări ale filiației

C. ambele variante

Majorul pus sub interdicţie judecătorească:


A. nu are capacitate de folosinţă;

B. nu are capacitate de exerciţiu;

C. are capacitate de exerciţiu restrânsă.

Pot renunţa la capacitatea de exerciţiu:

A. majorii;

B. orice persoană, în condiţiile legii;

C. nicio persoană.

Sunt îngrădiri ale capacităţii de folosinţă cu caracter de sancţiune:

A. decăderea din drepturile părintești;

B. situaţia minorului care nu poate dispune prin liberalități;

C. incapacitatea minorului lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă


de a dispune de bunurile sale în folosul tutorelui său

O persoană fizică:

A. poate fi lipsită în tot de capacitatea de folosinţă;

B. poate fi lipsită în parte de capacitatea de folosinţă;

C. nicio variantă.

Minorul de 14 ani poate încheia în mod valabil, personal şi singur:

A. contract de ipotecă;

B. testament;

C. acte de conservare.

Constituie principalul sediu al materiei cu privire la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice:

A. Codul civil;

B. Decretul nr. 167∕1958;

C. Decretul nr. 31∕1954

Poate cere schimbarea numelui de familie:

A. persoana fizică majoră;

B. minorul de 16 ani căsătorit;

C. minorul de 16 ani necăsătorit.

Persoana juridică dobândeşte capacitatea de folosinţă anticipată:

A. de la data actului de înfiinţare;

B. de la data înregistrării;
C. de la data actului de autorizare.

Este o măsură de ocrotire dispusă numai de către instanţa de judecată:

A. Este o măsură de ocrotire dispusă numai de către instanţa de judecată:

B. Este o măsură de ocrotire dispusă numai de către instanţa de judecată:

C. punerea sub interdicţie.

ntroducerea în instanţă a acţiunii pentru declararea judecătorească a morții aparţine:

A. doar soţului supravieţuitor;

B. tuturor rudelor de gradul I ale celui presupus dispărut;

C. oricărei persoane interesate (rude, creditori, procuror).

Constituie atribute de identificare a persoanei fizice:

A. numele, sediul, starea civilă;

B. numele, domiciliul, starea civilă;

C. numele, capacitatea civilă, starea civilă.

Caracterul juridic al intangibilităţii capacităţii de folosinţă a persoanei fizice exprimă:

A. aptitudinea generală şi abstractă de a avea drepturi şi obligaţii civile;

B. imposibilitatea limitării ori îngrădirii, decât în cazurile expres prevăzute de lege;

C. ambele variante.

Soţia supravieţuitoare se poate căsători în mod valabil după:

A. data morţii stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;

B. este suficientă şi rămânerea definitivă a hotărârii declarative de moarte a soţului;

C. rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a dispariţiei soţului.

Măsura decăderii din drepturile părinteşti este:

A. o pedeapsă mixtă, atât de dreptul familiei, cât şi de drept civil;

B. o pedeapsă complementară;

C. o măsură de protecţie pentru minor.

Dreptul la nume este:

A. imprescriptibil sub aspect extinctiv;

B. prescriptibil sub aspect achizitiv;

C. prescriptibil sub aspect extinctiv

Printre incapacitățile speciale prevăzute de Codul civil în vigoare se numără și:

A. incapacitatea judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor de a fi cesionarii drepturilor litigioase;


B. decăderea din drepturile părintești;

C. incapacitatea de a fi tutore sau curator.

Dreptul subiectiv la nume are, în conţinutul său, următoarele prerogative:.

A. obligația de a cere îndreptarea greşelilor de scriere a numelui în orice acte;

B. dreptul de a păstra numele, adică de a-l folosi;

C. dreptul de a permite folosirea numelui de către alte persoane.

Cel declarat mort este socotit că a încetat din viață:

A. la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții;

B. la data primirii ultimelor știri cu privire la persoana dispărută;

C. la data la care hotărârea de declarare a morții rămâne definitivă.

Constituie persoane juridice înfiinţate prin act autorizat:

A. organele puterii judecătoreşti;

B. unităţile administrativ-teritoriale;

C. partidele politice.

n ipoteza morţii declarate judecătoreşte:

A. se întocmeşte un act de deces pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte;

B. instanţa eliberează un asemenea act de deces care va însoţi hotărârea judecătorească definitivă şi
irevocabilă a morţii;

C. respectiva hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă a declarării morţii joacă rol de


certificat de deces.

Intervalul de 121 de zile, ca timp legal al concepţiunii copilului, reprezintă:

A. o prezumţie juris et de jure, adică nu poate fi răsturnată prin probă contrarie;

B. o prezumţie juris tantum;

C. o prezumţie ce poate fi infirmată oricând din punct de vedere medical.

Sunt persoane juridice de drept public:

A. agenţii economice de stat;

B. unităţile administrativ-teritoriale;

C. societăţile comerciale cu capital de stat.

Nu au capacitate de exerciţiu:

A. minora căsătorită;

B. persoana pusă sub interdicţie;

C. alienaţii şi debilii mintal.

S-ar putea să vă placă și