Spete CIVIL II

1. A, primeşte o împuternicire generală de la fratele său B, pentru a adiministra bunurile sale din ţară,
trei imobile, deoarece B urma să locuiască mai mulţi ani în Canada. La două luni, în baza acestei
împuterniciri, A încheie un contract pentru unul dintre imobilele proprietatea lui B prin care conferă
lui X dreptul de a folosi imobilul teren şi construcţie pentru o durată de patru ani, în schimbul
efectuării unor lucrări de modificare a construcţiilor proprietatea lui B. Analizaţi valabilitatea actului
juridic raportat la limitele împuternicirii.

În baza împuternicirii generale primite, B poate încheia doar acte de conservare și de administrare. În
ceea ce privește contractul încheiat între B și X – suntem în prezența unui contract de locațiune (art.
1777, art.1780 alin.1).
Prin urmare, contractul dintre B și X este un act de administrare valabil.
Foarte important de reținut este art. 1784 alin. 3 din care rezultă că locațiunile până la 5 ani sunt acte
de administrare, iar cele care depășesc 5 ani sunt considerate de legiuitor acte de dispoziție.

împuternicirea generală = mandat general limitat la actele de administrare.

Obs. pentru actele de dispoziție trebuie mandat special.
Actul este valabil doar dacă este act de administrare.
Este un contract nenumit pe care îl asemănăm contractului de depozit.
Atunci când avem act cu titlu gratuit nu contează durata pe care a fost încheiat - este act
de dispoziție; dacă e cu titlu oneros, trebuie să fie pe o durată mai mare de 5 ani, în caz
contrar e act de administrare.
e.g. art. 1784 (3) - valabil și contractelor prin care se asigură folosința.
641 (4)
=> este un act de administrare, este valabil.

2. X pleacă în străinătate şi lasă o procură generală de administrare lui Y. Acesta introduce o cerere prin
care solicită înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate a lui X, conform titlului de proprietate
eliberat pe numele său ulterior plecării. Registratorul respinge cererea pe motiv că un act de
dispoziţie nu poate fi făcut decât personal. Analizaţi natura actului.

În baza procurii generale primite, Y poate încheia doar acte de conservare și de administrare.
Cererea prin care Y solicită înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate a lui X, este un act de
conservare, deoarece are drept scop și efect menținerea, păstrarea unei valori economice în
patrimoniul lui X (vezi pag. 468, paragraf 2). Titlul de proprietate este eliberat pe numele lui X, iar tot
ce face Y este să îl facă opozabil terților prin înscrierea în CF.
Astfel decizia registratorului de a respinge cererea lui Y este eronată.

3. A se înţelege cu B, la 30 septembrie 2011 să-i vândă un anumit bun la preţul de 3000 lei. Ei se
întâlnesc pe data de 3 octombrie 2011, când întocmesc un înscris autentic, semnat de către părţi prin
care se constată încheierea contractului şi are loc plata preţului, urmând ca predarea bunului să aibă
loc după trei zile. La 4 octombrie bunul piere fortuit. Analizaţi momentul încheierii contractului şi
problema riscului pieirii fortuite a bunului.

Presupunând că vânzarea are ca obiect derivat un bun mobil, considerăm că:

 Momentul încheierii contractului – 30 septembrie – contractul de vânzare-cumpărare fiind în
speță un contract consensual - art. 1178.
Nota bene: În ipoteza în care bunul vândut este un bun imobil atunci momentul încheierii
contractului este data de 3 octombrie – act solemn – art. 1244.
P.s.: La examen veți sții exact ce fel de bun este vândut
  Riscul pieirii fortuite cade în sarcina debitorului obligației de predare. În speță A este debitorul
obligației de predare deoarece el nu predase încă bunul lui B la momentul pieirii fortuite. Astfel A
va fi nevoit să restituie prețul primit. vezi art. 1274 alin. 1
A rămâne fără bun și fără preț, suportând riscul pierii fortuite.

4. X şi Y sunt părţi într-un litigiu, vizând dreptul de proprietate asupra unui teren intravilan în suprafaţă
de 1000 mp, ambii susţinând că au calitatea de proprietari în baza unor titluri provenind de la autori
diferiţi în cursul anului 2009. În anul 2012 ei încheie o tranzacţie în cadrul litigiului prin care
recunosc fiecare calitatea de proprietar exclusiv al celuilalt pentru o suprafaţă de 500 mp. Asupra
imobilului invocă un drept de folosinţă Z în baza unui contract de închiriere din anul 2010 cu dată
certă încheiat cu X. Analizaţi situaţia juridică a folosinţei asupra bunului.
În primul rând trebuie să reținem că partajul voluntar, încheiat în speță printr-o convenție partaj în
anul 2012 (pe NCC) este considerat de art. 680 alin. 1 – un act constitutiv de drepturi, contrar concepției
anterioare a legiuitorul român (pe VCC) când această convenție era considerată un act declarativ. Astfel
în prima ipoteză în care convenția partaj a fost încheiată în 2012 actul fiind constitutiv va produce doar
efecte ex nunc (pentru viitor). În aceste condiții locațiunea dintre X și Z având dată certă îi este opozabilă
lui Y.

 
5. A şi B sunt coprpoprietari asupra unei case începând cu anul 2005 în calitate de comoştenitori după
defunctul lor tată. În 2010 ei încheie o convenţie de partaj prin care A îl recunoaşte pe B drept
proprietar exclusiv asupra bunului şi primeşte în schimb o sultă de 100.000 lei. Pentru că nu primeşte
sulta la termenul convenit A vine la dvs. în calitate de avocat şi vă cere sfatul ce acţiune are la
îndemână. Dar dacă tranzacţia s-ar fi încheiat în 2012?
Trebuie avute în vedere discuțiile de la speța anterioară, în funcție de data încherii tranzacției, a
convenției de partaj (pe VCC sau pe NCC).

6. Printr-un contract de tranzacție, A și B decid să pună capăt litigiului aflat pe rolul Tribunalului Cluj,
A recunoscând pe B ca proprietar al imobilului înscris în Cartea funciară, obiect al litigiului iar A
primind o sumă de bani. Arătaţi motivat: A) dacă acest act juridic este unul unilateral sau un contract
unilateral sau un contract bilateral; B) dacă este un act juridic oneros sau cu titlu gratuit; C) dacă este
un act juridic consensual, solemn, sau real D) dacă este un act constitutiv, translativ sau declarativ.
a) este un contract, acord de voințe, bilateral, ambele părți fac concesii reciproce;
b) act juridic oneros, fiecare parte are un câștig patrimonial;
c) actele privitoare la imobile înscrise în Cartea funciară trebuie încheiate în formă autentică;
d) tranzacția este un act declarativ, cuprinzând recunoașteri reciproce ale unor situații preexistente.

7. Printr-un înscris autentic întocmit în 4 septembrie se constată, în baza declaraţiilor părţilor, că la 28

august A s-a obligat să dea în folosinţă un apartament la B, imobilul fiind predat la 1 septembrie.
Arătaţi motivat: A) care este momentul încheierii contractului de împrumut de folosinţă (comodat);
B) dacă acest contract este unul unilateral sau bilateral; C) dacă este un act juridic consensual,
solemn sau real; D) dacă contractul este cu titlu oneros sau gratuit.
a) contractul fiind unul real se încheie doar la momentul predării bunului, 1 septembrie
b) este un contract unilateral, obligațiile părților nu sunt reciproce și interdependente;
c) este un contract real;
d) este un act cu titlu gratuit, folosinţa fiind oferită fără contraprestaţie.

8. A și B se obligă să încheie un contract de vânzare cu privire la automobilul proprietatea unei societăți

a lui A din Italia, în schimbul sumei de 10000 de lei, după ce autoturismul va fi înmatriculat în
România în proprietatea lui A. La puțin timp, B ia împrumut, fără dobândă, de la C, suma de 8000 de
lei. Făcând apel la clasificarea actelor juridice în acte unilaterale sau bilaterale, contracte unilaterale
sau sinalagmatice, acte consensuale, solemne sau reale, respectiv acte oneroase și acte gratuite,
arătați argumentat ce fel de act juridic se încheie între A-B și B-C.
A-B: promisiune sinalagmatică de vânzare: act juridic bilateral (contract), după numărul voințelor
exprimate, sinalagmatic (obligații interdependente și reciproce), consensual, (legea nu impune o
formă anume), oneros (fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul obligațiilor
asumate), comutativ (existența obligațiilor părților, la momentul încheierii actului este certă).
B-C: împrumut de consumație: act juridic bilateral, contract unilateral, real (art. 2146C.civ.), gratuit.

9. Printr-o procură generală X împuterniceşte pe fratele său Y să administreze bunurile sale din ţară. În
baza acestei împuterniciri Y vinde câteva lucruri vechi proprietatea lui X pentru a plăti taxele,
impozitele şi întreţinerea la imobilele proprietatea acestuia, încheie un contract cu un agent imobiliar
pentru a găsi un cumpărător pentru o casă proprietatea lui X şi garantează cu un bun proprietatea lui
X un împrumut luat pentru nevoile sale personale. Analizaţi argumentat valabilitatea acestor
contracte.

Barem:
a) Procura generală permite încheierea actelor de conservare şi de administrare, nu şi a actelor de
dispoziţie, actele în cauză, deşi acte de dispoziţie prin natura lor pot fi analizate ca acte de
administrare a patrimoniului şi prin urmare sunt valabile;
b) încheierea unui contract de intermediere imobiliară este un act de administrare valabil;
c) garantarea obligaţiilor unei alte persoane dă naştere unui act de dispoziţie, nevalabil.

10. Printr-un înscris sub semnătură privată se constată, în baza declaraţiilor părţilor, că, în urmă cu o
săptămână A a vândut un generator electric la B, rămânând de achitat o diferenţă de preţ de 2000 lei.
Arătaţi motivat: A) care este momentul încheierii actului juridic; B) dacă acest act juridic este unul
unilateral sau un contract; C) dacă este un act juridic consensual, solemn, real.

Barem:
a) în urmă cu o săptămână
b)un contract
c) consensual

11. Printr-un înscris autentic întocmit în 10.06. se constată, în baza declaraţiilor părţilor, că la 03.06. A s-
a obligat să dea în folosinţă un apartament la B, imobilul fiind predat la 08.06.. Arătaţi motivat: A)
care este momentul încheierii contractului de împrumut de folosinţă (comodat); B) dacă acest act
juridic este unul unilateral sau un contract; C) dacă este un act juridic consensual, solemn sau real;
D) dacă contractul este cu titlu oneros sau gratuit.

Barem:
a) contractul fiind unul real se încheie doar la momentul predării bunului, 08.06.
b) este un contract, fiind încheiat de două părţi;
c) este un contract real;
d) este un act cu titlu gratuit, folosinţa fiind oferită fără contraprestaţie.

12. Între A şi B are loc o înţelegere verbală, la 01.02.2016, prin care primul închiriază lui B un
apartament, predat chiriaşului după o săptămână, de faţă cu doi martori. Arătaţi argumentat: a) când
s-a încheiat contractul?

Barem: Locațiunea este un contract consensual, contractul s-a încheiat valabil la momentul
acordului de voințe – 01.02.2016.

13. Printr-un înscris autentic notarial se constată, în baza declaraţiilor părţilor, că A a dat o sumă de bani
lui B cu titlu de împrumut fără dobândă. Arătaţi motivat: A) dacă acest act juridic este unul
unilateral sau un contract; B) dacă este un act juridic oneros sau cu titlu gratuit; C) dacă este un act
juridic consensual, solemn, sau real.

Barem:
 a) este un contract deoarece s-a format prin întâlnirea a două voinţe;
b) este un act cu titlu gratuit, deoarece nu se percepe dobândă; este un contract real, care se formează
valabil la momentul predării sumei de bani împrumutată.

14. A este proprietar al unei case, dar locuiește în străinătate, și acordă o procură generală lui B pentru
administrarea acestui imobil. În urma unei furtuni puternice casa este serios afectată, iar mandatarul
B angajează imediat lucrări, la un cost mai mare decât cel obișnuit, pentru repararea acoperișului și a
pereților afectați de ploaie. După o lună el angajează lucrări de amenajare și modernizare a bucătăriei
vechi, dar încă funcționale ale imobilului, iar ulterior demolează grajdul din curtea casei, apreciind
că nu mai este util. Arătați motivat: A) în ce categorie de acte se încadrează fiecare dintre aceste
acte din prisma clasificării actelor juridice în funcție de consecințele economice pe care le atrag; B)
Dacă astfel de acte puteau fi încheiate de B în baza procurii generale de administrare.

Barem:
a) Lucrările de reparație ale casei sunt acte de conservare, fiind necesare și urgente, evitând
deteriorarea casei; lucrările de amenajare a bucătăriei sunt acte de administrare deoarece profită
imobilului dar nu sunt urgente;
c) Actul de demolare este unul de dispoziție, modificând obiectul derivat al dreptului de proprietate;
b) Mandatarul cu procură generală poate încheia doar actele de conservare și de administrare, nu și
cele de dispoziție.

15. A, în calitate de angajat al unei societăţi B, semnează un act intitulat Angajament de plată prin care
recunoaşte săvârşirea unei abateri de la Regulamentul de ordine interioară al societăţii şi se obligă să
repare prejudiciul astfel cauzat de 5000 lei. După şase luni acesta solicită Instanţei anularea
convenţiei pentru violenţă morală, arătând faptul că a fost forţat să semneze acel Angajament de
plată de către conducerea societăţii B, care l-a ameninţat că, în caz contrar, va derula ancheta
disciplinară conform Codului Muncii şi, dat fiind că existau probe privind vinovăţia sa, urma să-i fie
desfăcut contractul de muncă, şi chiar să fie formulată o plângere penală împotriva sa. Analizaţi
cererea lui A. (art. 1216, 1217, 1219)

Barem:
Conform art. 1216 alin. 1 contactul poate fi anulat pentu violență atunci când partea a contractat sub
imperiul unei temeri justificate induse, FĂRĂ DREPT, de cealaltă parte.
De asemenea contractul va fi anulat și atunci când temerea insuflată are la bază un drept care este
însă exercitat cu scopul de a obține avantaje injuste – art. 1217, art. 15.
Astfel, consider că actul intitulat Angajament de plată nu va fi anulat pentru violență deoarece
societatea B nu și-a exercitat dreptul în mod abuziv pentru a obține avantaje injuste, ci doar pentru
repararea prejudiciului cauzat de angajat în valoare de 5000 lei.
Eventual am putea fi în prezența unei temeri reverențioase care potrivit art. 1219 nu atrage anularea
contractului. (relație de subordonare) – vezi ex. din carte.

16. 2. X, societate cu scop lucrativ, are o datorie față de Y de 100.000 lei exigibilă de mai mult de 1 an.
Prin contract nu s-a prevăzut nici o penalitate pentru executarea cu întârziere a obligației. Y, cu
prilejul unor negocieri cu reprezentanții lui X solicită plata sumei datorate plus o penalitate de 10 ori
mai mare decât dobânda legală cu titlu de penalități de întârziere, amenințând că, în caz contrar, va
introduce o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, fapt care ar atrage evident retragerea
sprijinului băncilor, esențial pentru X în această perioadă dificilă. În aceste condiții X încheie cu Y o
tranzacție prin care convin plata întregii sume solicitate de X. Analizați valabilitatea tranzacției.

Barem:
Atenție – vreau să analizați această speță în comparație cu prima speță pentru a observa abuzul de
drept – urmărirea unor avantaje injuste – art. 1217, art. 15.
Astfel se poate observa cum societatea X amenință societatea Y cu deschiderea procedurii de
insolvență dacă aceasta din urmă nu plătește o penalitate imensă (de 10x dobânda legală).
În concluzie, contractul va fi anulat pentru violență deoarece temerea insuflată prin exercițiul unui
drept (introducerea cererii de deschidere a insolvenței) este făcută cu scopul de a obține avantaje
injuste (penalități imense). – art. 1217.

17. 3. A închiriază la B un apartament, printr-un act sub semnătură privată, pe o durată de şase ani, la un
preţ cu 40% mai mare decât cel al pieţei, profitând de starea de necesitate în care se găsea B. Dupa
trei luni, A donează apartamentul lui C printr-un act sub semnătură privată. Arătaţi motivat: a) care
este sancţiunea aplicabilă contractului încheiat între A şi B; b) care este sancţiunea aplicabilă
contractului încheiat între A şi C; c) care este diferenţa de regim juridic între cele două sancţiuni
aplicabile; d) care este diferenţa între efectele celor două sancţiuni.

Barem:

a) Locațiunea este un contract consensual care se încheie prin simplul acord de voințe. Forma scrisă
este necesară doar ad probationem, nu ad validitatem. - art. 1174 alin.2; art. 1178; art. 1781.
Cu toate acestea contractul va fi anulat (nulitate relativă) prin invocarea stării de necesitate
deoarece A a profitat de situația în care se afla B. – art. 1218.
Nota bene – ni se specifică în speță că suntem în prezența unei stări de necesitate, nu mai trebuie să o
verificăm noi de această dată.
b) Contractul de donație dintre A și C va fi lovit de nulitate absolută deoarece trebuia încheiat în
formă atentică, nu prin înscris sub semnătură privătă. – art. 1011.
c) vezi speța de la seminarul anterior in care se face diferenta
d) Indiferent de nulitatea care intervine (relativă sau absolută) efecte sunt aceleași. Acest aspect este
conturat în art. 1254.

18. 4. A vinde lui B un autoturism la un preţ de trei ori mai mic decât valoarea sa reală, datorită stării de
necesitate în care se afla. Arătaţi motivat: a) dacă A poate cerere desfiinţarea contractului, pentru ce
motiv şi care este sancţiunea? b) dacă A poate cere daune-interese? c) dacă contractul este susceptibil
de adaptare? d) dacă contractul este susceptibil de ratificare?

Barem:
a) A poate invoca nulitatea relativă a contractului pentru violență;
b) violența fiind un delict civil se pot solicita și daune-interese suplimentare;
c) adaptarea nu operează decât în caz de eroare sau leziune, nu și violență;
d) ratificarea vizează însușirea de către mandante a unui act făcut de mandatar cu depășirea limitelor
împuternicirii și nu are legătură cu situația din speță.

19. A este fiul și curatorul lui B, persoană care din cauza bătrâneții și a bolii a fost plasată sub curatelă.
Acesta din urmă deține în proprietate o locuință în localitatea Cluj-Napoca. A dorește să cumpere de
la B bunul respectiv, spunându-i acestuia că nu îi va mai asigura traiul necesar dacă B nu va consimți
la respectiva vânzare. B consimte. Arătați argumentat: a) Dacă B are capacitatea necesară pentru a
vinde. b) Dacă actul juridic este încheiat valabil din perspectiva consimțământului lui B.

Barem:
a) B este pe deplin capabil. Curatela nu implică pierderea capacității de exercițiu. – art. 178 lit. a.,
art. 181.

ATENȚIE - la seminar am discutat și de ipoteza în care B a fost pus sub interdicție, ipoteză în care
acesta își pierde capacitate de exercițiu la momentul rămânerii definitive a hotărârii de punere sub
interdicție, iar contractul ar putea fi anulat pe acest motiv. În această situație am vorbi de tutelă, A ar
fi tutorele lui B. - art. 164, 170, 172.
b) Consimțământul lui B este smuls prin violență. Analiza violenței viciu de consimțământ: ( temere ce
determină încheierea actului prin raportare la situația lui B, insuflată de amenințarea cu un rău:
pericol grav, iminent, inevitabil, prezent). Violența este determinantă, iminentă și ilegitimă.
 20. Între X şi Y se încheie un contract de antrepriză, prin care Y, în calitate de antreprenor se obligă faţă
de X, în calitate de client, să efectueze o lucrare cu materialele sale în schimbul preţului de 10.000
lei, la un termen de două luni. La împlinirea termenului Y notifică pe X că lucrarea este gata, însă
acesta, refuză să ridice lucrarea, deoarece aflase între timp că preţul real al unei astfel de lucrări era
de 4000 – 4500 lei. Printr-o notificare antreprenorul arată, cu dovezi, faptul că la momentul împlinirii
termenului de predare o astfel de lucrare valora 5000-5500 lei.
Barem:
Ce momente trebuie să avem în vedere atunci când apreciem disproporția dintre prestații în cazul
leziunii?
1. Momentul încheierii contractului – art. 1221 alin. 1; art. 1222 alin. 2 T1.
2. Momentul introducerii cererii de anulare a contractului. – art. 1222 alin. 2 T2.

Astfel dacă considerăm că la momentul încheierii contractului valoarea reală a lucrării era de 4000-
4500 lei, atunci disproporția de 50% este prezentă. – art. 1222 alin.2 T1.
Cu toate acestea, la momentul predării valoarea lucrării a crescut, ceea ce înseamnă că la momentul
introducerii cererii de anulare disproporția nu mai subzistă, este sub 50%, acțiunea se va respinge pe
baza art. 1222 alin.2 T2.
Leziunea la major este doar pe noua reglementare (NCC), nu și pe vechea reglementare
(era doar pentru minor).

21. Între A şi B se încheie un contract pentru executarea unei lucrări. Valoarea lucrării este de 10000 lei.
Cu toate acesta părţile, în considerarea faptului că între ele au mai existat raporturi contractuale,
convin ca lucrarea să fie executată contra sumei la 7000 lei, pe care beneficiarul urmează să-l
plătească cu ocazia recepţiei finale. Între timp, materialele de construcţie se scumpesc în asemenea
măsură încât valoarea lucrării ajunge la suma de 15000. Întrucât clientul refuză o renegociere a
preţului lucrării în 0şi doreşte să-l atace printr-o acţiune în anulare. Arătaţi 3 motive pentru care l-aţi
sfătui să nu introducă o astfel de acţiune.

Barem:

Antreprenorul nu ar trebui să introducă o acțiune în anulare pentru leziune deoarece:

Pentru a exista leziune disproporția trebuie să existe la momentul încheierii contractului, nu să
survină ulterior acestui moment. Putem însă invoca impreviziunea dacă sunt îndeplinite condițiile
acesteia. – art. 1271 alin. 3.
Părțile și-au asumat disproporția valorică inițială de 3000 lei la momentul încheierii contractului
în considerarea faptului că între ele au mai existat raporturi contractuale. Ne putem gândii la o
reducere oferită de antreprenor pentru consolidarea relațiilor contractuale.
Chiar și în ipoteza în care instanța constată că disproporția inițială nu ar fi fost asumată de către
antreprenor, tot nu am putea invoca leziunea deoarece acestă disporporție nu cel puțin la nivelul
de 50%. – art. 1222 alin. 2.

22. A, minor în vârstă de 16 ani, încheie în octombrie 2011 un contract de închiriere pe o durată de 6 ani
cu B, de la care închiriază un apartament în Cluj-Napoca, pe durata preconizată a studiilor liceale şi
facultăţii, la preţul pieţei, de 400 euro pe lună, fără posibilitate de denunţare unilaterală. După un an
şi jumătate, reprezentantul legal al minorului solicită anularea contractului pentru leziune, raportat la
faptul că pe piaţă chiria pentru acelaşi apartament în ultimele şase luni era de 200 – 250 euro pe lună.
Analizaţi cererea sa.

Barem:

În speță regăsim aparent două motive de anulare a locațiunii încheiate de minor.

Nulitatea relativă poate fi invocată în primul rând pentru lipsa capacității de depline de exercițiu a lui
A.
Astfel, raportat la art. 1784 alin. (3), locațiunile încheiate pentu o perioadă de peste 5 ani sunt
considerate acte de dispoziție.
Trecem ulterior să verificăm ce acte poate încheia singur minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Analizând art. 41 alin. (3) constatăm faptul că minorul nu putea încheia valabil contractul de
locațiune, pe o perioadă de 6 ani, fără acordul reprezentantului legal.
Sancțiunea care intervine este nulitatea relativă a contractului de locațiune. – art. 1251.

De asemenea, s-ar putea cere anularea contractului ca fiind lezionar, deoarece disporporția fiind
vorba de un minor, va fi raportată la starea sa patrimonială, la avantajele obținute de minor din
contract ori la ansamblul circumstanțelor.
Astfel, chiar dacă minorul la momentul încheierii locațiunii este obligat la o chirie la nivelul pieței
(neexistând o disproporție valorică), dacă ne raportăm la ansamblul circumstanțelor (durata de 6 ani,
fără posibilitate de denunţare unilaterală) am putea cere anularea contractului pentru leziune.
CU TOATE ACESTEA, acțiunea introdusă de reprezentantul legal al minorului va fi respinsă ca
prescrisă deoarece acesta introduce acțiunea în anulare la un an și jumătate după încheierea
contractului.

Atenție la diferențele dintre leziuni – când este vorba de minori/majori

23. A vinde vărului său primar, B un teren agricol la un preţ reprezentând jumătate din preţul pieţei, date
fiind relaţiile apropiate de rudenie şi întrajutorare dintre ei. Terenul râmăne în posesia vânzătorului,
urmând a fi predat după doi ani. După un an A decedează, iar moştenitorii săi refuză predarea
terenului. În cadrul acţiunii formulate de B împotriva lor pentru predarea bunului, moştenitorii
invocă, pe cale de excepţie, leziunea contractului, arătând că preţul este şi la această dată jumătate
din cel de piaţă, iar B a ascuns faţă de ei valoarea reală a preţului plătit. Arătaţi argumentat: a) dacă
pot moştenitorii invoca leziunea pe cale de excepţie; b) dacă contractul este afectat de leziune; c)
dacă în ceea ce priveşte invocarea leziunii s-a împlint termenul de prescripţie.

Barem:
a) de principiu leziunea poate fi invocată şi pe cale de excepţie dacă sunt întrunite condiţiile legale.
b) în speţă nu operează leziunea, disproporţia între prestaţii ese una asumată de către părţi, în
considerarea relaţiilor de rudenie;
c) invocarea leziunii pe cale de excepţie se prescrie în termen de un an, deci termenul s-a împinit la
data decesului lui A. – art. 1223.

24. Între creditorul A şi debitorul B – persoane capabile - există un proces cu privire la o creanţă în
valoare de 10.000 lei. Pe parcursul procesului, A vinde creanţa sa lui C la preţul de 4.000 lei. C
continuă procesul împotriva lui B şi îl pierde. Dorind să recupereze cei 4.000 lei plătiţi lui A, B
introduce o acţiune cerând anularea contractului prin care a cumpărat creanţa, pe motiv că acesta este
lezionar din moment ce nu a recuperat în urma procesului nici cei 4000 lei plătiţi lui A cu titlu de
preţ. A solicită respingerea acţiunii pe motiv că leziunea poate fi invocată doar de către minori
Pronunţaţi-vă motivat asupra cererii reclamantului şi a solicitării pârâtului.

Barem:

Avem în vedere doar contractul dintre A-C. Contractul este unul aleatoriu deoarece oferă cel puțin
uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi ce depind de un
eveniment viitor și incert. – art. 1173 alin.2.

NU POT fi atacate pentru leziune contractele aleatorii. De ce? Părțile și-au asumat riscul unei
eventuale disproporții între prestații. – art. 1224.

B când a cumpărat dreptul litigios de la A a previzionat că poate câștiga procesul sau îl poate pierde.
Deci și-a asumat acest risc. Contractul fiind unul aleatoriu.
 25. A încheie un contract de închiriere cu B în anul 2012 cu privire la un apartament din Cluj-Napoca, pe
o durată de 10 ani la o chirie de 200 euro/lună. Contractul este încheiat sub condiţia ca fiul lui A să
se mute în Cluj cu serviciul, caz în care ar avea nevoie de apartament. În 2014 fiul lui A solicită un
transfer la Cluj pe care nu îl obţine. A află că transferul a fost împiedicat de către B. El vine la dvs.
ca avocat şi vă cere sfatul.

Barem:
Condiția se va considera îndeplinită potrivit art. 1405 alin.(1) .

26. X vinde la Y un apartament proprietatea sa, la preţul de 100.000 euro, sub condiţia suspensivă ca Y
să primească, în termen de două luni, un credit de la bancă pentru a achita diferenţa de preţ de 80.000
euro. Cu o zi înainte de împlinirea termenului de două luni Y declară că renunță la condiție deoarece,
deși nu a reușit să obțină un credit, a făcut rost de finanțare din altă parte și poate achita prețul. La
două luni şi o zi de la încheierea contractului X vinde imobilul în favoarea unui terţ Z la preţul de
120.000 euro. Analizaţi situaţia juridică.

Barem:
În primul rând, trebuie să stabilim în favoarea cui a fost stipulată condiția, deoarece doar acela poate
renunța liber la ea – art. 1406. Din informațiile culese din speță, putem concluziona că respectiva
condiție a fost stipulată în favoare lui Y. Astfel renunțarea acestuia este valabilă, obligația devenind
una simplă.
X la momentul încheierii contractului cu Z nu mai deținea în patrimoniul său dreptul de proprietate
asupra imobilului, care a fost transmis către Y cu o zi înainte de împlinirea celor două luni, când
acesta din urmă a renunțat la condiție.
Vânzarea bunului altuia – contractul dintre X și Z – art. 1683.

27. A încheie un contract de închiriere cu B în anul 2012 cu privire la un apartament din Cluj-Napoca, pe
o durată de 10 ani la o chirie de 100 euro/lună. Contractul este încheiat sub condiţia ca B, chiriaşul,
în calitatea sa de coordonator de proiecte europene, să nu impute nimic lui A în modul de
implementare al proiectului. După un an A este sancţionat. Analizaţi soarta contractului.
Barem:
Art. 1402 – Condiție ilicită
Având în vedere durata de 10 ani și suma modică pentru care s-a încheiat locațiunea, am putea
concluziona că nulitatea absolută va lovi întregul contract deoarece acea condiție ilicită reprezintă
însăși cauza contractului
28. Un contract este afectat de o condiţie rezolutorie care depinde de voința creditorului. Arătaţi motivat:
a) dacă este valabil contractul încheiat sub această condiţie? b) dacă părțile pot conveni ca efectele
condiției să se producă numai pentru viitor? c) dacă între părţi se produc efecte anterior împlinirii
condiţiei? d) ce se întâmplă cu contractul dacă condiția este imorală?
Barem:
a) condiția potestativă din partea creditorului este valabilă spre deosebire de cea suspensivă din
partea debitorului - art. 1403;
b) efectul retroactiv al condiției nu este imperativ, părțile pot conveni ca efectele condiției să producă
efecte numai pentru viitor art. 1407 alin. (1) teza a-2a;
c) contractul se execută pur și simplu până la împlinirea condiției rezolutorii;
d) de principiu clauza conținând condiția este considerată nescrisă, prin excepție, dacă reprezintă
cauza contractului, poate atrage nulitatea absolută a acestuia – art. 1402.

29. Un contract este afectat de o condiţie suspensivă cauzală, iar una dintre părți, cu rea-credință,
împiedică realizarea ei. Arătaţi motivat: a) dacă între părţi se produc efecte în baza contractului; b)
dacă valabilitatea contractului poate fi afectată în speţă de împiedicarea realizării condiției; c) dacă
anterior împlinirii condiţiei o parte poate solicita restituirea a ceea ce a executat în baza contractului;
d) dacă dobânditorul sub condiţie suspensivă poate înstrăina dreptul său anterior împlinirii condiţiei.

Barem:
a) de principiu contractul produce efecte de la momentul împlinirii condiţiei suspensive, iar condiția
se consideră împlinită la momentul la care realizarea ei este împiedicată – art. 1405 alin. (1);
b) nu poate fi afectată valabilitatea, este o cauză ulterioară încheierii actului, sancțiunea este
considerarea condiției ca fiind îndeplinită;
c) da, deoarece efectele contractului sunt incerte până la împlinirea condiţiei – art. 1343;
d) da, poate înstrăina dreptul sub condiţie – 1408 alin. (1).

30. În cadrul unui proces, reclamantul A cere obligarea lui B la plata preţului datorat în baza unui
contract. Pârâtul invocă faptul că reclamantul nu a dovedit existenţa cauzei contractului şi faptul că
acesta este afectat de o condiție rezolutorie ilicită esențială. Arătaţi argumentat în ce măsură
aspectele invocate pot afecta admiterea cererii.

Barem:
a) existența și valabilitatea cauzei unui contract se prezumă, reclamantul uzează de prezumție,
pârâtul este cel care trebuie să probeze lipsa cauzei, prin urmare susținerea nu afectează admiterea
acțiunii – art. 1239;
b) dacă condiția ilicită are caracter esențial, întregul contractul este lovit de nulitate absolută, instanța
fiind obligată de altfel să invoce din oficiu această sancțiune - art. 1402; art. 1247 alin. (3).

31. Un contract este afectat de o condiţie suspensivă pur potestativă. Arătaţi motivat: a) dacă între părţi
se produc efecte anterior împlinirii condiţiei; b) dacă valabilitatea contractului poate fi afectată în
speţă de această condiţie; c) dacă anterior împlinirii condiţiei o parte poate solicita restituirea a ceea
ce a executat în baza contractului; d) dacă dobânditorul sub condiţie suspensivă poate înstrăina
dreptul său anterior împlinirii condiţiei.
Barem:
a) de principiu contractul nu produce efecte anterior împlinirii unei condiţii suspensive;
b) condiţia pur potestativă ce depinde exclusiv de voinţa debitorului nu produce niciun efect – art.
1403;
c) da, deoarece efectele contractului sunt suspendate până la împlinirea condiţiei, sunt incerte – art.
1343;
d) poate înstrăina dreptul sub condiţie – art. 1408.

32. Un contract de depozit cu titlu oneros se încheie pe o durată de 5 luni, urmând ca bunul să se predea
după 10 zile. Contractul este afectat de o condiţie rezolutorie. Arătați argumentat: a) dacă anterior
împlinirii condiţiei se naşte obligaţia de preluare a bunului în depozit? b) din ce moment va produce
efecte contractul? c) din ce moment poate deponentul să solicite restituirea bunului? d) din ce
moment va curge termenul de prescripţie al acţiunii pentru restituirea bunului lăsat în depozit?

Barem:
a) contractul fiind unul real, obligația de preluare a bunului ia naștere doar la momentul predării
bunului;
b) condiția rezolutorie nu afectează executarea contractului anterior împlinirii sale, astfel contractul
produce efecte de la momentul predării bunului, când se formează valabil;
c) de principiu deponentul poate oricând solicita restituirea bunului, termenul fiind în favoarea sa, cu
condiția să achite costul depozitului;
d) dacă se împlinește condiția rezolutorie anterior împlinirii termenului de la momentul împlinirii
condiției, în caz contrar de la momentul împlinirii termenului de 5 luni.
33. Un contract este afectat de o condiţie suspensivă mixtă. Una dintre părți împiedică realizarea
condiției la 01.06.2016 Arătaţi motivat: a) dacă între părţi se produc efecte anterior datei de
01.06.2016; b) dacă anterior datei de 01.06.2016 o parte poate solicita restituirea a ceea ce a executat
în baza contractului; c) dacă împiedicarea realizării condiției afectează valabilitatea contractului; d)
dacă în speţă contractul produce efecte.
Barem:
a) condiția suspensivă împiedică producerea efectelor până la împlinire - art. 1400;
b) obligațiile nu se nasc până la împlinirea condiției, se poate cere restituirea a ceea ce s-a
executat - art. 1343;
c) efectul împiedicării realizării condiției este acela că se consideră îndeplinită condiția,
valabilitatea nu este afectată;
d) contractul produce efecte, condiția fiind considerată îndeplinită – art. 1405 alin. (1).

34. Un contract este afectat de o condiţie suspensivă care depinde de voința soției creditorului. Arătaţi
motivat: a) dacă este valabil contractul încheiat sub această condiţie? b) dacă una dintre părți poate
constitui garanții pentru executarea contractului în favoarea celeilalte părți anterior împlinirii
 condiției? c) dacă între părţi se produc efecte anterior împlinirii condiţiei? d) ce se întâmplă cu
contractul dacă condiția este imorală?

Barem:
a) contractul este valabil, condiţia depinde de voinţa altei persoane, şi chiar dacă ar fi depins exclusiv
de voinţa creditorului contractul putea lua naştere valabil;
b) chiar dacă este suspensivă condiţia, creditorul sub condiţie are posibilitatea de a constitui garanţii
pentru eventualitatea în care obligaţia se va naşte
– atenție art. 1409 dă dreptul creditorul sub condiție suspensivă să încheie acte de conservare , chiar
înaintea îndeplinirii condiției;
c) anterior împlinirii condiţiei suspensive contractul nu produce efecte în principiu;
d) dacă această condiţie este chiar cauza contractului acesta este lovit de nulitate absolută, în caz
contrar condiţia este considerată nescrisă iar contractul produce efecte ca şi cum ar fi pur şi simplu –
art. 1402.

35. X lasă în depozit la Y nişte materiale de construcţie pentru 20 de zile. După 10 zile el solicită
restituirea materialelor de construcţie însă Y refuză pentru că termenul nu s-a împlinit. Arătaţi
motivat: a) dacă contractul încheiat între X şi Y este consensual, solemn sau real. b) dacă refuzul lui
Y de restituire a materialelor este justificat.

Barem:
a) real – art. 2103 alin. 2;
b) refuzul este nejustificat, termenul este stipulat în favoarea creditorului.

36. Arătați două deosebiri între termen și condiție, ca modalități ale actului juridic civil. Imaginați o
condiție cazuală, rezolutorie negativă combinată cu un termen extinctiv

Barem:
a) Condiția reprezintă un eveniment viitor și nesigur, termenul reprezintă un eveniment viitor și
sigur – art. 1399; art. 1411
Condiția afectează nașterea efectelor actului juridic, termenul suspendă efectele născute ale
actului juridic – art. 1400; art. 1412 alin. (1).
Împlinirea condiției produce în principiu efecte ex tunc (retroactive) – art. 1407 alin. (1), atenție la
alin. (2) al acestui articol. Împlinirea termenului produce efecte ex nunc (doar pentru viitor).
b) Contractul de vânzare al unui imobil se va desființa dacă Parlamentul României
nu va vota, noile legi privind restituirea proprietăților, până la Crăciun.

37. A se înţelege cu B, la 30 septembrie 2011 să-i vândă un anumit bun la preţul de 3000 lei. Ei se
întâlnesc pe data de 3 octombrie 2011, când întocmesc un înscris autentic, semnat de către părţi prin
care se constată încheierea contractului şi are loc plata preţului, urmând ca predarea bunului să aibă
 loc după trei zile. La 4 octombrie bunul piere fortuit. Analizaţi momentul încheierii contractului şi
problema riscului pieirii fortuite a bunului.
Barem
Presupunând că vânzarea are ca obiect derivat un bun mobil atunci momentul încheierii contractului
– 30 septembrie – contractul de vânzare-cumpărare fiind în speță un contract consensual. Atentie se
aplica VCC. Riscul pierii fortite cade in sarcina cumparatorului, deoarece se transmite odata cu
proprietatea pe VCC.
Presupunand ca bunul vândut este un bun imobil atunci momentul încheierii contractului este data de
3 octombrie – act solemn – Atentie se aplica NCC. Riscul pieirii fortuite cade în sarcina debitorului
obligației de predare pe NCC. În speță A este debitorul obligației de predare deoarece el nu predase
încă bunul lui B la momentul pieirii fortuite. Astfel A va fi nevoit să restituie prețul primit. vezi art.
1274 alin. 1

38. Printr-un contract de tranzacție, A și B decid să pună capăt litigiului aflat pe rolul Tribunalului Cluj,
A transmitand lui B un imobil înscris în Cartea funciară. Arătaţi motivat:
Dacă este un act juridic consensual, solemn, sau real.
Barem
Contract solemn.
art. 1244
art.2267 alin. 1
art. 2272

39. Printr-un înscris autentic întocmit în 10.06. se constată, în baza declaraţiilor părţilor, că la 03.06. A s-
a obligat să dea în folosinţă un apartament la B, imobilul fiind predat la 08.06..
Arătaţi motivat:
Dacă este un act juridic consensual, solemn sau real;
Barem
Ipoteza 1
Locatiune – c. cu titlu oneros, consensual – contractul s-a incheiat in mod valabil la data de 03.06. –
art. 1781
Ipoteza 2
Comodat (imprumut de folosinta) – c. cu titlu gratuit, real – contractul s-a incheiat in mod valabil la
data de 08.06. – art. 2146

40. Printr-un înscris autentic notarial se constată, în baza declaraţiilor părţilor, că A a dat o sumă de bani
lui B cu titlu de împrumut fără dobândă.
Arătaţi motivat:
Dacă este un act juridic consensual, solemn, sau real.
 Barem
Contract real. – art. 2158

41. A încheie cu B un contract de închiriere, consemnat într-un înscris sub semnătură privată. Arătaţi
argumentat: a) ce cerințe trebuie să îndeplinească înscrisul pentru a avea valoare de înscris sub semnătură
privată; b) în ce condiții înscrisul poate fi titlu executoriu c) care este data încheierii contractului opozabilă
părților d) care este data încheierii contractului opozabilă terților.

Barem: a) semnătura părților și, fiind contract sinalagmatic, formalitatea multiplului exemplar Art. 272,
Art. 274 C.pr.civ.; b) dacă este înregistrat în registrul prevăzut de lege Art. 1798 C.civ; c) data trecută în
contract d) momentul la care data devine certă într-una din formele prevăzute de lege Art. 278.

42. A, persoană fizică, solicită obligarea persoanei fizice B la predarea autoturismului vândut în baza
unui contract și depune în probațiune extrase de pe e-mail-urile trimise de B, copie după ofertele de
vânzare postate pe site-uri de către B și solicită audierea a doi martori care au fost de față la
verificarea autoturismului și încheierea contractului. B neagă încheierea contractului și faptul că este
autorul mail-urilor, și susține că după postarea ofertelor s-a răzgândit și nu mai vrea să vândă
autoturismul. Analizaţi argumentat dacă și în ce condiții probele solicitate sunt admisibile.

Barem: a) e-mail-urile contestate pot avea valoare de înscris sau de început de dovadă scrisă dacă probele
administrate conferă certitudine cu privire la proveniența lor și nemodificarea conținutului Art. 282; b)
ofertele publice de vânzare au valoare de început de dovadă scrisă; c) proba cu martori poate fi admisă
prin excepție în completarea începutului de dovadă scrisă.

43. A închiriază lui B un apartament, predat chiriaşului după o săptămână, de faţă cu doi martori.
Ulterior, deoarece B nu plăteşte chiria, A solicită, în baza contractului, plata chiriei, depunând în
probaţiune înscrisul constatator și solicitând audierea a doi martori. Pârâtul arată în instanţă că a avut
loc înţelegerea, dar că actul nu este valabil, deoarece nu a fost înregistrat la finanţe, şi prin urmare nu
se poate cere plata chiriei în baza sa. Arătaţi argumentat: a) când s-a încheiat contractul b) dacă în
speţă contractul este valabil; c) dacă în speţă contractul este titlu executoriu; d) care sunt probele
admisibile în speță.

Barem: a) Închirierea este un contract consensual, contractul s-a încheiat la momentul acordului de
voințe; b) Contractul este valabil, înregistrarea la finanțe nu este o condiție de valabilitate; c) în lipsa
înregistrării în registre (finanțe) înscrisul sub semnătură privată nu constituie titlu executor; d) Înscrisul
sub semnătură privată și mărturisirea părții adverse. Proba cu martori este în principiu inadmisibilă
pentru dovedirea unui contract, și nici nu este pertinentă și concludentă raportat la celelalte două probe.

44. A încheie cu B un contract de vânzare, în formă autentică. Ulterior A solicită anularea contractului și
dorește să dovedească cu martori faptul că notarul nu și-a îndeplinit obligația legală de a-l informa cu
privire la consecințele actului și faptul că una din declarațiile lui B cu privire la starea imobilului,
declarație care l-a convins să cumpere, nu corespunde realității. Arătaţi motivat dacă în speță proba
cu martori este admisibilă.

Barem: a) împotriva îndeplinirii atribuțiilor de către funcționar cu prilejul încheierii unui act autentic
singura probă admisă este înscrierea în fals, proba cu martori nu este admisibilă; b) Dolul este un fapt
ilicit exterior contractului, proba poate fi făcută prin orice mijloace, inclusiv martori.

45. A, persoană fizică, solicită obligarea persoanei fizice B la predarea apartamentului închiriat în baza
unui contract încheiat prin corespondență electronică și depune în probațiune extrase de pe e-mail-
urile trimise de B, copie după contractul de intermediere încheiat de către B cu un agent imobiliar
pentru găsirea unui chiriaș și solicită audierea a doi martori care au fost de față la prezentarea
 apartamentului de către B și încheierea contractului. B neagă încheierea contractului și faptul că este
autorul mail-urilor, și susține că după încheierea contractului de intermediere cu agentul imobiliar a
găsit pe singur un chiriaș pentru apartament. Analizaţi argumentat: a) dacă și în ce condiții proba cu
e-mail-urile este admisibilă; dacă și în ce condiții proba cu înscrisul încheiat cu agentul imobiliar este
admisibilă c) dacă și în ce condiții proba cu martori este admisbilă; dacă contractul de închiriere din
speță este titlu executor.

Barem: a) e-mail-urile contestate pot avea valoare de înscris sau de început de dovadă scrisă dacă probele
administrate conferă certitudine cu privire la proveniența lor și nemodificarea conținutului; b) contractul
încheiat cu agentul imobiliar are valoare de început de dovadă scrisă, deoarece provine de la pârât și face
credibil faptul pretins; c) proba cu martori poate fi admisă prin excepție în completarea începutului de
dovadă scrisă d) contractul de închiriere poate constitui titlu executoriu doar dacă este întocmit un înscris
sub semnătură privată care este înregistrat în registrul prevăzut de lege.

46. A cheamă în judecată pe B, solicitând, în baza unui contract, plata unui preț de 10.000 lei. B,
recunoaște încheierea contractului și invocă în apărare faptul că A nu ar fi executat corespunzător
contractul, bunul predat nefiind conform contractului. Părțile nu se prezintă la judecată, nu depun
nici o probă și solicită judecata în lipsă. Arătați motivat ce soluție ar trebui să pronunțe instanța în
lipsa altor probe.

Existența actului juridic este dovedită prin recunoașterea lui B, existența obligației de plată a prețului
fiind astfel un fapt necontestat; Reclamantului i-a fost recunoscut temeiul pretenției, pe când părătul,
care a invocat în apărare livrarea neconformă, nu a dovedit neconformitatea deși era obligația sa,
deoarece el a invocat această susținere în apărare. Prin urmare acțiunea trebuie admisă.

47. Arătaţi care sunt condiţiile de valabilitate ale unui înscris sub semnătură privată care constată
încheierea unui contract sinalagmatic între doi particulari (neprofesionişti); dar ale unui înscris sub
semnătură privată care constată încheierea unui contract prin care una dintre părţi se obligă unilateral
să dea o cantitate de bunuri fungibile.
Semnăturile părţilor şi formalitatea multiplului exemplar. Semnăturile părţilor şi mențiunea bun
și aprobat.
48. Între X și Y, profesioniști, se încheie un contract de afaceri, consemnat într-un înscris. Ulterior X
solicită executarea unor obligații în baza contractului, dorind să dovedească întinderea obligațiilor cu
înscrisul, un e-mail trimis de Y și cu doi martori, cu care să arate sensul corect al unor clauze ale
contractului, conținutul unor uzanțe aplicabile părților, precum și faptul că părțile au convenit să
execute o clauză altfel decât s-a consemnat prin înscris. Arătaţi motivat dacă şi în ce condiţii proba
cu e-mail-ul, respectiv proba cu martori ar fi admisibile pentru fiecare teză probatorie în parte (3 sit.).
Barem: Pentru interpretarea contractului se pot folosi orice mijloace de probă, însă e-mail-ul
poate fi considerat ca probă doar dacă, din circumstanțe se poate considera că provine de la partea
adversă; uzanțele sunt fapte juridice distincte, se pot folosi orice mijloace de probă, însă e-mail-ul poate fi
considerat ca probă doar dacă, din circumstanțe se poate considera că provine de la partea adversă; în
contra cuprinsului unui înscris se poate dovedi doar cu un contraînscris. În măsura în care se poate
considera că e-mail-ul poate valora început de dovadă scrisă acesta poate fi folosit ca probă, coroborat cu
declarațiile martorilor, contra înscrisului.

49. Între A şi B are loc o înţelegere verbală, la 01.02.2016, prin care primul închiriază lui B un
apartament, predat chiriaşului după o săptămână, de faţă cu doi martori. Ulterior, deoarece B nu
plăteşte chiria, A solicită, în baza contractului, plata chiriei, solicitând în probaţiune audierea a doi
martori și un înscris care cuprinde transcrierea unui SMS trimis de B prin care solicită amânarea
plății primelor două rate ale chiriei, în cuentum de 600 euro. Pârâtul arată în instanţă că este de acord
cu administrarea probelor, dar că actul nu este valabil, deoarece nu a fost redactat în scris şi
înregistrat la finanţe, şi prin urmare nu se poate cere plata chiriei în baza sa. Arătaţi argumentat: a)
 când s-a încheiat contractul b) dacă în speţă contractul este valabil; c) dacă în speţă proba cu martori
este admisibilă; d) dacă în speţă proba cu transcrierea SMS-ului este admisibilă.
Barem: contractul este consensual, s-a încheiat la momentul acordului de voințe, 01.02.2016;
contractul consensual este valabil prin simplul acord de voință al părților, fără a mai fi nevoie de vreo
formalitate; proba cu martori este admisibilă, deoarece există un acord al pârâtului, o convenție asupra
probelor; proba cu SMS poate fi administrată, valoarea sa probatorie urmând a fi apreciată în funcție de
garanțiile de proveniență și nemodificare ale înscrisului în formă electronică.
50. Între A și B se încheie o vânzare în formă autentică. Douăzeci de ani mai târziu un terț T, afectat de
contractul de vânzare, în cadrul unui litigiu cu B, dorește să dovedească cu doi martori faptul că în
realitate starea de fapt a imobilului și întinderea folosinței predate cumpărătorului era alta decât au
declarat părțile în cuprinsul contractului, și că are serioase dubii că A a semnat contractul, motiv
pentru care solicită efectuarea unei expertize grafologice. B invocă faptul că un contract autentic are
valoare probatorie absolută. Arătați motivat dacă aceste probe sunt admisibile, și în ce condiții poate
T să combată actul autentic.
Barem: Actul autentic are valoare probatorie absolută în ceea ce privește constatările
funcționarului și valoare probatorie relativă în ceea ce privește declarațiile părților. Starea de fapt a
imobilului și întinderea folosinței sunt stări de fapt cuprinse în declarațiile părților, un terț le poate
combate prin orice mijloc de probă, inclusiv martori, însă faptul că partea a semnat este o constatare a
funcționarului care nu poate fi combătută decât prin procedura înscrierii în fals.
51. A cheamă în judecată pe B, solicitând executarea unui contract în valoare de 10.000 lei. B,
recunoaște încheierea contractului și invocă în apărare executarea lui. Părțile nu se prezintă la
judecată, nu depun nici o probă și solicită judecata în lipsă. Arătați motivat ce soluție ar trebui să
pronunțe instanța în lipsa probelor.
Barem: Existența actului juridic este dovedită prin recunoașterea lui B, existența obligației fiind
astfel un fapt necontestat; Reclamantului i-a fost recunoscut temeiul pretenției, pe când părătul, care a
invocat în apărare executarea, nu a dovedit executarea deși era obligația sa, deoarece el a invocat
susținerea că a fost stinsă obligația. Prin urmare acțiunea trebuie admisă.
52. Între X și Y, profesioniști, se încheie un contract de afaceri, consemnat într-un înscris. Ulterior X
solicită executarea unor obligații în baza contractului, dorind să dovedească întinderea obligațiilor cu
înscrisul, registrele lui Y și cu doi martori, cu care să arate sensul corect al unor clauze ale
contractului, conținutul unor uzanțe aplicabile părților, precum și faptul că părțile au convenit să
execute o clauză altfel decât s-a consemnat prin înscris. Arătaţi motivat dacă şi în ce condiţii aceste
probe ar fi admisibile pentru fiecare teză probatorie în parte (3 sit.).
Barem: Pentru interpretarea clauzei pot fi utilizate toate probele deoarece nu se tinde la a dovedi
în contra unui înscris, iar registrul este al părții advers; uzanțele pot fi dovedite și cu martori și eventual,
registrul celeilalte părți; de principiu împotriva unui înscris nu se poate face proba contrară decât prin
contraînscris, însă în măsura în care instanța apreciază că registrul părții adverse are puterea
doveditoare a unui înscris sau a unui început de dovadă scrisă se poate admite ca probă, eventual
completat cu proba testimonială.
53. A încheie cu B un contract de vânzare, în formă autentică. Ulterior A solicită anularea contractului și
dorește să dovedească cu martori faptul că notarul nu și-a îndeplinit obligația legală de a-l informa cu
privire la consecințele actului și faptul că una din declarațiile lui B cu privire la starea imobilului,
declarație care l-a convins să cumpere, nu corespunde realității. Arătaţi motivat dacă în speță proba
cu martori este admisibilă.
Barem: împotriva constatărilor funcţionarului sau a modului în care acesta a îndeplinit atribuţiile
se admite doar proba prin înscrierea în fals; împotriva declaraţiei părţii cu privire la o stare de fapt este
admisibilă proba cu martori, tinzând a fi probat un dol.
 54. A solicită obligarea societății B la plata unor daune în baza unui contract și depune în probațiune un
înscris sub semnătură privată. Reprezentantul societății declară că nu cunoaște dacă contractul este
semnat sau nu de către fostul administrator şi contestă în instanţă semnătura de pe înscris precum și
lipsa formulei bun și aprobat din clauza privitoare la întinderea daunei. Analizaţi argumentat dacă
societatea poate contesta semnătura şi în ce condiţii, și care este, în speță, consecința lipsei mențiunii
bun și aprobat.
Barem: Semnătura privată de pe un înscris poate fi contestată, urmând a se face o verificare de
scripte. Menţiunea bun şi aprobat nu era necesară, nefiind vorba despre o obligaţie unilaterală de a
achita o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile.
55. X, profesionist, vinde lui Y materiale pentru o cabană de lemn, contractul fiind consemnat într-un
înscris sub semnătură privată, în care se consemnează că preţul a fost achitat integral. Ulterior X
solicită plata unei diferenţe de preţ, dorind să dovedească înţelegerea părţilor de a amâna anumite
tranşe de preţ cu nişte e-mailuri trimise de Y şi cu propriile registre. Arătaţi motivat dacă şi în ce
condiţii o astfel de probă ar fi admisibilă.
Barem: Împotriva unui înscris nu se poate face proba contrară decât printr-un contraînscris,
chiar şi între profesionişti. Prin urmare corespondenţa electronică poate fi utilizată ca probă doar în
măsura în care are valoarea juridică a unui înscris sub semnătură privată, sau început de dovadă scrisă
(completată şi cu alte probe). Proba cu registrele poate fi utilizată doar între profesionişti sau doar
împotriva profesionistului, nu în favoarea lui.

56. A lasă un testament autentic. După deces moştenitorii declară că nu cunosc dacă testamentul este
semnat sau nu de către antecesorul lor şi contestă în instanţă înscrisul, dorind să arate, cu doi martori
şi un început de dovadă scrisă, faptul că alta a fost ultima manifestare de voinţă a defunctului
declarată cu prilejul întocmirii testamentului. Analizaţi argumentat: a) dacă moştenitorii pot
contesta semnătura şi în ce condiţii; b) dacă proba cu martori este admisibilă; c) dacă proba cu
începutul de dovadă scrisă este admisibilă.
Barem: a) semnătura de pe un act autentic nu poate fi contestată decât prin înscrierea în fals; b, c) actul
fiind autentic constatările notarului cu privire la declaraţiile de voinţă ale defunctului nu pot fi
combătute decât prin înscrierea în fals, proba cu martori şi început de dovadă scrisă nu este admisibilă.

57. Între A şi B are loc o înţelegere verbală, la 01.06.2014, prin care primul închiriază lui B un
apartament, predat chiriaşului după o săptămână, de faţă cu doi martori. Ulterior, deoarece B nu
plăteşte chiria, A solicită, în baza contractului, plata chiriei, solicitând în probaţiune audierea a doi
martori. Pârâtul arată în instanţă că a avut loc înţelegerea, dar că actul nu este valabil, deoarece nu a
fost redactat în scris şi înregistrat la finanţe, şi prin urmare nu se poate cere plata chiriei în baza sa.
Arătaţi argumentat: a) când s-a încheiat contractul b) dacă în speţă contractul este valabil; c) dacă în
speţă existenţa contractului este dovedită; d) dacă în speţă proba cu martori este admisibilă.
Barem: a) contractul de închiriere este un contract consensual, ia naştere la momentul acordului
părţilor, 01.06.2014; b) actul este valabil, fiind consensual nu are nevoie de nici o altă formalitate pentru
încheierea valabilă; c) existenţa contractului este dovedită prin recunoaşterea lui b (mărturisire). d)
proba cu martori este permisă doar pentru lămurirea clauzelor contractului, nu pentru dovedirea
existenţei lui.

58. Printr-un contract autentic notarial A vinde lui B un apartament la preţul de 100.000 lei. După şase
luni C formulează o acţiune în revendicare a apartamentului împotriva lui A şi B. În probaţiune el
solicită audierea unor martori şi utilizarea unor prezumţii pentru a arăta că în realitate B nu a semnat
contractul încheiat cu A, acesta nefiind valabil, şi că, în realitate, preţul tranzacţiei a fost de 60.000
lei. Pârâtul A se opune audierii martorilor, invocând valoarea contractului de peste 250 lei. Analizaţi
argumentat admisibilitatea probei cu martori şi prezumţii în speţă.
 Barem: fiind un act autentic nu se admite proba împotriva constatărilor notarului, cum este
identitatea semnatarului, decât prin înscrierea în fals; în schimb împotriva declaraţiilor părţilor terţul
poate utiliza orice mijloc de probă, inclusiv martori şi prezumţii.

59. A şi B, rude apropiate, încheie un contract de împrumut, în formă autentică în care se consemnează
că A transmite lui B suma de 100.000 lei. Ulterior A solicită restituirea sume împrumutate, însă B
refuză şi, în cadrul unui litigiu doreşte să dovedească faptul că suma împrumutatată ar fi fost de fapt
mai mică cu un înscris semnat de A, cu doi martori care au fost de faţă la predarea sumei şi cu
interogatoriul lui A. Instanţa observă că actul prin care s-a consemnat împrumutul este autentic şi
pune în discuţia părţilor admisibilitatea acestor probe. Arătaţi motivat: a) dacă este admisibilă proba
cu înscrisul propusă de B, împotriva actului autentic; b) dacă proba cu martori este admisibilă; c)
dacă proba cu interogatoriu este admisibilă; d) dacă în speţă există o imposibilitate de preconstituire
a unui înscris.
Barem a) împotriva declaraţiilor părţilor cuprinse în actul autentic părţile pot face proba contrară
cu înscrisul semnat de A-0,25; b)proba cu martori, de principiu inadmisibilă împotriva actului autentic-
0,25; c) proba cu interogatoriul-mărturisirea, admisibilă; d) nu există, părţile au întocmit două înscrisuri.
60. A lasă un testament olograf. După deces moştenitorii declară că nu cunosc dacă testamentul este
semnat sau nu de către antecesorul lor şi contestă în instanţă semnătura de pe înscris. Analizaţi
argumentat dacă moştenitorii pot contesta semnătura şi în ce condiţii.
Barem: Testamentul olograf nu este un act autentic, prin urmare semnătura autorului poate fi
contestată de cei interesaţi prin procedura verificării de scripte.
61. În măsura în care legea prevede un termen de prescripție de 15 zile pentru exercitarea unui drept la
acțiune, în ce zi se împlinește termenul de prescripție care a început să curgă la 12 iunie? Când se
împlinește termenul de prescripție dacă a intervenit o cauză de suspendare cu o durată de 10 zile cu 5
zile înainte de împlinirea termenului?
Barem: a) termenul se calculează pe zile libere, 28 iunie; b) Datorită efectului special al
suspendării la o lună de la data încetării cauzei de suspendare, 3 august.

62. A, meșteșugar, efectuează niște lucrări de reparații curente în construcții în favoarea lui B, predate la
30 martie 2015. Lucrările sunt afectate de vici ascunse, descoperite de B la 18 august 2015. Arătaţi
argumentat: A) când începe să curgă termenul de prescripție al acțiunii în răspundere pentru vici
ascunse; b) care este termenul de prescripție C) când se împlinește acest termen D) dacă părțile pot
modifica durata termenului.
Barem: a) fiind lucrări curente de reparații la 3 luni de la data predării, 30 iunie 2015; b) termen
de 3 ani; c) 30 iunie 2018; d) Părțile pot mări durata termenului, nu îl pot înlătura și nici micșora.

63. Conform contractului încheiat între A și B, în cazul în care părțile sunt în dezacord cu privire la
modul de executare al contractului de lucrări de construcție la un drum național, sunt obligate,
înainte de a se adresa instanței, să parcurgă o procedură de soluționare a disputei în fața unui
specialist în construcții independent. La un an de la data finalizării lucrării, deoarece persistau
dispute cu privire la calitatea lucrării, părțile declanșează procedura în fața specialistului independent
care, după cinci luni, ajunge la concluzia că pretențiile executantului A sunt îndreptățite. Debitorul B
nu este de acord cu concluzia și face o propunere de negociere a situației. A negociază cu B efectiv
timp de șase luni de la transmiterea concluziilor specialistului, însă nu ajung la un rezultat. La trei ani
şi patru luni de la scadenţa obligaţiei A cheamă în judecată pe B pretinzând executarea obligaţiei.
Pârâtul B invocă în termen prescripţia acţiunii. Analizaţi argumentat: a) dacă negocierile purtate de
părți afectează cursul prescripției și în ce mod? b) dacă procedura în fața specialistului afectează
 cursul prescripției și în ce mod? c) în ce condiții speţă s-a împlinit cursul prescripţiei extinctive? d)
în ce condiții în speță nu s-a împlinit cursul prescripției extinctive?
Barem: a) Nu, negocierile pot duce la suspendarea cursului prescripției doar dacă sunt purtate în
ultimele șase luni ale termenului; b) procedurile amiabile suspendă cursul prescripției pe durata lor, dar
nu mai mult de trei luni, cu excepția cazului în care legea sau părțile au convenit altfel; c) dacă cursul
prescripției a fost suspendat doar trei luni datorită procedurii; d) dacă părțile au convenit prin contract ca
suspendarea să opereze pe toată durata procedurii amiabile.

64. B are o datorie faţă de A. Cu un an înainte de împlinirea termenului de prescripţie A decedează, iar
moștenitorul său C, acceptă succesiunea după șase luni, și în aceeași zi îl pune în întârziere pe B să
plătească datoria. La un an şi două luni de la data decesului C solicită în instanţă obligarea lui B la
plata datoriei, iar acesta invocă în termen excepţia prescripţiei. Arătați motivat dacă punerea în
întârziere afectează cursul prescripției și dacă, în speță, cursul prescripției s-a împlinit.
Barem: a) Punerea în întârziere întrerupe cursul prescripției doar dacă este urmată de o cerere de
chemare în judecată în termen de șase luni de la data notificării, în speță cererea de chemare în judecată
a fost introdusă după șapte luni, întreruperea nu operează; b) Prescripția nu curge contra moștenitorilor
până la acceptarea moștenirii, de la momentul acceptării curge termenul de prescripție rămas de 1 an,
acțiunea a fost introdusă în termen.

65. Un contract, încheiat la 01.02.2012 este afectat de o cauză de nulitate obișnuită care protejează pe T.
Acesta află despre cauza de nulitate la 01.06.2017. Arătați motivat când începe să curgă termenul de
prescripție și când se împlinește în cazul în care T este parte în contract, respectiv când este terț de
contract.
Barem: Dacă T este parte în contract prescripția începe să curgă cel mai târziu la 18 luni de la
data încheierii contractului, 01.08.2013, iar cursul prescripției s-a împlinit la 01.08.2016. Dacă T este terț
cursul prescripției începe să curgă, în principiu, de la data aflării cauzei de nulitate.

66. Printr-un contract X şi Y stabilesc ca drepturile de creanţă care rezultă din contract să fie supuse unui
termen de prescripţie de 5 ani, care însă nu este supus întreruperii decât printr-o cerere de chemare în
judecată. La 5 ani şi 2 luni de la data scadenţei unui drept de creanţă decurgând din acest contract
creditorul X introduce o acţiune împotriva lui Y, pretinzând plata creanţei. Pârâtul Y invocă în
termen prescripţia acţiunii, iar X invocă o recunoaștere a datoriei care a survenit la 3 luni de la data
scadenţei. Instanţa, din oficiu, pune în discuţie valabilitatea clauzelor de modificare a regimului
juridic al prescripţiei. Analizaţi argumentat: a) Dacă în speţă Instanţa poate pune în discuţie din
oficiu valabilitatea acestor clauze; b) Dacă în speţă clauzele de modificare a regimului prescripţiei
extinctive sunt valabile; c) Dacă în speţă reconoașterea datoriei ar putea afecta cursul prescripţiei
extinctive; d) Dacă în speţă prescripţia s-a împlinit.
Barem: a) Încălcarea normelor privitoare la prescripţie atrage nulitatea absolută, deci instanţa
poate pune din oficiu în discuţie valabilitatea clauzelor modificatoare ale regimului prescripţiei; b)
modificarea duratei termenului de prescripţie este valabilă, fiind făcută în limitele legale, suprimarea
cauzelor de întrerupere a prescripţiei este nulă absolut; c)Recunoașterea de datorie întrerupe cursul
prescripției; d) Acţiunea nu este prescrisă, datorită efectului întreruperii, curge o nouă prescripție de
același fel.

67. A, profesor de matematică, oferă meditaţii săptămânale la B, timp de un an, pentru examenul de
bacalaureat. La şase luni după promovarea cu succes a examentului de bacalaureat A mai oferă alte
două meditaţii lui B pentru un examen la facultate. Ulterior A constată că B nu a achitat
 contravaloarea a două meditaţii oferite cu şapte luni înainte de examenul de bacalaureat Analizaţi
argumentat: a) când începe să curgă prescripţia pentru cele două meditaţii neachitate b) Dacă în
speţă achitarea celor două meditaţii pentru examenul la facultate afectează cursul prescripţiei c) când
s-a împlinit cursul prescripţiei extinctive.
Barem: a) Trebuie analizat în speţă dacă prestaţiile formează un tot unitar. Fiind vorba de
prestaţii care vizează pregătirea pentru un scop unic, un examen, formează un tot unitar deci prescripţia
curge de la data ultimei prestaţii pentru bacalaureat; b) Achitarea unor prestaţii distincte nu înseamnă o
recunoaştere a creanţei şi nu afectează cursul prescripţiei; c) La un an de la data scadenţei ultimei
meditaţii pentru examenul de bacalaureat.

68. Care este termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiune privind drepturile reale care nu sunt
imprescriptibile? Dar în cazul acţiunilor privitoare la apărarea unui drept nepatrimonial pentru care
nu avem dispoziţii speciale?.

Barem: a) Termen special de 10 ani; b) acţiunile privind apărarea unui drept nepatrimonial sunt,
ca regulă, imprescriptibile.

69. Cu trei luni înainte de împlinirea unui termen de prescripţie de trei ani creditorul A pune în întârziere
pe debitorul B, conform Codului civil. Drept urmare debitorul B se prezintă la creditorul A, o lună
mai târziu pentru negocieri. Părţile discută, timp de trei luni cu privire la situaţia în litigiu însă nu
ajung la un acord. Drept consecinţă la trei ani şi patru luni de la scadenţa obligaţiei A cheamă în
judecată pe B pretinzând executarea obligaţiei. Pârâtul B invocă în termen prescripţia acţiunii.
Analizaţi argumentat: a) care dintre împrejurările menţionate afectează cursul prescripţiei extinctive
şi care nu îl afectează (întrerupere, suspendare). b) Dacă în speţă s-a împlinit cursul prescripţiei
extinctive.
Barem: a) punerea în întârziere nu afectează cursul prescripţiei, deoarece nu a fost urmată în
termenul de şase luni de o cerere de chemare în judecată, negocierea, fiind efectivă atrage suspendarea
cursului prescripţiei pentru trei luni; b) prescripţia nu s-a împlinit datorită efectului special al
suspendării.

70. Printr-un contract X şi Y stabilesc ca drepturile de creanţă care rezultă din contract să fie supuse unui
termen de prescripţie de 4 ani, care însă nu este supus suspendării. La 4 ani şi 2 luni de la data
scadenţei unui drept de creanţă decurgând din acest contract creditorul X introduce o acţiune
împotriva lui Y, pretinzând plata creanţei. Pârâtul Y invocă în termen prescripţia acţiunii, iar X
invocă un caz de forţă majoră care a survenit la 3 ani şi o lună de la data scadenţei şi a durat până cu
o lună înainte de introducerea acţiunii. Instanţa, din oficiu, pune în discuţie valabilitatea clauzelor de
modificare a regimului juridic al prescripţiei. Analizaţi argumentat: a) Dacă în speţă Instanţa poate
pune în discuţie din oficiu valabilitatea acestor clauze; b) Dacă în speţă clauzele de modificare a
regimului prescripţiei extinctive sunt valabile; c) Dacă în speţă cazul de forţă majoră ar putea afecta
cursul prescripţiei extinctive; d) Dacă în speţă prescripţia s-a împlinit.
Barem: a) Încălcarea normelor privitoare la prescripţie atrage nulitatea absolută, deci instanţa
poate pune din oficiu în discuţie valabilitatea clauzelor modificatoare ale regimului prescripţiei; b)
modificarea duratei termenului de prescripţie este valabilă, fiind făcută în limitele legale, suprimarea
cauzelor de suspendare a prescripţiei este nulă absolut; c)Forța majoră suspendă cursul prescripției
deoarece se suprapune peste ultimele șase luni ale termenului de prescripție; d) Acţiunea nu este
prescrisă, datorită efectului special al suspendării termenul de prescripție mai curge șase luni după
încetarea cazului de forță majoră.
 71. Cu patru luni înainte de împlinirea unui termen de prescripţie de trei ani creditorul și debitorul se
căsătoresc, însă relația lor încetează doi ani mai târziu. Cinci luni după încetarea căsătoriei creditorul
pune în întârziere pe debitor, și datorită lipsei oricărui răspuns introduce, patru luni mai târziu, o
cerere de chemare în judecată. Analizaţi argumentat dacă în speţă s-a împlinit cursul prescripţiei
extinctive.
Barem: Căsătoria suspendă cursul prescripției extinctive, după încetarea căsătoriei cursul se reia
și, datorită efectului special al suspendării, mai rămân să curgă 6 luni. Punerea în întârziere efectuată
înainte de împlinirea acestor șase luni întrerupe prescripția datorită faptului că se respectă cerința
introducerii unei cereri de chemare în judecată în termen de șase luni de la momentul punerii în
întârziere. Prin urmare prescripția nu s-a împlinit.
72. Un contract, încheiat la 01.10.2011 este afectat de o cauză de nulitate care protejează pe T. Acesta
află despre cauza de nulitate la 01.06.2016. Arătați motivat când începe să curgă termenul de
prescripție și când se împlinește dacă, în speță, cauza de nulitate este eroarea, respectiv dolul,
respectiv leziunea (3 situații).
Barem: în cazul erorii termenul de prescripție începe să curgă cel mai târziu la 18 luni de la
încheierea contractului, la 01.04.2013, și în principiu, s-a împlinit la 01.04.2016; în cazul dolului
termenul de prescripție curge de la data descoperirii, 01.06.2016, și în principiu, se împlinește la
01.06.2019, iar în cazul leziunii prescripția curge din momentul încheierii contractulu, 01.10.2011 și se
împlinește, în principiu, după 1 an, la 01.10.2012.
73. A, meșteșugar autorizat, efectuează sporadic lucrări de tâmplărie la B, timp de un an, pentru
realizarea unei pensiuni. La şase luni după finalizarea lucrărilor la pensiune, 20.06.2015, A mai
efectuează alte două lucrări de tâmplărie pentru B la o cabană a sa aflată lângă pensiune. Ulterior A
constată că B nu a achitat contravaloarea a două lucrări de tâmplărie efectuate cu şapte luni înainte
de finalizarea lucrărilor la pensiune Analizaţi argumentat: a) când începe să curgă prescripţia pentru
cele două lucrări neachitate b) Dacă în speţă achitarea celor două lucrări pentru cabană afectează
cursul prescripţiei c) când s-a împlinit cursul prescripţiei extinctive.
Barem: lucrările pot fi considerate că formează un tot unitar, fiind destinate la realizarea unui
obiectiv unic, o pensiune, astfel încât prescripția începe să curgă de la data efectuării ultimelor lucrări,
20.06.2015; Cele două lucrări la cabană nu au legătură cu celelalte lucrări și plata lor nu afectează
cursul prescripției; Termenul de prescripție este unul special, de 1 an, și se împlinește la 20.06.2016.
74. X vinde un imobil lui Y, contractul fiind lovit de nulitate absolută. Ulterior Y închiriază bunul lui Z,
de bună-credinţă, care preia şi imobilul în posesie pe o durată de trei ani. Arătaţi motivat: a) dacă
anterior constatării nulității X poate pretinde față de Z calitatea de proprietar, prezentând motivele de
nulitate; b) dacă constatarea nulității absolute poate fi făcută doar pe cale judiciară; c) care este soarta
contractului de închiriere în cazul constatării nulității absolute a contractului dintre X și Y d) care ar
fi sancțiunea juridică aplicabilă în situația în care contractul de închiriere nu a fost notat în Cartea
funciară.

Barem:
a) Nu, un act chiar lovit de nulitate absolută se bucură de prezumția de valabilitate până la constatarea/
declararea nulității;
b) Nu, legea permite și declararea amiabilă a nulității;
c) Chiar dacă este un act subsecvent unui act nul, fiind un act de administrare se menține cel puțin pe
durata unui an;
d) Lipsa îndeplinirii formalităților de publicitate se sancționează cu inopozabilitatea actului față de terți.
 75. Un contract de închiriere a unui imobil este încheiat de A cu B, datorită unei amenințări comise de C
asupra lui A. Ulterior începerii executării contractului B nu achită repetat chiria. Analizaţi
argumentat: a) ce sancţiune poate afecta contractul datorită acţiunii lui C şi în ce condiţii? b) ce
sancţiune poate afecta contractul datorită acţiunii lui B? c) faceţi o comparaţie între regimul juridic al
celor două sancţiuni.

Barem:
a) contractul poate fi lovit de nulitate relativă dacă B a cunoscut, sau trebuia să cunoască despre
amenințarea comisă de C iar aceasta este de natură să creeze temerea lui A;
b) B face imposibilă executarea contractului, prin urmare sancțiunea aplicabilă este rezilierea, fiind
vorba de un contract cu executare succesivă;
c) nulitatea presupune un act nevalabil, rezilierea un act valabil încheiat; nulitatea relativă produce
efecte retroactive, rezilierea produce efecte pentru viitor; nulitatea are cauze anterioare sau concomitente
încheierii actului, rezilierea are cauze ulterioare încheierii actului; atât nulitatea relativă cât şi rezilierea
trebuie invocate, pe cale de acţiune, în termen de trei ani de la data săvârşirii faptei ... etc.

76. Printr-un contract X se obligă să execute în favoarea lui Y o serie de lucrări, eşalonate, în schimbul
unui preţ plătit eşalonat pentru lucrările efectuate. După şase luni contractul nu se mai execută, X
invocând faptul că a subcontractat o parte din lucrări cu Z, care nu a mai executat acele lucrări. Drept
urmare Y invocă revocarea contractului ca sancţiune. X se apără invocând caducitatea, datorată
faptei terţului. Arătai motivat: a) dacă Y poate invoca revocarea pentru aceste motive? b) dacă în
speţă operează caducitatea? c) dacă Y poate confirma contractul în aceste condiţii? d) ce sancţiune
afectează contractul în speţă?

Barem:
a) nu poate opera revocarea, cauza este neexecutarea culpabilă a unei obligaţii contractuale;
b) nu este caducitate, nu este o situaţie independentă de voinţa părţilor;
c) nu, confirmarea operează în cazul nulităţii relative, iar contractul este valabil încheiat;
d) rezilierea contractului, pentru neexecutarea obligaţiei într-un contract cu executare succesivă.

77. A vinde la B un autoturism. A doua zi B închiriază autoturismul la C pentru un an. După 9 luni A
notifică pe C să plătească chiria pentru întregul an de contract, arătând că A și B, la o lună după
vânzare au declarat nulitatea amiabilă a contractului printr-un acord de voinţă consemnat într-un
înscris sub semnătură privată, pe care îl anexează. C arată că deja a plătit chiria integral pe întregul
an la B, la patru luni de la încheierea contractului de închiriere, conform termenului stabilit prin
contract, iar înscrisul trimis de A nu are dată certă. Arătați argumentat: a) care este soarta
contractului încheiat între B și C b) care sunt efectele declarării nulităţii contractului dintre A şi B c)
dacă şi de când este opozabilă faţă de C declararea amiabilă a nulităţii d) dacă plata chiriei făcută de
C este valabilă.

Barem:
Contractul este un act de administrare, se menține în limita unui an; spre deosebire de nulitatea
judiciară, cea amiabilă nu poate afecta drepturile obținute de terți; nulitatea amiabilă produce efecte față
de terți de la data declarării, iar data opozabilă terțului este data certă, în speță doar data comunicării;
plata chiriei făcută creditorului apparent este valabilă, declararea nulității nu era opozabilă.

78. Un contract de vânzare de bunuri viitoare nu mai poate fi executat datorită faptului că vânzătorul nu
reușește să realizeze bunurile din motive imputabile. Arătaţi argumentat: a) ce sancţiune ar putea
interveni privitor la valabilitatea contractului; b) ce sancţiune ar putea interveni privitor la executarea
contractului; c) dacă contractul trebuie refăcut d) dacă contractul poate fi confirmat de cumpărător.

Barem:
a) contractul s-a format valabil, nerealizaea ulterioară a bunului nu afectează valabilitatea contractului
b) rezoluţiunea contractului, neexecutarea imputabilă a unui contract cu executare uno ictu de către
vânzător;
c) refacerea contractului poate opera în cazul nulităţii, nu în cazul neexecutării contractului;
d) confirmarea poate opera în cazul nulităţii relative, nu în cazul rezoluţiunii.

79. Pe parcursul executării unui contract cu executare succesivă, executantului îi este retrasă autorizaţia
de funcţionare pentru neîndeplinirea unor cerinţe administrative şi nu poate finaliza lucrările. Arătaţi
argumentat: a) ce sancţiune ar putea interveni privitor la valabilitatea contractului; b) ce sancţiune
ar putea interveni privitor la executarea contractului; c) dacă contractul trebuie refăcut d) dacă asupra
contractului operează conversiunea.

Barem:
Retragerea autorizaţie face imposibilă executarea contractului pentru viitor, din culpa executantului.
Contractul este valabil încheiat, la data încheierii contractului nu a fost încălcată nici o normă;
Contractul urmează a fi reziliat;
Nu, refacerea vizează contractele afectate de nulitate;
Nu, conversiunea priveşte transformarea unui act juridic nul într-un alt act şi nu imposibilitatea
executării contractului.

80. Un contract încheiat de X cu Y este lovit de nulitate absolută. Părţile ar dori totuşi ca acest contract
să producă efecte. Arătaţi motivat la care din următoarele procedee ar putea apela: confirmarea;
conversiunea; refacerea sau inopozabilitate contractului.

Barem
Refacerea reprezintă mecanismul juridic care permite părților să dea naștere unui act valabil;
Confirmarea operează, de principiu, doar în cazul nulității relative, conversiunea transformă acordul de
voințe inițial într-un alt contract, cu alte efecte decât cel inițial, iar inopozabilitatea este o sancțiune care
lipsește actul de eficiență și nu un procedeu de înlăturare a efectelor nulității.

81. Printr-un contract de prestări servicii, încheiat pe o durată de un an, A se obligă să asigure servicii de
întreţinere a grădinii lui B. La 9 luni de la data încheierii contractului, B introduce o acţiune prin care
cere constatarea nulităţii contractului pe motiv că A nu a întreţinut grădina în ultimele trei luni, iar A,
în apărare cere instanţei constatarea caducităţii contractului pe motiv că A nu a plătit preţul datorat
pe ultimele 6 luni de contract. Pronunţaţi-vă motivat asupra cererilor părţilor.

Barem:
a) Nu poate fi nulitate, contractul a fost valabil încheiat, neexecutarea culpabilă a unei obligaţii cu
executare succesivă atrage rezilierea.
b) Nu poate fi caducitate, nu este o imposibilitate fortuită de executare, contractul nu s-a executat din
culpa părţii, iar preţul nu se datorează înainte de termen şi dacă nu s-au executat obligaţiile.

82. Printr-un contract A închiriază lui B un excavator pe durata a doi ani. După şase luni excavatorul se
strică datorită unor vicii interne. B solicită anularea contractului şi restituirea chiriei plătite pentru
primele şase luni de contract. A apreciază că sancţiunea care afectează contractul este caducitatea.
Arătaţi motivat: a) dacă este corectă susţinerea lui B; b) dacă este corectă susţinerea lui A; c) dacă
contractul este un act juridic consensual, solemn sau real; d) care este sancţiunea care afectează
contractul.

Barem:
a) Solicitarea lui B nu este corectă, nu este nulitate, deoarece cauza este ulterioară încheierii
contractului, neexecutarea culpabilă a contractului atrage rezilierea, fiind un contract cu executare
succesivă. Aceasta produce efecte pentru viitor, nu se impune restituirea sumelor plătite;
b) Nu este caducitate, neexecutarea se datorează culpei lui A, nu unui caz fortuit;
c) Consensual – locatiune bun mobil;
d) Reziliere.

83. A doreşte să cumpere un autoturism BMW second hand. Deoarece nu are cunoştinţe de specialitate
apelează la o cunoştinţă C, care are experienţă în domeniu. Ajunşi în piaţa de maşini acesta îi
recomandă o maşină proprietatea lui B, pe care o laudă ca având o serie de calităţi. Datorită acestei
recomandări A cumpără maşina. După o săptămână ea se strică. La atelierul de reparaţii mecanicul îi
explică faptul că maşina se află ântr-o stare de uzură avansată, situaţie mult diferită faţă de cea
prezentată de C. A vine la dvs. ca avocat şi vă cere sfatul.
Barem:
art. 1215 Suntem în ipoteza dolului comis de un terț.
Contractul va fi anulat doar dacă B (vânzătorul) cunoștea sau, după caz, trebuia să cunoască faptele
dolosive (de inducere în eroare) comise de C, la momentul încheierea contractului!
C va răspunde delictual pentru prejudiciu cauzat, independent de anularea contractului.
Dacă B și C s-au înțeles dinainte => anularea relativă a contractului pe motiv de dol.
Dacă B a întărit spusele lui C, a trecut dincolo de simpla acceptare a informațiilor, dincolo
de simpla laudă obișnuită pe care o face vânzătorul produsului său, ne aflăm în prezența
dolului.
De principiu, nulitate pot cere doar dacă pot dovedi o legătura între B și C.
Excepție: în situația în care vânzătorul ar fi participat la discuția specialistului cu
cumpărătorul și ar fi întărit direct sau indirect niște afirmații vădit greșite ale specialistului
=> complicitate la dol (desființarea contractului), altfel pot fi cerute doar daune de la
specialist.
Eroare nu poate să fie ---> nu este un element esențial starea avansată de uzură.

84. X vinde municipiului Y un teren pe care nu se putea construi, la un preţ de aproximativ 10% din
valoarea terenurilor construibile din acea localitate. După achiziţionare, printr-o hotarâre a
Consiliului local, se modifică planul de urbanism general, iar terenul devine construibil. Aflând acest
fapt vânzătorul solicită anularea contractului pentru dol. Pronunţaţi-vă motivat asupra cererii.
Barem: art. 1214 alin. 4
În ipoteza în care X reușește să demonstreze acțiunea de induce in eroare, contractul va fi anulat
pentru dol.
Dacă, de exemplu, acesta demonstrează prin orice mijloc de probă că exista anterior încheierii
contractului un acord între consilierii locali conform căruia în ipoteza achiziționări acelui teren la un
preț redus vor vota în ședința de consiliu local modificarea planului urbanistic general pentru ca
terenul să devină construibil. Desigur trebuie dovedite și acțiunile de inducere în eroare.

85. A vinde lui B un imobil compus din casă de locuit şi teren. Cu prilejul discuţiilor legate de încheierea
contractului cumpărătorul a arătat vânzătorului că unul din motivele pentru care a ales să cumpere
acest imobil este grădina sa însorită. După o lună cumpărătorul află că în zonă fusese aprobat un
proiect de construcţii care avea ca rezultat plasarea grădinii în umbră şi, implicit, distrugerea ei. El
solicită anularea contractului încheiat cu A, arătând că acesta a cunoscut de existenţa proiectului de
construcţie. Analizaţi situaţia juridică.
Barem: art. 1214 alin. 1 T2
Având în vedere faptul că B arată (demonstreză) că A a cunoscut existența proiectului, suntem în
prezența dolului (prin reticiență). Obligația de informare în acest caz se activează deoarece
cumpărătorul la momentul încheierii contractului nu putea, prin diligențe rezonabile, să cunoască
acel proiect de construcții care avea să îi afecteze ulterior grădina. De asemenea grădina reprezintă un
element determinant pentru B la momentul încheierii vânzării.
Cumpărătorul nu avea cum să își dea seama că va începe demarearea proiectului (începerea
construcției nu era vizibilă). => informație ce nu era ușor accesibilă pentru cumpărător => obligația
vânzătorului de a-i comunica acest lucru cumpărătorului => anulare contract pe motiv de dol prin
reticență.

86. A vinde lui B un autoturism, omiţând să comunice cumpărătorului că autoturismul suferise un

accident grav în urmă cu o lună şi a avut nevoie de reparaţii esenţiale. După o lună B află despre
această situaţie. Arătaţi motivat: a) dacă B poate cerere desfinţarea contractului, pentru ce motiv, în
ce condiţii şi care este sancţiunea? b) dacă B poate cere daune-interese? c) dacă contractul este
susceptibil de adaptare şi în ce mod? d) dacă contractul poate fi confirmat, de către cine şi în ce
condiţii?
Barem:
a) Dol prin reticiență – fac trimitere la cele prezentate în spețele anterioare. Sancțiunea nulitate
relativă. Atenție la condițiile dolului!
b) B poate cere daune-interese – art. 1257
c) Nu este susceptibil de adaptare. Adaptarea este posibilă doar la eroare (art. 1213) și în cazul
leziunii unde se face trimitere la dispozițiile acesteia (art. 1222 alin.3)
d) Poate fi confirmat de către B – art. 1263 alin.2.

87. A vinde lui B un teren, printr-un act sub semnătură privată, iar cu banii primiţi cumpără un
autoturism de la C, care l-a indus în eroare cu privire la calităţile esenţiale ale autoturismului cu
prilejul încheierii contractului. Arătaţi motivat: a) care este sancţiunea aplicabilă contractului
încheiat între A şi B; b) care este sancţiunea aplicabilă contractului încheiat între A şi C; c) care este
diferenţa de regim juridic între cele două sancţiuni aplicabile; d) care este diferenţa între efectele
celor două sancţiuni.
Barem:
a) Nulitate absolută – art. 1244
b) Nulitate relativă – art. 1251
c) Diferențe de regim juridic:
- nulitatea relativă – intervine atunci când sunt încălcate dispoziții care ocrotesc un interes
particular;
poate fi invocată numai de cel al cărui interes era ocrotit;
nu poate fi invocată din oficiu de instanța de judecată;
contractul lovit de nulitate relativă poate fi confirmat ulterior;
acțiunea este prescriptibilă, însă poate fi invocată oricând pe cale de excepție atenție la excepția de
la leziune
art. 1248, art. 1249 alin.2.
- nulitate absolută – intervine atunci când sunt încălcate dispoziții care ocrotesc un interes general;
poate fi invocată de orice persoană interesată;
instanța este obligată să invoce nulitatea din oficiu;
regula este că contractul lovit de nulitate absolută nu poate fi confirmat;
atât acțiunea, cât și excepția poate fi invocată oricând (impresciptibilă).
art. 1247, art. 1249 alin. 1.
d) Indiferent de nulitatea care intervine (relativă sau absolută) efecte sunt aceleași. Acest aspect este
conturat în art. 1254.

88. În cadrul unui proces, reclamantul A dovedeşte că a suferit un prejudiciu de pe urma contractului
încheiat cu B ca urmare a dolului săvârşit de C, care este fiul lui B. Ca atare el cere obligarea lui B la
plata despăgubirilor corespunzătoare. Instanţa constată că dolul a existat şi, în consecinţă, dispune
din oficiu desfiinţarea contractului şi restituirea prestaţiilor. Totodată, respinge pretenţia
reclamantului la plata unor despăgubiri pe motiv că acestea nu poate fi cumulate nici cu menţinerea
contractului – aşa cum a pretins reclamantul – şi nici cu restituirea prestaţiilor. Semnalaţi trei greşeli
pe care instanţa le comite.
Barem:
Având în vedere faptul că suntem în prezența unui contract lovit de nulitate relativă, această
sancțiune nu poate fi invocată din oficiu de instanța de judecată, ci doar la cererea persoanei al cărui
interes este ocrotit. art. 1248 alin. 2.
Conform art. 1257 cel al cărui consimțământ este viciat (A) prin dol poate cumula acțiunea în anulare
cu daunele-interese.
De asemenea, potrivit aceluiași articol A poate solicita menținerea contractului și reducerea propriei
prestații cu valoarea daunelor interese la care ar fi îndreptățit.

89. A vinde lui B o serie de 85 de fotografii ale unui autor cunoscut, la preţul de 1000 lei. Ulterior B le
revinde pe piaţa de artă la un preţ mult mai mare. A cheamă în judecată pe B solicitând anularea
contractului pentru dol, arătând faptul că B a achiziţionat aceste fotografii la un preţ mult mai mic
ştiind care este preţul real al pieţei şi a acţionat astfel cu rea-credinţă. Analizaţi situaţia juridică.
Barem:
Vă rog să faceți o paralelă cu speța anterioară. Aici nu este dol prin reticiență deoarece prețul real al
fotografiilor nu sunt împrejurări pe care cumpărătorul trebuia să le dezvăluie cocontractantului său.
NU E OBLIGAT SĂ INFORMEZE CU PRIVIRE LA ORICE ASPECT, ci doar la acelea pe care
partenerul contractual nu le putea afla depunând o diligență rezonabilă – a unui om mediu.
Cu toate acestea consider că acest contract ar putea fi anulat pentru leziune în ipoteza în care sunt
îndeplinite toate condițiile acestei instituții:
- disproporția vădită 50%
art. 1221 alin.1 , art. 1222 alin.2
- B profită de starea de nevoie, lipsa de experiență ori de cunoștițe a lui A
art. 1221 alin. 1
- disproporția trebuie să subziste până la data cererii de anulare
art. 1222 alin. 2 T2
- atenție la prescripție!
Dreptul material la acțiune se prescrie în termen de 1 an de la momentul încheirii contractului.
DE ASEMENEA ANULABILITATEA NU MAI POATE FI INVOCATĂ NICI PE CALE DE
EXCEPȚIE DUPĂ TRECEREA UNUI AN DE LA MOMENTUL ÎNCHEIERII
CONTRACTULUI.
art. 1223 alin 1 și 2.
- atenție la natura contractului – art. 1224

90. A vinde lui B un autoturism, pe care l-a moştenit de la o rudă îndepărtată, cu care nu ţinea legătura.
După o lună B află că autoturismul suferise un accident grav în urmă cu 5 luni şi a avut nevoie de
reparaţii esenţiale, efectuate anterior de către defunct. Arătaţi motivat: a) dacă B poate cerere
desfinţarea contractului, în cazul în care A ştie de accident, şi care este sancţiunea? b) dacă B poate
cerere desfinţarea contractului, în cazul în care A nu ştie de accident, şi care este sancţiunea? c) dacă
contractul este susceptibil de adaptare şi în ce mod? d) dacă contractul poate fi confirmat, de către
cine şi în ce condiţii?
Barem
a) Nulitate relativa – dol prin reticenta, era un element esenţial care trebuia comunicat
[1214];
b) Nulitate relativa – eroare asupra substantei – [1207(2)];
c) Da, in conditiile [1213]– reducerea prestatiei (in caz de eroare), la dol nu;
 d) Poate fi (nulitate relativa), de cel care are dreptul sa invoce nulitatea (care e in eroare) [1263],
după ce cunoaşte cauza denulitate, printr-un act unilateral.

91. Între A şi B se încheie un contract de vânzare. După o lună A constată că la încheierea contractului s-
a aflat într-o eroare esenţială şi convoacă pe B la o discuţie în acest sens. Arătaţi argumentat: a) ce
sancţiune ar putea interveni privitor la valabilitatea contractului; b) ce mijloc juridic are la îndemână
A pentru a menţine contractul; c) ce mijloc juridic are la îndemână B pentru menţinerea contractului;
d) ce mijloace juridice au la dispoziţie părţile pentru a desfiinţa contractul pentru acest motiv.
Barem
a) Nulitatea relativa [1207]+[1251];
b) Confirmarea expresa sau tacita [1263]+[1248];
c) Adaptarea [1213] sau [1263 (6)]- punerea in intarziere;
d) Declararea amiabila a nulitatii [1246(3)] sau printr-o actiune in anulare in fata instantei
[1249]+[2529]

92. X, colecţionară amatoare de obiecte de artă, deţine un tablou, reprezentând un portret al unui artist
celebru, despre care se credea că fusese pictat de un discipol renumit al său, S. Ulterior specialiştii în
domeniu pun în discuţie autorul tabloului apreciind că este posibil să aparţină unui alt autor, mai
putin cunoscut, G. În aceste condiţii colecţionara acceptă să vândă tabloul lui Y la un preţ mai mic,
însă după vânzare se dovedeşte că tabloul este în realitate un autoportret (al pictorului celebru),
preţul crescând mult. În aceste condiţii X invocă eroarea, iar Y se opune arătând că nu poţi invoca
eroarea asupra propriei prestaţii şi că eroarea cu privire la autorul tabloului a fost una asumată.
Analizaţi condiţiile erorii.
Barem
a) Poti invoca eroarea asupra propriei prestatii, daca sunt indeplinite conditiile erorii;
b) Asumarea erorii este limitata la ceea ce partile au asumat – ca este autor S sau G, nu ca ar fi
chiar celebrul pictor

93. A moşteneşte în 2009 de la bunicul său o carte veche. În anul 2012 el consultă un evaluator de artă,
care nu îi poate identifica cu certituidine originea şi valoarea, după care o vinde unui anticar B pentru
suma de 100 lei. Anticarul, după o muncă laborioasă de restaurare şi cercetare, descoperă că este
vorba de o carte veche, de colecţie, pe care, ca urmare a restaurării şi certificării valorii sale o vinde
la o licitaţie, în anul 2014, pentru suma de 10.000 mii lei. Aflând acest lucru A introduce o acţiune de
anulare a vânzării, pentru eroare asupra substanţei solicitând restituirea valorii actualizate a bunului.
B se opune admiterii acţiunii, arătând că preţul de 100 lei era, în anul 2012 unul de piaţă pentru o
carte veche neidentificată, că identificarea şi, implicit sporirea valorii a avut loc datorită muncii sale,
că eroarea asupra valorii nu poate fi o eroare asupra substanţei, că nu se poate invoca eroarea asupra
propriei prestaţii. În subsidiar el solicită, în baza principiului nominalism monetar, să fie obligat doar
la restituirea sumei de 100 lei, actualizată, şi obligarea lui A, pe cale reconvenţională, la plata de
daune interese, reprezentând cheltuielile de restaurare. Analizaţi solicitările părţilor.
Barem
a) poți invoca și eroarea asupra propriei prestații, doar să îndeplinească toate condițiile erorii;
b) vorbim de eroare asupra substanței, asupra unei calități a obiectului prestației;

94. A, colecţionar de artă, vinde lui B o statuie de marmură de colecţie la preţul de 60.000 mii lei. După
o lună B duce statia la o galerie de artă, pentru expertizare, şi constată că bunul achiziţionat nu este o
statuie antică, aşa cum crezuse el, ci o statuie modernă, de o valoare de colecţie mult mai mică. El
 solicită anularea convenţiei pentru eroare asupra calităţilor substanţiale ale bunului. Vânzătorul A se
opune admiterii acţiunii, arătând că nu este întemeiată deoarece statuia vândută este din marmură,
aşa cum s-a convenit, şi că părţile au contractat cu privire la o statuie de colecţie, şi nu neapărat la
una antică. De analizat condițiile în care poate constitui element esențial faptul că o statuie de
colecţie poate fi doar una antică.
Barem

 Substanta unei opere de arta nu e data de materiale, ci de valoarea artistica/istorica (pg

497-501);
 Eroarea nu este comuna -> nu e admisibila cererea, nu s-a precizat caracterul antic (pg
502).

95. A asamblează şi vinde lui B un ansamblu de piese de mobilier adaptat apartamentuluisău. Cu

prilejul discuţiilor legate de încheierea contractului cumpărătorului i-a fost prezentată de
către vânzător o serie de soluţii inovatoare menite să creeze un stil deosebit de decorare a
apartamentului. După o lună cumpărătorul constată că mobila furnizată nu este din lemn de nuc, aşa
cum aprecia el că ar trebui să fie o mobilă din acel stil, ci din diferite alte esenţe lemnoase şi pal. El
solicită anularea contractului încheiat cu A, susţinând că s-a aflat în eroare la momentul încheierii
contractului. A se opune arătând că prin contract s-a convenit doar ca el să livreze un mobilier de un
anumit stil conceput de el. Analizaţi poziţiile părţilor. (eroare indiferentă în noua
reglementare, discutabil învechea reglementare)
Barem
- Eroare neesențială – eroare indiferentă pe VCC
- eroarea a căzut asupra unor elemente de fapt care rămân în fond indiferente procesului
volițional.
-ei se înteleg pe un anumit stil, nu pe materialul mobilei –> lipsa caracterului comun al erorii

96. A, major, este convins de C, agentul imobiliar angajat de el pentru a-l ajuta la închirierea unui
spațiu comercial, să închirieze bunul lui B, deși spațiul nu întrunea toate condițiile dorite de A.
Arătați motivat: a) În ce condiții putem reține dolul ca viciu de consimțământ; b) Dați un exemplu în
care s-ar putea reține eroarea ca viciu de consimțământ. Arătați condițiile necesare reținerii erorii ca
viciu de consimțământ; c) În ce condiții putem reține leziunea ca motiv de anulare a actului de
vânzare; d) Dacă A și B se decid să încheie contractul în formă autentică, în ce condiții va interveni
nulitatea în legătură cu forma actului juridic?

Barem
a) Dacă dolul ca viciu de consimțământ (element obiectiv ( manopere frauduloase
omisive/ minciuna/ comisive) +e. subiectiv (intenția de a induce în eroare: directă,
indirect, neglijență, imprudență) este determinant și dacă B cunoștea sau trebuia să
cunoască manopera dolosivă a lui A. (1215 C.civ.)
b) Spre ex: eroarea „obstacol” când A și C credeau că închiriază proprietatea, în
timp ce B doar credea că va constitui un drept de uzufruct asupra proprietății.
Eroarea trebuie să fie esențială, scuzabilă, determinantă și comună cocontractanților.
c) Dacă A major prejudiciu patrimonial cauzat de disproporțìe de valoare existentă
între contraprestații mai mare de 50% la mom. încheierii actului și cel al introducerii
acțiunii, care nu a fost asumată.
d) Actul rămâne consensual, nu poate fi nul pentru lipsa formei. Putem vorbi doar de
o nulitate de formă cu privire la instrumentul probator

Barem:
a) Dacă dolul ca viciu de consimțământ (element obiectiv ( manopere frauduloaseomisive/ minciuna/
comisive) + el. subiectiv (intenția de a induce în eroare: directă,indirect, neglijență, imprudență) este
determinant și dacă B cunoștea sau trebuia să cunoască manopera dolosivă a lui A. (1215 C.civ.)
b) Spre ex: eroarea „obstacol” când A și C credeau că închiriază proprietatea, în timp ce B doar
credea că va constitui un drept de uzufruct asupra proprietății. Eroarea trebuie să fie
esențială, scuzabilă, determinantă și comună cocontractanților.
c) Dacă A - major - prejudiciu patrimonial cauzat de disproporțìe de valoare existentă între
contraprestații mai mare de 50% la mom. încheierii actului și cel al introducerii acțiunii, care nu a
fost asumată.
d) Actul rămâne consensual, nu poate fi nul pentru lipsa formei. Putem vorbi doar deo nulitate de
formă cu privire la instrumentul probator.
97. Printr-un contract denumit de către părți de asistență, A se obligă față de B în schimbul proprietății
asupra unui autoturism să suporte contravaloarea unei intervenții chirurgicale și consturile
tratamentului, precum și îngrijirile și întreținerile din perspectivă medicală pe durata refacerii post-
operatorii. Analizați regulile juridice aplicabile contractului.
contract consensual, cu titlu oneros, constitutiv de drepturi cu executare dintr-o dată, nenumit,
aleatoriu (<--- art. 1173 (2)).
este fie contract de vânzare, fie contract de întreținere. art. 1651 și art. 1168.
mașina: - bani (vânzare).
- îngrijire (întreținere).
are prioritate art. 1651 => este un contract nenumit asemănător celui de vânzare. Dar nu este
greșită și cealaltă variantă (de întreținere).
98. Ion Rulment vinde lui Vasile Conopidă o barcă de pirați ancorată pe Someș. După încheierea
contractului și plata prețului, contractanții se deplasează la locul de ancorare în vederea predării
bărcii respective. La momentul când ajung acolo, realizează că barca fusese supusă unui atac în
noaptea precedentă și, ca urmare a perforării vasului, acesta s-a scufundat. Analizați situația juridică.
Act solemn – legea cere o anumită formă pentru valabilitatea contractului.
Nulitatea = sancțiunea ce intervine în cazul transgresării (încălcării) unei norme imperative la
momentul încheierii contractului stipulată de lege pentru însăși nașterea valabilă a contractului.
art. 1179 => sancțiunea este nulitatea relativă a contractului.
N.B. nulitate absolută – se încalcă norme imperative de ordine publică. nulitate relativă – se
încalcă norme imperative de ordine privată.
99. Nelu Piftie dă în arendă lui Vasile Crocodil o parcelă de teren agricol pentru a cultiva pomelo pe o
durată de 4 ani, bunul fiind predat la data încheierii contractului. După 6 luni, Crocodil află că
respectiva parcelă aparține domeniului public al statului. Acesta solicită anularea contractului pentru
acest motiv, iar Piftie se apără, spunând că a folosit terenul în cauză timp de 90 de ani fără a fi
deranjat. Analizați situația juridică.
Patrimoniul statului: - domeniul public al statului. - domeniul privat al statului.
Bunul este scos din circuitul civil => nu poate să facă obiectul unui contract => nulitate absolută
(norme imperativă de interes public).
100. Ion Spanac, producător agricol, vinde lui Vasile Păpădie 100 kg mere din producția sa
agricolă. Solicitarea transmisă de către Păpădie nu a conținut nicio referire la preț sau la calitatea
produselor. Spanac transportă produsele la Păpădie și solicită contravaloarea mărfii și a transportului.
 Păpădie afirmă că nu este de acord cu prețul și calitatea produselor și, prin urmare, contractul nu este
valabil încheiat. Spanac se apără, arătând că el vinde în mod curent produsele exploatării sale
agricole și nu a avut niciun astfel de litigiu cu alți terți clienți de-ai săi. Analizați problema
valabilității contractului prin prisma determinării prețului și a calității bunurilor.
art. 1233 ---> preț.
art. 1231 ----> calitatea produselor.
art. 1664 ---> prețul în cazul contractelor de vânzare-cumpărare.
1. se aplică art. 1664 față de art. 1233 (legea specială derogă de la legea generală).
- art. 1664 (2): "Când contractul are ca obiect bunuri pe care vânzătorul le vinde în mod obişnuit,
se prezumă că părţile au avut în vedere preţul practicat în mod obişnuit de vânzător."
101. Ion Balint vinde lui Vasile Balint (rudă apropiată) un BMW X6 la aproximativ jumătate din
prețul de piață. Motivul declarat și cunoscut pentru care s-a încheiat contractul în aceste condiții este
acela că Ion Balint dorea să plece în Germania cu afaceri și dorea să păstreze autoturismul în familie.
La 2 ani de la încheierea contractului, afacerile din Germania ale lui Ion Balint dau faliment
(încetează). Acesta se reîntoarce în țară și solicită anularea contractului pentru dispariția cauzei.
Analizați situația juridică.
Dacă cauza a fost valabilă la momentul încheierii contractului => contract valabil.
Nu ne interesează ce se întâmplă cu cauza, obiectul, persoana, etc. după momentul încheierii
contractului, din perspectiva nulității.
Cauzele pot fi de 2 feluri: - cauză mediată – motivul unei părți de a încheia contractul (motiv
subiectiv). - cauză imediată – eu îți dau bunul, tu îmi dai prețul.
Contract aleatoriu – existența de șanse egale pentru ambele părți de a câștiga sau a pierde.
102. Printr-un contract, Nelu Brusture vinde lui Vasile Topogan o casă cu o grădină superbă,
prevăzându-se prin contract obligația de a preda grădina în starea în care se afla și de a transmite
toate cunoștințele privind întreținerea sa. La momentul predării, cumpărătorul constată că grădina
este în mare parte ofilită datorită unor infiltrații de substanțe toxice din pânza freatică. În aceste
condiții, Topogan cere anularea contractului, arătând că motivul principal pentru care a ales să
cumpere această casă era grădina acesteia. Co-contractantul se opune, arătând că în contractul de
vânzare, cauza imediată nu o poate constitui decât dobândirea dreptului de proprietate asupra
terenului și construcției. Analizați situația juridică.
eroarea asupra cauzei
sancțiunea în cazul lipsei cauzei ---> nulitatea relativă.
sancțiunea în cazul cauzei ilicite/morală ---> nulitatea absolută.
103. Sunteți reclamant într-un proces în care cereți pârâtului să execute un contract. Pârâtul se
opune acțiunii, susținând că: 1. contractul este lipsit de cauză; 2. cauza este ilicită. Cum va face
reclamantul proba că respectivul contract este ____ și că cauza este licită și morală ?
(1) - existența cauzei prezumate. idem la 2.

104. În septembrie 2011, A și B demarează negocieri cu privire la vânzarea unui bun mobil
determinat. La data de 29 septembrie 2011, ei se pun de acord cu privire la toate condițiile esențiale
ale încheierii contractului. Ulterior, la 3 octombrie 2011, ei semnează un înscris care constată toate
elementele acordului dintre ei, inclusiv faptul că predarea bunului urmează să fie făcută la 15
octombrie 2011. La 10 octombrie, bunul piere în totalitate din cauza unei alunecări de teren.
 Analizați argumentat: a) momentul încheierii contractului; b) legea aplicabilă contractului; c) stabiliți
care parte suportă riscul pieirii fortuite a bunului.

a) momentul acordului de voințe - 29 septembrie.

3 octombrie - simplu mijloc de probă.
Principiul consensualismului.
b) legea veche.
c) riscul aparține debitorului, deoarece proprietatea a fost transferată.

105. X și Y, 2 vecini, se înțeleg ca Y să preia în arendă pe 3 ani un teren - proprietatea lui X.

Părțile pun în executare contractul, Y executând lucrările agricole și strângând recolta. La sfârșitul
anului, X și Y se duc să declare înțelegerea lor la Consiliul Local al comunei. Secretarul le pune în
vedere faptul că o înțelegere verbală nu are valoare de contract. Y invocă faptul că arenda nu este un
contract solemn care să trebuiască să fie încheiată în fața unei autorități și că a fost executat de către
părți, fiind astfel confirmat tacit. Analizați argumentat: a) dacă contractul este valabil încheiat; b)
dacă actul executat mai poate fi desființat; c) dacă părțile pot invoca conversiunea actului juridic
pentru valabilitatea arendei.

a - nu, lipsește forma scrisă - 1838(1) + art. 1174 => nulitate absolută.
nu avem confirmare în cazul nulității absolute, doar în cazul nulității relative.
c - nu, deoarece implica conversiunea arendei într-un alt act (alt tip de act) - imposibil.
Manifestarea de voință care nu poate fi valabilă ca și contract de vânzare, o izolăm și o
punem într-un alt contract - promisiunea de vânzare.
Nu pot prin conversiune să ajung la același act.

106. Printr-n contract autentic, A vinde lui B un teren în schimbul unei sume de bani și al unui
apartament care urma să fie procurat și predat de către cumpărător într-un termen de 1 an. După
împlinirea termenului, cumpărătorul invocă drept scuză faptul că există întârzieri semnificative în
executarea contractului cu constructorul cu care el a contractat. Drept urmare, A și B întocmesc un
înscris sub semnătură privată prin care prevăd că în locul obligației de a preda un apartament
asumată prin contract, B va cesiona poziția sa în
contractul cu constructorul conform art. 1315-1318 NCC. Ulterior, fiind pusă în discuție valabilitatea
operațiunii juridice, B invocă faptul că pentru cesiunea de contract nu este necesară forma autentică.
Analizați argumentat valabilitatea operațiunii.

A - B contract de vânzare (+schimb) => act autentic (teren).

B - X - contract de antrepriză, dar în practică - promisiunea de vânzare a unui bun viitor.
A+B - cesiunea de contract ---> contractul de antrepriză B-X.
--> A ---- X
art. 1316 - trebuie încheiat în forma cerută de lege pentru validitatea contractului cedat.
art. 1243 - trebuie să îmbrace forma autentică.
art. 1316 - actul juridic aflat în interdependență cu un alt act juridic solemn trebuie să
îmbrace și el forma solemnă.
Motivul este că modifică actul autentic inițial - art. 1243.
Promisiunea de vânzare nu afectează contractul de vânzare, ci invers.