Grile - MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

1. Sunt caracteristici ale proprietatii comune pe cote-parti obisnuite:

a. Pluraliatea titularilor dreptului de proprietate;
b. Divizarea intelectuala a dreptului de proprietate intre titulari;
c. Unitatea materiala a bunului asupra caruia poarta dreptul de proprietate comuna pe cote-
parti.
2. In ceea ce priveste dreptul proprietate comuna pe cote-parti:
a. Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si
poate dispune in mod liber de aceasta;
b. Cotele parti sunt prezumate a fi egale, pana la proba contrara;
c. Coproprietarul poate constitui un drept de ipoteca asupra cotei sale parti din drept.
3. In cazul coproprietatii obisnuite, coproprietarii:
a. Exercita concomitent si concurent atributele dreptului de proprietate, exercitand o folosinta
comuna asupra intregului bun.
b. Beneficiile rezultate din folosinta bunului comun sunt impartite in mod egal, desi cotele-
parti ale coproprietarilor nu sunt egale;
c. Suporta proportional cu cotele lor parti cheltuielile presupuse de bunul aflat in
coproprietate.
4. In ceea ce priveste actele de conservare aupra bunului aflat in coproprietate obisnuita:
a. Acestea pot fi facute numai daca exista acordul a majoritatii coproprietarilor;
b. Acestea pot fi incheiate si numai de catre un singur coproprietar fara sa fie nevoie de
acordul celorlati coproprietari;
c. Acestea pot fi incheiate numai cu acordul tuturor coproprietarilor.
5. In ceea ce priveste actele de administrare asupra bunului aflat in coproprietate obisnuita:
a. Acestea pot fi facute numai daca se respecta regula unanimitatii;
b. Acestea, de regula, pot fi facute daca exista acordul coproprietarilor ce detin majoritatea
cotelor-parti din drept;
c. Acestea pot fi facute daca exista acordul majoritatii coproprietarilor.
6. Actele de administrare cu titlu gratuit realizate cu privire la un bun aflat in coproprietate
obisnuita:
a. Pentru a fi incheiate, este necesar a sa fi respectata regula unanimitatii;
b. Pentru a fi incheiate, este necesar acordul majoritatii cotelor parti;
c. Sunt asimilate actelor de dispozitie in raport cu un bun aflat in coproprietate.
7. In ceea ce priveste proprietatea comuna pe cote-parti fortata:
a. De regula, un coproprietar poate folosi bunul comun aflat in coproprietate fortata cu
respectarea folosintei celorlalti coproprietari si fara sa schimbe destinatia bunului comun;
b. Aceasta este caracterizata de principiul potrivit caruia exista un raport de accesorialitate
intre bunul aflat in proprietate fortata si bunul aflat in proprietate exclusiva;
c. Aceasta este caracterizata de faptul ca, in ceea ce priveste cheltuielile presupuse de bunul
aflat in proprietate fortata, acestea se suporta de catre coproprietari proportional cu cota
lor parte din dreptul de proprietate fortata.
8. Se afla in proprietate fortata si urmatoarele:
 a. Partile comune din cladirile cu mai multe spatii locative apartinand unor proprietari diferiti;
b. Despartiturile comune dintre doua fonduri; un bun comun afectat utilizarii a doua sau mai
multe fonduri; amintirile de familie;
c. Bunurile commune necesare sau utile pentru folosirea a doua immobile vecine, situate pe
linia de hotar intre acestea, cum ar fi potecile, fantanile, drumurile si izvoarele.
9. Pentru ca proprietarii asupra unui bun aflat in proprietate fortata sa decida ca unele parti
comune care , de regula, sunt in folosinta tuturor coproprietarilor, sa fie atribuie in folosinta
exclusiva a unora dintre acestia este nevoie:
a. De acordul unanim al tuturor coproprietarilor
b. De acordul majoritatii coproprietarilor;
c. De acordul unei duble majoritati, respective a numarului coproprietarilor si a cotelor-parti
din dreptul de proprietate.
10. In cazul coproprietatii fortate ce poarta asupra partilor comune din cladirile cu mai multe
apartamente ce apartin unor proprietari diferiti, titularul dreptului dreptului de proprietate
fortata:
a. In lipsa unei stipulatii contrare, va avea o cota-parte din bunul aflat in coproprietate fortata
stabilita prin raportarea suprafetei utile a fiecarui spatiu locate la totalul suprafetei utile a
spatiilor locative din cladire;
b. Poate sa instraineze dreptul sau aflat in proprietate fortata independent de dreptul sau
exclusiv asupra spatiului locativ din cladirea cu mai multe apartamente;
c. Are obligatia de a participa la intretinerea spatiului care constituie bunul principal, astfel
incat cladirea sa se pastreze intr-o stare optima.
11. In ceea ce priveste coproprietatea fortata a partilor comune din cladirile cu mai multe
apartamente, in cazul in care are loc distrugerea cladirii intr-o proportie mai mica de jumatate
din valoarea cladirii, coproprietarii, in lipsa unei alte stipulatii in acordul de asociere:
a. Pot solicita vanzarea la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie rezultate
in urma distrugerii si impartirea pretului obtinut proportional cu cota lor parte din drept;
b. Nu pot cere vanzarea la licitatie publica a cladirii, ci sunt obligati sa o refaca, suportand
cheltuielile proportional cu cotele parti pe care le detin;
c. Daca refuza sa urmeze conduita pe care legea o impune in aceasta situatie, sunt obligati sa
cedeze celorlalti coproprietari cotele-parti din dreptul aflat in proprieate fortata si dreptul
lor aflat in proprietate exclusiva, la un pret stabilit prin acordul partilor sau, in caz de
neintelegere, de catre instanta de judecata.
12. In ceea ce priveste despartiturile comune:
a. Acestea sunt, potrivit Codului civil, zidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua
fonduri;
b. Legea le prezuma relativ ca se afla in coproprietate fortata, daca nu rezulta contrariul din
titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate sau daca proprietatea comuna nu a
devenit exclusiv prin uzucapiune, in conditiile legii.
c. Proprietarii fondurilor invecinate sunt obligati printr-o obligatie peopter rem sa contribuie la
construirea unei despartituri comune intre fondurile invecinate.
13. Proprietatea comuna in devalmasie:
a. Presupune existenta mai multor titulari ai dreptului de proprietate care exercita
concomitent si impreuna atributele acestui drept;
 b. Presupune o divizare intelectuala a dreptului in cote-parti;
c. Poate lua nastere printr-un act juridic.
14. Exercitarea dreptului de proprietate devalmasa:
a. Daca se realizeaza prin acte de conservare si de adminstrare, acestea, de regula, se vor
incheia valabil cu respectarea regulilor impuse de gestiunea paralela;
b. Daca se realizeaza prin acte de instrainare asupra bunurilor imobile, atunci este nevoie de
consimtamantul expres al ambilor soti;
c. Daca se realizeaza prin acte de instrainare asupra unuor bunuri mobile, acestea pot fi facute
si fara consimtamantul expres al celuilalt sot, daca actul de instrainare este cu titlu oneros,
iar instrainarea sa nu fie supusa, potrivit legii, unor formalitati de publicitate.
15. Proprietatea devalmasa:
a. Se poate naste numai intre persoane care au calitatea de soti;
b. Se poate naste si intre persoane care nu au calitatea de soti;
c. Este guvernata, in lipsa unor norme prevazute intr-o lege speciala, de regimul comunitatii
legale specific raporturilor patrimoniale dintre soti.
16. Partajul:
A. Poate fi facut prin buna-invoiala;
B. Poate fi facut prin hotarare judecatoreasca;
C. Daca are ca obiect bunuri mobile, poate fi incheiat si sub forma unui inscris sub semnatura
privata sau, chiar, verbal, in acest caz aplicandu-se regulile de proba din dreptul comun cu
privire la actele juridice.
17. Dreptul de a cere partajul:
a. Are natura juridica a unui drept potestativ;
b. Se concretizeaza intr-un act de dispozitie;
c. Reprezinta o manifestare de vointa unilaterala a fiecarui coproprietar.
18. Dreptul de a cere partajul:
a. Este imprescriptibil;
b. Este prescriptibil intr-un termen de 30 de ani de la nasterea dreptului de coproprietate;
c. Actiunea de partaj poate fi solutionata oricand peperioada existentei coproprietatii.
19. Partajul poate fi suspendat:
a. Prin lege;
b. Prin hotarare judecatoreasca;
c. Prin act juridic.
20. In ceea ce priveste partajul:
a. Daca este vorba despre partajul judiciar, acesta nu este posibil in cazul coproprietatii
fortate;
b. Daca este vorba despre partajul judiciar, acesta nu este posibil in cazul proprietatii
periodice;
c. Daca este vorba despre partajul prin buna-invoiala, acesta trebuie facut numai cu acordul
tuturor coproprietarilor care au capacitate deplina de exercitiu, iar, daca unul dintre acestia
nu are capacitate deplina de exercitiu, partajul va putea fi facut numai cu autorizarea
instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.
21. Conventiile de suspendare a partajului:
a. Pot fi facute pe o perioada de maxim 5 ani, cu posibilitate de reinnoire pe o perioada care, la
randul ei, nu poate depasi 5 ani;
b. Pot fi facute pe o perioada de maxim 5 ani si fara posibilitate de reinnoire;
 c. Daca au ca obiect stabilirea de catre coproprietari a starii de coproprietate permanenta,
sunt lovite de nulitate absoluta.
22. Sunt conditii ale conventiei de partaj:
a. Conditiile de validitate ale actului juridic in general;
b. Necesitatea consimtamantului tuturor coproprietarilor;
c. Capacitatea de exercitiu deplina a coproprietarilor.
23. Regula care guverneaza sistarea coproprietatii prin partaj:
a. Este impartirea bunului in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar;
b. Este impartirea bunului prin echivalent, prorportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar;
c. Este vanzarea bunului la licitatie si impartirea pretului obtinut, proportional cu cota-parte a
fiecarui coproprietar.
24. Partajul:
a. Nu poate fi cerut atunci cand unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul;
b. Nu mai poate fi opus cu succes coproprietarului care a uzucapat bunul in conditiile legii;
c. Are efecte constitutive de drepturi.
25. Au valoare de adevar urmatoarele informatii:
a. Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu
coproprietatea si care sunt scadente ori devin scadente in anul in care are loc partajul:
b. Datoriile coproprietati, in lipsa unei stipulatii contrare, vor fi stinse din pretul vanzarii
bunului comun cu ocazia partajului;
c. Datoriile coproprietatii vor fi suportate de catre coproprietarul care va prelua bunul in
natura, in urma realizarii partajului.
26. Au valoare de adevar urmatoarele informatii:
a. Creditorii unui copropietar pot urmari silit cota lui parte din bun si, de asemenea, pot cere
instantei imparteala bunului;
b. In cazul urmaririi silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra unui bun, la pret
egal, coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cote-parti supuse urmaririi silite.
c. Conventiile de suspendare a partajului nu pot fi opuse creditorilor.
27. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
a. Creditorii personali ai unui coproprietar pot sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut
de catre un coproprietar;
b. In cazurile special prevazute de lege creditorii personali ai unui coproprieatar pot, chiar, sa
atace un partaj efectuat;
c. Coproprietarii isi datoreaza, in limita cotelor-parti, garantie pentru evictiune si vicii ascunse,
potrivit dispozitiile legale aplicabile in materia contractului de vanzare-cumparare.
28. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
a. Partajul prin buna invoiala si cel realizat pe cale judecatoreasca pot fi desfiintate pentru
aceleasi cauze ca si contractele;
b. Partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate relativa;
c. Partajul, pentru a fi valabil, trebuie sa cuprinda toate bunurile comune.
29. Proprietatea periodica:
a. Este o modalitate a dreptului de proprietate;
b. Este caracterizata prin faptul ca doua sau mai multe persoane exercita asupra unui bun,
succesiv si repetitiv, atributul folosintei, specific dreptului de proprietate, in intervale de
timp determinate, egale sau inegale;
c. Se poate exercita numai asupra unui bun imobil si poate avea ca titular numai o persoana
fizica.
30. Dreptul de proprietate periodica:
 a. Se poate naste printr-un legat;
b. Se poate naste printr-o conventie;
c. Se poate naste printr-o dispozitie a legii.
31. Dreptul de proprietate periodica:
a. Ofera titularilor sai posibilitatea sa ipotecheze sau chiar sa instraineze intervalul de timp ce
le revine cu privire la bunul aflat in proprietate periodica;
b. Se poate stinge prin radierea dreptului din cartea funciara;
c. Se stinge in cazul pieirii fortuite a bunului.
32. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
a. In cazul proprietatii periodice, actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta
bunului pot fi facute numai cu acordul unei majoritati calificate de doua treimi din cotele de
timp ale coproprietarilor;
b. In cazul in care unul dintre coproprietari tulbura in mod grav exercitarea proprietatii
periodice, acesta va putea fi exclus din forma de proprietate periodica, ca urmare a
acordului unanim al celorlalti coproprietari, la cererea coprorpietarului vatamat;
c. In conditiile legii, excluderea coproprietarului din proprietatea periodica va fi dispusa numai
daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert cumpara cota-parte a celui exclus.