13.

01 - Sâmbătă

Clauza considerată nescrisă = nulitate parțială.

Act autentic vs Act solemn

Solemn = orice act pentru care este nevoie de o anumită formă pentru încheierea valabilă.
- Olografă: Testament scris de mâna testatorului
- Autentică notarială: donație/vânzare imobil
- Înscris sub semnătură privată: contract de fideiusiune (garanție personală unde eu garantez pentru
cineva cu bunurile mele că își va executa obligația)

Orice contract autentic este contract solemn? Fals. Pentru că eu pot face contractul la notar, dar legea nu îmi
cere acest lucru, deci nu este solemn.
Orice contract solemn este contract autentic? Fals. Se poate și în alte forme, nu doar autentică.

20.01 - Sâmbătă

Art 41 - Acte de dispoziție de mică valoare - se apreciază obiectiv, dar situația subiectivă poate afecta. Ex:
minor care locuiește în comună fără curent, dar își cumpără un ceas Casio de 100 lei care pentru mulți oameni
nu ar părea o mare valoare, se poate considera că nu a încheiat un act de mică valoare.

Acte de conservare făcute de cel lipsit de capacitate de exercițiu - nu cele voluptoare, doar pentru strictul
necesar se consideră a fi de conservare. Ex: minor care a spart fereastra și cheamă un meseriaș să o înlocuiască
cu una normală, nu cea mai scumpă. Ex: a spăla mașina este un act de conservare împotriva ruginii, dar dacă
dăm și cu ceară/polish, va dobândi un caracter voluptoar și devine un act de dispoziție.

Cine poate face mai mult, poate face și mai puțin - minorul lipsit de capacitate poate face acte de dispoziție
de mică valoare și acte de conservare, astfel, cel cu capacitate restrânsă poate face și el, adăugând actele de
administrare care nu îl prejudiciază.

Minor 0-14 (lipsit de capacitate):

- Acte dispoziție de mică valoare
- Acte conservare

Minor 14-18 (restrânsă):

- Acte dispoziție de mică valoare
- Acte conservare
- Acte administrare

Pentru cei cu capacitate restrânsă, rolul părintelui se va limita la a fi ocrotitor legal unde doar asistă pentru
încheierea unui act juridic. Minor de 15 ani care vrea să cumpere o casă, nu se poate duce părintele să încheie
contractul, dar va veni cu minorul la notar unde va semna și copilul și părintele.
Art 206 - persoană juridică fără scop lucrativ (asociații, fundații) pot avea doar acele drepturi și obligații care
sunt necesare pentru realizarea scopului lor. Ex: asociație pentru protecția câinilor nu poate avea dreptul de
proprietate asupra unui Mercedes, pentru că nu are legătură.

Nulitatea la persoane fizice și juridice.

- Minor de 7 ani care își cumpără un Mercedes: nulitate relativă pentru încălcarea capacității de exercițiu

- Asociație pentru câini care cumpără un Mercedes: nulitate absolută pentru încălcarea capacității de
folosință

Ex când nu există cauză la încheierea contractului:

- Când nu avem discernământ (beat/drogat, nu sunt conștient de consecințele faptelor)

- Când nu urmărim scopul stabilit de lege pentru acel contract:

- Donația are scopul calificat de lege - urmărește gratificarea unei persoane. Dacă eu închei o
donație fără intenția reală de a face un bine unei persoane, intervine lipsa cauzei cerută de lege)
ex: sunt urmărit de poliție pe telefon și pentru a scăpa, donez telefonul către A. Deși este o
donație unde nu am pretins nimic de la A, nu am făcut-o cu scopul de a o gratifica.

- Vânzarea este eminamente cu titlu oneros - urmărește îmbogățirea. Vânzare pe un preț

derizoriu, un bun extraordinar de scump pentru un preț foarte mic, aici nu este cauza specifică
contractului de vânzare, de a te îmbogăți.

Este posibil să ai discernământ, dar să nu ai capacitate de exercițiu - Copil care fură geanta știe că a săvârșit o
infracțiune.
Este posibil să ai capacitate de exercițiu, dar să nu ai discernământ - fată de 18 ani care merge la petrecere și
bea.

Pentru a interveni nulitatea relativă trebuie ca ambelor părți să le lipsească cauza? Sau este suficient să
lipsească pentru una dintre ele? Este suficient doar unei singure persoane să lipsească cauza pentru a interveni
nulitatea relativă.

Cauză ilicită și imorală - pentru a atrage nulitatea absolută poate fi doar din partea unei persoane, dar cu
condiția să fie cunoscută sau să fi trebuit să fie cunoscută de cealaltă parte. Dacă eu închiriez lui A un
apartament și eu bănuiesc activitate de droguri și aș putea să îmi dau seama din împrejurări, o să intervină
nulitatea absolută. Dacă una dintre părți este de bună-credință, nu știa și nici nu trebuia să știe, nu se
desființează contractul. Pentru cauză ilicită, se desființează contractul, dar se mai restituie prestațiile? Capcană
-> întotdeauna se restituie prestațiile, chiar dacă este cauză ilicită/obiect ilicit.

Frauda la lege este o specie de cauză ilicită. Art 1237

Art 1179 - obiect determinat și licit: se referă la obiectul contractului, nu la obiectul prestației/obligației.
Trebuie să știm 100%, cu exactitate, precizie perfectă ce fel de contract am încheiat. Contractul cu un obiect
determinabil sau nedeterminat va fi sancționat cu nulitatea absolută.
Prestația.
Obligația de a nu face - ex: îți dau 100 de lei să nu omori pe cineva -> nu este valabilă, pentru că prestația de
a nu face este o abținere de la ceva ce poți să faci. Prestație valabilă -> îți dau 100 lei să nu te înscrii la examen.

Dacă avem prestații alternative, obiectul obligației este determinabil. (Ex: îți dau 100 lei să-mi cânți sau să
îmi predai drept fiscal. Contractul va rămâne același, tot un contract de antrepriză.) Dar dacă prestația
determinabilă afectează operațiunea juridică, obiectul contractului va deveni și el determinabil, ceea ce atrage
nulitatea absolută. (Îți dau 100 lei fie să-mi cânți, fie să îmi dai codul tău civil. Prima prestație duce la un
contract de antrepriză, iar a doua duce la un contract de vânzare). Prestațiile alternative trebuie să păstreze
același cadru contractual, pentru a fi valabil contractul.

Obiectul prestației.
Art 1232: determinarea obiectului de către terț - se referă la obiectul obligației și obiectul prestatiei.

Consimțământ jocandi causa - este de ajuns ca doar una dintre părți să știe sau trebuie să știe amândouă că
este jocandi causa? Nu este de ajuns să știe doar una dintre părți și să spună oricând că ea de fapt nu voia să
vândă nimic. Dacă cealaltă parte nu știe și nici nu trebuia să știe că este un consimțământ jocandi causa, nu
se poate scăpa de forța obligatorie a contractului cu motivul jocandi causa. Trebuie să fie comun sau cunoscut
de cealaltă parte.

Eroare - nu e nimeni de vină

Dol - sunt păcălit cu intenție
Leziune - se profită de mine
Violență - mă amenință

Termen:
- Cu scadență certă: 5 iunie, Crăciun
- Cu scadență incertă: moartea unei persoane (știm că va muri, dar nu știm exact când)

Termen în favoarea creditorului: depozit (îți dau pisica mea să o ții 6 luni. Deponentul poate renunța la termen
și să ceară pisica mai devreme.)

Termen în favoarea creditorului și a debitorului - împrumutul cu dobândă: nu se poate plăti anticipat dacă nu
exista acordul împrumutătorului.
27.01 - Sâmbătă

Termen și condiție
Termenul extinctiv și condiția rezolutorie au același efect - se stinge obligația

Termenul suspensiv - scadența obligației

Condiția suspensivă - eficacitatea obligației

Art 1401 alin 2 - îți dau acum 50 de lei dacă vei lua baroul în aprilie. Pare o condiție suspensivă, dar este
rezolutorie, pentru că îți dau acum banii, dar în măsura în care nu iei baroul ți voi lua înapoi.

Condiția nu este o obligație a părților, nu intră în sfera executării contractului.

Condiție ilicită - îți dau 100 lei dacă are loc un genocid în Palestina. în acest caz se va scoate doar condiția
ilicită și va rămâne obligația de a da sau va trebui să scot întreaga obligație cu condiția la un loc? Se va scoate
tot, nu doar condiția, toată obligația afectată pentru că eu am vrut să închei contractul doar în anumite condiții,
nu mi-am dat consimțământul să existe doar o obligație pură și simplă.

Tipuri condiții.
1. Condiția simplă - cea care nu depinde de nicio parte contractuală: îți dau 50 lei dacă UNBR va hotărî
să intre în tematică și antrepriza. Întâmplările sunt un hazard pur, depinde de un eveniment străin și
independent de noi.

2. Condiția mixtă - îndeplinirea evenimentului depinde atât de una dintre părți cât și de un terț determinat
- îți dau 50 de lei dacă vei reuși să te căsătorești cu Kim Kardashian.

3. Condiția potestativă simplă - depinde de o parte contractuală și de un terț nedeterminat - îți dau 50 de
lei dacă te căsătorești (cu oricine)

4. Condiția pur potestativă - realizarea depinde exclusiv de voința unei părți (creditor/debitor) - îți dau
50 de lei dacă vrei (din partea creditorului) / dacă vreau (din partea debitorului).

O obligație afectată de condiție este în favoarea debitorului - îți dau 50 de lei dacă iei baroul, este în favoarea
debitorului pentru că el are șansa de a nu da banii. În favoarea creditorului este să-i primească pe loc, cât mai
repede.

Regulă: condiția produce efecte retroactive, ex tunc

- Excepție 1: dacă din voința părților rezultă contrariul (ex nunc)
- Excepție 2: dacă din natura contractului rezultă contrariul (ex nunc)
- Excepție 3: dacă din dispozițiile legale rezultă contrariul (ex nunc)

În contractele cu executare succesivă, regula este că condiția produce efecte numai pentru viitor. Ex: îți
închiriez apartamentul meu cu condiția rezolutorie dacă nu iei examenul de barou, se desființează contractul,
îmi dai înapoi apartamentul. Dacă ar avea efect retroactiv, ar însemna să-i restitui banii și cealaltă parte să îmi
dea prin echivalent timpul petrecut în apartament și ar fi haos. Dacă se îndeplinește condiția, doar pe viitor te
dau afară din apartament.
Dreptul sub condiție rezolutorie este considerat a fi pur și simplu - poți face orice cu acel bun, poți să-l vinzi,
să îl închiriezi, să îi dai foc, iar dacă se îndeplinește condiția, se va da prin echivalent dacă nu mai există
apartamentul, dacă nu se mai poate restitui prin natura.

La condiția suspensivă nu suntem proprietari, nu avem niciun drept real asupra apartamentului, nu o putem
vinde, închiria. Transmiterea dreptului afectat de condiție se va face doar cu condiția la pachet - vând
apartamentul dacă iei examenul de barou, eu sunt proprietarul și pot vinde acest apartament la un loc cu
condiția de care este afectat, cumpărătorul o să își asume dacă iei examenul de barou, va trebui să îi dea
apartamentul.

Nu există termen care să producă efecte retroactive, în toate cazurile va produce efecte doar pentru viitor.
Condiția produce efecte de regulă pentru trecut, dar poate avea efecte și pentru viitor.

Art 1406 - renunțarea la condiție, ex: îți dau 50 de lei dacă iei examenul de barou. Condiția este în favoarea
celui care dă banii, pentru că îi oferă șansa de a nu mai da banii. Astfel, dacă este în favoarea mea, a celui care
va da banii, eu am dreptul să renunț la condiție și să plătesc mai devreme.

Art 1404 alin 2 - ex: îți dau 50 lei dacă intri la barou în 2024. Condiția este ca tu să intri în barou, dar există și
o limită, doar în 2024. Dacă nu reușești să îndeplinești această condiție în 2024, condiția se consideră
neîndeplinită. ex - îți dau 50 de lei dacă intri la barou. Nu am spus care este termenul, dar vine UNBR și spune
că nu se vor mai face examene de barou. Din acel moment rezultă clar că acea condiție nu se va mai putea
îndeplini vreodată (teza 2)
Art 1404 alin 3: ex - îți dau 50 lei dacă copiii tăi în 2024 nu o să se căsătorească. Este același mecanism, doar
pus cu negație.
Condiție suspensivă pur potestativă din partea creditorului ex - donația: îți dau 50 de lei dacă vrei.

Proprietar sub condiție suspensivă/rezolutorie ex: îți vând apartamentul meu dacă iei examenul de barou. Este
o condiție suspensivă. Ne concentrăm pe dreptul de proprietate supus transmiterii:
- Cel care trebuie să dea apartamentul este considerat proprietar sub condiție rezolutorie pentru că dacă
se îndeplinește condiția suspensivă, îl va pierde.

- Cel care trebuie să primească apartamentul este considerat proprietar sub condiție suspensivă pentru
că dacă se îndeplinește condiția, va deveni proprietar.

Singura condiție nevalabilă este cea care îndeplinește cumulativ 3 condiții - suspensivă, pur potestativă, din
partea debitorului. Dacă unul din aceste elemente este diferit, condiția devine valabilă.

Art 1207 - eroare asupra naturii contractului: când o parte crede că încheie un contract aleatoriu (preț global
unde pot pierde sau câștiga), iar cealaltă parte crede că încheie un contract comutativ (preț determinabil unde
nu există factor de risc, cât am produs, atât am vândut).

Pct 2:
- Error in corpore: asupra identității bunului: îmi vei da un apple, eu cred că este iPad, tu crezi că este
iPhone.
- Error in substantiam: asupra calității: îți dau 50 lei pe un iPhone, eu cred că este iPhone 15, dar tu
crezi că este iPhone 14.
Dolul se poate săvârși numai cu intenție, nu prin culpă. Ex dol: te păcălesc că acest cod a fost a lui Cuza ca să
îmi dai foarte mulți bani pe el, am intenția să te păcălesc, manoperele dolosive fiind vorbele mele. Manopera
dolosivă poate fi și tăcerea, atunci când ar fi trebuit să spun ceva, să aduc la cunoștință o anumită informație.
Ex: vreau să vând un teren. Cumpărătorul află că sub teren este petrol, dar nu îi spune cocontractantului acest
lucru și el îl cumpără cu un preț mic. Este dol prin reticență? Este o împrejurare pe care se cuvenea să o
dezvăluie? Nu. Eu ca proprietar trebuie să îmi cunosc propriul bun, nu trebuie să îmi spună cumpărătorul.

Dol vs garanție contra viciilor: ex - vând un apartament fără să spun că are șobolani. Cumpărătorul descoperă
după ce l-a cumpărat că are șobolani. Ambele instituții sunt incidente aici - și dol și garanție contra viciilor.
Ex: te păcălesc sa cumperi codul civil vechi spunând că este util și după ce l-ai cumpărat observi că este vechi.
Nu este incidentă răspunderea pentru vicii pentru că știai că este vechi, eu te-am păcălit că este util, dar nu ai
avut nevoie de informațiile din el. Avem un dol, dar nu garanție contra viciilor.

Art 1215 vs art 1214 alin 3:

- 1215: o persoană complet străină săvârșește dolul

- 1214: reprezentantul, prepusul, garantul sunt considerați că acționează în numele și pe seama noastră,
astfel că dolul săvârșit se apreciază ca fiind chiar dolul nostru. Orice prostie făcută de reprezentant este
considerată prostia mea. Ex - A este salariatul meu. A păcălește pe B să încheie un contract cu mine.
Se poate cere direct desființarea contractului, fără a se mai dovedi dacă eu știam sau nu de fapta lui A,
pentru că este prepus. Dacă avea calitatea de terț, trebuia să se demonstreze că știam/trebuia să știu de
fapta ei.

Dolul poate atrage nulitatea chiar dacă privește elemente neesențiale ale contractului, spre deosebire de eroare.
Violența.
- nu presupune să se și săvârșească acel rău, violența este doar amenințarea cu un rău.
- În penal, pentru a exista infracțiunea de amenințare NU este obligatoriu să se inducă o stare de temere
victimei. În civil, pentru a exista violența, trebuie în mod efectiv să îi fie frică celui care încheie
contractul. Dacă nu îi este frică, înseamnă că nu este niciun viciu de consimțământ.

Starea de necesitate.
Ex: eu mă plimb pe afară când sunt 50 de grade și mi se face rău. Rog o persoană să sune la ambulanță, iar ea
spune că va suna dacă îi cumpăr telefonul. Persoana se folosește de starea mea de necesitate, profită și mă
amenință indirect că mă lasă să mor dacă nu ii cumpăr telefonul.

Leziune.
Ex: avem febră și mergem la farmacie pentru nurofen, iar farmacistul spune că este 70 lei pastila, profitând că
este singurul în zonă și noi suntem într-o stare de nevoie.

Nu există leziune la contractele cu titlu gratuit, pentru ca nu există contraprestație.

Art 1222 alin 2 ex: cumpăr un apartament cu valoare de 100.000 euro, iar cealaltă parte profită de lipsa mea
de cunoștințe și îl vinde cu 151.000 euro. Avem o disproporție de 50% + 1. Dacă îl vindea pentru 149.000
disproporția nu era atât de gravă pentru a desființa contractul. Disproporția vădită este necesară doar pentru
anulare, nu ca să existe leziunea.

Pentru toate viciile de consimțământ, sancțiunea este nulitatea relativă, pentru că este un interes privat.

Pentru toate viciile de consimțământ (eroare, dol, violență), mai puțin leziunea, se poate invoca nulitatea
relativă în termen de 3 ani pe cale de acțiune, iar pe cale de excepție este imprescriptibil.

Pentru leziune termenul de prescripție este de 1 an atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepție.

Adaptarea este doar pentru eroare și pentru leziune. Adaptarea este atunci când se modifică în sens pozitiv
contractul, dacă doar reducem din contract, va fi doar o formă de compensare.

Daune interese:
- Eroare: nu este nimeni de vină, nu există daune-interese. Se poate cere anularea sau adaptarea.
- Dol și violență: este cineva de vină, există daune-interese. Se poate cere anularea, dar NU adaptarea
- Leziune: este cineva de vină, există daune interese. Se poate cere anulare sau adaptare.

Eroare lezionară - eroare cu privire la valoarea unui bun. Eroarea asupra valorii nu atrage nulitatea decât dacă
sunt îndeplinite condițiile de la leziune. Ex: eu îți vând un pix. Tu ai reprezentarea că acest pix constă 100.000
euro, nefiind cunoscător de pixuri, crezi că valorează așa mult. Nu poți cere desființarea contractului zicând
‘eu aveam reprezentarea că este foarte valoros pixul’. Se poate cere desființarea doar dacă arăți că există o
disproporție între contraprestații și că am profitat de tine.
03.02 - Sâmbătă

Cauzele de ineficacitate ale unui contract - situații în care contractul nu mai produce efecte juridice.
1. Nulitatea - Motive anterioare/concomitente cu încheierea contractului, pentru nerespectarea condițiilor
de validitate, nerespectarea legii. Este vina părților.

2. Rezoluțiunea/Rezilierea - Motive ulterioare încheierii contractului, pentru nerespectarea contractului.

Este vina părților.

3. Caducitatea - Motive ulterioare incheierii contractului. Dispare obiectul/parte din contract. Ex: am dat
50 lei lui A să cânte și beneficiarul moare. A nu mai are ce sa facă, pentru că a dispărut beneficiarul și
nu se poate cânta pentru altă persoană. Contractul devine caduc, nu mai are ce efecte să producă. Ex:
am dat 50 lei lui A să îmi repare casa, dar în urma unui cutremur a căzut. Nu mai are ce să repare,
contractul devine caduc. Nu este vina părților, este pur obiectiv.

4. Revocarea - Pentru donație/contractului de mandat/testament, este la fel ca la rezoluțiune, dar se aplica

pentru donație. Se poate revoca pentru neexecutarea sarcinii și pentru ingratitudine.

5. Inopozabilitatea - Contractul este perfect valabil, între părți își produce efectele. Este o sancțiune prin
raportare la terți, nu își produce efectele față de terți. Ex: nu se înscrie contractul în registrele publice
când am avut obligația. Ex: simulația - eu convin în mod public cu A, dar în realitate am o înțelegere
secretă care este inopozabilă celorlalți. Ex: acțiunea pauliană - creditor fraudat spune că ți-ai mutat
toate bunurile printr-un contract de donație, iar acel contract devine inopozabil pentru creditor.

Nulitatea - art 1246

Orice act juridic are 4 condiții de validitate primare: capacitate, consimțământ, obiect și cauză.
- Dacă nu am capacitate - nulitate.
- Consimțământ viciat - nulitate.
- Obiect nedeterminat - nulitate.
- Cauza ilicită - nulitate.

Condiții de validitate speciale - forma, clauza inalienabilitate.

Clasificare.
1. În funcție de interesul ocrotit:
- Nulitate absolută - nu se respectă o normă care ocrotește un interes public. Ex: cauza
ilicită/imorală.
- Nerespectarea capacității de folosință: contract încheiat cu o persoană moartă.
- Lipsa totală a consimțământului.
- Cauză ilicită și imorală.
- Probleme cu obiectul contractului sau obiectul obligației.
- Clauza de inalienabilitate (max 49 ani): când se depășește acest termen, pentru că este
protejat un interes public, buna funcționare a circuitului comercial al bunurilor.
- Nerespectarea formei cerute de lege.
- Partajul efectuat fără toți coproprietarii.

- Nulitate relativă - nu se respectă o normă care ocrotește un interes particular/privat/ individual.

- Nerespectarea capacității de exercițiu: minor de 7 ani care face acte de administrare.
- Viciile de consimțământ: toate.
- Lipsa cauzei și a discernământului.
2. În funcție de întindere
- Nulitate totală: tot contractul.
- Lipsa cauzei
- Cauză ilicită și imorală
- Viciile de consimțământ: când privesc tot contractul
- Probleme cu obiectul contractului

- Nulitate parțială: doar o singură clauză este scoasă, restul contractului rămâne în picioare.
- Viciile de consimțământ: când privesc o clauză.

3. În funcție de prevederea expresă a sanctiunii

- Nulitate expresă - prevăzută expres
- Nulitate virtuala - trebuie dedusă, nu este prevăzută. Ex: superficia este pentru max 99 ani.

● Clauza considerată nescrisă - nulitate parțială.

● Cand se menționează ‘contractul’ - nulitate totală.

● Nulitatea absolută se constată de judecător.

● Nulitatea relativă se declară.

● Persoane juridice cu scop lucrativ (SRL) au capacitate de folosință nelimitată.

● Persoane juridice fără scop lucrativ au capacitate de folosință specializată (numai acele drepturi și
obligații în strânsă legătură cu obiectul de activitate)
Distincție:
1. Obiectul contractului (trebuie să fie determinat) = operațiunea juridică (contract de vânzare cu obiectul
de operațiune juridică a vânzării)
2. Obiectul obligației (determinat/determinabil) = prestația (transfer proprietatea)
3. Obiectul prestației = bunul derivat (ce anume se transferă, bunul)

Efectele nulității.
1. Ineficacitatea - contractul nu produce niciun efect, se desființează. Are efecte retroactive, de la început
se consideră că nu am încheiat nimic. Art 1254 alin 3.

- Nulitatea produce aceleași efecte chiar dacă este o vânzare sau o locațiune,
- Uno ictu vs executare succesivă - nulitatea este pentru amândouă cu efect retroactiv.

2. Repunerea părților în situația anterioară.

● Nulitatea absolută - poate fi invocată de orice persoană interesată

● Nulitatea relativă - poate fi invocată de persoană lezată

Nulitatea absolută trebuie, este obligatoriu să fie invocată de instanță. Art 1247 alin 3.

Remedii pentru nulitatea absolută:

1. Refacerea actului nul - de la zero, nu are impact asupra contractului inițial care rămâne mort.

2. Conversiunea - păstrăm actul, dar cu altă menire. Închei un contract de vânzare nevalabil, pentru un
apartament, la care îi pot găsi altă menire, să-l transform într-o promisiune de a contracta. Excepție:
Promisiunea de donație se încheie tot în formă autentică, la fel ca donația, art 1014 alin 1. Nu o putem
transforma în promisiune pentru a fi valabilă. Părțile nu trebuie să își mai manifeste încă o voință
pentru a converti contractul. Conversiunea funcționează automat, ele își pot manifesta voința contrară.
Este la fel ca la compensație, unde se întâmpla de drept, dar ne putem exprima voința contrară pentru
a o împiedica. (Art 1260 alin 2)

Cele două nu înlătură nulitatea (grijă la grile) - doar confirmarea înlătură nulitatea.

Remedii nulitate relativă:

Cauză de validare - contractul devine perfect valabil prin confirmare. Confirmarea produce efecte retroactive.

A viciază consimțământul lui B în vânzarea unui apartament. Chiriașii din apartamentul lui A știu că este
anulabil contractul și sunt de bună credință, dar s-a confirmat actul care pentru ei devine inopozabil.
Confirmarea aici aduce atingere unui terț. Art 1265 alin 1.

Există o singură situație în care nulitatea absolută poate fi confirmată - în materie de liberalități - art 1010:
la donație, o nulitate absolută pentru lipsa formei poate cu titlu de excepție să fie confirmată de către
moștenitorii universali/titlu universal.
04.02 - Duminică

Grile.
Prin acordul părților:
a. Nu pot fi suprimate cauze de nulitate - Corect. Părțile nu pot jongla ele cu nulitatea, nu pot
elimina/institui motive de nulitate absolută.
b. Nu pot fi instituite cauze de nulitate - Corect.
c. Pot fi instituite, modificate și suprimate cauze de nulitate - Fals. Nu ne încurcăm cu prescripția.
Nulitatea este imperativă, părțile nu pot deroga de la ea, să o modifice/suprime.

Nulitatea absolută:
a. Poate fi constatată prin acordul părților, dacă prin lege nu se prevede altfel - nulitatea absolută se
constată, poate fi făcută ori pe cale judiciară când nu se înțeleg sau pe cale individuală, dacă se înțeleg,
încheie o convenție unde constată că este nulitate absolută. Corect - art 1246 alin 3
b. Este obligatoriu să fie invocată din oficiu de instanța de judecată - Corect. Este obligatoriu, nu o
facultate, ea trebuie invocată.
c. Poate fi invocată de orice persoană interesată, însă numai pe cale de acțiune, iar nu și pe cale de
excepție. - pe cale de actiune: introduci acțiunea, eu mă duc la instanța. Pe cale de excepție - cineva te
cheamă în instanță și eu spun că nu am executat pentru că era nul absolut. Fals - art 1247 alin 2

În materia izvoarelor dreptului civil:

a. În cazurile neprevăzute de lege dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare se aplică prioritar
în raport cu uzanțele - lege -> uzanțe -> dispoziții asemănătoare -> principii generale. Dacă nu e lege,
are prioritate uzanța și abia după aceea vine dispoziția asemănătoare. Fals.
b. Principiile generale ale dreptului se aplică întotdeauna prioritar în raport cu uzanțele. Fals
c. Uzanțele cuprind obiceiul și uzurile profesionale - Corect

A și B încheie un contract de locațiune pentru o perioadă determinată între 01.01.2021 - 01.01.2027.

Contractul încheiat între A și B este:
a. Un act juridic de dispoziție - un act de locațiune este un act de administrare ca regulă. Dacă depășește
5 ani este un act de dispoziție. Corect. Dacă este de fix 5 ani, este un act de administrare, dacă depășește
5 ani și o zi, este de dispoziție. Art 1784.
b. Un act juridic de administrare. Fals.
c. Un contract sinalagmatic netranslativ de proprietate. Corect.

Operează nulitatea absolută a:

a. Contractului încheiat cu nerespectarea formei ad validitatem, chiar dacă părțile s-au aflat în
imposibilitatea respectării acestei forme - forma se respectă indiferent de situație și imposibilitate,
operează nulitatea chiar dacă se afla în imposibilitate. Corect
b. Contractului întemeiat pe cauză ilicită atunci când este comună tuturor părților contractului. Corect.
c. Nimic.
Contractul este valabil:
a. Chiar dacă la momentul încheierii sale, una dintre părți se află în imposibilitate de a-și executa
obligația, afară de cazul în care prin lege se prevede altfel - art 1227. Corect. Trebuie să fie o
imposibilitate temporară, nu absolută.
b. Chiar dacă obiectul licit al obligației uneia dintre părți nu este determinat, dar există în contract
suficiente repere pentru determinarea acestuia. Corect, obiectul obligației trebuie să fie determinabil.
c. Chiar dacă obiectul uneia dintre prestații este un bun care nu se află în circuitul civil. Fals, nu putem
vinde Casa Poporului.

X îi vinde lui Y un laptop despre care a avut reprezentarea că are o capacitate de 256GB, în realitate capacitatea
de stocare fiind doar de 128GB.:
a. Y poate invoca eroarea asupra identității obiectului prestației dacă eroarea nu a fost provocată de X -
în speță este o eroare, doar că este in substantiam, nu in corpore. Fals.
b. Y poate invoca eroarea asupra unei calități esențiale a obiectului prestației dacă eroarea nu a fost
provocată de X și dacă nu putea fi cunoscută cu diligențe rezonabile. Corect.
c. Y poate invoca dolul, dacă eroarea a fost provocată de X, chiar dacă eroarea în care a fost indus Y nu
a avut caracter esențial. Corect.

Viciile de consimțământ sunt aplicabile și în cazul actelor unilaterale. Leziunea este singura care nu merge
pentru actele unilaterale pentru că sunt cele 2 condiții: să profite cineva de noi și o disproporție între
contraprestații. Nu există contraprestație la actele unilaterale.

Doamna T a dat în locațiune un imobil cu destinație - spațiu de depozitare unui cuplu - domnului P și doamnei
G. Ulterior aflând din întâmplare că femeia pe care domnul P o prezentase drept soția sa era în realitate
concubină, soția adevărată locuind în altă localitate și neavând cunoștință de contractul de locațiune, Dna T
solicită anularea, respectiv constatarea nulității lui, după caz. Instanța:
a. Va anula contractul , pt error in personam - spațiul de depozitare are relevanță dacă ai amanta/copiii
orice altceva? Nu este imobil cu destinație de locuit. Nu are relevanță și nu este error in personam. Nu
este o eroare esențială. Fals.
b. Va respinge constatarea nulității contractului pentru cauza imorală. Corect. Este spațiu de depozitare,
nu are relevanță. Dacă era un apartament, cauza era imorală, pentru că este un spațiu de locuit.
c. Nu va anula contractul pentru error in persona. Corect.

Vânzarea unui bun viitor:

a. Nu dă naștere niciodată la obligația de a transfera proprietatea, ci doar la obligații de a face - Fals
b. Este un contract cu executare succesivă, ori de câte ori bunul viitor se confecționează prin acte
materiale succesive - construiesc apartament și ți-l vând în viitor, chiar dacă desfășor activități separate
pentru bun, obligația de predare este uno ictu, este un contract de antrepriză. Dacă durează în timp să
îl construiesc, nu îl transformă în contract cu executare succesivă. Fals.
c. Este prin natura sa un contract comutativ - nu este aleatoriu, se știu de la început drepturile și
obligațiile. Eu știu cât dau și cât trebuie să primesc. Ar fi fost aleatoriu dacă avea preț forfetar, preț
global unde există riscul să produc mai mult/puțin, să pierd/câștig. Corect.
Este adevărată afirmația privind condițiile de validitate a actului juridic civil:
a. Lipsa discernământului presupune lipsa consimțământului, atrăgând în consecință nulitatea absolută a
actului juridic. - pot să am consimțământ, dar să nu am discernământ? Un copil de 7 ani care fură ceva,
nu are capacitate, dar are discernământ. Poți avea consimțământ, dar să nu ai discernământ - sunt beat
și închei un contract, nu am discernământ. Consimțământ - exterior. Discernământ - interior. Lipsa
discernământului atrage nulitatea relativă, lipsa consimțământului atrage nulitatea absolută. Fals.
b. Rezerva mintală pe care o persoana a avut-o atunci când și-a exprimat consimțământul pentru
încheierea unui act juridic, dacă nu a fost exteriorizată în niciun mod și nici cunoscută de cealaltă parte,
nu afectează validitatea actului. Corect.
c. Nimic.

Obligația împrumutatului de a restitui suma împrumutată până la sfârșitul anului în curs, respectiv 31.12.2023
este afectata de:
a. Un termen cert - atunci când cunoaștem scadența, este cert. Corect.
b. Un termen suspensiv - da, atunci devine obligație exigibilă. Corect.
c. Un termen stabilit în favoarea creditorului. - este în favoarea debitorului, Fals.

Dacă părțile nu au prevăzut altfel și prin lege nu se prevede contrariul, fructele culese înainte de îndeplinirea
condiției se cuvin proprietarului sub condiție:
a. Suspensivă - ex: îți dau cartea dacă mă mut, îți vând apartamentul dacă te angajezi. Beneficiarul este
proprietar sub condiție suspensivă. Eu sunt proprietar sub condiție rezolutorie. În intervalul de timp
până la îndeplinirea condiției, eu închiriez bunul, cui i se cuvin aceste fructe? Când se îndeplinește
condiția trebuie să îți dau fructele sau rămân la mine? Fructele rămân la mine. Art 1410 se cuvin
proprietarului sub condiție rezolutorie. Fals. În intervalul de timp pot face tot ce vreau cu acel
apartament, fructele rămân la mine.
b. Rezolutorie - Corect.
c. Suspensivă, dacă condiția produce efecte retroactive și proprietarul obligat sub aceasta a fost de bună-
credință - Fals.

În ipoteza violenței:
a. Sancțiunea este nulitatea relativă - Corect.
b. Termenul de prescripție extinctivă a dreptului material la acțiunea în nulitate relativă începe să curgă
de la momentul încheierii actului juridic - începe de la momentul la care încetează violenta. Fals
c. Victima violenței poate solicita doar reducerea prestației contractului cu valoarea daunelor-interese la
care ar fi fost îndreptățită. Mai există un remediu, anularea contractului, pe lângă daunele-interese.
Fals.

Obligația contractată sub o condiție suspensivă ce depinde exclusiv de voința debitorului:

a. Este considerată nescrisă. Fals. Art 1403.
b. Este anulabilă. Fals.
c. Nu produce niciun efect. Corect.

Obligația sub condiție suspensivă pur potestativă din partea debitorului - îți cumpăr mașina dacă vreau. Este
lovită de nulitate absolută dacă se îndeplinesc cele 3 elemente: să fie suspensivă, pur potestativă și din partea
debitorului. (Nu produce niciun efect) Dacă avem o condiție rezolutorie plus celelalte 2 elemente, este
valabilă.
Obligația asumată sub condiția îndeplinirii unui eveniment viitor și nesigur ca realizare:
a. Este o obligație sub condiție suspensivă dacă de îndeplinirea evenimentului depinde eficacitatea
obligației - este o condiție în ipoteză, nesigur. Corect. Art 1400.
b. Este o obligație sub condiție suspensivă dacă îndeplinirea evenimentului determină nașterea obligației.
Eficacitate vs naștere - în cod formularea este eficacitatea. Fals.
c. Este o obligație sub condiție rezolutorie, prezumată relativ, dacă scadența intervine anterior
momentului/evenimentului la care condiția s-ar putea îndeplini. Corect. Art 1401 alin 2. Îți dau mașina
mea acum, dacă iei examenul în septembrie. Pare că este suspensivă, dar nu este. Ea este rezolutorie,
mașina devine a ta, dar dacă nu iei examenul, îmi dai mașina înapoi.

Care este corect:

a. Donația lovită de nulitate absoluta pentru vicii de formă poate fi confirmată de către moștenitorii
universali ori cu titlu universal ai donatorului. Corect art 1010, mega excepție
b. In ipoteza in care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege,
operează prezumția de nulitate relativă - Corect. Art 1252. Când nu este certă sancțiunea, se aplică
nulitatea parțială și relativă.
c. Contractul în care nu este prevăzută cauza este lovit de nulitate absolută. - Fals, nu trebuie să spunem
de ce am vândut bunul.

Eroarea de drept este esențială și constituie viciu de consimțământ:

a. În cazul dispozițiilor legale accesibile și previzibile - legiuitorul spune că nu este scuzabilă eroarea.
Încheiem contract cu TVA și eu cred ca valoarea TVA este diferită, dar ea este în monitorul oficial,
este accesibilă, nu se poate invoca eroarea de drept. Dacă o condiție dintre cele 2 nu este îndeplinită
(accesibilă - să o găsesc și previzibilă - să o înțeleg) atunci se poate invoca eroarea de drept. Fals
b. Atunci când privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților, pentru încheierea
contractului - Corect. Art 1207 alin 3
c. Atunci când privește o normă juridică exclusiv imperativă și determinantă pentru încheierea
contractului - Fals, nu e doar dacă este imperativă.

Obligația contractată sub condiție:

a. Nu poate fi preluată - eu îți vând apartamentul dacă iei examenul de barou. Eu îl pot vinde acum
apartamentul, nu trebuie să te aștept pe tine. Cel căruia îi vând, va prelua dreptul în aceleași condiții,
trebuie respectată condiția și de către noul proprietar. Art 1408 alin 2 Fals.
b. Ilicită sau imorală atrage nulitatea contractului, dacă este însăși cauza acestuia - Corect, art 1402.
c. Rezolutorie într-un act translativ de proprietate, permite dobânditorului sa culeagă fructele, orice
stipulație contrară fiind considerată nescrisă. Fals.

În caz de violență, cel al cărui consimțământ este viciat are dreptul:

a. De a pretinde anularea contractului și daune interese - Corect
b. De a solicita reducerea prestației sale cu valoarea daunelor interese care i se cuvin - Corect
c. De a cere adaptarea contractului. - adaptarea este doar la eroare și leziune. Fals. Dacă doar reduci din
obligații, nu este o adaptare, ci o compensare.
În ipoteza actelor juridice bilaterale, dolul:
a. Constituie viciu de consimțământ și atunci când provine de la reprezentantul celeilalte părți. - poate fi
săvârșit și de către alte persoane sau doar de cocontractant? Poate fi săvârșit și de alte persoane. Dacă
este un terț simplu se aplică art 1215 - dolul poate atrage desființarea numai dacă cocontractantul
știa/trebuia să știe de dolul săvârșit de terț. Corect
b. Nu conduce la anularea actului decât dacă eroarea în care s-a aflat cel al cărui consimțământ a fost
viciat a fost esențială. Fals
c. Conferă celui al cărui consimțământ a fost viciat de către cealaltă parte dreptul de a pretinde, în afara
de anularea actului juridic și daune interese. Corect.

Este anulabil actul juridic încheiat:

a. Ca urmare a violenței exercitate de un terț asupra uneia dintre părți, chiar dacă cealaltă parte nu
cunoștea și nici nu ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de un terț - pot atrage nulitatea numai
dacă cocontractantul știa de dol. Fals.
b. Ca urmare a temerii insuflate de amenințarea cu exercițiul unui drept, făcută cu scopul de a obține
avantaje injuste. - ameninț că te dau în judecată pentru neexecutarea contractului dacă nu o angajezi
pe fiica mea la firma ta. Corect.
c. De minor fără încuviințarea ocrotitorului legal, atunci când încuviințarea era cerută de lege și suficientă
pentru încheierea valabilă a actului, chiar dacă ulterior acesta din urmă a confirmat actul. - copil de 15
ani care încheie act de dispoziție de mare valoare, fără încuviințare și zice că îl confirmă chiar el însuși.
Nu poate confirma el singur, trebuie să fie ocrotitorul sa confirme. cel din urmă este ocrotitorul legal
să confirme. Fals. minor 0-14 - reprezentant. Minor: 14-18 - ocrotitor

Spre deosebire de termenul suspensiv, în cazul termenului extinctiv:

a. Nimic
b. Evenimentul viitor pe care părțile îl consideră ca fiind termen, poate avea o dată de împlinire
necunoscută la momentul încheierii actului juridic - ambele termene pot avea scadență incertă (când
moare x) Fals.
c. La împlinirea acestuia, obligația se stinge. Corect.
10.02 - Sâmbătă.

Prescripție extinctivă. - Sancțiune civilă a pasivității atunci când poți face ceva, dar nu faci. Nu te sancționează
pentru că nu faci ceva, pentru că nu erai lăsat să o faci.

Începutul cursului prescripției extinctive: dol - începând de la momentul descoperirii dolului, până la acel
moment nu știm de acel dol.

Instituție de ordine privată - pentru raporturi eminamente private, astfel numai partea interesată poate să invoce
prescripția, niciodată nu poate fi invocată de instanță în numele și pe seama noastră.

Poate fi în anumite cazuri modificată convențional de părți - părțile pot jongla cu termenele de prescripție, să
le facă mai mici/mari, cu cauzele de suspendare/întrerupere. Nu este ceva nelimitat, părțile pot modifica numai
în limitele permise de legiuitor.

Prezumată ori de câte ori nu cunoaștem natura sancțiunii pentru pasivitate. Dacă o să avem de ales între
prescripție și decădere, legiuitorul ne pune sa optăm pentru prescriptie.

Termenele de prescripție extinctivă.

Acțiune imprescriptibilă:
- Acțiune în revendicare (orice acțiune prin care se apără dreptul de proprietate privată este
imprescriptibilă),
- Acțiunea negatorie.
- Acțiunea în grănițuire
- Acțiunea confesorie de superficie (toate acțiunile confesorii sunt prescriptibile în 10 ani, singura care
este imprescriptibilă este cea de superficie, pentru că este un dezmembrământ complex, înglobează un
drept de proprietate)
- Acțiunea în constatare (orice acțiune în constatare) - sesizezi judecătorul să constate
existența/inexistența unui drept, nu se modifică situații juridice. Ex: acțiunea în constatarea rezoluțiunii
de drept, constatarea nulității absolute (nulitatea relativă se declară, noi trebuie să desființăm actul
printr-o acțiune în realizare, pe când nulitatea absolută operează de drept, facem o acțiune în constatare,
imprescriptibilă)
- Acțiunea prin care se urmărește protejarea unui drept nepatrimonial. (Dreptul la imagine/reputație)

Cine nu poate fi proprietar de teren în România? Străinii, un cetățean din China, dar îi permite să aibă un drept
de superficie.

Art 2520 - exigențe mai ridicate în privința profesioniștilor.

A trebuie să îmi dea 30 de lei, eu las să treacă timpul și aproape se împlinesc cei 3 ani, dar fix în ultima zi am
un accident și sunt internat în spital, eu pierd termenul de prescripție, din motive neimputabile mie și am
posibilitatea să introduc acțiunea și să cer repunerea în termenul de prescripție. Putem cere repunere în termen
la repunere în termen, în acel termen de 30 de zile care este tot un termen de prescripție, dacă avem un accident
putem cere repunere în termen la repunere în termen.
Cursul prescripției extinctive.
Regula: prescripția curge de la data când ai descoperit/ ar fi trebuit să descoperi nașterea dreptului la acțiune
(prescripția curge de când poți să faci ceva). Ex: trebuie să îmi dai 5 lei dacă iei examenul de barou. Prescripția
începe să curgă din momentul în care aflăm că ai luat baroul. Nu pot fi sancționat pentru pasivitate dacă nu
am știut că mi s-a născut dreptul la acțiune, dacă îmi ascunzi faptul că ai intrat sau nu la barou.
- În privința executării de a da o sumă de bani termenul se calculează de la scadență: trebuie să îmi dai
5 lei pe 5 iunie, termenul începe să curgă de la scadență.
- Fapta ilicită - termenul începe să curgă de la momentul la care am aflat/ ar fi trebuit să aflăm atât pe
cel care a săvârșit fapta ilicită, cât și paguba. Ex: eu am un magazin și cineva sparge vitrina, se naște
un raport de răspundere civilă delictuală, sa cer despăgubiri. Termenul începe să curgă când aflăm cine
a spart vitrina, cât și paguba realizată, pierderea vitrinei. Trebuie să descopăr paguba, nu fapta ilicită
(fapta ilicită = ne-a lovit cu mașina, dar nu simțim nimic pe moment, dar la un moment dat se simt
anumite probleme, paguba este consecința faptei ilicite).

Art 2529 - pentru cauze de nulitate relativă:

- Eroare: încheiem un contract și ne aflăm în situația error in personam. Am la dispoziție 18 luni să îmi
dau seama că sunt intr-o eroare. Dacă nu îmi dau seama în 18 luni, termenul de 3 ani începe să curgă
indiferent dacă eu am aflat de acea eroare. Dacă mi-am dat seama în cele 18 luni, va curge de la
momentul cand mi-am dat seama. Nu e nimeni de vină și legiuitorul nu ne lasă 100 de ani să
descoperim eroarea. Dacă nu descoperim eroarea în 18 luni nu înseamnă că pierdem dreptul de a invoca
nulitatea relativă, nu este un termen de decădere.

- Celelalte cazuri de anulare: lipsa cauzei, a discernământului, capacitatea de exercițiu. Am un copil de

5 ani care a cumpărat un Mercedes. Cine poate invoca nulitatea relativă? Părintele, reprezentantul
legal. Termen - 3 ani + lit c: are 18 luni să descopere de încheierea acelui contract. Dacă părintele
descoperă în 18 luni, curge de atunci, dacă nu a descoperit în 18 luni, prescripția curge chiar dacă nu
a aflat de încheierea acelui contract.

- Dol și violență - cineva este de vină și termenul curge de la descoperire/încetare. Lit a,b,c sunt pentru
părți contractante/reprezentanți

Alin 2: terț poate invoca nulitatea relativă - a cunoscut. Nu este ‘ar fi trebuit’ să cunoască, ci o cunoaștere
efectivă. Nulitate relativa invocată în principal de terți, în favoarea unor terți:
- Prețul fictiv și derizoriu. Dacă eu vând un bun pentru un preț derizoriu, vânzarea este lovită de nulitate
relativă, în favoarea cui este norma? Nu în favoarea părților. Este pentru protejarea terților, moștenitorii
rezervatari, pentru că vânzarea nu este supusă reducțiunii liberalităților excesive. Eu dau din
patrimoniu ceva valoros și primesc 3 lei, care aduce atingere moștenitorilor rezervatari. Moștenitorii
au 3 ani să invoce nulitatea relativă de la momentul în care află în mod efectiv de încheierea
contractului. Dacă el descoperă după 400 de ani, el poate invoca atunci termenul de prescripție.

- Dreptul de preempțiune: dreptul de a cumpăra cu prioritate un bun. Închei o convenție cu A, dacă eu

vreodată o să vând parfumul, o să îl vând cu prioritate ei. Dacă vând altei persoane, intervine nulitatea
relativă a contractului. Iar A va avea 3 ani la dispoziție să ceară desființarea contractului de la
momentul la care A a aflat că s-a încălcat obligația de a respecta preempțiunea.
Art 1223 - pentru leziune este termenul de 1 an de la momentul încheierii contractului, moment pur obiectiv,
nu contează când am aflat de leziune.
Vicii aparente/ascunse.
- Art 2531 - același mecanism ca la eroare (cu cele 18 luni), nu este termen de decădere, ci termen de
grație. Ex: îți livrez o mașină cu probleme la motor. A are la dispoziție 1 an de la momentul predării
să descopere că are defecte, vicii. Dacă nu descoperi într-un an, începe să curgă prescripția chiar fără
știința lui A, indiferent dacă știi sau nu. Dacă află în interval de 6 luni, atunci începe să curgă
prescripția.

- Lit b: ai timp 3 ani să descoperi vicii ascunse, dacă nu îți dai seama alin 3 ani, de atunci începe să curgă
termenul de prescripție de 3 ani.

Ex: Dăm cu mașina nou cumpărată într-o groapă și scârțâie ceva. Mecanicul spune mai apoi că este de la
decapotare. Momentul de la care eu aflu este cel la care mecanicul spune problema, de atunci curge prescripția,
nu de când am observat eu că scârțâie.

Ex lucrare curentă - schimbarea unui bec. Eu te chem să îmi schimbi uleiul la mașina, o lucrare curentă. Eu
plătesc mecanicul și el pune un ulei care nu este bun. Eu nu am cunoștințe de specialitate și nu îmi dau seama.
Vicii ascunse rezultate dintr-o lucrare cu caracter curent, am la dispoziție o lună să îmi dau seama de acest
lucru.

Ex construcție curentă - construcție toaletă afară/puț, am la dispoziție 3 luni să îmi dau seama.

Suspendarea prescripției extinctive - criogenare după care își revine

- Soții cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt: eu îi dau bani lui A, termenul este de 3 ani.
Dacă eu mă căsătoresc cu A și să locuim împreună în fapt, prescripția va deveni blocată, pentru că pe
parcursul căsniciei să nu urmărim.

- Cum poate debitorul să ascundă existența datoriei? O obligație afectată de condiție suspensivă. Îți dau
50 de lei dacă iau examenul de barou. Luarea examenului poate fi ascunsă și să mint că nu am luat
examenul, tocmai ca să nu dau suma de bani. Îți dau 50 de lei, dacă moare o rudă de a mea și eu ascund
că a murit, ca să nu vă dau banii.

- Negocierea de regulă suspendă prescripția. Negocierile au efect suspensiv numai dacă sunt în ultimele
6 luni. Dacă negocierile intervin în primul an, nu au efect suspensiv, ele trebuie să intervină după 2 ani
și 6 luni pentru a suspenda.

Art 2534 - dacă m-am întors de pe front și am doar 1 zi în care sa găsesc avocat și să introduc cererea, dacă
termenul este mai mare de 6 luni, la noi fiind de 3 ani în exemplu și după suspendare au rămas mai puțin de 6
luni, la noi 1 zi, se setează un termen de 6 luni, nu voi mai avea la dispoziție 1 zi, ci 6 luni. Când după
suspendare ar rămâne mai puțin de 6 luni, el se transformă în 6 luni. Dacă el este de 4 luni, se transformă în 6
luni.

Excepția, efectul special - în materie de recuperări parfumuri, legiuitorul spune că termenul de prescripție este
de 3 luni. Cineva mi-a furat parfumul și eu aștept să treacă 2 luni și 29 zile. Intervine cauza de suspendare în
ultima zi pentru că sunt chemat în Ucraina, prorogarea operează la o lună. Este o soluție pentru situația in care
rămâi cu un interval foarte scurt după încetarea unei cauze de suspendare. Se proroga de la 1 zi la 6 luni.
Art 2535 - este vorba de creditor.
- În favoarea cui curge prescripția? Celui care trebuie să dea banii, debitorului.
- Împotriva cui curge prescripția? Celui care trebuie să primească banii, să ii ceara, creditorului.
Creditorul este cel care invocă suspendarea prescriptiei.

Întreruperea prescripției.
- Din partea debitorului:
- Prin orice act de executare/recunoaștere voluntară. Dacă suntem obligați să executăm, plata
nu are efecte întreruptive de prescripție, pentru că am fost obligat, la fel dacă mă amenință.
Formularea unei cereri de reeșalonare este un caz de întrerupere? Da. Înseamnă o recunoaștere
a datoriei prin care cer sa o reeșalonăm. Constituirea unei garanții este o recunoaștere a
prescripției pentru a garanta debitul, recunosc că am o datorie. Recunoașterea, chiar și tacită
trebuie să rezulte din manifestări neechivoce.

- Din partea creditorului:

- Prin formularea unei cereri de chemare în judecată.

- Prin constituirea ca parte civilă, care este tot o cerere de chemare în judecată. (În loc să facem
un proces civil, facem o mini cerere în procesul penal)

- Prin punerea în întârziere a debitorului: dacă debitorul nu își execută obligația, nici după
punerea în întârziere, trebuie ca în cel mult 6 luni, creditorul să îl cheme în judecată pe debitor
pentru a apărea efectul intreruptiv. Ex: după 2 ani și 11 luni 29 zile eu o somez pe A să îmi dea
banii, dacă în ultima zi am formulat punerea în întârziere, va întrerupe prescripția numai în
măsura în care A o să facă voluntar prestația, dacă nu o face, trebuie ca în cel mult 6 luni să
introduc cererea de chemare în judecată. Am extins cu 6 luni intervalul de timp în care pot
introduce cererea. Punerea în întârziere se poate face doar o singură dată.

Dacă introduc cererea la o instanță necompetentă, nu este nicio problemă, pentru că prescripția se întrerupe
chiar dacă instanța este necompetentă.
Dacă introduc cererea și ea este respinsă (pentru că nu am plătit taxa de timbru) am la dispoziție 6 luni să
introduc încă o dată acțiunea, corect, dar cu condiția să fie admisă și se va considera retroactiv ca fiind
întreruptă prescripția, de când am introdus prima cerere.

Art 2538 alin 3 - o formă de amânare a începutului prescripției: eu îți vând casa mea și tu îmi dai 100 euro,
contractul se desființează. Trebuie să îmi restitui casa și eu să îți restitui cei 100 euro. Ca eu să cer cei 100 de
euro, în cât timp pot să îi cer? Este o creanță. Termenul de 3 ani pentru bani și pentru restituirea imobilului
este imprescriptibil. Între părți există un dezechilibru. Eu am la dispoziție 3 ani pentru cei 100 euro, în schimb
cel care trebuie să își ia casa, are la dispoziție acțiunea în revendicare care este imprescriptibilă. De aceea a
apărut art 2538 alin 3 - atât timp cât cel care trebuie să revendice bunul nu o face, prescripția nu curge în
privința celui cu creanța de recuperat. Cel cu casa trebuie să facă primul pas pentru a începe să curgă prescripția
pentru cel cu creanța. Cât timp cel cu casa nu face primul pas, nu curge prescripția pentru niciunul dintre ei.

Întreruperea funcționează atât în situația în care încă nu s-a împlinit prescripția, dar și în privința unei
prescripții deja împlinite. Au trecut 100 de ani de când s-a împlinit și A recunoaște că trebuia să îmi dea bani,
aruncăm la gunoi și o luăm de la 0.
Modificarea prescripției.
- Art 2515: minorii niciodată nu pot jongla cu prescripția. (Capacitate deplină scrie în articol).
- Eu pot conveni cu A ca acea creanță să se prescrie într-un an sau în 5 ani, mai sus/mai jos.
- Părțile nu au voie să inventeze cauze noi de suspendare/întrerupere. Nu pot spune că A în
fiecare zi când se dă cu parfum, prescripția este suspendată.
- Termenul de 10 ani sau mai mare: poate doar să fie mărit, până la 20 de ani.
- Pentru contractele de adeziune (unde nu există posibilitatea negocierii), contracte asigurare și
cele supuse protecției consumatorilor nu se poate jongla cu prescripția.

11.02 - Duminică

Dacă s-a prescris creanța principală, se prescriu și dobânzile (accesoriul urmărește soarta principalului).
Ex: închiriem un contract de rentă viageră, pentru fiecare sumă de bani pe care ți-o dau, curge o prescripție
diferită. Excepție de la prestații succesive: când reprezintă un tot unitar, vânzarea cu prețul în rate. Eu vând
telefonul pentru 6000 lei, tu nu ai toți banii și te las sa plătești 1000 timp de 6 luni. În realitate, prețul este
segmentat, dar prestația rămâne indivizibilă. Prescripția este una singură pentru toate ratele și începe să curgă
de la scadența ultimei rate, după 6 luni în exemplu.

Prescripția dacă a operat, mai poate plăti în mod valabil debitorul? Da. Ea stinge doar dreptul material la
acțiune, posibilitatea de a mai obliga debitorul prin forța coercitivă a statului să execute obligația, creanța sau
dreptul rămâne intactă, rămâne valabil. Dacă a operat prescripția, debitorul poate face o plată valabilă pentru
că nu a pățit nimic dreptul. Dacă o face voluntar, se va întrerupe prescripția, o va lua de la 0. Plată făcută din
eroare se poate cere înapoi? Debitorul nu a știut că obligația mea s-a prescris. Nu se poate cere înapoi.

Până când putem să invocăm prescripția dacă suntem debitori? Creditorul ne cheamă în judecată și solicită
obligarea la plata datorată. Prin ce instrument ne apărăm? Prin întâmpinare. În întâmpinare și doar aici
invocăm excepția prescripției, altfel va fi prea târziu. În unele litigii nu e obligatoriu să fie întâmpinare
(ordonanță președințială), și se invocă cel mai târziu la primul termen de judecată.

Prescripția nu poate fi invocată din oficiu de instanță în nicio situație.

Decăderea.
Art 2545 - decăderea stinge dreptul, consecința fiind - o plată făcută după operarea decăderii, este o plată
nevalabilă/nedatorată și este supusă restituirii, ai dreptul să iei banii înapoi. Are o latură de ordine publică. Ex:
în materie de vicii aparente, eu îți vând o mașină care nu are o roată, tu trebuie să comunici viciul în termen,
altfel vei fi decăzut din drept. Ex: confirmare - încheiem un contract afectat de nulitate relativă, mă ameninți
să închei un contract, eu pot invoca nulitatea relativă în 3 ani, dar este o incertitudine. Notificarea/somația pe
care autorul viciului de consimțământ o poate formula împotriva celui îndreptățit să invoce nulitatea relativă,
prin care întreabă dacă confirmi sau anulezi actul. Dacă nu răspunzi, ești decăzut din dreptul de a mai invoca
nulitatea. Termenul de opțiune succesorală este termen de decădere.

Decăderea poate fi invocată și din oficiu de către instanță, spre deosebire de prescripție. Decăderea nu este
exclusiv de ordine publică. Termenele de decădere pot avea ca izvor:
- Legea
- Pot fi inventate de către părți. (Dacă nu îți exerciți dreptul în acest termen, nu mai poți după aceea,
contract de locațiune unde scriem că orice nemulțumire trebuie reclamată în 3 zile, altfel pierzi dreptul)
Limitele decăderii.
Art 2546 - dacă te pun să verifici în 15 minute dacă exista vicii aparente. Nulitatea absolută este sancțiunea,
dar este totală sau parțială? Este parțială, doar asupra termenului, pentru că codul civil este prietenul nostru,
operează doar asupra clauzei/termenului, în rest contractul rămâne in picioare.

Prezumția că este termen de prescripție atunci când nu ne putem da seama dacă este prescripție sau decădere.

Regimul decăderii.
Art 2548 - de regulă, termenele de decădere nu sunt supuse suspendării și nici întreruperii. Decăderea este un
Shinkansen, nu e interesat de suspendări sau întreruperi. Excepție - singura situație când o decădere se poate
suspenda este în privința forței majore. Oricând intervine și de orice fel ar fi forța majoră, va suspenda
decăderea.

Situația când se poate întrerupe - prin cererea de chemare în judecată și prin punerea în întârziere (notificare)
a debitorului, în condițiile de la prescripție (îl chem în 6 luni etc).

Se poate renunța la decădere dacă este de natura privată, exclusiv în favoarea părților - dacă părțile au instituit
ele printr-un contract un termen de decădere, debitorul (este în favoarea debitorului și în defavoarea
creditorului) poate renunța la termenul de decădere - știu că ai depășit termenul, dar îți permit să o faci peste
termen.

Grile
În materia prescripției extinctive:
a. Întreruperea prescriptiei împotriva debitorului principal sau contra fideiusorului produce efecte
împotriva amândurora. Corect. (Fideiusorul este persoană cu calitatea de garant personal, garantează
că noi o să plătim o sumă de bani împrumutată, dacă nu o plătim, va răspunde fideiusorul personal.
Dacă creditorul îl cheamă în judecată pe debitorul principal se produce efectul întreruptiv și față de
fideiusor? Da. Art 2543. Debitorul principal și fideiusorul sunt mână în mână, sunt legați. Dacă
fideiusorul întrerupe el prescripția, nu produce efecte și împotriva debitorului principal. În articol
spune de creditor.)

b. Prescripția se întrerupe, printre altele, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite
pornite de alți creditori (dacă vine un creditor ca o hienă să ceară, se întrerupe prescripția. Art 2537
alin 2. Orice manifestare a intenției de a lua banii de la debitor, printr-o acțiune în fața instanței,
întrerupe prescripția) Corect

c. În cazul în care nulitatea relativă poate fi invocată de o terță persoană, prescripția începe să curgă în
cel mult 18 luni de la data când terțul a cunoscut, putea sau trebuia să cunoască existența cauzei de
nulitate. Fals (doar de când au cunoscut, fără ‘ar fi trebuit să cunoască’ art 2529 alin 2: pentru terți
termenul începe să curgă de când a aflat de existența cauzei, direct de când a cunoscut.)
Spre deosebire de prescripție, decăderea:
a. Nu permite aplicarea tuturor cazurilor de suspendare a termenului de prescripție. Corect (decăderea
permite un singur caz)
b. Nu permite niciodată stabilirea convențională a termenului. Fals (decăderea poate izvora din lege sau
convenție)
c. Este o sancțiune de drept civil. Fals (atenție! Ambele sunt sancțiuni, nu doar decăderea)

Prescripția începe să curgă:

a. În cazul dolului, de la data încetării inducerii în eroare. Fals. (Dolul încetează după ce te-am mințit,
când nu mai zic nimic, art 2529 alin 1 lit b - din ziua când a fost descoperit)
b. În cazul cauzei ilicite, de la data cunoașterii efective de către terțul reclamant a caracterului ilicit al
cauzei. Fals (2529 alin 2 - pentru terți trebuie să fie cunoscut efectiv. Se poate invoca și de o terță
persoană, pentru că este vorba de nulitate absolută. Lit b vorbește de nulitate absolută (apară un interes
public și este imprescriptibilă, nu ne interesează cursul prescripției), celelalte vorbesc de nulitate
relativă) fals, pentru cauză ilicita avem nulitate absolută unde nu ne interesează cursul prescripției.
c. nimic.

Urmare a unor manopere dolosive, săvârșite de A, B cumpără un tablou la data de 08.12.2017. Presupunând
că viciul de consimțământ al dolului a fost descoperit la data de 08.12.2019 și că nu au existat cauze de
suspendare/întrerupere a prescripției, termenul de prescripție a acțiunii în anularea contractului, pentru dol, s-
a împlinit la data de:
a. 08.12.2022 Corect (începe să curgă de la 08.12.2019 + 3 ani)
b. 08.06.2021 Fals
c. 08.12.2020 Fals

În materia prescripției extinctive:

a. Prescripția împotriva moștenitorilor se întrerupe cât timp aceștia nu au acceptat moștenirea. Fals pentru
că scrie întrerupe, nu suspendare. Art 2533 - dacă moare cineva, până nu vin moștenitorii să accepte,
prescripția nu curge, până nu vine cineva să se ocupe de acea moștenire, operează suspendarea.
b. Aceasta se suspendă cât timp, în mod deliberat, debitorul ascunde creditorului existența datoriei sau
exigibilitatea acesteia. Corect
c. Aceasta se suspendă cât timp cel împotriva căruia curge prescripția este împiedicat de un caz de forță
majoră temporară să facă acte de întrerupere, cât timp nu a încetat această împiedicare, oricând ar
surveni cazul de forță majoră în cursul termenului de prescripție. Fals

La forța majoră ca sa suspende exista 2 variante:

- Permanentă (suspendă prescripția oricând intervine ea) - starea de ocupație, dacă România ar fi
sub stare de ocupație, regimul comunist unde nu se puteau reclama anumite drepturi civile, stare de
război
- Temporară (un cutremur, tsunami, uragan, care durează o ora - 1/2 zile) cea temporară nu
suspendă prescripția extinctivă doar dacă intervin în ultimele 6 luni: dacă eu trebuie să îi cer o sumă
de bani lui A și am la dispoziție 3 ani de prescriptie și astăzi vine un cutremur, nu influențează cu
nimic, nu suspendă prescripția pentru că nu a intervenit în ultimele 6 luni.
Sunt prescriptibile extinctiv:
a. Acțiune confesorie de uzufruct. Corect. Termen de 10 ani
b. Acțiunea în constatarea existenței unui drept (imprescriptibila) și acțiunea in anularea (nulitate
relativă - prescriptibilă) unui act juridic patrimonial. Fals.
c. Acțiunea confesorie de superficie și acțiunea în anularea a unui act juridic nepatrimonial. Fals
(imprescriptibile amândouă)

Acțiunea în anularea unui act juridic patrimonial fie nepatrimonial = mereu e prescriptibilă, este nulitate
relativă.

În materie de prescripție extinctivă:

A. Nu se poate renunță la prescripție cât timp nu a început să curgă. Corect. Art 2507.
B. Nu poate fi invocată din oficiu, nici măcar în acele situații care ar fi în interesul statului sau al UAT.
Corect. UAT este sectorul 3, municipiul București etc.
C. Prescripția operează de plin drept. Fals. Ea operează la cerere prin invocare.

Este prescriptibilă:
A. Acțiunea în constatarea rezolutiunii. Fals. Constatarea = imprescriptibilă
B. Acțiunea prin care se valorifică nulitatea actului juridic pe motiv de absență a cauzei. Corect. (Lipsa
cauzei - nulitate relativă, lipsa consimțământului - nulitate absolută)
C. Acțiunea negatorie de superficie. Fals. (Negatoria apără proprietatea privată - proprietarul cere negarea
oricărui dezmembramant pe care cineva îl pretinde asupra bunului proprietarului și este
imprescriptibila )

Există reguli speciale referitoare la începutul prescriptiei privind:

a. Acțiunea de in rem verso. (îmbogățire fără justă cauză) art 2528 alin 2. Corect
b. Acțiunea în constatare (imprescriptibil) fals, nu ne interesează cursul prescripției.
c. Acțiunea prin care se solicită încetarea încălcării unui drept personal nepatrimonial. (Imprescriptibil)
fals.

Îmbogățirea fără justă cauză.

Fapt juridic = produce efecte fie că vrei, fie că nu vrei - dau o palmă cuiva și palma produce efectul juridic
al nașterii răspunderii juridice delictuale. Ele produc efecte indiferent dacă am vrut sau nu.
- Ilicit: dau o palmă
- Licit:
- Plată nedatorată - eu dau 50 de lei din greșeală cuiva, el trebuie să-mi dea înapoi în virtutea
legii, nu trebuie să își dea consimțământul
- Gestiunea de afaceri - cineva vine și repară o chestie anume fără acord, trebuie să îi dăm bani.
- Îmbogățirea fără justă cauză - suntem vecini și îmi ia foc casa, eu mă duc la tine să iau un
stingător să îmi sting incendiul. Este infracțiune? Se justifică, există o cauză justificativă -
starea de necesitate, fapta nu are caracter ilicit. Sunt niște reguli particulare de despăgubire. În
mod normal, trebuia să dau valoarea întregului stingător, dar aici se va rambursa fie bunului
pierdut, fie bunului salvat. Se va rambursa cea mai mică dintre cele două, adică stingătorul.
În materia decăderii:
a. Părțile nu pot modifica termenele de decădere de ordine publică, micșorându-le/mărindu-le. Corect.
Nu ne putem atinge de decăderea de ordine publică, termenul de opțiune succesorală, nu se poate
modifica cum vor părțile
b. Organul de jurisdicție este obligat, în toate cazurile, să invoce și să aplice din oficiu termenele de
decădere. Fals. Nu este obligat în toate cazurile. Art 2550 alin 2. Termenul de ordine privată, exclusiv
în - judecătorul nu este obligat să invoce decăderea, este singurul caz. Și dacă este de ordine privată,
tot are posibilitatea judecătorul să invoce. El nu mai este obligat să o facă, dar o poate face.
c. Este lovită de nulitate relativă clauza prin care se stabilește un termen de decădere ce ar face excesiv
de dificilă exercitarea dreptului de către partea interesată. Fals. Lovit de nulitate absolută art 2546.

Efectul special al suspendării cursului prescripției extinctive: (exemplu cu Ucraina cu prelungirea termenului)
a. Se produce în toate cazurile în care intervine o cauză de suspendare. Fals. Trebuie să rămână sub 6
luni, nu în toate cazurile.
b. Determină amânarea împlinirii termenului de prescripție extinctivă in ipoteza in care, după încetarea
cauzei de suspendare, a rămas mai puțin de o lună până la împlinirea termenului de prescripție. Corect
c. Se aplică atunci când au rămas mai puțin de 6 luni până la împlinirea termenului de prescripție, dacă
acesta este de 6 luni . Fals art 2534 alin 2 teza finală. Trebuie să fie de 1 lună.

Dreptul la acțiune este imprescriptibil:

a. Ori de câte ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercițiul său nu poate fi limitat în
timp. art 2502 alin 1 - dreptul la reputație îl ai tot timpul cât trăiești. Corect
b. În cazul acțiunii în constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, numai dacă obiectul
acestuia îl constituie partajul succesoral. Fals art 2502 pct 4, pentru că apare numai, în cod scrie dacă.
c. Atunci când părțile convin astfel. Fals. Nu pot să modifice termenul în prescriptibil, din
imprescriptibil.

În materia decăderii de drept substanțial:

a. Termenul de decădere nu se socotește împlinit decât după o lună de la data când suspendarea cauzată
de forța majoră a încetat. Corect
b. Atunci când realizarea dreptului presupune exercitarea unei acțiuni în justiție, termenul de decădere
este întrerupt pe data introducerii cererii de chemare în judecată, dispozițiile privitoare la întreruperea
prescripției fiind aplicabile în mod corespunzător. Corect
c. Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului de decădere atrage pierderea lui, iar în cazul
actelor unilaterale, împiedicarea, în condițiile legii, a săvârșirii lor. Corect Art 2545

Dacă după împlinirea termenului de prescripție debitorul constituie o garanție in folosul creditorului:
a. Prescripția își reia cursul. Fals (De la suspendare e exprimarea)
b. Începe să curgă o nouă prescripție de același fel. Corect. (Pentru întrerupere)
c. Nu se produce niciun efect asupra prescriptiei, care rămâne împlinită. Fals
Cursul prescriptiei extinctive este întrerupt:
A. Prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie. Eu îmi valorific propria mea
creanță pe cale de excepție și invocarea are efecte întreruptive, adică și referitor la creanță mea se va
întrerupe prescripția - și tu îți întrerupi propria prescripție în momentul în care mă dai în judecată, dar
și eu îmi întrerup propria mea prescripție când invoc pe cale de excepție compensația. Prescripția nu
se întrerupe numai pe cale ofensivă când intentez eu acțiunea, ci și atunci când sunt creditor și invoc
un drept al meu. Art 2505. Corect
B. Prin notificarea debitorului de către creditor, dacă ulterior se formulează cererea de chemare în
judecată în termenul de prescripție aplicabil acțiunii promovate. Termenul aplicabil este de 3 ani,
trebuia să fie 6 luni pentru a fi corect. Fals.
C. Prin pornirea acțiunii penale împotriva debitorului, ori de câte ori creditorul ar putea să se constituie
parte civilă în procesul penal. Fals. Art 2537 pct 3. Interpretând a contrario - dacă despăgubirile nu se
dau din oficiu, simpla începere a acțiunii penale nu face nimic, nu întrerupe prescripția. Deci nu în
toate situațiile, ci doar dacă se acordă din oficiu despăgubirile.

Prescripție în interesul UAT - Traian Băsescu a luat terenul cuiva și acel cineva a dat în judecată primăria
municipiului București și a câștigat. Dacă acel om ar obliga primăria să plătească suma de bani, UAT ar putea
să invoce prescripția.
15.02 - Joi. Persoanele.

Pentru orice act juridic exista 4 condiții de validitate:

- Capacitate
- Consimțământ
- Obiect
- Cauză

Capacitate.
- De folosință: cercul mare, dreptul/posibilitatea de a avea drepturi și obligații, de a fi subiect de drept.
- De exercițiu: cercul mic, nu o are toată lumea, aptitudinea de a dobândi drepturi și obligații prin
încheierea de acte juridice singur. (Îți asumi singur)

Capacitatea de folosință:
O are oricine este om, de la naștere și până la moarte:
- excepția 1: cel conceput, dar nenăscut are aptitudinea de a avea numai drepturi, chiar anticipat
momentului nașterii (mama însărcinată, noi putem încheia anumite acte juridice în favoarea acelui
copil, chiar nenăscut încă - pentru a preîntâmpina nașterea, noi facem donații pentru acel copil)

- excepția 2: cel declarat judecătoresc mort

Capacitatea de exercițiu: Persoane fizice:

- Lipsa capacității: Regula: există un reprezentant legal care poate în numele și pe seama ta să încheie
acte juridice. Există niște limite.
- Toate persoanele între 0 și 14 ani
- Tutela specială: fix la fel ca interzisul judecătoresc, cel care și-a pierdut în întregime
capacitățile intelectuale.

- Restrânsă
- Cei între 14-18 ani
- Consiliere judiciară: este undeva la mijloc, nu este sănătoasă mintal, dar nici pe deplin cu
probleme mintale, este asimilat unei persoane cu capacitate restrânsă.

- Deplină
- Oricine are 18 și plus 18
- Minorul care s-a căsătorit la 16 ani, unde se desface căsătoria, dar el este de bună credință
- Emancipatul (de la 16 ani)

Lipsa capacității:
- Se pot încheia acte de conservare: scop eminamente benefic (pentru a salva un bun), cel mai puțin
grave, întotdeauna sunt benefice. Întreruperea prescripției este un act de conservare, dar este și un act
de dispoziție? Debitorul poate întrerupe prescripția prin recunoaștere (act de dispoziție), creditorul
printr-o cerere de chemare în judecată (act de conservare). Depinde cine întrerupe, pentru a fi
conservare/dispoziție.
 - Se pot încheia acte de dispoziție care îndeplinesc 3 condiții cumulative:
- De mică valoare: criteriu obiectiv privind o persoană normală.
- Caracter curent: obișnuit, basic, uzual. Un om obișnuit nu își cumpara un bitcoin, acțiuni la
Google.
- Să se execute de îndată: nu trebuie să fie cu executare succesivă, să nu fie afectat de un termen.
Poate accepta singur donații? Moșteniri? Vs Art 41 alin 3: sunt 2 curente de interpretare:
- Primul: Textul concret scrie doar pentru 14-18, deci pentru 0-14 nu poate accepta singur.

- Doilea: Acceptarea unei moșteniri și a unei donații fără sarcină este un act de conservare. Acceptarea
moștenirii este numai în limita activului succesoral, astfel nu poate fi nocivă pentru cel care acceptă.
(Un copil de 13 ani nu-și poate accepta moștenirea părinților? Pare absurd). Pentru examen reținem
alineatul 3 din cod.

Actul de administrare - Contract de închiriere apartament, se valorifică economic un bun și se obține un venit.
Poate fi avantajos sau dezavantajos (dacă închiriezi pentru un preț foarte mic, este dezavantajos)

Actul de dispoziție - Înstrăinarea unui drept sau grevarea acestuia (cu un gaj). Ex: renunțarea la un drept, acte
cu titlu gratuit - donații.

Capacitate restrânsă:
- Minorul 14-18: toate actele de la minorul cu capacitate lipsă pot fi făcute de cel 14-18 la care se adaugă
actele de administrare care să nu îl prejudicieze, să fie avantajos.
- Acte de conservare
- Acte de dispoziție cu cele 3 condiții
- Administrare care să nu prejudicieze: trebuie apreciat în concret, dacă acel contract rămâne pe
plus sau pe minus. Este un criteriu subiectiv.
- Acceptări moșteniri și liberalități fără sarcini.

- Consiliatul judiciar

Sancțiunea încălcării capacității de exercițiu = Nulitatea relativă totală.

Sancțiunea încălcării capacitatii de folosință = Nulitatea absolută

Cine poate invoca nulitatea relativă pentru un copil de 5 ani care a cumpărat un Rolex? Minorul poate invoca
nulitatea? Reprezentantul legal invoca nulitatea relativă și apără minorul. Cealaltă parte poate cere desființarea
contractului? Nu, pentru că dispozițiile sunt menite să îl protejeze pe minor, nu pe major. Majorul nu poate
solicita desființarea unui act pentru că cealaltă parte și-a depășit capacitatea de exercițiu. Art 46 alin 3.

Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale de acțiune (când te aperi) sau de excepție (ești pârât). Cel 0-14
(lipsit de capacitate) poate invoca nulitatea relativă singur numai pe cale de excepție. Dacă ai 5 ani, nu poți
să faci o cerere de anulare și să o duci la instanța, în schimb cel 14+ poate face o acțiune în anulare cât și de
excepție. Capacitate restrânsă = poate și pe cale de acțiune și pe cale de excepție.
Art 46 - cei 0-14 nu pot invoca singuri pe cale de acțiune, ci prin reprezentant.
Minor de 15 ani care închiriază apartamentul pe 1000 lei care este mult sub prețul pieței. Minorul cere
desființarea, dar majorul spune că îi va da mai mulți bani ca să nu-l mai prejudicieze contractul. Majorul
solicită o majorare a propriei obligații pentru a menține contractul, se salvează majorul care e de bună credință.
Art 48: la 17 ani ai făcut un act de dispoziție de mare valoare, devii major și poți să ceri nulitatea relativă sau
să menții contractul, îl confirmi. Dacă la 13 ani închei un act de administrare, s-a depășit capacitatea, după ce
ajung la 14 ani, am voie să fac singur acte de administrare, pot să confirm singur actul făcut la 13 ani, cu
condiția să nu mă prejudicieze. Se aplică și pentru cel de 17 care face 18, dar și pentru 13 care face 14.

Tutore: tu ai 5 ani și un apartament pe numele tău, poate părintele să-ți vândă casa ta? Art 144 dispozițiile de
la tutelă sunt dreptul comun și pentru părinți - art 502. Sunt aplicabile părinților.
Tutorele/părintele poate singur și fără avizul consiliului și autorizarea instanței să facă acte de conservare și
de administrare.

Pentru orice act de dispoziție tutorele/părintele poate face acest lucru dar numai cu toate încuviințările cerute
de lege. Este necesar avizul (atunci când nu există părinți) și autorizarea pentru ca părintele să ne vândă casa
în numele și pe seama noastră. Trebuie justificat că actele sunt în profitul nostru, altfel nu ar primi autorizarea.

Donațiile și garantarea obligațiilor altuia - nu se pot face nici măcar cu acordul instanței de tutelă, nici singur.
Excepție: daruri obișnuite potrivite cu starea materială a minorului: din alocația minorului cumperi flori pentru
diriga la școală.

Pentru minorii 14-18 nu se aplică art 144, pentru că nu mai depind de părinți, ei încheie cu încuviințarea
părintelui, nu mai au reprezentanți.

Art 47: Dacă ți-am vândut un Mercedes și tu l-ai pierdut, nu ești obligat să mai dai Mercedesul pentru că nu
ai niciun folos realizat. Cine te-a pus să închei un contract cu un minor? Trebuia să ceri un buletin, faptul că
ai vândut un bun foarte scump unui minor, se presupune că ai profitat de minor, astfel minorul nu mai trebuie
să de-a nimic înapoi dacă nu a avut un folos realizat, dar tu trebuie să ii dai banii înapoi. Dacă minorul este de
rea-credință instanța îl sancționează prin menținerea contractului sau să dispună nulitatea relativă.

Persoana juridică. Art 187.

Nulitatea persoanei juridice - art 196: lit a: ex: dacă am aporturi în imobile este necesar forma autentică. Pentru
litera b este nulitatea relativă, pentru că se depășește capacitatea de exercițiu.

Art 197:
- Alin 1: este diferit pentru că termenul general este de 3 ani pentru a invoca nulitatea relativă, aici este
1 an.
- Alin 2: regularizare se numește în doctrină. Nulitatea absoluta a persoanei juridice poate fi acoperită =
regularizare a persoanei juridice.

Art 198: doar pentru viitor nu o să mai producă efecte, tot ce s-a întâmplat rămâne perfect valabil. Persoana
juridică activează in circuitul comercial foarte mult, iar efectul retroactiv ar da peste cap multe acte juridice.
Art 209: Organ de administrare poate fi directoratul pentru SA. Asociații sunt organ de administrare? Nu, sunt
organ de conducere al unei societăți.

Art 210 alin 2: Depășirea limitelor - în actul constitutiv scrie că administratorul nu poate face împrumuturi,
ceea ce pentru terți nu este cunoscut, chiar dacă își depășește problemele de reprezentare, contractul rămâne
in picioare, doar poate fi atrasă răspunderea administratorului.
Art 218 este doar pentru organele de administrare, nu se referă la toți prepușii unei persoane juridice (dacă
vine un angajat Vodafone și încheie acte, nu răspunde societatea)

Barou: reorganizarea unei persoane juridice (art 232 în sus)

Fuziunea: 2 societăți se unesc. Se împarte în:

- Contopire: entitate terță nouă
- Absorbție: vine o societate și o înglobează pe cealaltă
Divizarea:
- Totală: Uniunea Sovietică care a dispărut
- Parțială: România cu Republica Moldova

Grile.
Dacă Ionel are 13 ani, Ionuț are 17 ani și Ion are 19 ani atunci:
a. Doar Ion și Ionuț pot invoca și singuri, pe cale de apărare, nulitatea relativă pentru incapacitate de
exercițiu a unui act încheiat în urma cu 2 ani. ATENȚIE - scrie doar. Și ionel poate încheia, este Fals.
Toți 3 pot invoca nulitatea relativa pe cale de excepție.
b. Fiecare dintre cei trei poate dispune singur de veniturile obținute din executarea actelor juridice privind
îndeletnicirile sale artistice, valabil încheiate. Fals. Numai cei 14 + pot face ce vor cu banii din
veniturile artistice.
c. Actul prin care Ionuț, doar cu încuviințarea părinților săi, confirmă anulabilitatea actului de înstrăinare
a unui apartament, este, la rândul lui, anulabil. Corect, un copil de 17 ani nu poate vinde casa pentru
că este de mare valoare, dar dacă are acordul părinților? Părintele poate încuviința doar acele acte pe
care le poate face el singur. Trebuie să aibă și încuviințare și autorizație de tutelă.

Un minor cu capacitate de exercițiu restrânsă:

a. Poate să accepte singur o liberalitate fără sarcini (donația pură și simplă, ar fi fost cu sarcină dacă avea
obligații pentru cel care o acceptă). Corect. Art 41 alin 3
b. Poate să întocmească un testament cu privire la un bun de mică valoare, care constituie amintire de
familie. Corect. Art 146 alin 3 - excepție aplicabilă doar pentru minorul 14+.
c. Nu poate dispune de sumele castigate din activitățile sportive, decât cu încuviințarea ocrotitorului
legal. Fals.

Contractul încheiat de un minor cu capacitate de exercițiu restrânsă singur, care are ca obiect un produs:
a. Este întotdeauna anulabil, datorită lipsei încuviințării ocrotitorului legal. Fals, poate încheia singur
acte de conservare și dispoziție cu cele 3 condiții
b. Este valabil dacă produsul este de mică valoare. Corect. Este act de dispoziție
c. Este anulabil indiferent de valoarea produsului, dacă la momentul incheierii contractului minorul era
lipsit temporar de discernământ. Corect Lipsă discernământ - nulitate relativă.
17.02 - Sâmbătă

Răspunderea civilă delictuală

Avem ori de câte ori prin încălcarea legii sau obiceiul locului aducem atingere fie drepturilor sau intereselor
unei persoane. Trebuie ca atingerea să fie prin încălcarea legii, dacă nu se încalcă legea dar se ating
drepturi/interese, nu este incidentă răspunderea civilă delictuala.

Dreptul - dreptul la integritate fizică, la proprietate etc - acele prerogative direct recunoscute de legiuitor
Interes - o valoare care are aparența unui drept, dar nu este un drept. Vrei să cumperi un teren foarte valoros,
nu este un drept, ci un interes, încerc să conving proprietarul sa nu ți-l vândă, aduc atingere unui interes.

Este dreptul comun în materie de răspundere, între părți trebuie să existe un contract. Eu îți fur căștile și
răspunderea este civilă delictuală pentru că nu avem niciun contract. Dacă am încheiat un contract de depozit
și eu fur căștile, răspunderea este una contractuală.

Răspunzi delictual dacă ai discernământ, starea de fapt, aptitudinea de a-ți da seama de efectul faptelor tale.
În penal minorul sub 14 ani nu răspunde în nicio formă. În civil, pentru răspundere civilă delictuală nu exista
nicio limită de vârstă. Și un copil de 1 an, 5, 7 ani poate răspunde civil delictual în măsura în care i se poate
dovedi discernământul. Cel 0-14 este prezumat relativ a nu avea discernământ, dar poți dovedi contrariul, că
a avut și să angajezi răspunderea civila delictuală. Cel 14+ este prezumat relativ a avea discernământ. Pentru
a nu răspunde, el trebuie să spună că nu a avut discernământ.

Copil de 13 ani care omoară pe cineva, dpdv penal el nu răspunde penal, dar dpdv civil delictual, el va
răspunde, are în vedere răspunderea față de victimă. Dacă minorul de 5 ani săvârșește o faptă ilicită și nu are
discernământ, nu i se poate angaja răspunderea civilă delictuală, dar poate răspunde altcineva pentru el. Pentru
minor va răspunde părintele sau alt reprezentant legal al acestuia. Dacă nu are părinți, art 1368 - intervine
obligația subsidiară de indemnizare.
Copil de 7 ani care a furat un bun și nu avea discernământ și nici părinți, el va fi obligat doar să achite o
indemnizație echitabilă în funcție de situația sa patrimonială. Îl va avea în vedere pe copil și pe cel păgubit.

1. Minor lipsit discernământ fără reprezentant/tutore - nu i se angajează răspunderea, este obligat doar
la o indemnizație echitabilă, de bun simț pentru victimă. Nu există noțiunea de răspundere cand nu are
discernământ. Ex: Dacă acel copil are 30 de lei, judecătorul va spune ca 20 vor fi plătiți.

2. Minor lipsit discernământ dar are reprezentant - nu e obligat să dea indemnizație, ci răspunde
reprezentantul legal.

3. Minor cu discernământ și reprezentant - victima va avea un drept de opțiune, se poate îndrepta pe

răspunderea pentru fapta proprie a minorului să ii ceara minorului banii sau împotriva părintelui pe
răspunderea pentru fapta altuia.

Dacă minorul are discernământ, împotriva lui pot regresa părinții dacă au fost nevoiți sa răspundă ei pentru
fapta minorului. Minor de 17 ani care conștient și voit a dat foc la o mașină, victima are drept de opțiune între
a cere minorului sau părinților. Va alege părinții, iar aceștia după ce au acoperit prejudiciul au tot dreptul să
regreseze împotriva minorului să le dea banii plătiți. Dacă minorul are discernământ și știe ce face, împotriva
lui pot regresa părinții. Nu contează că în mod lumesc părinții nu vor face asta.
Exonerarea de răspundere civilă delictuală.
1. Lipsa discernământului - nu se răspunde civil delictual. Poate deriva din 2 situații:
a. Nu avem capacitatea intelectuală specifică: minoritate
b. Avem capacitatea intelectuală specifică, dar intervin cauze externe: intoxicația. Lipsa
discernământului provocată chiar de mine nu duce la exonerare - art 1367 alin 2. Intoxicația
trebuie să fie involuntară pentru exonerare.

2. Legitimă apărare - A vrea să mă bată și eu îi rup hanoracul, nu răspund pentru hanorac pentru că mă
aflam în stare de legitima apărare. Art 1360. Alin 2 - depășirea limitelor în săvârșirea unei infracțiuni.
Se referă la circumstanța atenuantă pentru că se menționează de o infractiune. La exces neimputabil
nu se consideră că este o infracțiune.

3. Starea de necesitate - fur extinctorul pentru a-mi salva casa. Nu se mai consideră furt pentru că eram
în stare de necesitate. Nu este infractiune, nici răspundere civilă delictuală, este doar îmbogățire fără
justă cauză. Va interveni doar pentru îmbogățirea fără justă cauză.

4. Divulgarea secretului comercial - încălcarea obligației de confidențialitate pentru un interes public, nu

răspund delictual. Sunt angajat la Coca Cola și știu că folosește substanțe cancerigene. Dacă eu divulg
în presă secrete comerciale cu scopul de a atrage atenția unui pericol privind sănătatea publică, sunt
exonerat de răspundere. Art 1363.

5. Îndeplinirea unei activități impuse ori permise de lege - activitățile poliției: mascatii sparg ușa în
temeiul legii.

6. Forța majoră și cazul fortuit - art 1351. Sunt alte cauze ce înlătură răspunderea civilă delictuală:
Forța majoră - orice eveniment:
- Extern - intotdeauna extern: fapta naturii sau a unui terț - începe războiul din Ucraina de Putin
- Absolut imprevizibil - nimeni, nicio persoană nu poate să prevadă declanșarea acestui
eveniment: alunecări de teren, cutremur, tornadă. Dacă a fost anunțat uraganul la știri, nu mai
este forță majoră.
- Absolut invincibil - nimeni nu poate să oprească acel eveniment, nu poate să-l învingă.
- Absolut inevitabil - nimeni nu poate să le evite: să îmi ridic casa de sub cutremur, pentru a evita
să îmi strice casa

Caz fortuit - orice eveniment

- Exterior sau interior - atac de cord la volan unde omor pe cineva este un eveniment interior.
Nu voi răspunde civil delictual.
- Relativ imprevizibil - eu, curier de pe Glovo, nu puteam să prevăd că mă amenință cineva
pentru a îi da pachetul. Există alte persoane care ar fi putut opri, dar eu nu am putut.
- Relativ invincibil - eu (elementul de referință sunt eu) nu aș putea să opresc acel eveniment.
Eu nu puteam să îl opresc.
- Relativ inevitabil - eu nu puteam să fug.

7. Fapta victimei - eu lovesc un câine și câinele mă mușcă. Stăpânul nu va răspunde pentru fapta câinelui
pentru că este consecința victimei, și-a provocat propriul prejudiciu.
Există noțiunile de complice și instigator în răspundere civilă delictuală? Da. Art 1369. Vor răspunde în solidar
(nu înseamnă că egal, ci întreaga sumă de bani/despăgubire poate fi solicitată de la oricare dintre ei). Cel care
suportă în întregime prejudiciul, va avea un drept de regres ulterior. Victima cere banii de la oricare dintre noi
și noi ne reglăm conturile după aceea.

Art 1370 - nu se poate determina care este cota de contribuție a fiecăruia. Dacă suntem 10 oameni care trec pe
lângă o persoană, nu se poate stabili cine i-a furat portofelul, astfel vom răspunde toți 10 în solidar și în părți
egale.

Art 1371 - contribuie și victima: prejudiciul este cauzat de victimă atunci cand este în întregime consecința
faptei victimei (lovești câinele și te mușcă, este doar fapta victimei). Dacă eu asmut câinele după aceea asupra
victimei, voi răspunde. Dacă eu am ieșit cu câinele fără lesă și botniță și cineva îmi lovește câinele și il mușcă,
este vina amândurora, vina mea că nu are lesa, a lui că l-a lovit.

Răspunderea pentru fapta altuia.

1. Pentru fapta minorului.- părintele/tutorele/cel în temeiul unui contract îl supraveghează pe minor.
Art 1372. Copil de 7 ani la școala dă foc la ceva. Cine va răspunde? Profesorul. Art 1374 alin 1. Răspunderea
părintelui este una generală. Cand este lăsat la școală, răspunde profesorul. Poate profesorul să se exonereze
de răspundere? Da. Art 1372 alin 3. Părinții se pot exonera mult mai greu, aproape imposibil. Copil de 17 ani
care intra în gang și se apucă de combinații. Părinții s-ar putea exonera spunând că are influențe negative din
anturaje. Dacă profesorul se exonerează, vom reveni la răspunderea de drept comun, a părintelui.
- În temeiul legii: părintele.
- În temeiul contractului: învățătoare, bonă.
- În temeiul unei hotărâri judecătorești: tutore.

2. Comitent și prepus - angajatorul și salariatul.

Victima va avea un drept de opțiune între salariat pentru fapta proprie și angajator. Art 1373. Prepusul trebuie
să își desfășoare o activitate care i-a fost încredințată. Dacă salariații lucrau la casă și cad lucruri de pe schelă,
are legătură cu atribuțiile de serviciu și comitentul va răspunde pentru prepuși. Dacă a plătit comitentul, există
un drept de regres împotriva salariatului. Când exista și o răspundere pentru fapta proprie, întotdeauna va
exista și un drept de regres.
- Comitent - în virtutea legii: un act de numire în funcție publică.
- Direcția: eu îi trasez taskurile unei persoane
- Supravegherea: eu te verific în calitate de patron, te monitorizez
- Control: posibilitatea de a sancționa, de a veni la tine și de a-ți atrage atenția și să te
sancționez, îți tai din salariu. Un contract de antrepriza le-ar îndeplini pe cele 3, un
contract de mandat nu prea.

Se poate avea în același timp răspunderea comitentului pentru prepus și răspunderea pentru fapta minorului?
Răspunderea comitentului este una specială în raport cu cea pentru minor. Art 1374 alin 2. Nu răspund părinții,
ci angajatorul. Excepție: minorul se angajează chiar la părintele său și săvârșește o faptă. Este un drept de
opțiune, 3 variante: victima poate merge pe răspunderea pentru fapta proprie a minorului, ori pe răspunderea
părintelui, ori pe răspunderea comitentului. Părintele și comitentul sunt aceeași persoană. Cel mai avantajos
temei de drept pentru ca părintele/comitentul să nu se poată apăra - comitentul poate să se apere mult mai ușor,
părintele se apără foarte greu, ar fi mai avantajos răspunderea părintelui.
Dpdv procesual se poate spune ca în principal se merge pe răspunderea părintelui și în subsidiar pe cea a
comitentului în caz că se respinge prima.

3. Răspunderea pentru animale/lucrului - lucrurile trebuie să aibă o autonomie: Alexa, Roomba care
aspiră niște chei ale cuiva.
Pentru a răspunde pentru animale/lucruri trebuie să avem pază juridică - art 1377. Pază juridică are
proprietarul. Pază juridica mai are și cel care exercită:
a. În mod independent (nu răspunde în fața nimănui)
b. Are control și supraveghere asupra animalului
c. Trebuie să mă servesc de animal în interes propriu. Dacă una din condiții nu este îndeplinită,
nu mai vorbim de pază juridică, ci de pază materială. Paznicul material nu va răspunde pentru
acel animal sau lucru.

Îți dau 50 lei să îmi plimbi calul. Tu în mod independent ai controlul și supravegherea, dar nu o faci în interesul
propriu, ci în interesul meu. Tu ești doar un paznic material, dacă în parc calul lovește pe cineva, tu nu răspunzi,
singurul care răspunde sunt eu, proprietarul. Detentorul precar nu va răspunde pentru că ține bunul pentru
altul.

Îi dau lui A 50 de lei ca să plimbe calul în parc și B lovește calul. Victima se poate îndrepta împotriva lui A
pentru fapta proprie și împotriva prepusului pentru că A este angajată să plimbe calul și se poate îndrepta și
împotriva proprietarului privind fapta animalului.

Dacă merg cu calul pe stradă și din cauza unui cutremur calul lovește pe cineva - mă exonerez prin forța
majoră. Doar forța majoră te exonerează și fapta terțului.
Dacă merg cu calul pe stradă și din cauza unui claxon lovește pe cineva - cazul fortuit nu te exonerează de
răspundere la animale și lucruri.

4. Răspunderea pentru ruina edificiului - se desprinde de pe clădire și lovește pe cineva.

Avem o construcție veche și cade tencuiala din lipsă de întreținere în capul cuiva, se consideră că se atrage
răspunderea noastră, ne putem exonera doar prin forța majoră (cutremur) sau pe fapta terțului/victimei
(trecătorul a aruncat cu piatra spre clădire). Cad țurțuri - este obligația noastră să ne întreținem clădirea, chiar
și pentru țurțuri se va răspunde. Nu trebuie să fie neapărat vina noastră, să fie angajata și răspunderea pentru
fapta proprie. (Ex: eu am cumpărat un bloc despre care mi s-a ascuns că are vicii și peste ceva timp cade un
zid și lovește pe cineva. Proprietarul răspunde doar pentru ruina edificiului, nu și pentru fapta proprie pentru
că nu știa. Dacă eu construiesc un bloc prin nerespectarea normelor și cade un zid pe un om există un cumul
de răspunderi - pentru fapta proprie (am construit nelegal) și pentru ruina edificiului.
18.02 - Duminică

Poate uzufructuarul sau alt titular de dezmembramant sa răspundă pentru ruina edificiului? art 1378 - răspunde
numai proprietarul sau și alte persoane? Codul spune ca doar proprietarul clădirii răspunde. Dacă eu închiriez
acea clădire, tot eu în calitate de proprietar sunt răspunzător. Proprietarul va avea un drept de regres după
aceea.

Repararea prejudiciului.
4 condiții pentru a atrage răspunderea civila delictuala:
- Fapta ilicită - acțiune/inacțiune prin care se aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale unei
persoane. Inacțiune: nu îmi repar fațada casei și se desprind bucăți. Inacțiunea are caracter ilicit când
există obligația să acționez și nu am făcut-o

- Prejudiciul - consecința negativă patrimonială sau nepatrimonială a faptei ilicite. Dacă îți dau o palmă,
există prejudiciul patrimonial privind bandajele de la farmacie care necesita bani, prejudiciul
nepatrimonial va fi starea de umilință, durerea suferită.

- Vinovăția - reprezentarea intelectuală a autorului faptei ilicite. Poate fi cu intenție sau din culpă. Dol
poate însemna atât viciu de consimțământ, cât și intenție directă (fapta săvârșită cu dol = cu intenție
directă). În civil nu contează forma de vinovăție, se răspunde și pentru cea mai mică culpă. Gradația
culpei - nu prezintă relevanță decât pentru răspunderea contractuală, aici se răspunde și pentru cea mai
mică:
- Culpă gravă - pe care o face o persoană foarte idioată, cu un grad de indolență foarte mare. Eu
merg la benzinărie și fac plinul de 2000 lei, ar trebui sa verific dacă am atâția bani. Este o culpă
gravă dacă nu am destui bani și nici nu verific dacă am destui.

- Culpă medie/ușoară - se poate întâmpla și unui om normal: îmi iau niște acte pentru ANAF și
uit o cerere acasă.

- Culpă cea mai ușoară/levissima - ar face-o chiar și o persoană extraordinar de diligentă: primesc
sarcina de a număra literele de pe o foaie. Și unei persoane extrem de diligente i se poate
întâmpla să scape o literă.

- Legătură de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu - lipsa legăturii = eu îl înjur pe A, A merge și
plânge, B își formează o opinie urâtă despre ea, B voia să o angajeze, dar nu o mai angajează și A intra
în depresie. Este o legătură foarte distantă între înjurătură și depresie.

Prejudiciu.
Pentru a putea fi reparat, trebuie să îndeplinească niște condiții:
- Să fie direct: să aibă o legătură de cauzalitate cu fapta ilicită
- Să fie personal: tu, cel care soliciți despăgubirea să ai suferința respectivă. Ex unde nu este îndeplinită:
Eu o înjur pe A și vine B să ceara despăgubiri pentru ca s-a simțit prost. B nu are nicio legătură, nu ea
a suferit, nu a avut un prejudiciu nepatrimonial aici. Ex: moștenitorii cer despăgubiri pentru suferința
din urma defunctului, pe care eu l-am omorât. Ei nu pot cere despăgubiri pentru durerea suferită chiar
de defunct.
 - Nu trebuie să fi fost deja reparat: dacă avem o asigurare de orice fel (viața, casco) dacă suntem
despăgubiți de asigurător, nu putem veni și la delincvent să îi cerem și lui banii. Asta nu înseamnă că
asigurătorul nu se poate regresa împotriva delincventului. Ex: dacă beneficiem de o pensie pentru
asemenea situații, pensia de invaliditate, eu trebuie să acopăr doar ce nu acoperă acea pensie, dacă
pensia acoperă tot prejudiciul, delincventul nu va mai plăti.

- Să fie cert: să fie sigur că s-a întâmplat sau sigur că se va întâmpla. Poate fi un prejudiciu actual - care
s-a întâmplat deja, și un prejudiciu viitor sigur ca îndeplinire. Prejudiciu actual - ți-am dat un pumn și
ai intrat în spital, ai factura de la spital. Prejudiciu viitor și sigur - te-am lovit, ți s-a dislocat coloana și
este sigur că urmează să fii paralizat, încă nu a venit factura, dar va veni cu certitudine. Se despăgubește
pierderea unei șanse? Da. Nu este un prejudiciu cert, dar este posibil. Prejudiciul constând în pierderea
unei șanse se despăgubește proporțional cu pierderea. Ex: trebuia să ajungi la un concurs de șah unde
premiul este 1 mil euro, dar din vina mea nu ai mai ajuns la concurs și ai pierdut șansa de a câștiga 1
mil. Se va lua în considerare nivelul tău de pregătire și alte elemente care pot influența. Judecătorul va
spune că aveai 70% șanse să câștigi, astfel va da 70% din milionul de euro. Șansa trebuie să fie una
serioasa ca să se acorde despăgubiri. Ex: eu m-am înscris în turneu de tenis cu mulți campioni și eu nu
știu să joc. Judecătorul va spune că șansele de a câștiga sunt de 0,05%, aici nu se va despăgubi nimic,
pentru că trebuie să fie o șansă reală, serioasă.

Art 1381 - la prescripție trebuia să afli de prejudiciu și pe cel care răspunde de acel prejudiciu - abia de atunci
începe să curgă prescripția. În răspundere civilă delictuală regula este reparația în natură - dacă mi se distruge
gardul, regula este că eu pot să cer să îmi repare gardul. Practic, nu se întâmpla așa, se cer bani pentru că în
multe situații nu este posibilă reparația în natură.

Daune interese vs despăgubiri: în răspundere civilă delictuală se folosește cuvântul despăgubiri, in răspundere
contractuală se folosește cuvântul daune-interese. (Dacă nu îți execuți contractul, eu îți cer daune-interese;
dacă îmi faci un rău, îți cer despăgubiri). Despăgubirea poate avea caracter uno ictu sau sub forma de prestații
periodice, atunci când prejudiciul are caracter de continuitate. Dacă mă lași în scaun cu rotile, îți pot cere toată
viața despăgubiri. Răspunderea este solidară, victima poate cere întreaga sumă de bani de la oricare instigator,
complice, autor etc.

2 curieri de la Fan și Cargus. Ambii fac accident și lovesc o singură persoană. Victima împotriva cui se poate
îndrepta? Poate comitentul Fan să răspundă pentru prepusul de la cargus? Da, poate. Suma de bani poate fi
cerută de la toți participanții în întregime: fie de la șoferul ½ pe fapta proprie, de la comitent ½ pentru fapta
altuia. Fiecare poate fi obligat să plătească tot. Dacă Fan a plătit întreaga suma de bani, va cere apoi bani de
la Cargus, pentru prepusul celălalt. 4 variante:
- Fapta proprie curier 1
- Fapta proprie curier 2
- Fapta comitent 1
- Fapta comitent 2. fiecare din ei poate să plătească tot.

Dacă erau fapte ilicite complet diferite, nu exista legătură de cauzalitate între ele. Dacă Fan lovea persoana de
dimineață și îi rupe mana, seara o lovește Cargus și îi rupe piciorul. Nu se mai pot cere despăgubiri de la Fan
pentru prepusul de la Cargus.
Prejudiciul patrimonial:
- Pierderea efectiv suferită (damnum emergens): amenda efectiv primită pentru ca ai șobolani în
shaormerie
- Beneficiul nerealizat (lucrum cessans): toate shaormele pe care le putea vinde pe parcursul zilei în care
a fost închis.

Art 1385 alin 3 - cheltuieli: deratizarea, mutarea mâncării în depozit să nu se strice.

Prejudiciu nepatrimonial - poate fi cuantificat in bani, pretium doloris (prețul durerii suferite)

Art 1387, 1388 - se referă la un prejudiciu patrimonial: banii pe care nu îi încasezi pentru că nu poți sa
muncești, nu se referă la durere/suferință ca prejudiciu nepatrimonial.

Art 1390 - se referă la prejudiciul patrimonial adică sumele de bani pe care nu le mai încasezi pentru că a
murit defunctul. Copil de 20 de ani căruia i-au fost omorât părinții, el va avea suferințe, dar și lipsa de bani.
Va avea dreptul să ceară despăgubiri pentru prejudiciul patrimonial care nu mai vine de la părinții lui până la
26 de ani.

Pot exista întrețineri faptice - alin 2, persoana care întreține o amantă, lunar îi dă 2000 lei. Persoana este
omorâtă și amanta are posibilitatea să ceară bani de la cel care l-a ucis pe amant, să îi dea 2000 lei lunar.
Judecătorul poate aprecia că este un prejudiciu de continuitate și să îl oblige pentru 10-20 de ani să plătească
sau să aprecieze sub forma globală.

Art 1391 alin 3: pentru prejudicii nepatrimoniale. În sistemul nostru de drept nu există recuperatori de creanțe
nepatrimoniale, persoane care caută oameni loviți și să le zică sa le dea dreptul lor.

Alin 4 - mie îmi este dislocat umărul, dacă eu mor, nu pot veni mostenitorii dacă eu nu am solicitat acest
prejudiciu să ceara ei banii pentru prejudiciul meu. Ei nu pot cere bani pentru prejudiciu nepatrimonial al
defunctului. Numai dacă defunctul a intentat în instanța și a murit pe parcurs și mostenitorii continuă, se poate.
Mostenitorii trebuie să dovedească propria suferință, nu pe a defunctului. Nu ai voie să ceri bani pentru
suferințele defunctului, decât dacă a apucat el să le ceara in instanță și mostenitorii o continuă.
- Alin 2 este pentru suferințe proprii
- Alin 4 este pentru suferințe defunct

Efectele contractelor.
1. Principiul forței obligatorii - art 1270: după ce l-am încheiat nu putem spune că nu mai vrem să il
executăm. Contract unde părțile au voie să spună că nu mai au chef să îl execute = mandatul care este
eminamente revocabil și renunțabil. Excepții de la forța obligatorie:
- Impreviziunea: condiții:
- Executarea să devină excesiv de oneroasă
- Trebuie să intervină o împrejurare excepțională: Covid, neprevăzut de părți la
momentul încheierii contractului. Dacă era un risc asumat de părți, nu mai poate
interveni impreviziunea. Impreviziunea este soluție de ultim resort, trebuie să se fi
negociat cu bună credință înainte.
- Să fie inechitabilă executarea contractului
 - Denunțarea unilaterală - art 1276:
Diferența dintre denunțare și rezoluțiune/reziliere. Denunțarea nu este o sancțiune. Rezoluțiunea și
rezilierea sunt veritabile sancțiuni. Denunțarea poate avea loc pentru contractele cu executare
succesivă, dar poate exista și pentru contractele cu executare dintr-o dată, poate exista pentru orice fel
de contract. Denunțarea într-un contract uno ictu poate opera cel târziu până la începutul executării
contractului. Ex: am încheiat un contract prin care am vândut un telefon, pe care il transport săptămâna
viitoare când primesc și banii. Toate efectele se întâmplă săptămâna viitoare, până atunci îl putem
denunța, nu mai târziu, cât timp executarea nu a început. Părțile nu ar putea să denunțe contractul după
ce ar începe efectele contractului, chiar dacă exista alin 4, nu s-ar putea deroga de la alin 1. Denunțarea
trebuie să fie prevăzută în conținutul contractului, ca regulă. Se poate condiționa denunțarea unilaterală
de plata unei sume de bani? De regulă da, pot spune că iți dau dreptul de a denunța, dar numai dacă
îmi plătești o sumă de bani.

Termenul de preaviz: nu se poate denunța un contract cu executare succesiva fără a vrea un termen de
preaviz. Se poate denunța în cadrul rentei viagere? Nu. Este pe o perioadă determinată, până când mori,
este un termen incert. Dacă as putea să-l denunț, as face o mare fentă.

2. Principiul relativității - excepții:

a. Promisiunea faptei altuia - excepție aparentă pentru că eu promit că o terță persoană va presta
un serviciu. Prin convenție nu generăm decât obligația mea de a determina persoana.

b. Stipulația pentru altul - excepție aparentă, pentru că acel drept nu se va naște fără acordul
beneficiarului. Art 1286 alin 1. Dacă eu îți dau naștere la niște drepturi pe care le primești
numai dacă ești de acord = excepție aparentă.

Excepții veritabile = primim drepturi și obligații fără acord, fără să ne întrebe nimeni, cum ar fi
contractul colectiv de muncă, prin care se stabilesc standarde pentru toți salariații, sindicatul stabilește
că niciun salariat nu va avea sub 5000 lei etc. acțiunile directe - art 1856: contract antrepriză cu un
meseriaș care are mai mulți muncitori. Intre muncitori și beneficiar nu există nicio legătură juridică.
Ca excepție, muncitorul are dreptul să intenteze o acțiune împotriva beneficiarului pentru salariul
neplătit de antreprenor. Beneficiarul nu este parte la contractul de muncă dintre antreprenor și
muncitori, îi este opus contractul pentru a executa prestațiile din el.

3. Principiul opozabilității - eu îi vând lui A o mașină, soția mea nu este fericită ca am vândut-o, dar ea
este obligată să respecte contractul în temeiul principiului opozabilității. Excepția:
a. Simulatia: părțile fac contracte mincinoase care sunt inopozabile terților.

Creditorul obligației de preluare - eu cel care trebuie sa dau bunul, dar tu nu vrei să il iei.
24.02 - Sâmbătă

Efectele contractului. Promisiunea faptei altuia.

Art 1283: A îmi dă 50 de lei să o conving pe B să își vândă casa sau să o conving să ratifice un anumit contract.
Rolul meu este doar de a convinge un terț. Eu nu am nicio prestație pur personală la care sunt obligat. Eu nu
sunt obligat să fac ce încerc să conving terțul.

Vanzarea bunului altuia - pixul lui A, primesc o sumă de bani și vând pixul care nu este al meu. Fie conving
pe A să vândă, fie să ratifice. Obligația de a convinge terțul este o obligație de rezultat. Dacă terțul nu este
convins și nu face prestația, voi răspunde. Obligația mea este doar de a convinge să încheie contractul/ratifice
și aici mă opresc. Nu mă interesează ce se întâmplă după, în privința executării contractului. Exact ca la un
agent imobiliar - doar conduce către încheierea contractului, faptul că se ceartă proprietarul cu chiriașul nu
este treaba lui.

Posibilitatea să mă oblig suplimentar să am și calitatea de fideiusor - suplimentar pe lângă încheierea

contractului pot garanta că acea persoana își va executa contractul.

Alin 2 - obligație facultativă.

Obligații:
- Obligații simple - mă oblig să îți dau 50 lei
- Obligații alternative - mă oblig să îți dau 50 de lei sau 3 mere, pot opta între ele
- Obligații facultative - am o obligație principală, de a da 50 de lei, dar mă pot libera de această obligație
prin executarea unei alte obligații, depinde dacă eu vreau să apelez la obligația facultativă sau nu. Îmi
dai 50 de lei să-l conving pe A sa își vândă pixul. (Obligație principală) dacă eu nu reușesc să o conving
și nu vreau să răspund, am alin 2. Nu mă poți obliga să apelez la alin 2, este doar alegerea mea. Dacă
nu reușesc să conving, pot eu să îți dau un pix ca tu să fii mulțumit și eu să nu răspund contractual.
Creditorul nu poate pretinde obligația facultativă, este alegerea mea.

Promisiunea faptei altuia = Excepție aparentă de la relativitate.

Stipulația pentru altul.

Eu renunț la o prestație și o dau unei alte persoane. O redirecționez către o altă persoană. Îi dau lui A o sumă
de bani să îmi construiască o casă. A spune că nu vrea să îi dau acești bani, ci să ii dau fiicei sale. Personaje:
stipulantul - A, cel care redirecționează către terțul beneficiar - fiica, cel care trebuie să execute prestația -
promitent.

Art 1284 alin 2: promitentul și terțul beneficiar nu au nicio legătură contractuală între ei. Contractul este numai
între stipulant și promitent. Singurul remediu permis - executarea silită în natură. Terțul beneficiar nu are
dreptul la rezoluțiune.
Vânzare pentru 10 lei. Eu spun să nu îmi dai cei 10 lei, ci să-i dai lui B (singurul îndreptățit să perceapă suma
de 10 lei). Poate B să ceara desființarea contractului? Rezoluțiunea? Nu. B nu este parte din contract. B poate
doar să solicite executarea silită în natură, să ceara acea sumă de bani de la A. Poate B să primească dreptul
fără să își dea consimțământul? Nu. Art 1286 - nu i se pot naște drepturi fără să îl întrebe nimeni nimic.
Drepturile vin la pachet și cu obligații, de foarte multe ori. Dacă eu i-as dona lui A o mașină, la pachet vor
veni și impozite și taxe.

Cu ce contract se aseamănă această vânzare pentru a face bine cuiva? Donație indirectă. Eu renunț la prestația
mea și spun să o dai unui terț, este o donație între stipulant și terțul beneficiar. Este posibil să am interese
pecuniare și eu la rândul meu aveam o datorie față de A, stipulația pentru altul nu mai implică o donație
indirectă, ci o plată.

Condiții pentru terțul beneficiar: art 1285

- Determinat/determinabil: trebuie să știe cui să dea banii. Nu poate fi nedeterminat - îți dau 50 de lei și
vezi tu cui îi dai.

- Să existe: pentru că promitentul nu ar putea să își execute prestația. La scadență terțul beneficiar trebuie
să existe. Existența trebuie să fie la momentul scadenței. Dacă terțul beneficiar nu există:
- Încă nu s-a născut: prestația se execută față de stipulant, se revine la forma inițială.
- Moare: suma de bani se execută ca în forma inițială.

Revocarea stipulatiei.
Cine revocă stipulația? Doar stipulantul, doar cel care a redirecționat. Nu se poate de către creditorul
stipulantului, nici moștenitorul stipulantului, doar stipulantul în persoana sa.

Uneori revocarea nu se poate dispune dacă creează un prejudiciu nejustificat promitentului - am dat 50 de lei
cuiva și l-am rugat să cânte unui prieten din București. Din start am zis că nu vreau să îmi cânți mie, ci lui B
din București. Ulterior, eu zic să nu mai mergi la B, ci să vii să-mi cânți mie care sunt la Suceava. Eu îți
generez un prejudiciu cu drumul până la Suceava. În această situație se face revocarea doar cu acordul
promitentului.

Până când se poate dispune revocarea?

Art 1286 alin 2 - stipulantul anunță terțul beneficiar că va primi 50 de lei de la promitent. Terțul își pregătește
mesajul către mine pe whatsapp pentru a îmi mulțumi. Până nu primesc acest mesaj, eu pot revoca stipulația.
Până nu primesc o confirmare că acceptă această stipulație, eu am voie să o revoc. Și după ce îl anunț că va
primi 50 lei, pot revoca.

Dacă moare stipulantul sau promitentul, succesorii vor duce mai departe executarea.

Art 1288 - nu contează raportul personal dintre promitent și terțul beneficiar. Ex: eu stipulant redirecționez
către A. B trebuie să ii dea lui A. Nu contează ce certuri sunt între B și A, dacă au creanțe reciproce, nu poate
opera compensația, pentru că sunt legați prin mine, eu sunt cel care redirecționează. Dacă stipulantul, eu nu
îmi execut obligația contractuală (trebuia să îi dea sticla lui A, dar banii dă-i lui B), mai este B obligat să dea
suma de bani către A? Între promitent și terț beneficiar, promitentul poate să invoce certuri cu stipulantul, nu
cu terțul beneficiar. Promitentul și stipulantul se pot certa, însă cearta dintre promitent și terț beneficiar nu va
afecta.
Simulația - excepție de la relativitate. Minciuna juridică permisă de legiuitor.
1. Actul fictiv - eu închei un contract, dar în realitate nu se întâmplă nimic între părți. Act public - fals,
nu produce niciun efect între părți. Trebuie să avem o înțelegere anterioară/concomitentă prin care
părțile stabilesc că nu vor produce niciun efect. De la bun început părțile știu că nu o să îl respecte,
convențional, ambele părți au convenit. (Diferența de neexecutarea contractului) Agreement
simulatoriu - foarte important, de la T0 se înțeleg părțile.

2. Actul deghizat - contract public și un contract secret. Conținutul celor 2 este diferit, în mod public se
face o vânzare, dar în secret se face o donație. Public - vânzare 10 lei, secret - vânzare 5 lei.

3. Simulația prin interpunere de persoane - maschez beneficiarul unui act. Între mine și A există un
conflict de interese unde poate interveni presa și să devină dubios. A va încheia contractul de vânzare
cu un interpus de-al meu, pe care eu îl bag la înaintare ca lui să-i dai mașina și eu să îți dau banii. În
realitate, la mine ajunge mașina.

Pot să mă desist de la o simulație? Eu convin cu A să facem o simulație prin care eu aparent îți dau un buchet
de flori. După aceea, îți cer buchetul înapoi, așa cum am convenit anterior. Poți să spui că păstrezi buchetul?
Nu. Pentru că este un acord simulatoriu, agreement simulatoriu. Convențiile au putere de lege intre părți.
Trebuie să respecți acordul simulatoriu. Eu pot intenta o acțiune în constatarea simulației. Dacă nu vrea să îmi
dea buchetul înapoi va fi o neexecutare a obligației.

Pentru actul secret nu avem nevoie de nicio formă, nu trebuie să respecte nicio formă pentru a fi valabil. Asta
este esența, noi mascăm, ascundem o realitate. Actul secret trebuie obligatoriu să respecte condițiile de fond.
Eu în mod public îți vând o sticlă, în secret ți-o donez. Donația nu trebuie dusă la notar, nu e nevoie de formă,
dar trebuie să îndeplinească condițiile de fond.

Părțile pot dovedi simulația în baza regulilor generale, dacă actul secret depășește 250 lei, pot face dovada
numai cu înscrisuri. Orice mijloc de probă ar merge doar dacă simulația are caracter ilicit. Terții pot face
dovada cu orice mijloc de probă, pentru că pentru ei este un fapt juridic, pentru părți este un act juridic. Faptele
juridice pot fi dovedite cu orice mijloc de probă.

Art 1290 - contractul secret nu poate fi invocat împotriva terților de către creditorii înstrăinătorului aparent
(eu cel care dau buchetul, A este achizitorul, primește). I-am dat public florile lui A și A a vândut florile mai
departe. Eu și creditorii mei nu putem veni la cel care le-a cumpărat să le cerem înapoi. Înstrăinătorul și
creditorii, mostenitorii nu pot veni să invoce contractul secret împotriva unei persoane care a dobândit cu
bună-credință florile de la A. Nu pot lua florile de la terț, dar pot face o acțiune în răspundere contractuală
pentru A.

Art 1291 alin 2 - am luat credit de la BRD. Eu fac o simulație, in mod aparent îți înstrăinez buchetul și tu în
mod aparent îl primești. Și tu ai creditori, și eu am creditori. Conflict între creditorul meu și al tău. Cine va
prevala? Creditorul meu, al Înstrăinătorului aparent, care avea o creanță chiar înainte de existența simulației.
Dacă creanța este ulterioară simulației, prioritar va fi creditorul tău. Principiul prior tempore (primul în timp
este mai tare în drept) dacă înstrăinătorului aparent are un creditor anterior, va avea prioritate. Dacă
instrainatorul aparent nu are un creditor anterior, îl are după, prioritar va fi creditorul dobânditorului aparent.
Părțile simulației nu pot opune terților simulația. Simulația nu este permisă în materie nepatrimonială. Nu
putem face căsătorii simulate, adopții.
Remedii contractuale. Art 1516
1. Rezoluțiunea. Rezilierea.
- Rezoluțiunea - desfiinteaza
- Rezilierea - încetează (pentru viitor)

2. Executare silită în natură

3. Daune-interese - despăgubiri contractuale. Executarea prin echivalent = răspundere contractuală, în

sens strict.

Art 1516:
- Integrală - cantitate
- Exactă - calitate
- Timp - temporal

Dacă nu îndeplinesc un criteriu/neconform -> neexecutare contractuală

Condiții remedii: 3 condiții pentru orice remediu contractual

- Fără justificare, nejustificat
- Neexecutarea unei obligații
- Se află în întârziere

Cauze justificative = caz fortuit, forța majoră, excepția de neexecutare.

Excepția de neexecutare - cineva trebuia să execute primul contractul și nu o face, astfel refuz executarea
contractului până când debitorul își executa prestația. Îți vând sticla pe 50 lei, nu îți dau sticla și tu refuzi să
îmi dai 50 lei.

Cazul fortuit și forța majoră nu exonerează în toate cazurile. Anumite forme de contract de depozit unde
deponentul își asumă răspunderea pentru orice fel de eveniment (caz fortuit/forță majoră). Eu depun 50 lei
într-un seif la bancă. Cel care deține seiful, depozitarul își asumă obligația să aibă grijă de banii noștri,
indiferent dacă o să aibă loc un furt/incendiu.

Excepția pentru neexecutare funcționează doar pentru contractele sinalagmatice, unde obligațiile sunt
reciproce și interdependente unde fiecare parte are ceva de făcut.

Art 1556 - excepție de neexecutare contrar bunei-credințe: eu trebuie să îți dau sticla pentru 50 lei. Tu îmi dai
49 lei și mă rogi să aștept și pentru restul. Formal, aș putea să opun excepția de neexecutare, pentru că nu este
conform. Mica neexecutare face să fie contrar bunei-credințe. Ești obligat să îmi dai și acel 1 leu, dar bunul
trebuie să ți-l dau.

Ordine:
1. Vânzătorul transferă proprietatea
2. Cumpărătorul dă banii
3. Vânzatorul predă bunul.
Caracterul justificat al neexecutarii nu are legătură cu vinovăția, este un criteriu obiectiv. Legiuitorul nu este
interesat dacă ești vinovat, dacă e din intenție sau din greșeală. Vinovăția la remedii contractuale nu are
relevanță. Ea are relevanță doar la daune-interese. La rezoluțiune, reziliere, executare în natură nu contează.
Ex: eu iti voi preda civil azi și prevăd că cazul fortuit/forța majoră nu sunt cauze justificative. Eu nu îți predau
azi, pentru că mă îmbolnăvesc. Nu am vinovăție, dar nu am nicio cauză justificativă care mă poate exonera.
Tot ce contează este cauza justificativă.

Excepția de neexecutare - eu vin și spun că nu îți dau bunul până nu văd banii de la tine, nu apelez la instanță,
este o formă privată de justiție.

Condiție - pentru toate remediile trebuie să avem punere în întârziere (regula) nu este suficient să nu execute
contractul sau să fie nejustificat. Trebuie să îi ofer încă o șansă, să îl pun în întârziere.

Punerea în întârziere este de 2 feluri: este o șansă acordată debitorului, trebuie să îl mai somez și să ii spun să
îmi execute contractul
- La cererea creditorului: când creditorul trebuie să te someze, să îți dea șansa numită termen suplimentar
de executare. Dacă nici după expirarea acestui termen, nu se execută contractul, poate folosi orice
remediu. Este regula.
- De drept - este excepția: situații când nu mai este necesară acordarea unui termen suplimentar de
executare, deja debitorul nu mai primește termenul suplimentar, ci creditorul poate trece mai departe
direct să apeleze la toate remediile.

Regula - punerea în intarziere de creditor. Art 1522: 2 variante: scot o hârtie și ii spun să execute obligația și
o expediez, fie pot merge să fac o cerere de chemare în judecată. Cererea de chemare este o formă de punere
în întârziere. La notificarea scrisă riscul este inexistent pentru creditor, el o trimite și dacă nu se conformează,
poate trece mai departe la remedii. La cerere, dacă debitorul execută obligația, creditorul va suporta cheltuielile
de judecată. Dacă eu merg direct la instanță și fac cerere și tu ai aflat în calitate de debitor de cerere și ai
executat voluntar, creditorul va suporta cheltuielile de judecată. Dacă nu execută obligația, este bine pentru
creditor.
Punerea în întârziere nu poate fi verbală pentru că nu asigură dovada comunicării. Se poate prin poștă cu
confirmare de primire, email, whatsapp chiar. Altfel, notificarea este ineficace, se consideră că nu l-am pus în
întârziere pe debitor, dacă nu îndeplinește condițiile - nu asigură dovada comunicării sau este verbal.

Prin notificare îi acord și termenul suplimentar de executare, este la aprecierea creditorului, singura limita este
ca acest termen să fie unul rezonabil, adică nu în 2 ore. Debitorul poate cenzura termenul pe calea instanței
dacă nu este rezonabil.

Art 1522 alin 4 - ce poate face creditorul în acel termen, în intervalul de timp mort: poate să invoce o excepție
de neexecutare și să nu mai facă nimic din contract, își suspendă propriile obligații sau poate cere despăgubiri,
daune interese moratorii pentru această întârziere. Nu poate exercita celelalte remedii în acest termen. Dacă o
fac prin cerere, se acordă termenul suplimentar și dacă o executa, creditorul va plăti cheltuielile.
Art 1523:
a. Îmi asum obligația să îți pregătesc un tort de ziua ta, era util doar într-un interval anumit de timp. Dacă
nu este gata tortul de ziua ta, eu sunt pus de drept în întârziere. Nu trebuie dat termenul suplimentar,
el este pus de drept în întârziere și putem direct să apelăm la desființarea contractului. Cealaltă ipoteza
- urgența: mi s-a făcut rău și am dat lui A 50 de lei să mă ia de acasă. Dacă A nu vine, este pusă de
drept în întârziere, eu pot trece la desființarea contractului.

b. A își asumă obligația să mă plimbe cu mașina și A a rămâne fără permis definitiv, a făcut imposibilă
executarea în natură a obligației. Este pus de drept în întârziere și pot apela la orice remediu. Cealaltă
ipoteza - încalcă obligație de a nu face: obligația de neconcurență. Dacă mi-am asumat să nu dau cu
aspiratorul între 22-00 și eu fac asta, sunt pus de drept în întârziere.

c. Debitorul zice că nu mai execută nimic, nu mai are chef. N-ar avea sens să îi mai dau somație sau
termen. Cealaltă ipoteză: refuză în mod repetat - am o chirie și nu este executată la timp mai multe
luni, sau îmi dă mereu mai puțin. Dacă în mod repetat există neexecutări într-un contract cu executare
succesivă, se asimilează cu un refuz de a executa contractul așa cum ti-ai asumat.

d. Tu profesionist nu plătești la scadență. Nu se referă la situația în care alte persoane trebuie să plătească
profesionistului. Eu am o firmă, sunt SRL și îmi asum să-i dau lui A, persoană fizică, 50 lei. Eu sunt
pus de drept în întârziere dacă nu îmi execut la timp obligația. Este foarte riguros pentru profesionist.
Dacă A trebuia să îmi dea mie 50 lei și nu dă la timp, nu este pusă de drept în întârziere, pentru că este
persoană fizică. Este doar pentru obligația de a plăti o sumă de bani, nu pentru orice obligație.

e. Răspunderea civilă delictuală - delincventul debitor este pus de drept în întârziere, de la momentul la
care a generat paguba, împotriva lui se pot declanșa toate remediile, fără să fie necesara punerea în
intârziere. Pot să merg la instanță să cer despăgubiri? Sau să merg la executor judecătoresc? Când zic
că am deschise toate remediile, nu ne referim la executor, ci putem să mergem la instanță să solicităm
executarea silită prin natură sau celelalte. Nu avem titlu executoriu. Dacă cineva mi-a furat un bun,
trebuie să am un titlu executoriu, o hotărâre judecătorească care să consfințească în ce cuantum este
creanța mea și care este creanța. La celelalte litere, se poate merge direct la executor dacă avem titlul,
contractul de credit bancar este titlu executoriu și poți merge direct la executor.

Pot părțile să deroge de la alin 2? Să spună că nu atrage punerea în întârziere vreo literă? Da. Nu este nimic
de ordine publică aici. (Alin 4 spune că se consideră nescrisă, dar se referă la dovezi, la sarcina probei.
Creditorul trebuie mereu să justifice punerea de drept în întârziere, să arate judecătorului că este utilă, că nu a
făcut-o în mod repetat.) Dacă două SRL convin ele să nu atragă punerea de drept în întârziere, nu este problema
societății, legiuitorului. Normele nu au caracter imperativ.

Art 1549: pe lângă cele 3 condiții generale ale remediilor mai există o condiție pentru rezoluțiune și reziliere
- neexecutarea trebuie să fie însemnată/importantă. Sau în cazul rezilierii să fie însemnată/de mică însemnătate
dar repetată. Mi-am asumat să vând o mașină care este gata 99%, dar îi lipsește o roată - chiar dacă cantitativ,
roata reprezintă 1%, neexecutarea mea este însemnată, pentru că nu poate folosi bunul, se poate apela la
rezoluțiune. Ex: am dat o comandă de 100 de piese și A nu îmi dă o piesa, deși mi-a dat 99%, nu am primit
cea mai importantă piesă și nu am ce să fac cu restul. Însemnat nu înseamnă 50% + 1, ci se apreciază de la caz
la caz.
Cel mai grav remediu dintre toate - rezoluțiunea/rezilierea. Contract de locațiune unde lună de lună chiriașul
îmi plătește cu 10 lei mai puțin, pot apela la reziliere pentru că se consideră că este o bătaie de joc contractuală.

Rezoluțiunea o avem întotdeauna când avem un contract uno ictu. Contract cu executare continuă - furnizare
energie electrică, apă, curent, utilități, abonament.
- Executare succesivă - prestație făcută lună de lună
- Executare continuă - prestație executată permanent

Dacă avem un contract și cu executare continuă și cu executare uno ictu (renta viagera cu titlu oneros - eu îți
dau bani și îți voi lăsa casa sau cel de întreținere). Pot avea caracter mixt, o parte se obligă la o prestație uno
ictu, să dea casa, dar este și cu executare succesivă pentru că cealaltă parte dă o suma de bani lună de lună. Se
va aplica rezoluțiunea, desființăm retroactiv contractul, eu dau înapoi rentele și tu dai înapoi casa.

Orice stipulație contrară împotriva caracterului însemnat este considerată nescrisă.

Art 1549 alin 2 - rezoluțiunea poate avea loc pentru o parte a contractului - contract cu mai multe prestații,
dacă nu execuți o obligație, facem rezoluțiune doar pentru aceea. (Eu îți vând 2 case și tu îmi dai bani doar
pentru 1, pentru cealaltă casă se desființează). Plurilateral - exemplu cu trupa de muzică.

3 moduri de operare a rezoluțiunii/rezilierii, toate se aplică și pentru reziliere, sunt la pachet:

- Unilateral: făcută de creditor singur
- Judiciară: când creditorul nu își asumă responsabilitatea desființării și cere judecătorului să dispună
desființarea.
- De drept: când prin simpla neexecutare din partea debitorului se desființează automat contractul.

Rezoluțiunea unilaterală - este din temeiul legii, nu trebuie prevăzut expres un drept în contract. By default,
dacă închei orice contract sinalagmatic și debitorul nu-și execută obligația, putem să desființăm contractul. Ne
asumăm un risc foarte mare, debitorul poate comenta că nu sunt îndeplinite condițiile de la rezoluțiune (că
avea o cauză justificativă ). Debitorul poate contesta rezoluțiunea în instanță și să ceară să se constate
ineficacitatea ei. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile, se consideră că nu a putut fi executat din pricina
creditorului, astfel creditorul va trebui să suporte despăgubirile în locul debitorului.

Rezoluțiunea judiciară - nu vrei să iți asumi și formulezi o acțiune unde se va pronunța un judecător în formă
definitivă. Durează foarte mult să se soluționeze, 1-2 ani. Avantajul este că avem o hotărâre judecătorească
definitivă.

Rezoluțiunea de drept - trebuie obligatoriu să avem un pact comisoriu. Operează când există un pact comisoriu
inclus în contract sau în alte situații expres prevăzute de lege. Dacă nu execut la un anumit termen - se
desființează by default (pact comisoriu). Pactul comisoriu este orice prevedere contractuală, clauză, prin care
părțile reglementează rezoluțiunea și motivele pentru care ea intervine. Pactul comisoriu nu este numai pentru
rezoluțiunea de drept, este orice clauză care jonglează cu rezoluțiunea. Eu prevăd că neexecutarea obligației
în 3 zile nu poate reprezenta rezoluțiune - pact comisoriu.
Condiții pact comisoriu - sub sancțiunea nulității absolute:
Trebuie să prevadă în mod expres obligațiile a căror neexecutare atrage rezoluțiunea: eu îți dau pixul, tu îmi
dai bani - nu putem spune că neexecutarea obligației va atrage desființarea, va duce la rezoluțiune, trebuie
specificat ultraclar care obligație (pixul în data de și la locul..)

Rezoluțiunea de drept nu operează de drept! Este nevoie în continuare de o manifestare de voință a creditorului
că vrea să recunoască acea rezoluțiune. dacă creditorul nu vrea să opereze rezoluțiunea, nu va opera, este
alegerea lui să activeze sau nu clauza. Altfel, debitorul ar fi putut folosi în mod abuziv, ar desființa prin puterea
sa contractul. De aceea este la alegerea creditorului.

Toate remediile sunt armele exclusiv ale creditorului, numai el le folosește și în ce fel dorește. Nu poate
debitorul să desființeze contractul pentru propria sa neexecutare.

Rezoluțiunea produce efecte ex tunc (trecut) - desființează

Rezilierea produce efecte ex nunc (viitor) - încetează

Pentru rezoluțiunea judiciară este nevoie de punere în întârziere? Și la cea unilaterală și la cea judiciară avem
nevoie de neexecutare, justificată și punere în întârziere. Cererea de chemare în judecată este ea însăși o
formă de punere în întârziere.

Art 1553 alin 2: Rezoluțiunea de drept funcționează ca regulă generală fără punere în întârziere.
(‘Neexecutarea pe data de … a obligației de plata atrage desființarea’) Ca excepție - se poate crea o rezoluțiune
de drept care sa integreze și necesitatea punerii în întârziere (‘dacă debitorul nu execută obligația de a da o
suma de bani pe data de…, el va fi pus sub întârziere și dacă nici după aceea nu executa, va interveni
rezolutiunea de drept’).

Rezoluțiunea unilaterală se face printr-o declarație de rezoluțiune unilaterală care se comunică debitorului
(notificare - în scris). În cât timp se poate face rezoluțiunea unilaterală/judiciară? Prescripția se calculează de
la scadență, termenul 3 ani, de la data neexecutării. La rezolutiunea de drept ce se întâmpla?
Rezoluțiune de drept, conform contractului se desființează astăzi, cât timp am la dispoziție să îl fac pe debitor
să înțeleagă ca acel contract s-a desființat? El nu înțelege că se desființează, debitorul nu înțelege și continuă
să ne aducă marfă. Până când pot să îl fac să înțeleagă ca s-a desființat? Cum se numește acțiunea introdusă la
instanța? Eu nu cer decât constatarea rezoluțiunii, eu vreau sa introduc o acțiune în constatarea rezoluțiunii.
Nu fac o acțiune în rezoluțiune, nu urmăresc să desființez eu contractul, ci doar să constat. Orice acțiune în
constatare este imprescriptibilă. Rezoluțiunea de drept - contractul se desființează automat, se face doar o
acțiune în constatare.

Rezoluțiune unilaterală/judiciară - termen 3 ani

Rezolutiune de drept - imprescriptibil

Rezoluțiune - dacă nu e îndeplinit caracterul de însemnătate, avem reducerea prestațiilor oferită de legiuitor.
Excepție: pot face o reducere proporțională a propriei obligații. Art 1551 alin 2.
Rezoluțiunea are ca efect desființarea contractului și repunerea părților în situația anterioară. Există anumite
clauze care sunt imune la rezoluțiune. Art 1554 alin 2 - clauza prin care alegem instanța competentă în caz de
litigiu, clauza penală (dacă e din pricina cuiva, se plătesc bani drept clauză penală), clauza compromisorie(în
caz de litigiu, părțile nu vor merge la instanța de judecată, ci o sa meargă la instanța de arbitraj)

Pact comisoriu - spun că întârzierea mea la curs pentru 5 minute nu atrage rezoluțiunea, dar întârzierea pe 20
minute poate atrage rezolutiunea.

Îmi pot revoca declarația de rezoluțiune? Art 1552 alin 2 - irevocabilă de la data când a fost comunicată
debitorului. Dacă a ajuns la debitor, nu mă pot răzgândi. Termenul expirat alin 1 - eu pot rezoluționa cu punere
în întârziere, fie după ce a trecut termenul sau chiar prin termenul de întârziere, dar cu condiționarea termenului
suplimentar de executare. Fie zic de la notificare că eu vreau să desființez contractul și dau și termenul
suplimentar, chiar prin notificarea de punere în întârziere să spun că desființez dacă în 5 zile nu l-ai executat,
fie doar te pun în întârziere în 5 zile și după cele 5 zile să îți dau termenul suplimentar. Am o rezoluțiune
unilaterală și regula este că trebuie făcut cu punere în întârziere. Fie zic de la început că voi rezoluționa, în
notificare îmi exprim opțiunea pentru rezoluțiune în 5 zile de la notificare. Fie îi dau notificare, îl las 5 zile și
apoi îi comunic ce m-am hotărât sa fac.

02.03 - Sâmbătă

Executarea silită în natură și prin echivalent.

- Natură: obligi creditorul să facă ceea ce a promis în contract. Ex: contract în care dai 50 lei împrumut.
Nu restitui banii, dacă eu cer să îți îndeplinești obligația, va fi executare în natură, chiar dacă este o
sumă de bani.
- Echivalent: nu mai primești prestația, ci o contravaloare. Presupune numai acordarea unei sume de
bani.
Nu pot să te execut silit în natură direct, fără să te pun în întârziere mai întâi.

Clasificarea obligațiilor în funcție de obiectul lor: Art 1527

- De a da: transferul unui drept. Este de regulă o chestiune pur intelectuală, nu este condiționată
întotdeauna de predarea bunului. Operează automat de la încheierea contractului, în mod intelectual.
Predarea este ulterioară.

- De a face: orice prestație pozitivă, în afară de a da. Ex: să îți cânt, te plimb cu mașina, să susțin curs.
Ca regulă, obligațiile de a face nu se pot executa silit în natură. Nu înseamnă că nu există și excepții.
Nu poți constrânge fizic să îți cânte cineva, nu pot veni cu jandarmii să o forțez să cânte. Dacă nu vrea
să execute în natură, nu pot face nimic. Există și prestații unde se pot executa în natură cum ar fi
predarea unui bun, vin cu executorul judecătoresc să iau acel bun.

- De a nu face: abținere de la ceva ce aș fi putut să fac. Dacă mă abțin de la ceva ce nu puteam să fac
oricum, nu este valabilă pentru că nu puteam oricum să o fac. De regulă, nu pot fi executate silit în
natură. Ți-ai asumat obligația să taci și tu vorbești, nu pot veni cu jandarmii să te țin de gură. Unele
situații pot duce la executare silită în natură, să demolezi ce ai făcut cu încălcarea obligației de a nu
face.
În cod nu există niciun articol pentru executarea obligației de a da, pentru că nu se poate executa silit - nu
există premisa logică pentru a o face. Este doar intelectual. Nu am cum să mă opun ei, la semnarea contractului,
transferul proprietății operează automat.

Obligația de a da o sumă de bani - contract vânzare și tu ai obligația să imi dai 100.000 euro. Trebuie
individualizată suma de bani și predată. Obligația de a da un bun de gen (bani) este condiționată și de
individualizarea acelui bun și de predare.

Bunuri individual determinate - cățelul lui A. A îmi donează cățelul ei, pentru că este individual determinat,
unic, singular. Proprietatea se transferă automat fără să fie necesară individualizarea și predarea.

Bunuri de gen - sticlă Cola. Care sticlă? Este doar un bun generic. Pentru a îți da sticla, trebuie să o
individualizez ca să o cumpăr. Proprietatea nu se transferă în momentul individualizării pentru că ele se pot
înlocui. La bunurile de gen proprietatea se transferă la individualizare ȘI predare, remitere. Art 1486 și 1488.

La bunuri individual determinate obligația de a da nu se poate executa silit în natură, pentru că nu te poți
opune. La bunuri de gen, pentru obligația de a da, refuzul meu nu este referitor la transferul intelectual, ci la
nivel de predare. Este posibilă executarea silită în natură a obligației de a da o sumă de bani. Ca regulă, nu
este posibilă.

Obligații de a face executabile în natură - de a preda un bun, cu forța te pot face să îți execuți obligația.
Pronunțarea unei hotărârea judecătorești pentru a chema partea să încheie contractul, care ține loc de contract
- executare silită în natură.

Metode indirecte de executare silită în natură - art 1528: pot merge să îmi vopsesc eu gardul și tu plătești sau
să chem pe cineva să îl vopsească și tu să plătești. Nu sunt veritabile forme de executare silit în natură.
Alin 2 - trebuie să îi mai dau o șansă debitorului, să îl informez, nu îl pot pune în fața situației împlinite.

De regulă, nu se pot executa silit în natura obligațiile de a face. Excepții - când este vorba de predarea unui
bun (individual determinat sau de gen), pronunțarea unei hotărârea judecătorești care ține loc de contract.
Metode indirecte - eu însumi sau să chem pe cineva pe cheltuiala debitorului.

Obligații de a nu face - regula este că nu se pot executa silit în natură. Obligația de confidențialitate, de
neconcurență, de a nu construi peste o anumită limită. Art 1529 - mi-am asumat obligația să nu construiesc o
piscină, dar am construit-o, mă poți obliga să o demolez.

Este nevoie de punere în întârziere la art 1529? Nu, punerea de drept în întârziere - când cineva își încalcă
obligația de a nu face - art 1523 alin 2 lit b. De fiecare dată când este încălcată o obligație de a nu face, este
pus de drept în întârziere.

Poate creditorul să fie obligat să aleagă unul dintre remedii? Nu, opțiunile sunt la latitudinea creditorului, nu
poate fi obligat nici de instanță ce să aleagă.
Executare silită prin echivalent. - numai bani.
Presupune să obligi debitorul să îți acorde daune interese pentru toate prejudiciile suferite prin neexecutarea
sa (poate implica înlocuirea prestației cu o sumă de bani). Îți asumi să vii să faci curat la mine la restaurant,
eu te pot obliga să plătești amenzile primite pentru că e murdar, să plătești contravaloarea curățeniei făcute,
să imi repari integral toate prejudiciile generate că nu ai făcut curat, că am pierdut clienți.
Pe lângă condițiile generale - neexecutare, nejustificată, punere în întârziere, mai există o condiție - vinovăția.
Contează foarte mult vinovăția.

Ca regulă, acolo unde nu ești vinovat, nu datorezi daune interese pentru că ai fost de bună-credință. Unde ai
fost de rea-credință datorezi daune-interese. Ex: vânzare cu vicii - îți vând mașina care are o problema la motor
(vicii ascunse). Eu nu știu defectul, îmi este angajată răspunderea pentru vicii? Da, îmi este angajată, pentru
că răspund pentru vicii și evicțiune fie că știu sau nu, fie că sunt de bună credință sau rea credință pentru că
răspund pentru ele. (Repararea bunului, înlocuirea bunului). Dacă l-am dat cu rea-credință, știam că are
defecte, mi se adaugă și daunele interese și obligația de a despăgubi toate prejudiciile generate. Dacă este de
bună credință, ți se poate imputa să repari bunul etc, dar nu se pot reclama și daune interese. Unde este noțiunea
de daune-interese, regula este că trebuie să existe și vinovăție. Este o diferență între nejustificat și vinovat. La
vânzare cu vicii, necunoștința nu este o cauză justificativă, tot este o încălcare a contractului, dar pentru că nu
ai vinovăție, ți se pot cere remediile, dar nu daunele-interese.

Daunele interese sunt sumele de bani destinate să repare prejudiciul creditorului. Pot fi:
- Compensatorii: se acordă pentru neexecutarea totală/parțială a obligației asumate. (Amenda, clienți
pierduți, contravaloarea serviciului tău)
- Moratorii: pentru executarea cu întârziere a unei obligații. (Penalități/dobânzi de întârziere) vine de
la mora = întârziere. Sunt sub forma dobânzilor - pentru fiecare zi de întârziere plătești un cuantum.

Cele două se pot cumula - nu ai venit să îmi execuți la timp, eu pot cere și penalitatea de întârziere și
contravaloarea amenzii pe care am primit-o.

Prejudiciile (consecințele negative ale neexecutariii) pot fi:

- Paguba efectiv suferita (damnum emergens):
- Beneficiul nerealizat (lucrum cessans):

Mi-am luat amendă, am pierduți clienți, mi s-a stricat carnea pentru că nu ai venit. Clienții pierduți - beneficiul
nerealizat. Paguba efectiv suferită - celelalte 2. La beneficiul nerealizat există și o doză de risc, pentru că
urmau să vina și nu au mai venit. Se cuantifică mai greu.

Art 1531 - regula este reparația integrală a prejudiciului.

Răspunderea contractuală: (are aceleași condiții cu cea delictuală)

- Fapta ilicită - neexecutarea contractului
- Prejudiciu - amenda
- Legatură cauzalitate
- Trebuie sa fie vinovăție.
Poate un prejudiciu viitor să fie cert? Da. Dacă a venit ANPC și spun că vor da amendă. Ea încă nu există, nu
s-a redactat încă procesul verbal. Nu este actual, dar este este sigur că se va întâmpla. Caracterul de cert este
îndeplinit dacă este actual, dar și un prejudiciu viitor poate fi cert dacă este sigur că se va întâmpla.

Prejudiciu care nu este cert dar care totuși se repara - pierderea unei șanse. Te-am plătit să mă duci la interviu
și ai întârziat - am pierdut șansa interviului. Nu este sigur că urma să iau sau nu interviul, era o șansă. Ea se
despăgubește proporțional cu posibilitatea întâmplării sale. Pierderea unei șanse este la latitudinea instanței și
cât de bine se convinge instanța de reușita șansei.

Prejudiciul trebuie să fie direct (nu este dacă legătura de cauzalitate este îndepărtată, din cauza neexecutării
contractului tu ai intrat în depresie și ai făcut ceva), cert, să nu fi fost reparat de un asigurător.

Acordarea de daune-interese (bani) nu înseamnă repunerea părților în situația anterioară. Doar a înlătur
efectele neexecutării. Repunerea ar fi unde am face totul să fie ca înainte (obligația de a nu face prin executarea
silită în natură unde obligi să demoleze, pentru că terenul să fie exact cum a fost el înainte).

În materie contractuală se pot cere despăgubiri pentru prejudicii nepatrimoniale? Contract cu neexecutarea
obligației și creditorul pretinde daune interese pentru prejudicii nepatrimoniale. Ex: eu am o plătit pe cineva
să mă machieze pentru nuntă, să îmi facă părul și nu a venit, am suferit prejudiciul cu privire la imagine și pot
cere daune morale, pentru că am suferit. ex: doctor care ne operează la Regina Maria, nu face ceva bine, și
putem obține prejudicii nepatrimoniale pentru că avem dureri.

În răspundere contractuală se despăgubește doar prejudiciul previzibil, ca regulă - cel pe care îl poate prevedea
debitorul prin neexecutare. Tu mi-ai dat 50 lei să te duc la Constanța, dacă ploua și eu te las în drum, creditorul
poate cere contravaloarea acelor haine. Previzibil înseamnă că debitorul prevede acel prejudiciu.

Imprevizibil - nu poate fi anticipat de debitor. Eu nu știam și nu puteam să prevăd că ai o întâlnire cu Joe

Biden și te-am lăsat în stradă - ai pierdut contractul de 50.000 euro despre care eu nu știam, nu mă poți chema
să te despăgubesc pentru ceva ce nu știam că o să se întâmple.

Dacă neexecutarea este cu intenție sau culpă gravă (art 1533) atunci se va repara inclusiv prejudiciul
imprevizibil, se repară toate formele de prejudiciu, răspundere nelimitată.

Cum se poate transforma un prejudiciu previzibil în imprevizibil? Uber - dai comandă și vine șoferul, te duce
la ambasada Americii, dacă tu îi spui că te întâlnești cu Joe Biden de 50.000 euro și din culpă, rămâne fără
benzină, șoferul e obligat să plătească 50.000? Contractul s-a încheiat când am dat pe aplicație și el a acceptat-
o. Caracterul previzibil se apreciază doar la momentul contractului? Sau și pe parcursul executării lui?
Legiuitorul este favorabil șoferului de uber. Art 1533. Caracterul de previzibil are în referință momentul
încheierii contractului. Nu ii putem cere despăgubirea de 50.000 pentru că era imprevizibil. Știa șoferul unde
trebuie să ajungi? Care este riscul? Nu știa. El a făcut oferta contractuală doar știind că trebuie să ajungi
undeva. Dacă menționai de Joe Biden, probabil se încheia diferit contractul.

La răspundere delictuală va răspunde și pentru prejudiciul previzibil și imprevizibil. La răspundere

contractuală oricui i se poate întâmpla și dintr-o culpă să nu poată executa, de aceea limita este doar caracterul
previzibil. Se despăgubește doar caracterul previzibil pentru contractual.
Prejudiciul care este imputabil creditorului nu se despăgubește. - vine ANPC și închide pizzeria mea, reacția
mea ar fi să pun ingredientele într-o cameră frigorifică. Eu știu că se va închide pizzeria și voi încerca să
conserv materialele. Dacă eu creditor sunt prost și nu mă duce capul și mi se strică, debitorul poate spune că
nu a făcut curat, dar nu mă poți obliga să te despăgubesc pentru mâncarea stricată pentru că puteai să le pui -
art 1534.

Daune moratorii - sume de bani pentru întârzierea executării obligației.

- Art 1535 - daune moratorii pentru obligații bănești.
- Art 1536 - daune moratorii pentru alte obligații de a face.

Diferența de regim între dobânzi de întârziere pentru obligații bănești și pentru alte obligații de a face. Daunele
moratorii sunt despăgubiri pentru executarea cu întârziere, vor fi acordate sub forma unor dobânzi
penalizatoare.
Dobânzi:
- Remuneratorii: credit nevoi personale - dobândă 10%. Banca îți dă 1000 lei și stabilește dobândă de
10% pe an. Adică la finalul anului trebuie să dai înapoi 1100 lei. Este o dobândă remuneratorie.

- Penalizatoare: când refuz să dau banii la scadență, să restitui. Dobânda va deveni de 30% dacă nu
restitui - dobândă penalizatoare, pentru nerestituirea la scadență.

Care ar trebui să fie cea mai mare? Dpdv valoric. Este cea penalizatoare. Dacă ar avea un cuantum mai mic,
nu aveai motiv să restitui banii la termen. Spuneai sărut mâna dacă era mai mică. Dobânda remuneratorie
trebuie să fie mai mică decât dobânda penalizatoare. Trebuie să te scoată din zona de confort pentru a restitui
banii.

Art 1535 - daune moratorii = penalizatoare. Fără punere în întârziere, chiar de la scadență, se calculează
dobânzi penalizatoare la care creditorul este îndreptățit fără să facă nicio dovada la vreun prejudiciu. Debitorul
nu are voie să zică că prejudiciul ar fi mai mic. Este o normă foarte favorabilă creditorilor. Automat, fără
punere în întârziere se datorează dobânzi. Prezumție absolută ca creditorul suferă un prejudiciu. Spre deosebire
de alte obligații, unde dobânzile curg doar de la punerea în întârziere, nu este ca la o sumă de bani.

Dobânzile fie remuneratorii, fie penalizatoare se pot stabili convențional sau prin raportare la un cadru legal.
(OG 13/2011).

Alin 2 - dacă înainte de scadență datora dobânzi mai mari - este vorba de dobânzi remuneratorii. Mai mari
decât dobânda legală penalizatoare, atunci dobânda penalizatoare va fi datorată la nivelul aplicabil înainte
de scadență. Părțile au convenit o dobândă remuneratorie - 80%. Aceasta este stabilită convențional. Nu ne-
am gândit ce facem cu cele penalizatoare, nu am prevăzut nimic, astfel că ar trebui să se aplice nivelul legal.
Cele remuneratorii 80% și cele după scadență, aplicăm penalizatoare de 6% (din vina părților, dobânda
remuneratorie este foarte mare, iar cea penalizatoare este mai mică). Prin dobânzile penalizatoare trebuie să
se creeze disconfort debitorului. Dobanda penalizatoare va fi la nivelul dobânzii remuneratorii, ambele de
80%.
Art 1536 - dobânda legală penalizatoare.
Rata de referință BNR este pe an, pe lună, pe zi? Dobânda de referință este anuală (de 2-3%). Mergem la ING
să luăm credit cu dobândă 10%, va fi pe zi? Nu, ci pe an, pentru că altfel am plăti de 10 ori mai mult. La fel
este și dobândă penalizatoare, este pe an. Însă nimic nu oprește părțile, mai ales dacă sunt profesioniști, să
stabilească ce dobânzi vor ei (pot stabili să fie 2% pe zi). Dobanda legală este rata stabilită de BNR și în baza
ei o calculăm pe cea remuneratorie/penalizatoare.

Deși dobânda este anuală, părțile o pot stabili pe zi de întârziere. ANAF este printre cei nebuni care stabilesc
pe zi întârziere. Ajung la o dobândă anuală destul de nebună.

Penalități de întârziere vs dobânda penalizatoare. Civil corect penalitatea de întârziere este dobânda
penalizatoare. În anumite situații se poate cere și o dobândă penalizatoare și niște bani în plus pentru situația
în care există o clauză penală stabilită pentru neexecutarea la timp sau la locul convenit.

03.03 - Duminică

Clauza penală - art 1538: o evaluare anticipată a prejudiciului. Este executare prin echivalent, îți cer să imi dai
despăgubiri în bani pentru neexecutarea contractului. Scutim creditorul de proba prejudiciului, el doar arată
că nu s-a executat contractul și poate percepe clauza penală. Dacă nu execuți contractul, îmi dai bani - este
orice prestație pe care trebuie sa o execuți dacă nu îndeplinești contractul, dar se poate prevedea că această
clauza penală să fie altă prestație decât o suma de bani (100 mere). Este o veritabilă excepție de la executarea
prin echivalent.

Este nevoie de toate condițiile clasice pentru remediile contractuale - neexecutare, nejustificată. Dacă a
intervenit un caz fortuit/forță majoră, nu ai dreptul la niciun remediu contractual, nici măcar clauza penală.
Este necesară punerea în întârziere? Da. Art 1516 - se aplică. Trebuie să fie debitorul pus în întârziere. Nu pot
să îi pun poprire pe conturi, fără să îi fi dat o șansă înainte. Art 1538 alin 2 - este nevoie de punerea în întârziere.

Nu există compatibilitate între executarea silită în natură și clauza penală, ori cer una ori cer alta. Cine alege?
Creditorul alege dacă rezoluționează, cere executare silită în natură sau clauza penală. Nu se pot cumula. Art
1539 - excepție: clauza penală are o valoare de avertizare, mă asigur că debitorul va pune mâna și își va executa
contractul pentru că el este important. Mă interesează executarea contractului foarte mult și eu prevăd clauza
penală, tocmai ca să te constrâng și să mă asigur că vei executa contractul la timp și în locul stabilit. Ex: am o
întâlnire cu Joe Biden și chem lăutari. Închei un contract cu lăutarii cu o clauza penală foarte foarte mare
pentru a mă asigura că va veni. Dacă nu vine, îi pot cere executarea în natura și penalitățile, avem dreptul la
cumul.

Debitorul se poate folosi de clauza penală? Nu. Art 1538 alin 3 - nu poate scăpa de forță obligatorie a
contractului.
Art 1538 alin 5 - 2 modalități specifice de a prevedea o clauză penală:
1. Dacă nu execuți contractul, trebuie să îmi dai 5000 euro
2. Varianta indirectă - încheiem un contract de vânzare, dacă se ajunge la rezoluțiune, tot ce mi-ai dat în
temeiul contractului, eu îl voi păstra, dar tu îmi restitui prestația. Îi vând lui A o carte pentru 100 lei,
ea a apucat să plătească doar 70 lei, eu rezoluționez, eu ar trebui să îi dau cei 70 lei în mod normal, dar
îi păstrez. Dacă spun că repunerea în situația anterioară va opera doar cu privire față de tine, este clauză
penală.

Are caracter accesoriu, este subordonată contractului. Dacă obligația principala este lovită de nulitate, la fel o
să fie și clauza penală. Invers nu este valabil. Închei un contract prin care îți vând 10 kg de droguri și prevăd
că dacă nu reușesc să îți dau drogurile, îți dau despăgubire de 5000 euro. Obligația principală este nulă absolut,
deci și clauza penală este nulă. Dacă obligația principală era 5000 euro și clauza penală erau drogurile,
obligația principala era valabilă.

Reducerea penalităților. - art 1541

Se poate umbla la clauza penală după ce am încheiat contractul? Nu. Nu se poate modifica contractul după
aceea. Dar există art 1541, îți vând o sticlă și se prevede că dacă nu ți-o vând, îți voi da clauza penală de 10.000
euro, unde se poate cere o reducere. Când se execută parțial, se poate cere reducerea.

Art 1541 alin 1 lit a: nu e suficient să fie executare parțială, trebuie să și profite creditorului. Ex când nu profită
creditorul - când îl ajută doar bunul întreg, nu doar parțial. Ex: mă oblig să îți aduc un tort, dar aduc doar ⅓
din el. Eu execut parțial, dar ce faci cu el, nu ai ce face cu ⅓ din tort. Realist, nu îi profită creditorului. În cât
timp poate debitorul să ceara reducerea clauzei penale? Termen general de prescripție de 3 ani de la data
neexecutării parțiale (pentru lit a), de la data incheierii contractului (pentru lit b)
Alin 2 - condiție: cuantumul clauzei penale trebuie să fie superior obligației principale rămase, dacă ar fi mai
mic nu am avea de ce să executăm contractul.

Orice prevedere contractuală prin care înlăturăm posibilitatea de a se plânge de cuantumul clauzei penale
pentru creditor, este considerată nescrisă. Se poate solicita reducerea pe cale de acțiune sau pe cale de excepție.
Se reduce doar pe cale judiciară, doar de judecător.

Art 1539 - regula = clauza penală nu este cumulabilă cu executarea silită în natură. Clauza penală este doar o
contravaloare a prestației principale. Când clauza penală are o natura sancționatorie, poți solicita și executarea
în natură și clauza penală. Trebuie ca creditorul să dovedească că nu te interesează banii, ci obligația principală
și te constrânge să o faci. Clauza penală poate fi stabilită atât sub forma unei prestații globale (5000 euro), cât
și sub forma unor penalități de întârziere care de fapt înseamnă dobânzi penalizatoare. Dacă tu nu execuți
contractul la timp - nu-mi dai 5000 euro global, ci 100 euro pe zi întârziere până execuți contractul. Este o altă
formă, a penalităților de întârziere pentru clauza penală.

Dacă o prevezi sub forma de penalități -> pentru neexecutarea la timp -> vei putea cere și daune compensatorii,
se pot cumula cu daunele moratorii și executarea în natură.
Grile.
Cei care:
a. Răspund pentru fapta altuia au întotdeauna drept de regres împotriva celui care a cauzat prejudiciul.
Fals, un copil de 5 ani dacă face o prostie, va răspunde părintele, nu are discernământ să răspundă
pentru fapta proprie și nu se poate regresa împotriva copilului.
b. Răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație. Corect. Toată lumea răspunde
solidar la pachet (complice, autor, instigator).
c. Moștenesc victima unei fapte ilicite delictuale, pot introduce acțiune pentru repararea prejudiciului
nepatrimonial produs autorului lor. Fals, se poate cere doar pentru cele personale sau când autorul a
apucat să introducă acțiunea și mostenitorii dobândesc calitatea procesuală după aceea - art 1391.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin desprinderea unei părți dintr-o construcție:
a. Revine proprietarului construcției, chiar dacă evenimentul s-a produs ca urmare a unui viciu de
construcție pe care nu îl cunoștea - Corect, răspunderea pentru ruina edificiului este obiectivă, nu are
relevanță vinovăția proprietarului.
b. Poate fi înlăturată în totalitate în ipoteza în care pericolul producerii evenimentului era semnalat printr-
un anunț afișat la loc vizibil, pe fațada construcției. Fals, art 1356 alin 2. Poate avea valoarea semnalării
unui pericol, anunțul diminuează din răspunderea proprietarului, pentru că este o vinovăție comună -
și victima a contribuit la producerea prejudiciului.
c. Este înlăturată dacă evenimentul s-a produs ca urmare a unui caz fortuit. Fals. Singura situație pentru
exonerarea de răspunderea era forța majoră (cutremur)

În materia răspunderii civile delictuale:

a. Repararea prejudiciului se face prin plata unei despăgubiri numai dacă victima nu este interesată de
reparația în natură. Fals, sunt obligat să cer în natură? Nu, art 1386. Victima poate vrea repararea în
natură, dar nu mai e posibil.
b. Despăgubirea este stabilită, ca regulă, prin raportare la data producerii prejudiciului. Corect. Art 1386
alin 2
c. Despăgubirea trebuie să cuprindă și cheltuielile pe care victima le-a făcut pentru limitarea
prejudiciului. Corect. Mi-ai spart cauciucul și am fost la service repede să îl lipească. Pot cere
contravaloarea roții plus cheltuielile de la service? Da. Prejudiciul se repară integral. Art 1385 alin 3

Acțiunea în rezoluțiune:
a. Va putea fi admisă, chiar dacă debitorul nu a fost pus în întârziere anterior introducerii acțiunii, dacă
debitorul nu executa obligația într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea de chemare în
judecată i-a fost comunicată. Corect, Fie îi trimit somația pentru punere în întârziere, sau chiar prin
cerere de chemare în judecată unde va avea un termen rezonabil. Art 1522 alin 5.
b. Este prescriptibilă și în cazul în care obligația neexecutată s-a născut dintr-un contract translativ de
proprietate, iar scopul urmărit de creditor este redobândirea dreptul de proprietate asupra bunului
transmis. Corect. Acțiunea în rezoluțiune este prescriptibilă în 3 ani, nu contează ce urmărim prin
rezoluțiune. Singura acțiune imprescriptibilă este acțiunea în revendicare. Acțiunea în rezoluțiune este
o acțiune contractuală, prescriptibilă în 3 ani.
c. Are un caracter subsidiar, în sensul că poate fi promovată numai dacă părțile sau legea au interzis
rezoluțiunea unilaterală. Fals, creditorul are la liber rezoluțiunea judiciară.
Rezoluțiunea contractului:
a. Poate fi declarată unilateral, în orice contract prin notificare trimisă de partea îndreptățită. Fals, Nu în
orice contract - întreținere. Art 2263 alin 3
b. Nu poate opera de drept. Fals. Poate opera de drept, chiar dacă știm mecanismul și trebuie să facem
cererea.
c. Poate avea loc și numai pentru o parte a contractului. Corect. Art 1550 alin 2. Trebuia să imi faci două
case, dar ai făcut doar una.

Excepția de neexecutare a contractului:

a. Ca regulă, poate fi invocată atât în contractele sinalagmatice, cât și în contractele unilaterale care nasc
obligații reciproce. Fals, art 1556 alin 1, doar sinalagmatic, nu și unilateral.
b. Poate fi invocată chiar dacă obligațiile reciproce și exigibile ale părților sunt născute din contracte
sinalagmatice diferite și fără legătură între ele. Fals, contracte separate. Nu se confunda cu
compensația.
c. Nu poate fi invocată împotriva celui care ar putea opune beneficiul exclusiv al termenului suspensiv.
Corect.

Prestația prevăzută în cuprinsul clauzei penale:

a. Poate fi redusă de către instanță, chiar dacă prin convenția părților această posibilitate a fost exclusă.
Corect. Art 1541, părțile nu pot limita posibilitatea -> va fi nescrisă.
b. Privește o obligație divizibilă în toate cazurile. Fals. Pot să prevăd dacă nu faci X îmi dai 5000 euro,
sau un cal (indivizibilă)
c. Poate fi cerută de creditor fără a fi ținut să dovedească vreun prejudiciu. Corect.

Lipsa discernământului:
a. Provocată de autorul prejudiciului prin consumul de alcool, îl exonerează de răspundere. Fals. El și-a
provocat intoxicația, nu este involuntară.
b. Nimic
c. Nu îl scutește pe autorului prejudiciului de plata unei indemnizații către victimă, dacă nu poate fi
angajată răspunderea persoanei care avea îndatorirea de a-l supraveghea. Corect. Copil de 5 ani care
nu are discernământ, nici părinți și săvârșește o faptă ilicită, nu ai împotriva cui să te îndrepți, dar îi
poți cere o indemnizație echitabilă - art 1368.

Răspunderea civilă:
a. Contractuală este înlăturată întotdeauna atunci când prejudiciul este cauzat de un eveniment de forță
majoră sau caz fortuit, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă. Fals. Există cazuri unde să
răspunzi și pentru caz fortuit? Da. Dacă își asumă - depozit unde răspunzi dacă ți-ai asumat. Este o
obligație de rezultat absolută. Ne putem asuma și pentru caz fortuit și pentru forță majoră.
b. Delictuală pentru fapta animalului nu este înlăturată de cazul fortuit. Corect. Calul speriat de claxon.
O singură situație când e exonerat pentru fapta animalului - forța majoră. Cazul fortuit nu te
exonerează. Calul speriat de claxon nu te exonerează. Art 1380.
c. Este înlăturată prin declarația victimei de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu. Fals Alpinism
cu contract - îl poate exonera pe alpinistul ghid de răspundere? Nu. Art 1355 alin 4.
Rezilierea poate interveni:
a. Prin declarație unilaterală a celeilalte parti, atunci cand debitorul nu a executat obligația în termenul
fixat prin punerea în întârziere. Corect.
b. Atunci când neexecutarea are caracter repetat, cu excepția situației în care părțile au convenit
contrariul. Fals. Pot părțile să excludă această condiție? Nu. Art 1551 alin 1.
c. Fără a mai fi necesară punerea în întârziere a debitorului, când acesta din urmă a încălcat o obligație
de a nu face. Corect

Prestația stabilită prin clauza penală:

a. Poate fi redusă de către instanța, dacă este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de
părți la încheierea contractului, însă numai cu condiția de a rămâne superioară obligației principale.
Corect - art 1541 alin 3
b. Poate fi cerută și în cazul în care executarea obligației principale a devenit imposibilă din cauze
neimputabile debitorului. Fals. Art 1540 alin 2. Clauza penală se completează cu toate dispozițiile de
la 1516 (trebuie neexecutare, nejustificată și punere în întârziere). Nu am ce clauza penală să cer
debitorului, penalitatea nu poate fi cerută dacă executarea este imposibilă din cauze neimputabile
debitorului.
c. Nu poate fi cerută de către creditor decât dacă face dovada prejudiciului cauzat prin neexecutarea
obligației principale. Nu trebuie să faci dovada. Fals. - art 1538 alin 4.

În materia răspunderii civile delictuale, cel care:

a. Fiind în legitimă aparare, a cauzat prin fapta proprie un prejudiciu agresorului, de regulă, nu datorează
despăgubire. Corect. Este cauză justificativă, nu datorează despăgubiri. Nu săvârșește nimic ilicit. Art
1360 alin 1. Singura situație tricky era numai dacă se depășeau limitele, unde plăteai o indemnizație
echitabilă.
b. Suferă un prejudiciu cu caracter de continuitate este îndreptățit la despăgubiri sub forma unor prestații
periodice. Corect. Stare de invaliditate - art 1386 alin 3.
c. Răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce întotdeauna împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul.
Fals. Minor și părinte.

Este de drept în întârziere:

a. Debitorul care neglijează în mod repetat să își execute obligația cu executare succesivă. Corect. Art
1523 lit c
b. Orice debitor care nu și-a executat obligația de a plăti o sumă de bani. Fals. Profesionistul ar fi fost de
drept în întârziere.
c. Cumpărătorul care la scadență nici nu a plătit prețul și nici nu a preluat bunul mobil. Corect. Art 1725
07.03 - Joi

Stingerea obligațiilor. Modalități:

- Plata - când voluntar dau suma promisă/prestația.
- Compensația - eu am o creanță față de cineva și el are o creanță față de mine, se vor stinge.
- Confuziunea.
- Imposibilitatea fortuită.
- Darea în plată

Compensația. Condiții:
- Datorii certe: nu este afectată de condiție suspensivă
- Datorii lichide: cuantumul este determinat/determinabil
- Datorii exigibile: să fie scadentă
- Să aibă ca obiect o sumă de bani sau bunuri fungibile: nu pot compensa mere cu pere, trebuie să fie de
același fel. Trebuie să fie din aceeași categorie de bunuri. Izvorul datoriilor nu trebuie să fie din același
contract, poate fi complet diferit.

Compensația este exclusă:

- Când creanța rezultă dintr-un act făcut cu intenția de a păgubi, când vorbim de răspundere civilă. Să
nu încurajeze părțile să-și facă dreptate singure.

- Când datoria are ca obiect restituirea bunului dat în depozit (lași la cineva 10 mere în depozit și există
un termen scadent pentru depozit, când le primești înapoi, dacă eu am o datorie față de depozitar,
depozitarul nu poate opune compensația și să spună că nu restituie nimic înapoi, trebuie să mi le dea
înapoi) - dacă îi las 100 lei în depozit, și ea zice că îi ține pentru că și tu aveai sa ii dai niște bani

- Bun insesizabil - s-ar eluda caracterul insesizabil al bunului. Ex: eu trebuie să îți dau 10 mere și tu 5
pere. Pentru pere există clauză de inalienabilitate, sunt insesizabile. Dacă eu încerc să opun
compensația, s-ar eluda clauza de inalienabilitate.

Inalienabil - nu poate fi înstrăinat

Insesizabil - nu poate fi executat silit.

Orice bun inalienabil este și insesizabil. Inalienabil este full option.

Un bun insesizabil nu este neapărat și inalienabil.

Art 1617 Alin 2 - creanța/datoria în care trebuie să dau o suma de bani proporțională cu efortul depus - creanța
care nu este determinată sau determinabilă. Pot merge la judecător și să cer stabilirea, care este cuantumul
exact al creanței. (Lichidare judiciară) face creanța lichidă, îi determină întinderea pentru ca eu mai apoi să
pot opune compensația.

Art 1622 - situație când compensația afectează un terț: eu datorez 200 euro față de BRD, mai am alte sume de
încasat de la altcineva și cu ele aș putea să plătesc datoria față de BRD. Eu fraudulos opun compensația cu
acea persoană și practic spun că nu mai primesc nimic și creditorul nu primește nici el nimic. Când eu folosesc
compensația pentru a nu lăsa creditorul să mă execute silit. (Fie că îmi dau banii forțat, fie am renunțat la
compensație)
Art 1622 alin 2: împrumut de nevoi personale de la ING neplătit, banca va pune poprire pe veniturile salariale
- tot salariul se duce la bancă. Debitorul poprit sunt eu, cel care nu a plătit. Terț proprit - angajatorul meu și
creditor - banca. Angajatorul nu poate eluda poprirea pe motiv că și creditorul i-ar datora o sumă de bani
terțului poprit. În continuare salariul trebuie să meargă, indiferent de ce se întâmplă între terțul poprit și
creditor.

Fraudez terțul prin renunțarea la compensație - Eu trebuie să îți dau 100 lei, tu trebuie să imi dai 80 lei. Eu aș
putea să opun compensația și să îți mai dau 20 euro, eu am un creditor în spate care este interesat să imi execute
patrimoniul, ca în patrimoniu să fie multe lichidități. Dacă eu renunț la compensație, mă face sa plătesc 100
lei. Creditorul nu mai are ce să execute. În prima situație rămân pe pagubă de 100 lei, în a doua situație rămân
pe pagubă de 20 lei, când s-a opus compensația.

Imputația plății - ai mai multe datorii și faci o plată, care dintre datorii se stinge? Pentru ce a fost făcută acea
plată? Depinde, sunt 3 tipuri de imputații. Compensația urmează regulile de la imputație. Compensația
operează de drept, nu trebuie făcut ceva anume, doar constatăm că a operat.

Confuziunea. - creditorul și debitorul devin aceeași persoană. Eu trebuie să îți dau bani, dar eu devin
moștenitorul tău.

Confuziune - este la obligații

Consolidare - este la drepturi reale - titularul de dezmembramant devine aceeași persoană cu nudul proprietar.

Art 1624 alin 2 - mase patrimoniale diferite: nu la persoana juridică, ci la PFA, profesii liberale unde poți avea
creanță față de PFA și PFA creanță față de tine. (Creanțe Intrapatrimoniale)

Art 1628 - inițial a operat confuziunea dar dispare retroactiv pentru că a fost ineficace: reapariția mortului,
persoana declarată judecătoresc ca moartă, eu am moștenit-o și am făcut o confuziune, reunesc calitatea de
creditor cu debitor, și revine acea persoană, confuziunea se stinge retroactiv. (Persoana dispărută).

Confuziunea poate fi și la persoane juridice - Orange care cumpără Vodafone - se sting datoriile și creanțele
dintre ele pentru că unul l-a cumpărat pe celălalt. Dacă fuziunea de desființează, părțile se repun în situația
anterioară.

Efectele confuziunii față de terți - confuziunea aduce atingere drepturilor unui terț: terțul ipotecar - banca.
Remiterea de datorie - iertarea de datorie. Nu se face unilateral, este o formă de donație indirectă. Tu trebuia
să îmi dai o sumă de bani și eu spun că nu e nicio problemă, nu mi-o mai da. Trebuie consimțământul
donatarului, cel care primește donația. Când m-ar avantaja să am o datorie - cand sunt plătitor de impozit pe
profit, m-ar ajuta să am datorii față de furnizori. Nu putem elibera pe cineva de datorie fără consimțământul
său.

Tipuri:
- Totală - sting complet obligația
- Parțială.
- Expresă
- Tacită - trebuie să îmi dai 50 de lei, faptul că nu fac nimic, nu cer niciodată banii, înseamnă că te-am
remis de datorie? Nu. Lăsarea timpului să curgă nu înseamnă că te remit de datorie. Nu înseamnă
numai tăcere. Tacită = refuz să mai primesc datoria, nu îi dau contul, nu întind mâna, dacă remit titlul
de creanță către debitor. Simpla pasivitate nu înseamnă remitere de datorie tacită.

Remiterea de datorie poate fi cu titlu oneros sau titlu gratuit. Cea clasică (renunț la o obligație/datorie fără să
pretind nimic în schimb - donație). Cu titlu oneros - te iert de datorie dar te pun să faci altceva sau îți pretind
altceva. Tu trebuia să îți construiești o casă și eu trebuia să te plimb cu mașina, putem opune compensația?
Nu. Pentru că sunt prestații diferite. Aș putea face o remitere de datorie cu titlu oneros? Da. Nu te mai oblig
să faci casa și nici tu nu mă obligi să te plimb.

Imposibilitatea fortuită de executare.

Trebuie să intervină un caz fortuit sau o forță majoră care să facă imposibil dpdv obiectiv executarea acelei
obligații. Eu trebuie să ii cânt lui A, am un accident la corzile vocale și nu pot. Mai am vreodată posibilitatea
de a cânta? Nu, se va stinge obligația pentru că debitorul nu o mai poate executa niciodată. Caracterul
permanent este o condiție. Dacă e temporar, singurul efect este doar suspendarea executării obligației. Dacă
doar am răgușit, este amânată, nu se stinge, când îmi revin, execut în întregime.

Art 1634 - dacă obligația nu poate fi executată din pricina debitorului? Dacă eu am băut apa rece și am vrut
să rămân fără voce, de ex. Obligația nu se va stinge, va fi executată prin echivalent. Dacă eu fac imposibilă
executarea obligației în natură, în continuare sunt obligat, se vor cere daune-interese. Alin 2 - unde stau și eu
și creditorul urma să fie detonată o bombă, chiar dacă aș fi predat sau nu, creditorul nu ar fi putut să beneficieze
pentru că această forță majoră ne afectează pe amândoi.

Plata. Art 1469

Nu înseamnă numai a da bani, ci reprezintă executarea voluntară a oricărei obligații. Îi dau 50 de lei lui A sa
nu cânte. A nu cântă. Prin faptul că nu a cântat, și-a plătit obligația. În sens civil, cuvântul ‘plată’ înseamnă
orice executare voluntare a obligației asumate.

Art 1472 - poate și mama să plătească pentru mine, chiar și soțul, prietenul. Dar exista niște limite - art 1474
- este o plată intuitu personae.

Art 1476 - dacă fac plata unui copil și el pierde banii, trebuie să plătesc din nou. Copil de 7 ani este creditor
și trebuie sa îi dăm niște bani. Regula - trebuie să dăm părintelui banii pentru ca acel copil poate pierde banii.
Art 1478 - plătesc întreținerea la administratorul blocului care de fapt este o persoană străină, nu adevăratul
administrator. Obligația se stinge la plata către creditorul aparent, care trebuie să îi dea celui adevărat.
Creditorul adevărat nu poate să imi ceara din nou plata, se va îndrepta către cel aparent.

Art 1481 alin 3:

Lit a:
- Îți garantez că vei lua baroul - obligație de rezultat.
- O să fiu alături de tine pentru a lua baroul - obligație de mijloace.
Lit b:
- Dacă nu-mi dai bani pentru meditații - obligație de mijloace
- Dacă îmi dai bani sa te pregătesc pentru barou - obligație de rezultat cu cât este mai mare suma de bani
plătită, se așteaptă rezultate pe măsură. Pentru 100 euro pe pregătire, mă aștept să fie de rezultat.
Lit c:
- Dacă depinde de hazard luarea examenului de barou - obligație de mijloace (mulți factori - ce grile
pică, subiecte grele/ușoare, aspecte exterioare contractului nostru de care depinde rezultatul final.
- Cu cât riscul este mai ridicat, cu atât este de mijloace.
Lit d:
- Cu cât joci un rol mai important, obligația este de mijloace. Eu pot face tot ce e mai bun, toate
pregătirile, dacă tu nu înveți, nu iei baroul -> obligație de mijloace.
Dacă am obligația sa îți dau bunul individual determinat - trebuie să îl dau în starea de la încheierea
contractului. Trebuie să țin acel bun în starea în care se află încă de la încheierea contractului de vanzare și să
îl predau în acea stare impecabilă. Obligația de a da un bun individual determinat include și obligația de
conservare a bunului până la momentul predări sale.

Obligația de a strămuta proprietatea unui bun include și obligația de a preda și conserva bunul.

Obligația de a da bunuri de gen - îți vând 10 mere, obligația se va plăti/executa prin 2 fapte cumulative:
1. Prin individualizare.
2. Prin predarea efectivă.

Data plății - când s-a alimentat contul creditorului. Dacă eu transfer azi de la ING și suma ajunge abia mâine.
Data plății nu este astăzi, ci mâine, când a intrat în cont suma de bani. Cheltuielile plății sunt în sarcina
debitorului = cine suporta comisionul prin transferul bancar - debitorul.

Dovada plății = mijloc de probă prin care arăt că mi s-a stins obligația, că am efectuat plata de bună voie.
Regula - prin orice mijloc de probă pot dovedi. Uneori se poate emite o chitanță liberatorie (art 1500) - act
furnizat de creditor, dacă plătesc am dreptul să primesc o chitanță. Debitorul are dreptul de a solicita aceasta
chitanță.

Remiterea înscrisului original al creanței - contract împrumut care se încheie într-un singur exemplar - este
unilateral pentru că este un contract real care apare atunci când suma de bani a fost plătită, numai tu ai obligația
să îmi dai banii înapoi. Pentru contracte unilaterale nu există formalitatea multiplului exemplar. Pentru cele
unilaterale este bun și aprobat - scrisă olograf suma de bani și ‘bun și aprobat’. Dacă eu te-am împrumutat cu
o sumă de bani, înscrisul stă la creditor pentru ca el să dea în judecată dacă nu va dori debitorul să plătească.
Dacă tu îmi dai banii, eu trebuie să îți dau înscrisul constatator. Înscrisul fiind la debitor, creditorul a renunțat
la orice modalitate de a te mai da în judecată pentru că tu ți-ai plătit creanța.
Art 1503 - naște o prezumție relativă ca s-a stins obligația prin plată. Orice persoană interesată poate face
dovada că s-a stins obligația prin alt mod, decât plata. Nu se poate dovedi contrariul ca s-a stins plata. Dacă
eu am dat voluntar înscrisul constatator, se prezumă absolut ca s-a stins obligația. Nu se poate dovedi
contrariul. Se poate dovedi doar ca s-a stins altfel decât prin plată. Alin 1 - puteam să dovedesc că nu s-a stins
obligația? Nu. Se prezumă absolut că s-a stins prin remitere. Alin 3 - posibilitatea că remiterea nu am făcut-o
voluntar, m-ai amenințat să remit acel înscris. Se poate răsturna complet prezumția stingerii obligației, dacă
m-ai forțat, demonstrez că nici nu s-a stins obligația.

Imputația plății.
1. Imputația făcută de debitor
Debitor care a avut un capital de 2000 lei, a primit o factură de 2000 lei și nu a plătit-o 10 ani - s-au strâns
multe penalități. El a făcut o plată - trebuie ca acea plată să acopere mai întâi accesoriile creanței - penalitățile,
dobânzile și după aceea se poate plăti capitalul. Debitorul nu poate să impute o datorie care nu este însă
exigibilă față de o datorie care este scadentă. - 3 tranșe de plătit la Ingenio. Prima e scadentă deja. Nu putem
face plata pentru tranșa 2,3 dacă nu am plătit tranșă 1.
2. Imputația făcută de creditor.
3. Imputația legală.
a. Mai întâi cele scadente
b. Mai întâi cele care nu au garanții
c. Mai întâi cele mai oneroase pentru debitor, cele care au cele mai mari penalități/dobânzi
d. Mai intai datoriile cele mai vechi, datoriile tinere trăiesc mai mult
e. Proporțional. Mă împrumuți azi cu 50 lei și cu 100 lei. Ambele sunt vechi, negarantate, cu
aceleași penalități. Eu îți fac o plată de 100 lei. Se face procent. 25 lei și 75 lei.
Ele sunt în cascadă - dacă nu vrea debitorul, vine creditorul și dacă nu vrea nici el, vine cea legală. Întâi se
plătesc penalitățile, cheltuielile de judecată, toate accesoriile și după aceea capitalul.

📌 Părțile nu pot opune compensația în detrimentul (frauda) unui terț. Ex: Thanos, având nevoie de un
împrumut pentru a își cumpăra restul pietrelor de pe mânușă, se împrumută de la BRD cu o sumă de bani.
Ulterior acestui moment, Thanos desfășoară tot felul de operațiuni comerciale și civile, situația sa prezentându-
se astfel:
1. Thanos a ajuns falit. Nu mai are lichidități. Nu mai are niciun ban în buzunar.
2. Thanos a ajuns să aibă o datorie de 50 lei față de Vicențiu.
3. Vicențiu a ajuns să aibă și el o datorie de 100 lei față de Thanos.

În mod normal ar trebui să opereze compensația și Vicențiu să îi mai plătească doar 50 lei lui Thanos. Doar
că o asemenea situație ar fi în detrimentul BRD. BRD are interesul că întreaga sumă de bani să fie plătită de
Vicențiu (100 lei), ca după să o poată executa. Așa, dacă se face compensație, BRD poate executa doar 50 lei.

📌 Părțile nu pot renunța la compensație în detrimentul (frauda) unui terț. Ex: Același exemplu, doar că se
schimbă următoarele:
1. Thanos nu e complet falit. Mai are strânși vreo 100 lei în buzunar.
2. Vicențiu e complet falit.
3. Thanos are o datorie de 100 lei față de Vicentiu
4. Vicentiu o datorie de 50 lei față de Thanos.
Aici THANOS ar trebui să îi dea bani lui Vicențiu. Dacă s-ar opune compensația, ar trebui să plateasca 50 lei.
Dacă se renunță fraudulos la compensație, Thanos va plăti 100 lei, iar BRD nu va mai avea ce să recupereze.

📌 Confuziunea nu poate opera în detrimentul terților care au dobândit drepturi anterioare. Ex inedit: Vicențiu
(debitor) are o datorie de 100 lei față de Thanos (creditor). Thanos încheie o cesiune de creanță cu BRD,
cesiune afectată de un termen suspensiv: creanța va fi cesionată la anul. Chiar anul acesta, Thanos moare.
Vicențiu îl moștenește pe Thanos. În mod normal ar opera confuziunea și s-ar stinge creanța. Totuși, BRD a
avut un drept anterior confuziunii, aspect care va împiedica aici confuziunea. Concluzie: Vicențiu e fiul lui
Thanos.

📌 Exemplu pe art. 1622 alin 3: Vicențiu are o datorie de 100 lei față de Thanos. Thanos are și el o datorie
de 50 lei față de Vicențiu. Pentru această datorie, Vicențiu are o ipotecă pe mânușa și pietrele lui Thanos. În
mod normal, ar trebui să opereze compensația și Vicențiu să mai datoreze 50 lei lui Thanos. Totuși, Vicențiu
nu vrea să facă chestia asta. Vicențiu vrea, clasic, să își plătească singur 100 lei și vrea, clasic, să ceară ca
Thanos să îi dea 50 lei.

Problemă: Thanos e falit și nu are de unde să îi dea 50 lei lui Vicențiu. Astfel încât Vicențiu se apuca și îl
execută silit pe Thanos și îi scoate la licitație manușa si pietrele (ipoteca) si ia banii de pe acestea cu prioritate
față de orice alt debitor.

ÎN REALITATE! Aici Vicențiu a făcut o schemă pentru a îi frauda pe ceilalți creditori ai lui Thanos. Deși
putea să opună compensația și practic să nu mai ceară nimic de la Thanos, el a ales să vină și să urmărească
silit bunurile lui Thanos, practic blocând ceilalți creditori urmăritori și distrugând orice șansă de recuperare a
lui Thanos.

08.03 - Vineri

Art 1566 - transmisiunea și transformarea obligațiilor

Transmisiunea - obligație pe care o dăm mai departe - la un creditor/debitor, obligația nu pățește nimic, rămâne
intactă, doar o dau mai departe la un alt creditor/debitor. Se face prin:
- Cesiunea de creanță - dăm obligația la alt creditor
- Preluarea de datorie - dăm obligația la alt debitor
- Subrogația - dăm obligația la alt creditor.

Transformarea - obligația pățește ceva, se schimbă și nu mai este ca înainte. I se poate schimba conținutul,
părțile, alte elemente.
- Novația: singura modalitate de transformare.

Cesiunea de creanță.
Se poate face fără consimțământul debitorului. Când schimbăm un creditor, în majoritatea cazurilor nu este
nevoie de consimțământul debitorului. Dacă eu trebuie să îți dau 50 de lei, mă interesează cui îi dau? Nu, ii
pot da oricui, nu contează cărei persoane îi dau. (Ar trebui consimțământul debitorului - Doar când debitorul
are o prestație strâns legată de creditor)
Când este nevoie de consimțământul debitorului (excepții)
- Când prestația este intuitu creditorae: prestația ai asumat-o având în vedere calitățile creditorului.

- Când prin cesionarea obligației, executarea ar deveni excesiv de oneroasă. Ex: A are obligația de a
cânta lui B, dacă B ar cesiona creanța unui prieten din China, ar fi destul de oneros pentru A (mijloc
de transport - cheltuieli mari). S-a îngreunat foarte mult ca A să își poată executa prestația.

- Când există o clauză de inalienabilitate a obligației. Nu are nicio legătură cu clauza de la drepturi reale.
O creanță afectată de această clauză nu poate fi cesionată mai departe

- Dacă cesiunea este parțială și prin fragmentare se generează o situație mult mai oneroasă pentru
debitor. Ex: ai obligația de a compune o poezie pentru B și B spune să ii scrii câte un vers pentru mai
multe persoane. Devine excesiv de oneroasă pentru că ar trebui să stai să te gândești pentru fiecare,
cumperi hârtie pentru fiecare. Ex: obligația de a construi o casă și B spune să faci doar baza, pentru C
să faci etajul 1, pentru D să faci etajul 2.

Excepția de la excepție - în cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cesiunea este întotdeauna posibilă
fără acordul debitorului. Se prezumă absolut că dacă am o suma de bani, ea poate fi cesionată la liber cum
vreau eu (și cu clauza de inalienabilitate, și în China și fragmentat).

Ce forme poate avea cesiunea de creanță: este cameleon, mereu se va mula pe un alt contract.
- Cesiunea de creanță cu titlu oneros: se numește vânzare, se aplică dispozițiile de la vânzare.

- Cesiunea de creanță cu titlu gratuit: se numește donație, se aplică dispozițiile de la donație. Inclusiv
cele de formă și fond. Dacă eu vreau să îți donez creanța trebuie să mergem la notar pentru forma
autentică notarială. Dacă are ca obiect 3 lei, mai trebuie să mergem la notar? Da, pentru că nu dau
bunuri mobile, corporale, ci o creanță. (Creanța = bun incorporal). O cesiune de creanță cu titlu gratuit
se va face la notar indiferent de valoare.

Ce se transferă? Art 1568 - se transferă creanța și accesoriile ei. Accesoriile unei creanțe = ipotecă, gaj,
penalități, dobânzi.
Părțile dintr-o cesiune de creanță:
- Cedent: da creanță, renunță la creanță
- Cesionar: primește creanța

Debitorul cedat este parte din contractul de cesiune de creanță? Nu. Art 1566 - este un terț față de contract
pentru că cesiunea se face fără acordul debitorului.

Ex: eu împrumut pe A pentru 1 milion de euro și am pus ipoteca pe PS5 tău. Eu în calitate de creditor de ce
am făcut eu cesiunea? Cand debitorul nu vrea să plătească și mă tot rog de el, pot merge la recuperatori de
creanțe. (O vinzi ieftin și ei își fac profit când o iau de la A). Dacă eu dau mai departe creanța către recuperator,
el va lua și ipoteca de pe PS5.
Art 1568 alin 2 - gaj. Deși ipoteca merge mai departe, gajul nu se duce mai departe fără acordul celui care a
constituit gajul pentru că presupune și un raport personal. PS5 este scump, iar dacă este pus cu titlu de gaj, se
presupune că ai cunoaște persoana și ai încredere în ea. Constituitorul gajului habar n-are cine este
recuperatorul de creanțe și cum va avea grija de PS5. De aceea transmiterea gajului depinde de acordul celui
care a constituit gajul.

Ipoteca - deposedarea este diferența. Ipoteca nu presupune deposedare

Gaj - presupune deposedare până la plata datoriei.

Ex: același împrumut, dar trebuie să cumpăr cadou pentru mâine. Eu îi cesionez creanța de la A.

Art 1572 - cesiunea unei creanțe viitoare înseamnă o creanță neexigibilă? Nu. Se referă la o creanță eventuală,
care nu s-a născut încă. Toate tablourile pe care le vei desena, mi le vei da mie după ce le faci.

Comunicarea cesiunii către debitor.

2 momente importante:
- De dinaintea notificării debitorului cedat: lucrurile nu sunt schimbate pentru debitor. Va plăti în
continuare creditorului inițial. Nu știe că s-a schimbat ceva dpdv juridic. Creditorul inițial are obligația
să transfere la creditorul cesionar, după aceea. Primește în aparentă creditorul inițial banii și după aia
îi dă creditorului cesionar.

- De după notificarea debitorului cedat: se schimbă situația juridică și singurul către care poate efectua
plata este doar cesionarul. Dacă plătește cedentului după notificare - plată nevalabilă, plată nedatorată
pe care o voi lua înapoi și o voi efectua valabil. Exista obligația cesionarului/cedentului de a comunica
cesiunea către debitor? Nu există o asemenea obligație. Părțile cesiunii dacă vor ele, pot rămâne în
obscuritate fără probleme. Cedentul poate primi în continuare banii de la debitor și mai departe să îi
dea la cesionar. Dacă vor să devină eficace cesiunea de creanță, trebuie comunicată debitorului.

Art 1578:
a. Debitorul de bună voie semnează contractul de cesiune de creanță, vine și el să fie parte, știe de la
început că se va face cesiunea
b. Nu știa de cesiune, dar i se comunică + alin 3.

Înscris cu dată certă - momentul de la care un înscris nu mai poate fi contestat ca existența. Eu închei un
contract cu A prin care vând pixul. Cât de greu este să antedatăm contractul? Foarte ușor, putem scrie că a fost
încheiat acum 10 ani. El dobândește dată certă atunci când este sigur pentru toată lumea că exista în circuitul
civil. Se poate prin înscrierea într-un registru public - după aia nu mai poate fi contestat. Pentru terți este sigur
că a existat atunci când a fost depus la registru.
Dacă eu ți-am cedat creanța, tu aveai niște mijloace de apărare împotriva mea: excepție de neexecutare, nulitate
relativă etc. Dacă creanța se cesionează, mai poți opune aceste mijloace de apărare față de noul creditor? DA.
Ori de câte ori creanța este cedată fără acordul debitorului, debitorul are la dispoziție toate mijloacele de
apărare, pe care le putea opune creditorului inițial.
Art 1582 - ce alt mijloc de apare se pierde dacă eu în calitate de debitor sunt de acord cu cesiunea? excepția
de neexecutare? Nulitate relativă/absolută? Compensația? Nulitatea relativă se pierde, pentru că nu pot invoca
viciul de consimțământ, s-a acoperit prin confirmare. Dacă eu accept cesiunea de creanță cunoscând că există
un viciu cu privire la creanță, dacă îmi dau consimțământul, eu sunt de acord că datorez o creanță. Se mai
pierde și prescripția prin recunoașterea datoriei. Pe lângă compensație mai pierd și nulitatea relativă și
prescripția.

Cesiunile succesive - art 1583: primul cesionar care te va notifica - față de el ai obligația să plătești în mod
valabil.

Obligația de garanție - art 1585: dacă eu îți vând un apartament, garantez împotriva evicțiunii și viciilor.
Garanție contra viciilor în materia unei creanțe = un defect al creanței ar fi insolvabilitatea debitorului, dacă
eu știu și o cesionez, are vicii. Niciodată nu vei putea fructifica acea creanță. La evicțiune = nu am calitatea
de creditor, ți-am cedat o creanță asupra careia nu am calitatea de creditor.

Exista de iure, automat garanția contra evicțiunii, dar nu există și pentru vicii.
Alin 4 - dacă suntem de rea-credință, știm ca cedăm o creanță unde debitorul nu are nici pe numele său, mi se
angajează răspunderea și voi fi obligat să garantez.

Evicțiunea - când creanța nu există sau nu e a ta. Tu garantezi că noul creditor o să dobândească creanța și
nimeni nu va veni să pretindă că el nu are acea creanță.
Vicii - atunci cand ai un debitor insolvabil, iar creanța nu va putea fi executată niciodată.

Părțile au făcut adițional clauza de inalienabilitate, iar cesionarul nu are de unde să știe. Închei un contract de
împrumut - închei adițional prin care interzic cesionare - dar cesionez în continuare. Noul creditorul este
obligat să accepte inalienabilitatea? Clauza îi este înopozabilă - lit b art 1570. Clauza de inalienabilitate
inopozabilă - nu se poate opune pentru că nu o cunoștea. Cedentul răspunde în vreun fel?

Lit c - suma de bani. Nu se poate opri o cesiune având ca obiect o sumă de bani, dar nu exclude răspunderea
creditorului inițial. Creanța va circula liber, dar nu exclude răspunderea contractuală a creditorului care nu a
respectat angajamentul.

Lit a - debitorul de bună voie convine la încheierea cesiunii, este și el parte la cesiune, se consideră că a
renunțat la clauza de inalienabilitate și creanța poate circula liber.

De ținut minte - tabel:

- Consimțământul cui se face, cu acordul cui
- Dacă se transmi toate accesoriile
- Mijloace de apărare
Subrogația - o altă modalitate prin care schimb creditorul. 3 feluri:
1. Subrogația consimțită de creditor: Trebuie să fie de acord debitorul cu ea? Nu este nevoie de acordul
debitorului. Art 1594 alin 2

Sunt BRD și împrumut pe A cu 1000 euro. Eu sunt creditor și A e debitor. Poate veni o terță persoană, B, să
plătească această sumă de bani datorată. B dă toată suma băncii. Dacă se face plata și eu îmi dau
consimțământul să opereze subrogația, acest terț devine noul creditor al debitorului. eu primesc toți banii și
îmi cedez calitatea cate terț. Diferența față de cesiune: Subrogația presupune plată, numai în măsura în care a
fost plătită creanța. Cesiunea de creanță nu presupune nicio plată. Se poate cesiona și banii să mi dai mâine.
Dacă nu există consimțământul creditorului, nu operează subrogația. Poate terțul să facă plata pentru A? Da,
în calitate de mandatar, donator. Nu înseamnă că terțul ar pierde dreptul să își recupereze banii de la debitor
și să regreseze. Subrogația înseamnă regres + dobândirea poziției creditorului inițial. Pe lângă faptul că poți
regresa, primești toate accesoriile pe care le avea creditorul.

2. Subrogația consimțită de debitor/Refinanțarea: Este nevoie de consimțământul creditorului? De regulă

nu, dar se poate prevedea contrariul.

Sunt BRD și A are o datorie față de mine cu dobândă mare. A pentru că nu mai suportă dobândă, poate merge
la o altă bancă pentru refinanțare. Transilvania dă banii pentru BRD și A va da toată creanța plus accesoriile
de la BRD. Noua bancă primește tot debitul plus accesoriile și primește o sumă de bani cu care scapă de prima
bancă. Avantajul - la refinanțare este dobânda mai mică, a doua bancă îmi dă o dobândă mai mică lunară.
Debitul în realitate nu dispare, doar iei o sumă de bani pentru a înlătura ceva. Nu se naște o nouă datorie.
Creanța rămâne în picioare, doar se schimbă creditorul. Suma de bani nu dispare, rămâne aceeași, doar se mută
creanța de la un creditor la altul. Transilvania plătește direct lui BRD simultan.

Ex de simplu împrumut, nu cu bănci - eu îți dau 100 lei și îți pun ipoteca pe casă și o dobândă de 40%. Te
împrumut și prevăd că o restitui într-un an. În acest an curg dobânzi remuneratorii. Pentru că nu suporți să
plătești dobândă, mergi la cineva care îți dă toată suma de bani pentru a plăti și să îi cesionezi tot ce înseamnă
creanță. (Întreaga suma de bani se transmite la noul creditor, cu tot cu accesorii și ipoteca).

3. Subrogația legală: Nu este nevoie de consimțământul nimănui

Lit a - un creditor chirografar care ar plăti un creditor ipotecar. Ex: un creditor mai puțin dotat vine și plătește
un creditor dotat full. De ce? Fabrica de pâine cu multe datorii. M-a împrumutat A și B. B mi-a pus și ipoteca.
A este simplu chirografar, B este creditor full option. Eu nu dau banii niciunuia și A vrea să scoată la licitație
fabrica. Un creditor plătește un alt creditor pentru ai prelua drepturile - ipoteca. Se poate și cu creditori
ipotecari de rang diferit. De rang 1 este primul care primește bani, rangul 2 ia ce mai rămâne. Cel de rang 2
are interesul de a plăti pentru 1 pentru a rămâne singurul creditor ipotecar.

Lit b - eu iau credit de la bancă și pune ipotecă pe casă. Pot înstrăina bunul ipotecat? Da, îl va primi cu tot cu
ipotecă. Dacă eu nu îmi execut creanța față de bancă, poate executa casa cu acei oameni în ea. Acei oameni
pot plăti banca pentru a nu fi dați afară. Ei plătesc banca și regresează împotriva mea și dobândesc toate
accesoriile băncii. Ipoteca se stinge prin consolidare pentru că dobânditorul bunului era proprietarul bunului.
Casa am vândut-o lui A care este proprietar. Dacă eu nu plătesc banii față de bancă, A va fi dat afara de bancă.
A plătește banca și după are dreptul de regres împotriva mea, se subrogă băncii și dobândește și accesoriile și
ipoteca.
Lit c - debitorul solidar/fideiusor. Dacă unul din noi efectuează plata pentru toți, el dobândește drept de regres
împotriva celorlalți în temeiul subrogatiei legale.

Lit d - eu plătesc factura de curent pentru casa tatălui meu lăsată moștenire.
Primele 2 se mai numesc și convenționale pentru ca presupun acordul.
Subrogația - eu vin cu suma de bani în întregime și iau masca creditorului meu anterior. Vin cu toți banii și tu
trebuie să îmi dai toată creanța la pachet cu toate accesoriile și ipotecile pe care eu o voi pune în executare.
Este un trafic de debitori. Vin și pun pe masă banii și îți cer debitorul asta.

Subrogația poate fi totală sau parțială. Pot plăti întreaga sumă de bani sau doar o parte din bani. Credit la BRD
și vine terțul sa plătească jumătate, vei avea 2 creditori, 1 pentru fiecare jumătate. Cine are prioritate la
satisfacerea creanței? Debitorul inițial sau cel de al doilea? Art 1598 alin 1. Creditorul cel mai vechi are
prioritate. Alin 2 - există posibilitatea ca părțile să prevadă contrariul.

Preluarea de datorie. - condiționată de acordul creditorului. 2 forme:

- Creditorul să găsească un nou debitor și să îl înlocuiască pe vechiul debitor. Creditorul are o atitudine
activă și îl înlocuiește. Debitorul poate fi insolvabil, nu mai are bani. ex: Creditorul are nevoie de
servicii de înaltă calitate - să îmi cânte în fiecare săptămână A, nu sunt mulțumit și îi propun să nu mai
cânte ea că am găsit pe altcineva care să o facă în locul ei. Creditorul are un real interes, te liberează
de cântat și aduce pe altcineva. Trebuie să înaintăm doar latura pasivă a contractului. Dacă transmitem
și latura activă, este cesiune de contract. Se face fără acordul debitorului, oricând creditorul îl poate
libera pe debitor și să îl înlocuiască pentru ca îi este favorabil.

- Debitorul sa găsească un alt debitor și să îl propună creditorului. Debitorul are o atitudine activă și
propune creditorului. Debitorul nu se poate înlocui fără acordul creditorului. Mama mea își asumă să
îmi preia datoria și creditorul nu este de acord - art 1608.

La preluarea de datorie se preia datoria cu accesoriile sale mai puțin garanțiile. Nu se preiau și garanțiile în
măsura în care ele au fost constituite în considerarea debitorului.
09.03 - Sâmbătă

Fapt juridic - efectele se produc indiferent de voință.

Act juridic - manifestare de voință care produce efecte juridice chiar prin voință. Făcută cu scopul de a produce
efecte juridice. Dacă nu există voință, intenția de a produce efecte, nu se întâmplă efectele juridice. Dacă las
testament, efectele se produc doar în limita voinței. Voința este cea care dă naștere efectelor juridice.

Dacă te lovesc din greșeală cu mașina - se naște o răspundere civilă delictuală. Produce efecte fie că vreau fie
că nu. Este un fapt juridic. Efectele se produc în temeiul legii. the boss este legea. La actul juridic eu sunt the
boss, nu se poate încheia un contract decât dacă eu vreau.

Faptele juridice:
- Ilicite - aduc atingere drepturilor și intereselor: răspunderea delictuală sau contractuală

- Licite:
- Gestiune de afacere.
- Plată nedatorată.
- Îmbogățirea fără justă cauză.

Plata nedatorată. Art 1341.

Din eroare am dat o sumă de bani fără să existe o datorie.
Trebuie ca plata să fie făcută din eroare, dar pot exista și alte situații:
- Eu mi-am plătit factura la gaze, obligația s-a stins, am pierdut dovada și am nevoie urgent de o chitanță.
Mai fac o plată pentru chitanță. Când o să găsesc chitanța mă voi îndrepta contra Enel și cer banii
înapoi pentru că am făcut o plată nedatorată.

- Eu calculez greșit și îți dau 500 euro care pentru mine ar veni 3000 lei (greșit). De la 2500 lei până la
3000 lei este o plată nedatorată.

Dacă execut un contract care se desființează, nu este plată nedatorată, intervine nulitatea și se repun părțile în
situația anterioară, se consideră că nu a existat niciodată. Este doar efectul nulității care atrage și restituirea
prestațiilor.

Art 1343 - echivalează cu o renunțare în partea debitorului față de termenul suspensiv. Regula - Dacă tu plătești
de azi, deși aveai termen de o lună, renunți la beneficiul termenului. Excepția: dacă eu te-am păcălit/amenințat
să îmi dai banii, după ce dispare violența și descoperi dolul, poți cere banii înapoi.

Regula = Nu avem plată nedatorată cand plătim anticipat. Eroarea nu ne oferă posibilitatea de a lua banii
înapoi. Nu am cum să cer banii înapoi. În cazul condiției suspensive plata se restituie în toate cazurile dacă a
fost dată înainte de îndeplinirea condiției, pentru că nu exista creanța, datoria, nu este eficace încă. Am plătit
fără să existe o datorie eficace. Ex condiție suspensivă și fac plata înainte: îi dau lui A 50 lei dacă ia examenul
de barou, este condiție suspensivă, îl poate lua sau nu. Dacă plătesc mai devreme de examen, pot cere banii
înapoi.
Art 1342 - avem o persoană care face o plată nedatorată, plătește din greșeală cuiva, iar cel care primește crede
și el că a primit plata de la cine trebuia (dublă eroare). Eu dacă îi dau banii înapoi, am lăsat prescripția să se
împlinească, ce mai fac după aia? El a plătit greșit și eu nu îmi mai pot recupera banii. Riscul este suportat de
acea persoană de la care a plecat totul și a plătit greșit. Creditorul va rămâne cu acei bani, nu trebuie să îi
restituie, iar cel care a plătit are dreptul de regres împotriva adevăratului debitor. Cel care a plătit greșit, se va
duce împotriva debitorului meu să recupereze banii.

Am împrumutat pe A cu bani și am pus ipoteca pe casa ei. Văd că am primit niște bani de la o A, dar nu este
cea inițială. Eu cred ca mi-a plătit banii și merg și radiez ipoteca, las să se împlinească prescripția. A2 mă suna
și spune că a plătit din greșeală. Eu rămân cu banii, creditorul rămâne cu banii. A2 va merge împotriva A1, se
subrogă în drepturile mele și îi va cere banii. Cum cere banii A2? Nu prea poate, este riscul ei, poate să
întrerupă cumva prescripția. A2 preia aceeași situație juridică a creditorului, preia prescripția așa cum e. Este
riscul ei, poate să nu mai ia banii înapoi pentru că prescripția e împlinită.
Dacă tu trebuie să îmi dai niște bani și nu mi dai, se împlinește prescripția, trec 10 ani deja, cum ar fi să zică
cineva ca a făcut din greșeală o plată pentru tine, dă-mi banii de acum 10 ani. S-ar ajunge să nu mai aibă
termen de prescripție. Și peste 50 de ani vine cineva să îți ceara banii pe care i-a plătit din greșeală. Nu e
normal să sufere toți din vina unuia, cel care a făcut plata aiurea. Creditorul nu are nicio vină, debitorul are o
prescripție.

Gestiunea de afaceri - art 1330.

Premisa - o persoană care nu se poate ocupa de propriile afaceri - de bunuri, să își plătească întreținerea, să
ridice diploma de la facultate. În timp ce sunt prizonier în Ucraina, am primit notificare ca mi s-a eliberat
diploma și dacă nu o ridic în 3 zile, o aruncă. A poate merge să-mi ridice diploma. O altă persoană voluntar,
vrea să mă ajute. (Bunul samaritean)

Condiții:
1. Gestiunea trebuie să fie voluntară - bunul samaritean să o faca fără să fie constrâns și să nu aibă vreo
obligație în spate în acest sens. Ex când nu este gestiune de afaceri: am încheiat un contract prin care
vei avea grijă de apartamentul meu, dacă tu repari ceva, nu este gestiune de afaceri pentru că nu este
voluntar, ci vine din raportul contractual. Trebuie să o facă și în cunoștință de cauză, să aibă
reprezentarea că o face pentru mine.
a. Gerantul - bunul samaritean.

b. Geratul - cel plecat în Ucraina care nu poate avea grijă de bunurile sale.
Dacă gerantul crede că sunt bunurile sale de fapt, nu este gestiune de afacere, este îmbogățire fără justă
cauză pentru că avem alin 2 de la 1330. 2 terenuri agricole - nu e ușor să îmi dau seama care e al meu
și care al tău, din greșeală am mers pe terenul vecinului și am reparat. Nu este gestiune de afaceri, am
făcut-o din eroare, nu voluntar și pot să îi cer bani vecinului pentru îmbogățire fără justă cauză.

2. Gestiunea să fie oportună - lucrările efectuate de gerant să fie ori necesare, ori utile.
a. Lucrări necesare - pentru preîntâmpinarea dispariției bunului, pentru a menține bunul și pentru
a ne asigura ca nu dispare/deteriorează. Vecinului i s-a spart conducta de apă, dacă eu lipesc
bandă adezivă, este necesară, minimul necesar pentru a preîntâmpina să nu se strice
apartamentul. Se restituie contravaloarea lucrării necesare.
 b. Lucrări utile - sporește valoarea bunului, îi schimb toată țeava de apă și pun și ceva să fie mai
safe, fac cheltuieli mai mari, dar sunt necesare pentru stoparea apei, dar și utile pentru
monitorizarea apei. Se restituie contravaloarea, dar maximum sporul de valoare.

c. Lucrări voluptoare - nu sunt avute în vedere la gestiune. Sunt pentru plăcere, depășesc utilitatea
economică. Îi lipesc bandă adezivă și îi revopsesc țeava din albastru în verde, pentru care nu
va trebuie să mă despăgubească geratul. Dacă nici nu repar țeava, nu este gestiune de afaceri.
Dacă intru în casa lui ca să ii repar țeava, nu e infracțiune, e un fapt juridic licit. Dacă intru în
casa doar ca să pictez țeava, nu este nici gestiune de afacere și este și infractiune. Vecin cu
bebeluș în casă și eu pun A/C, are caracter necesar. Se va restitui doar valoarea.

3. Gestiunea să nu fie făcută cu scop de liberalitate sau cu scop de plata - dacă eu am o datorie față de
tine, niște bani și mă apuc să îți repar în speranța că se va stinge datoria, nu este gestiune de afaceri.
Dacă vreau să îți fac o donație, îți pun în apartament un aragaz că e risc să explodeze, este o donație,
dacă nu voiam să primesc nimic în schimb. La gestiune, persoana își vrea banii înapoi, nu o face
dezinteresat, ci pentru că știe că își va primi banii înapoi.

Dacă se ratifică gestiunea, se transformă în contract de mandat. Dacă părțile o schimbă într-o înțelegere, sunt
pe câmp contractual.

Obligații gerant:
- Obligația de finalizare - bunul samaritean: gestiunea lucrului bine făcut (Iohannis). Are obligația să o
ducă până la capăt, dacă s-a apucat. Art 1332. Nu pot repara pe jumătate, pentru că nu fac nimic așa.

- Obligația de informare - Nu pot intra în casa fără să îi zic că am intrat, obligația de informare față de
gerat. De îndată, în cel mai scurt timp te voi înștiința ca ți-am reparat țevile. Art 1331 + 1333 -
mostenitorii trebuie să vină să repare țevile dacă eu mor până termin? Dacă cunosc gestiunea, sunt
ținuți să termine afacerile.

- Obligația de diligență: gerantul este dator să se îngrijească de interesele geratului cu diligența unui bun
proprietar cu bunurile sale. Trebuie să fac o treabă de calitate, ca la un mandat cu titlu oneros. Dacă
sunt incompetent, și mai rău stric țeava, voi răspunde. Excepție: cand este urgență, o pagubă iminentă
- diligența nu mai este cea a unui bun proprietar, ci diligența este raportată la intenție sau culpă gravă.
Dacă intenționat stric țevile - răspund. Dacă sunt idiot și dau foc la toată casa - răspund. ‘Bună ziua ți-
am dat, belea pe cap am căpătat’.

Obligații gerat:
- Obligația de a da bani: art 1337 - trebuie restituite cheltuielile:
- Necesare: integral
- Utile: în limita sporului de valoare
- Dobânzi chiar din ziua efectuării gestiunii. Cand este scadentă la gestiunea de afaceri? De la
momentul efectuării lucrării, nu de la momentul luării la cunoștință.
- Despăgubiri pentru prejudiciul pe care fără culpa sa gerantul l-a suferit din cauza gestiunii: ți-
am reparat țeava și mi-a explodat țeava în față și am rămas cu infirmități, trebuie sa îmi plătești
cheltuielile de spitalizare. Dacă am stins un foc, poate mi-a creat arsuri.
Art 1339 - nu are niciun sens. Cum poate fi inoportună? Că mereu e inoportună. Dacă gestiunea este
inoportună, cum mai putem vorbi de gestiune de afaceri. Dacă lucrarea îți procură un avantaj, este utilă.
Nonsens juridic.

Lucrările pot fi efectuate personal sau prin încheierea de acte juridice cu alte persoane, terți. Dacă s-a spart
țeava, o pot repara eu sau să închei un contract de antrepriză și să repare meseriașii țeava. Gerantul poate spune
meseriașilor că nu este proprietarul bunului și ’vedeți că nu vă dau eu banii’, a acționat ca un mandatar cu
reprezentare, că este independent. Terții știu de la bun început. Sau a doua varianta când gerantul cumpără
pentru el și redirecționează către gerat. Art 1336 - acționează în nume în propriu, un fel de mandat fără
reprezentare - este ținut de terți. Dacă eu chem muncitorii și le spun că lucrarea nu este pentru mine, nu eu
sunt obligat să le dau bani și nu răspund eu contractual mai departe. (Alin 2) dacă nu le spun că sunt gerant,
meseriașii se vor comporta cu mine ca și când eu sunt beneficiarul lucrării și îmi vor cere mie banii.

Alin 2 - nu sunt beneficiar. Decât dacă geratul nu este obligat față de aceștia = dacă eu închei contractul de
antrepriză și ei nu fac treabă bună, nu răspunde geratul.
Alin 1 - sunt beneficiar dar prin efectul legii muncitorii mai dobândesc și dreptul de a se îndrepta împotriva
geratului. Formă specifică de acțiune directă, separat fata de gerantul cu care s-a contractat.

Art 1337 alin 3 - utilitatea unei lucrări se apreciază după ce s-a întâmplat după aceea. Dacă ți.am pus A/C și
după aia a crescut prețul apartamentelor cu A/C, a fost utilă până la urmă. Dacă mă raportez doar la momentul
lucrării, nu era utilă. Dar reținem ce este în cod, doar la momentul la care gerantul le-a făcut.

Îmbogățirea fără justă cauză.

Are un caracter eminamente subsidiar. Avem îmbogățire fără justă cauză doar în situația în care nu există nicio
altă instituție juridică să reglementeze ce s-a întâmplat. Este last resort. Dacă îți fur 50 lei, nu este îmbogățire
fără justă cauză, ci răspundere delictuală. Dacă ți-am dat din greșeală 50 lei, este plată nedatorată.

Ex: starea de necesitate. Art 1361 - cel care se află în stare de necesitate a distrus bunurile altuia pentru a se
apăra, repară prejudiciul. Nu e nimeni de vină, nu e infracțiune, nu e răspundere civilă delictuală. Este doar
îmbogățire fără justă cauză. 2 vecini, îmi ia foc casa și este stare de necesitate și legea îmi permite să merg la
vecin în casă și să ‘fur’ un extinctor. Despăgubirea pe care o voi da vecinului - reparația: în limita îmbogățirii
sau sărăcirii în funcție de care dintre cele 2 e mai mică.

Balanța între:
- Îmbogățire - am salvat casa: 100.000 euro.
- Sărăcire - extinctorul: 50 lei. Eu văd care dintre cele două este mai mică, îi voi da vecinului meu 50
lei.

Mi-a luat foc cotețul și fur apă Evian de la vecin. Îmbogățirea este 10 lei - cotețul. Sărăcirea - 100 lei: bax
Evian. Cea mai mică - cotețul, 10 lei o voi restitui.
10.03 - Duminică

Un contract se poate încheia prin negociere sau prin acceptarea unei oferte.
- Negocierea - discuție cu cineva despre contract, nu se distinge ușor acceptarea față de ofertă, e totul
fluid, simultan
- Acceptarea unei oferte - oferta și acceptarea nu sunt simultane

Vânzare - 2 elemente esențiale fără de care nu se poate încheia: bunul și prețul.

Elemente esențiale:
- Stabilite de părți: art 1185
- Stabilite de lege

Oferta:
- Adresată unei persoane determinate
- Adresată unei persoane nedeterminate

Oferta:
- Cu termen
- Fără termen

Cele 2 clasificări se pot combina.

Părți = destinatarul - acceptantul.

Oferte care trebuie încheiate mereu în formă autentică:

- Vânzarea de imobile
- Donație
- Întreținere

Dacă oferta se face în formă autentică și acceptarea trebuie făcută tot în formă autentică - principiul simetriei.

Art 1189 - propunere adresată unei persoane nedeterminate: internetul și mijloacele de comunicare în masă
(imobiliare.ro). Dacă pun apartamentul pe site pentru închiriere este ofertă de închiriere sau intenție de
negociere? Ce anunț pe site este doar că vreau să îl închiriez și că primesc negocieri, să văd cine ești, și după
aia văd dacă închei. Propunerea de pe imobiliare.ro este doar o intenție de negociere.

O propunere de pe internet poate fi ofertă = Zara, magazine de haine online. Eu când dau click s-a încheiat
contractul de vânzare. Acolo este direct o ofertă clară de a contracta și mie îmi rămâne doar să o accept.

Art 1192 - oferta cu termen este irevocabilă cât timp durează termenul de reflecție.
Art 1193 - oferta fără termen care poate fi adresată unei persoane absente sau unei persoane prezente.
- Absente: acea persoana are la dispoziție un termen rezonabil sa o accepte, se apreciază de la caz la caz
Ex: îți trimit pe mail ca vreau sa îți vând pixul pe 50 lei.

- Prezente: trebuie acceptată de îndată. Ex: vreau să îți vând pixul pentru 50 lei, ești prezent și trebuie
să accepți de îndată. Dacă nu accepți, oferta devine caducă.

Zara are obligația de a menține oferta un termen rezonabil? Dacă eu îți trimit pe whatsapp ’vrei să cumperi
pixul pentru 50 lei?’ - oferta fără termen adresată unei persoane absente, dar determinată. Dacă schimbăm să
fie o oferta fără termen, adresată unei persoane absente, dar care este nedeterminată = Zara când publică pe
site că vinde blugi, face o ofertă de a contracta, fără termen, adresată unei persoane absente și nedeterminate.
Zara are obligația să mențină acea ofertă un termen rezonabil de timp? Art 1193 - se referă la persoane
determinate, când este obligatoriu termenul rezonabil. Zara nu are obligația, poate urca oferta 5 minute și să o
scoată, pentru că este adresată unor persoane nedeterminate.

Ofertă - persoană determinată cu termen - o ținem cât este termenul

Oferta - persoană determinată fără termen:

- Dacă este absentă: termen rezonabil. Este ca ping-pong, arunc bila adica oferta. Adversarul primește
bila și o arunca inapoi. Pot pleca de la masa, pana ajunge bila la mine, pana ajunge oferta la ofertant.
Dacă revoc intempestiv oferta, voi răspunde pentru nerespectarea termenului rezonabil.

- Dacă este prezentă: trebuie de îndată, altfel oferta devine caducă.

Dacă oferta este cu termen - este irevocabilă. Nu pot să mă răzgândesc și să o revoc în acel termen. Revocarea
nu are niciun efect.

Dacă oferta este fără termen - este tot irevocabilă, într-un termen rezonabil, doar că există 1193. Dacă o revoc,
mi se angajează răspunderea delictuală, este ilicit. Ni se permite revocarea, să nu se mai încheie contractul,
dar o să răspundem delictual. Revocarea se poate face doar până la momentul la care acceptarea ajunge înapoi.
(Când bila ajunge înapoi la mine, trece de fileu)

Excepție - pot să retractez oferta în intervalul cuprins între momentul la care oferta a ajuns la destinatar și
momentul la care oferta ajunge la mine.

Revocare - mail-ul ajunge la tine, a trecut o zi și după aia mă răzgândesc - se numește revocare. Ghosting - nu
îți mai răspund la telefoane după date.

Retractare - A lovește mingea de ping-pong, a lansat oferta, până ajunge bila la oponent și a lovit-o deja după
acest moment vorbim de revocare. Dacă eu spun că nu mai am chef să joc de când am lovit bila, este retractare
și este permisă. Trimit email să vând pixul pe 5 lei, dar imediat după trimit încă un email care mă răzgândesc,
este posibil. Imediat după mail, îți mai trimit unul în care mă răzgândesc, să fie concomitente oferta cu
retractarea pentru a putea ieși din acest raport. Când va deschide mailul, le va vedea pe ambele și nu este
prejudiciat cu nimic. Nici măcar nu îți mai dau speranțe, nu mai ieșim la date.
Caducitatea ofertei. 1195
- Îți las 5 zile sa accepți și trece termenul
- În cele 5 zile tu refuzi
- Regula - moartea ofertantului nu atrage caducitatea ofertei, mostenitorii vor menține și respectă oferta.

Acceptarea tardivă - ți-am dat 5 zile să accepți oferta, dacă tu accepți peste 1 an, nu are niciun efect, dar eu
pot spune că mă interesează și te anunț - acceptare tardivă.

Art 1198:
- Alin 1 - prezumție de neîncheiere a contractului.
- Alin 2 - prezumție de încheiere a contractului

Art 1200 - chiar dacă nu iei cunoștință de ele. Dacă eu îți trimit oferta pe mail, nu îmi poți accepta prin
porumbel/poștă.

Comunicare - în momentul în care a ajuns la cutia lui poștală, nu când este depusă la poștă.

Grile.
Care e corect dpdv legal?
a. Nimic
b. Preluarea datoriei convenită cu debitorul își produce efectele numai dacă creditorul își dă acordul.
Corect.
c. Subrogația consimțită de creditor operează numai cu consimțământul debitorului. Fals.

În materia încheierii contractului oferta:

a. În forma autentică de a încheia o promisiune de vânzare a unui imobil poate fi acceptată, în mod
valabil, numai printr-un înscris în aceeași formă. Fals. Promisiunea se poate face și pe o hârtiuță, și
acceptarea poate fi dată tot consensual. Art 1187.
b. Devine caducă dacă destinatarul său o refuză. Corect
c. Poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la destinatar cel mai târziu concomitent cu oferta. Corect. Art
1199

Oferta de a contracta:
a. Este irevocabilă și în situația în care autorul ei se obligă expres să o mențină un anumit termen. Corect
b. Irevocabilă devine întotdeauna caducă în caz de deces sau incapacitate a ofertantului. Fals, nu
întotdeauna, doar dacă era intuitu personae
c. Poate fi retrasă, dacă retragerea ajunge la destinatar anterior sau concomitent cu oferta. Corect
Dacă s-a stipulat o clauză penală:
a. Penalitatea nu poate fi cerută atunci când executarea obligației a devenit imposibilă din cauze
neimputabile debitorului. Corect.
b. Instanța poate reduce cuantumul penalității până la valoarea obligației principale atunci cand
penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de către părți la încheierea
contractului. Fals. art 1541 - chiar la valoarea obligației principale - greșit. Codul spune că trebuie să
fie superioară obligației principale.
c. Nu este posibil în nicio situație cumulul penalității cu executarea în natură a obligației principale. Fals.
Art 1539

Dacă un terț beneficiar al unei stipulații pentru altul:

a. Nu acceptă stipulația, dreptul său se consideră că nu a existat niciodată. Corect.
b. Acceptă stipulația după decesul promitentului, acceptarea rămâne fără efect. Fals.
c. Nu primește de la promitent prestația promisă, el poate solicita rezoluțiunea contractului pentru
neexecutarea obligației de către promitent. Fals. Terțul este în afara contractului. Rezoluțiunea este
doar pentru părți.

În ceea ce privește repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale:

a. Dacă fapta ilicită a fost săvârșită de prepușii unor comitenți diferiți, comitentul care a plătit integral
despăgubirile are drept de regres numai împotriva celorlalți comitenți și a prepusilor lor, proporțional
cu partea ce corespunde contribuției fiecărui prepus la cauzarea prejudiciului. Art 1384 alin 3. Fals -
propriul prepus.
b. Comitentul care a plătit despăgubirile se poate regresa împotriva părinților presupusului său minor,
autor al faptei ilicite, dacă probează ca aceasta constituie o exercitare necorespunzătoare a atribuțiile
prepusului din cauza modului în care părinții și-au îndeplinit îndatoririle parintesti. Fals, comitentul
răspunde pentru că a angajat un minor, are doar un regres împotriva minorului, părinții sunt scoși din
schema atunci când minorul încheie un contract de muncă. Art 1374 alin 2
c. Notarul public care a autentificat un contract anulat prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru o
cauză de nulitate a cărei existență rezultă din însuși textul acestuia, răspunde numai în limita
prejudiciului nereparat prin anularea actului. art 1258 - de la nulitate. Corect.

Debitorul unei obligații contractuale:

a. Este întotdeauna de drept în întârziere când a încălcat o obligație de a face. Fals - doar dacă era a NU
face
b. Poate răspunde și pentru prejudiciile imprevizibile. Corect.
c. Răspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se folosește pentru executarea
obligațiilor contractuale, numai dacă părțile au convenit astfel. Fals, art 1519.
Daunele interese moratorii:
a. Se datorează întotdeauna de la data punerii în întârziere a debitorului prin notificare comunicată
acestuia prin intermediul executorului judecătoresc. Fals - este de la scadență
b. În cazul obligațiilor bănești sunt datorate de la scadență până în momentul plății, în cuantum convenit
de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege fără a trebui să se dovedească un prejudiciu. Corect art
1535, 1536
c. În cazul altor obligații decât cele având ca obiect plata unei sume de bani, sunt egale cu dobânda legală,
chiar dacă creditorul dovedește un prejudiciu mai mare cauzat de întârzierea în executarea obligației.
Fals - chiar dacă.

Subrogația:
a. Convențională, pentru a fi opusă terților, trebuie constatată prin înscris. Corect. Art 1593 alin 3.
b. Nimic
c. Atunci când este parțială, creditorul inițial, titular al unei garanții, exercită în toate situațiile, drepturile
sale pentru partea neplătită din creanță cu preferință față de noul creditor. Fals: Art 1598 alin 1. Nu în
toate situațiile.

Remiterea de datorie.
a. Nu poate fi dedusă dintr-o renunțare expresă la ipoteca imobiliară, care garanta datoria în cauză. art
1632 . Corect - se are în vedere nu se prezumă (nu poate fi dedusă)
b. Poate fi doar cu titlu gratuit. Art 1630 alin 2. Fals.
c. Poate fi făcută doar prin act unilateral. Fals. Este convenția părților, nu unilateral.

Obligația se stinge:
a. Prin remitere tacită de datorie. Corect
b. Dacă debitorul principal, pentru a se libera de creditorul său, opune compensația pentru ceea ce acesta
din urmă datorează fideiusorului. Fals. Doar fideiusorul poate
c. În toate cazurile, la data cesiunii de creanță, atunci când în locul prestației inițiale este cedată o creanță.
Art 1493. Fals. Este condiționată de satisfacere.
13.03 - Miercuri

Novația. Transformarea obligațiilor.

Ex: premisa este că fie voi schimba subiectul fie obiectul.
- Subiectul: fac un fel de cesiune de creanță, preluare de datorie, fie schimb creditorul, fie debitorul. Îmi
sting o obligație veche, nasc una nouă, dar care va avea niște persoane diferite.

- Obiectul - când modificăm ceva chiar din obligația însăși, din prestație. Trebuie să îmi dai 100 lei,
după novație, stingem această obligație și facem una nouă - imi dai 100 biscuiți. Confuzie cu darea în
plată: novația cu schimbare de obiect - noua obligație poate fi executată și mai târziu. Darea în plată -
fix la momentul plății se execută.

Condiții pentru a avea o novație valabilă, sunt 4:

- Obligația veche trebuie să fie valabilă, să nu fie lovită de nulitate absolută: eu trebuie să îi dau lui A
10 kg de droguri - obligație lovită de nulitate absolută. Nu se poate nova această obligație pentru că
este o problemă la bază.

- Obligația nouă trebuie să fie valabilă: nu se poate ca inițial să îți dau biscuiți și după, fac novație și
trebuie să îți dau droguri. Și cauza și rezultatul trebuie să fie valabile.

Obligația veche poate să fie novată dacă este prescrisă? Da, este vorba de recunoașterea datoriei din partea
debitorului care este de acord să facă o novație. Se întrerupe prescripția prin recunoaștere. Novația are
semnificația unei întreruperi de prescripție. Se poate nova o obligație veche lovită de nulitate relativă? Da,
pentru că prin novație se confirmă actul și se renunță la nulitatea relativă - știu că obligația veche era
nevalabilă, dar e ok, renunț la nulitatea relativă. Dacă faci o novație sub imperiul unui viciu de consimțământ,
nu este okay. Chestia cu nulitatea relativă nu merge în cazul obligației noi pentru că premisa este că chiar
novația este lovită de nulitate relativă, merge doar la obligația veche.

- Ceva nou: aliquid novi :

- Privind subiectele raportului juridic: creditorul și debitorul - ar fi nou dacă le-am schimba.
- Privind obligația propriu-zisă

- Intenția expresă de a nova. Art 1610. De regulă, novația nu are legătură cu contractul - se stinge
obligația veche, apare obligația nouă. Contractul din spate poate rămâne intact. Nu este novarea
contractului, ci novarea obligației - o porțiune din contract.

Cesiunea de creanță se putea face fără acordul debitorului? Da. Novația cu schimbare de creditor, spre
deosebire de cesiunea de creanță, se poate face doar cu acordul debitorului. Novația stinge o obligație veche
și naște una nouă, toate mijloacele de apărare nu mai subzistă, toate garanțiile nu mai subzistă. Novația nu se
poate face doar la cheremul creditorului, trebuie acordul debitorului, se poate face doar cu consimțământul
debitorului (diferența majoră față de cesiunea de creanță).
La novația cu schimbare de debitor nu ai nevoie de consimțământul debitorului initial. Dar la novația cu
schimbare de creditor ai nevoie de consimțământul debitorului inițial. De ce? Mijloacele de apărare! - la
cesiunea de creanță dacă se schimbă creditorul, debitorul poate opune aceleași mijloace de apărare. (Dacă
putea să opună prescripția față de creditorul inițial, le poate opune și față de cesionar) debitorul este safe, nu
pățește nimic, își păstrează aceeași situație juridică. La novație nu este așa. Ea stinge obligația veche cu toate
mijloacele de apărare pe care debitorul inițial le avea împotriva creditorului. Dacă obligația inițială era
prescrisă, nu o mai poate opune creditorului subsecvent. Debitorul își pierde și el mijloacele de apărare
întemeiate pe obligațiile inițiale. Vechea obligație se stinge cu tot cu garanții (nașpa pentru creditor) și
mijloacele de apărare (nașpa pentru debitor). De asta este nevoie și de consimțământul debitorului. La novația
cu schimbare de creditor - dispar garanțiile, dispar mijloacele de apărare și avem nevoie de consimțământul
debitorului inițial.

La novația cu schimbare de debitor, nu ai nevoie de consimțământul debitorului. Se face doar cu

consimțământul creditorului. Art 1609 alin 2 - schimbare de debitor. Alin 3 - schimbare de creditor.

La schimbare creditor - se stinge obligația față de primul creditor și se naște față de noul creditor. Debitorul
este liberat față de primul, nu față de al doilea.

Art 1612: (se referă la mijloacele de apărare ale debitorului subsecvent împotriva debitorului inițial) regula
este că nu ai treabă cu niciun alt raport, noul debitor este într-o situație complet vulnerabilă, are doar apărările
pentru noua obligație. Singura excepție = nulitatea absolută a actului din care s-a născut obligația inițială. Ex:
Îți vând 10 kg de droguri, sunt debitor, tu ești creditor, obligația inițială este nevalabilă, tu găsești un prieten
care să mă înlocuiască, el va putea aduce doar propriile mijloace de apărare și să invoce nulitatea absolută a
obligației inițiale.

Comparație - Mijloace apărare

- Novația cu schimbare de debitor - debitorul subsecvent nu poate invoca nimic, decât nulitatea absolută
a obligației inițiale.

- Preluarea de datorie - debitorul care preia datoria poate invoca toate mijloacele de apărare ale
debitorului inițial cu excepția celor personale + compensația.

Ex schimbare creditor: trebuie să îți dau 50 lei, dar încheiem o novație prin care nu îți mai dau ție, ci altcuiva.

Ex schimbare debitor: trebuie să îți dau 50 lei, dar încheiem o novație prin care nu ți mai dau eu, ci altă
persoană preia obligația.

Poate exista novație mixtă - cu schimbarea subiectelor, dar și a obiectului - dau altui creditor și dau altceva în
locul celor 50 lei, dau 5 mere.
Novația cu schimbare de obiect.
1. Se înlocuiește prestația - în loc de 50 lei se vor da 5 mere. Se înlocuiește prestația inițială cu altă
prestație. Ex: contract de întreținere unde am grijă de A lunar, îl schimbăm în rentă viageră pentru a
nu mai plăti întreținerea.

2. Se modifică o condiție a obligației - fie se integrează, fie se elimină o condiție: îi dau 50 lei lui A dacă
B este prezent la curs - obligație afectată de condiție suspensivă. Dacă noi stingem obligația veche
afectată de condiție și generăm una nouă pură și simplă - am făcut o novație prin eliminarea condiției
suspensive. Funcționează și invers - eu am obligație pură și simplă inițial și vrem să o afectăm de o
condiție suspensivă - tot novație.

Nu întotdeauna când se integrează/elimină o condiție este o novație - uneori are doar valoarea unei modificări
de contract. Pentru a fi novație trebuie și intenția expresă de a nova, să vrem noi să stingem vechea obligație.

3. Se schimbă cauza obligației. (Originea obligației, nu scopul obligației) - din ce contract decurge acea
obligație. Ex: îți vând pixul și tu îmi dai 50 lei. Cauza obligației este contractul de vânzare - originea.
Prin novație putem schimba cauza novației - cei 50 lei să nu mai fie datorați în temeiul vânzarii, ci în
temeiul a altceva - nu îmi mai dai 50 lei, îți las pixul, dar trebuie să-mi dai ca împrumut înapoi peste 5
ani. A devenit contract de împrumut. Dacă nu îmi vei da cei 50 lei, nu mai pot rezolutiona vânzarea
pentru că nu de acolo decurg cei 50 lei, ci din contractul de împrumut. În loc de a face 2 contracte
succesive, noi facem novație.

Cauza are mai multe sensuri:

- Scopul actului juridic
- Originea obligației. La novație vorbim de originea obligației.

Ex novație reală: banca a împrumutat mulți bani unui dezvoltator imobiliar - 10 mil euro în împrumut.
Dezvoltatorul și-a dat seama că nu va putea restitui niciodată înapoi și a propus băncii sa facă o novație prin
care - în schimbul banilor, când vor fi gata apartamentele va transmite proprietatea asupra apartamentelor. S-
a făcut contract de novație în care - se stinge obligația de a restitui 10 mil euro și se naște obligația de a da
apartamentele când vor fi gata.

Ex: contract de vânzare a unui imobil în care eu cumpăr de la tine. Îmi dau seama că nu am cum să plătesc
prețul și propun novația prin care eu nu mai dau banii, ci o să întrețin copiii tăi pe tot parcursul vieții mele în
cazul în care tu vei deceda. (Și schimbare creditor și schimbare obligație și condiție.)
Cesiunea de creanță vs Preluarea de datorie vs Subrogația vs Novația

- Cesiunea de creanță:
- Garanții: (de regulă, transmite garanțiile și accesoriile, excepție: gaj care se transmite mai
departe numai dacă există acord expres)
- Ipoteca: rămâne pentru că este asupra bunului și este strâns legată de debitor.
- Gaj: nu rămâne pentru că dacă se schimbă creditorul, constituitorul nu și-a dat acordul
ca bunul lui mobil să se plimbe. Nu se duce mai departe și bunul gajat.
- Fideiusiunea: ramane pentru ca este strâns legata de debitor.
- Mijloace apărare (nulitate, excepție neexecutare etc): debitorul (terțul cedat), le opune pe cele
avute față de creditorul inițial către creditorul subsecvent. Excepție: dacă debitorul își dă
acordul și nu mai poate opune compensația, prescripția și nulitatea relativă, restul rămân în
picioare. Mijloacele de apărare se transmit în integralitate. Art 1582 alin 3.

- Preluarea de datorie
- Garanții: (dacă au fost constituite pentru debitorul inițial, sunt intuitu debitor inițial, ele nu se
transmit mai departe pentru un debitor pe care nu-l cunoaște nimeni. Excepție: dacă părțile
convin altfel)
- Ipoteca nu se transmite pentru că este strâns legată de debitor. Excepție: se poate
transmite dacă nu este intuitu debitorae
- Gaj nu se transmite. Excepție: se poate transmite dacă nu este intuitu debitorae.
- Fideiusiunea: nu se preia pentru că este strâns legată de persoana debitorului
- Mijloace apărare: poate opune aproape toate mijloacele, cu excepția: compensație și mijloacele
de apărare personale (vicii consimțământ, lipsa capacității etc) Art 1603 alin 2.

Ex când nu este intuitu debitorae: eu dau credit cuiva care mie nu îmi prezintă încredere și eu te știu că ai o
datorie față de mine, eu te rog să garantezi creanța acestui debitor, dar tu nu o faci în virtutea debitorului, ci
pentru că eu creditor te-am pus să garantezi. Aici nu este constituită în virtutea calității debitorului.
Ex: eu iau credit la bancă și mama pune ipotecă pe casa ei - ipoteca e constituită în virtutea calității debitorului,
dacă debitorul se schimbă, mama mea nu mai garantează cu ipoteca pentru cineva necunoscut.

- Subrogația:
- Garanții: același regim ca la cesiune de creanță
- Mijloace apărare: la cea consimțită de creditor, făcându-se doar cu acordul creditorului, fără
acordul debitorului - se vor transfera toate mijloacele de apărare. Dar când este consimțită de
debitor se vor transfera toate, cu excepția: compensație, nulitate relativă, prescripție.

- Novatia:
- Garanții: (toate sunt aruncate la gunoi, obligația nouă este cheală. Excepție: rămân dacă părțile
convin astfel)
- Ipoteca: nu se duce mai departe
- Gaj: nu se duce mai departe
- Fideiusiune: nu se duce mai departe
- Mijloace apărare: nu poate opune niciun mijloc de apărare cu excepția: nulitatea absolută de la
actul inițial în cazul novației prin schimbare de debitor.
Grile.
Cesiunea de creanță:
a. Devenită opozabilă debitorului prin acceptare, nu îl împiedică pe acesta să opună cesionarului
compensația pe care o putea invoca în raporturile cu cedentul. Fals - îl împiedică. Art 1582 alin 3.
b. Privitoare la o sumă de bani poate fi cedată în parte. Corect - la sume de bani nu este nicio limită,
poate fi cesionată și în parte și oricui vrei tu.
c. Produce transferul creanței de la cedent la cesionar numai după notificarea debitorului cedat. Fals - nu
există obligația de notificare.

În materia cesiunii de creanță:

a. Cesiunea este opozabilă fideiusorului de la data îndeplinirii formalităților de opozabilitate a acesteia
față de debitor. Fals Art 1581 - nu este opozabilă dacă nu este informat și fideiusorul.
b. Dacă este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligație de garanție față de cesionar. Corect. Îmi
asum să garantez că există, nu că o să reușești să o obții. Art 1585.
c. Creanțele incorporate în titluri la purtător se transmite prin simplul acord de voință al părților. Fals Art
1587 - nu se pot transmite, titlurile la purtător trebuie emise. În România nu mai există titluri la purtător
din 2017.

Novația prin schimbarea debitorului:

a. Face ca ipotecile legate de creanța inițială să nu se strămute asupra bunurilor noului debitor fără acordul
său. Corect. Regula este că nu se transmit.
b. Care operează între creditor și unul dintre debitorii solidari, îi liberează pe ceilalți codebitori cu privire
la creditor. Corect
c. Nu poate opera fără consimțământul debitorului inițial în nicio situație. Fals. Cea cu schimbare de
debitor operează fără consimțământul debitorului.

Subrogația:
a. Convențională, pentru a fi opusă terților, trebuie constatată prin înscris. Corect art 1593 alin 3.
b. Nimic
c. Atunci când este parțială, creditorul inițial, titular al unei garanții, exercita în toate situațiile, drepturile
sale pentru partea neplătită din creanta cu preferință față de noul creditor. Fals, nu in toate situațiile.

Cesiunea de creanță:
a. în cazul unei creanțe născute dintr-un act autentic care are ca obiect o sumă de bani, se realizează prin
simpla convenție a cedentului și cesionarului, fără a fi nevoie de forma autentică. Corect. Este cu titlu
oneros - se aplică regulile de la vânzare: ex: dacă eu îți vând casa, facem formă autentică pentru că
este imobil. Dacă vreau să cesionez, să nu îmi mai dai mie prețul casei, ci lui Vicențiu căruia îi cer
niște bani pentru cesiune. Cesiunea aceasta trebuie făcută la notar? Nu, este consensual. Cesiunea de
creanță nu este o modificare a contractului inițial, ci este doar cu privire la acea creanță, dacă o dau
mai departe, cu titlu oneros, este o vânzare a unei creanțe - consensual. Nu se ia după originea creanței,
ci după ce facem prin ea: vânzare sau donație. Dacă cesiunea este cu titlu gratuit - mereu se face în
formă autentică - donație. Titlu oneros unde se cedează imobil - trebuie forma autentică. În grila sumă
de bani, părțile pot face forma autentică dacă vor.
 b. În toate situațiile, se încheie fără consimțământul debitorului. Fals - nu în toate cazurile - clauza
inalienabilitate, dacă cesiunea devine excesiv de oneroasă pentru debitor: ai nevoie de acordul
debitorului.
c. Care nu a fost notificată debitorului, nu permite cesionarului sa pretindă nicio dobândă aferentă
creantei, anterioara comunicării notificării. Fals. Art 1576. Dacă facem cesiunea, curg dobânzi pe care
cedentul nu le-a cerut și nici încasat și la un moment dat cesionarul îl notifică pe debitor - debitorul
trebuie să facă toate plățile, inclusiv dobânzile restante către cesionar. Nu contează că dobanda a fost
înainte sau după notificare.

Darea în plată:
a. Atunci când prestația oferită constă în transferul proprietății, debitorul este ținut de garanția pentru
evicțiune. Corect - ex: tu trebuie să îmi dai 100 euro, dar îmi spui că în loc să mi dai, îmi vei da masina
- ca să se stingă obligația, tu îmi dai un bun. Este normal să garantezi pentru bun? Da. Art 1492 alin 2.
b. Nu stinge ipoteca care garantează obligația inițială, deoarece, în cazul în care creditorul a fost evins,
poate să ceară prestația inițială. Fals. Dacă fac darea în plată, se stinge creanța. Se sting și accesoriile
creanței. Art 1492 alin 2.
c. Trebuie să stingă integral datoria, altfel este nulă. Corect. Darea în plata trebuie să fie totala? Sau
poate fi și parțială. Art 1492 - trebuie să fie totală, trebuie să stingă obligația, trebuie să stingă obligația
inițială, fie că este mai mică sau mai mare. Darea în plată se face fix pentru stingerea obligației, nu
pentru diminuarea ei.

Acțiunea revocatorie. Acțiunea oblică.

Mijloace de protecție a creditorului - art 1560 și art 1562.
Acțiunea revocatorie.
Prin ea vrei să declari inopozabil un contract făcut în frauda ta, să ignori complet acel contract. Se folosește
atunci când debitorul încearcă să facă o manevră pentru a-și diminua patrimoniul ca să nu mai ai ce executa
silit. Ex: îmi iau credit de la bancă cu scadența în luna Mai. Eu îmi înstrăinez toate bunurile, astfel încât banca
la momentul scadenței să nu aibă ce să execute silit, nu o să mai am nimic pe numele meu. Astfel banca vede
înstrăinările făcute în frauda sa, introduce acțiunea revocatorie - înlătură efectele. Se comportă ca și când nu
au existat niciodată actele și poate executa silit acele bunuri chiar dacă sunt în posesia altcuiva. Pentru bancă
eu sunt singurul proprietar.
Condiții: art 1562
- Sa existe un prejudiciu generat prin act - prin actul încheiat debitorul să cauzeze un prejudiciu
creditorului. Ex: diminuarea solvabilității.

- Actele să fie încheiate cu scopul de a frauda creditorul. Creditorul trebuie să demonstreze că a suferit
o pagubă și că acel act a fost făcut cu scopul de a frauda. Ex când actul nu este făcut cu scopul de a
frauda: fac credit BCR pe care trebuie să îl restitui în Mai, aflu în Mai că am primit o bursă la New
York. Ca să mă mut în New York trebuie să îmi vând toate apartamentele ca să fac rost de bani.
Creditorul nu poate spune că îl fraudez, actele au caracter eminamente normal. Iohannis: ‘Ghinion’
dacă creditorul nu reușește să demonstreze frauda, nu are ce să facă, o să aștepte până debitorul o să
aibă bani.

- Sa existe o înțelegere frauduloasă și din partea terțului dacă contractul este cu titlu oneros. Dacă este
cu titlu gratuit intenția frauduloasă nu mai trebuie demonstrată - se prezumă. Este la mintea cocoșului
- dacă îmi donez înainte de scadență toate apartamentele, este evident că vreau să fraudez. În schimb,
dacă le vând, nu se prezumă frauda.

- Creanța trebuie să fie certă. Nu trebuie să fie scadentă/lichidă. Ex când nu este scadenta, dar este certă:
mă împrumut de la A de 100 euro cu scadență până în Mai, eu donez tot ce am încă de pe acum, din
martie. A nu trebuie să aștepte până în mai la scadență, dacă vezi comportamentul fraudulos al
debitorului încă de pe acum, poți introduce acțiunea revocatorie pentru a preîntâmpina situația în care
nu ai de unde recupera creanța.

Acțiunea revocatorie profită celui care a introdus-o sau altor creditori interveniți în proces, nu se bucura de ea
creditorii leneși care nu au făcut nimic.

Acțiunea oblică.
O face creditorul când debitorul stă într-o pasivitate vătămătoare. Ex: îți dau 100 euro, eu sunt creditor și ți-
am pus ipotecă pe casa, mă pot îndestula din tot patrimoniul tău dacă nu mi dai înapoi. Dacă acea casă stă să
cadă și tu nu îți protejezi casa, eu am voie să introduc o acțiune oblică pentru ca tu să repari casa - în
eventualitatea în care trebuie să te execut silit, să am din ce să te execut silit.

Creditorul pune masca debitorului, acționează în numele și pe seama lui pentru ca debitorul să își exercite
drepturile. Art 1560. Nu îl oblig pe debitor să facă ceva, eu acționez în numele și pe seama lui.

Condiții:
- Pasivitatea care să genereze un prejudiciu creditorului
- Creanta trebuie să fie certă și exigibilă (condiții mai serioase)

Ex: tu mă împrumuți cu bani și vine scadența, dar nu ai de unde să ii recuperezi pentru că eu stau în pasivitate
și nu iau bani de la debitorii mei. Tu poți introduce acțiunea oblică prin care tu, dai în judecată debitorii mei
și acționezi în numele și pe seama debitorului tău pentru recuperarea creanței.

Acțiuni strâns legate de debitor - nu poate creditorul să ceara divorțul / revocarea donației pentru ingratitudine
este pur personală.
16.03 - Sâmbătă.

Contracte speciale.
Vânzarea. Caracteristici.
- Contract prin care plătesc un preț care constă într-o sumă de bani și primesc un drept de
proprietate/dezmembrământ sau orice alt drept.

- Consensual, ca regulă. Nu trebuie respectată nicio formă, de regulă. În anumite situații este solemn:
excepția - vânzarea imobile, vânzarea unei moșteniri (obligatoriu forma autentică la ambele)

- Comutativă, de regula, excepția - aleatoriu: vânzarea unui bun viitor pentru un preț global în care nu
se va știi care este întinderea obligațiilor, șansa câștig, potențială pierdere. Ex: recolta viitoare pentru
preț global de 100 lei. Dacă produc mai mult, pierd, dacă produc mai puțin/nimic, câștig. Recoltă
viitoare vândută pentru preț determinabil, nu este vânzare aleatorie (cât produc/atât primesc)

- Sinalagmatică, de esență.

- Oneros, de esență, esențialmente. Și dacă vând cu preț derizoriu, este tot esențialmente oneros, chiar
dacă sunt sancționat cu nulitatea relativă. Oneros = ambele părți urmăresc obținerea unui beneficiu.

- Translativă de proprietate

Promisiunea de vanzare.
Părțile nu vor să transfere dreptul de proprietate, doar promit că pe viitor vor face vânzarea. Uneori legea cere
să avem toate actele gata, iar dacă bunul nu există, nu le au. Promisiunea este un eminamente consensuală. Se
poate face verbal fără nicio problemă, indiferent asupra a ce poartă. Promisiunea nu are ca obiect transferul
proprietății, ci o obligație de a face - de a te duce la un moment dat să semnezi contractul de vânzare.

Promisiune bilaterală de vânzare - și eu promit să cumpar și tu promiți să vinzi. Amândoi sunt obligați.

Promisiune unilaterală de vânzare - doar o parte promite, cealaltă nu. Eu promit că atunci când vei avea chef,
eu îți voi vinde pixul.

Promisiunea unilaterală de cumpărare - doar o singură parte promite că va cumpara un bun, cealaltă nu.

Toate promisiunile sunt contracte. Adica ambele părți se întâlnesc, convin - eu am obligația să îți vând
apartamentul când o să vrei tu. Nu sunt acte unilaterale. Promisiunea unilaterală nu este act unilateral, este tot
contract, doar că o parte își asumă obligația. (Sinonim - Antecontract)

Promisiunea unilaterală de vânzare poate fi un contract bilateral/sinalagmatic. Eu promit că îți vând, bunul
meu e afectat de inalienabilitate. Și eu pot să-ți prevăd ca tu trebuie să îmi dai niște bani, prețul
indisponibilizării. Contrar denumirii, promisiunea unilaterală se poate transforma în contracte
bilaterale/sinalagmatice unde și cealaltă parte are obligații.
Clauza de inalienabilitate.
În promisiunea bilaterala/unilaterală avem și o clauză subînțeleasă de inalienabilitate, pentru că altfel nu ar
avea sens promisiunea. Cât timp există promisiunea, nu ai voie să vinzi bunul. Inalienabilitatea afectează doar
promitentul vânzător. La cea unilaterală de cumpărare nu avem așa ceva, nu are sens clauza.

Dacă nu se prevede un termen pentru promisiunea de vânzare. Art 1415 alin 2 - prin natura sa, promisiunea
de vânzare trebuie să aibă un termen. Ne putem adresa instanței pentru stabilirea termenului în termen de 3
ani.

Promisiune de 100 de ani, dar inalienabilitatea poate fi de maxim 49 ani.

Executarea promisiunii.
3 remedii dacă o parte nu mai vrea să încheie contractul:
- Rezolutiunea
- Executarea silită a natură: se face prin hotărârea care ține loc de contract. Judecătorul suplinește
consimțământul părții adverse. art 1669.
- Executarea prin echivalent.

Art 1669 - condiții admisibilitate cererea prin care solicităm instanței să dea o hotărâre care să țină loc de
contract: Să fie vorba de neexecutare, nejustificată, punerea în întârziere. După care avem și alte conditii:
- Judecătorul nu va pronunța contractul de vânzare crezându-ne pe cuvânt. El va verifica dacă
antecontractul este valabil. Verifică și dacă contractul de vânzare este valabil.

Ex: eu închei cu A un antecontract - promit să îți cumpăr pixul și îți dau avans 50 kg droguri. Instanța va spune
că antecontractul este lovit de nulitate - va respinge cererea. Antecontract valabil, dar vânzarea proiectată nu
este valabilă - vânzarea unei moșteniri nedeschise - lovit de nulitate absolută. Ambele trebuie să fie valabile.
Codul spune ‘toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite’ adică pentru vânzarea unui imobil ai nevoie
de certificat de atestare fiscale, documentele cadastrale etc.
- Dacă niciuna dintre părți nu mai vrea să încheie contractul, mutuus consensus, mutuus dissensus. Dacă
părțile convin să înceteze contractul, contractul încetează.

Termen de prescripție - 6 luni de la data scadenței. Predarea apartamentului valorează întreruperea prescripției.
Am încheiat un antecontract și mi se predă apartamentul de la momentul promisiunii - valoarea de întrerupere
de prescripție sub forma de recunoaștere a dreptului. Promitentul cumpărător are posibilitatea să ceară oricând
pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract, dacă i s-a predat bunul proiectat spre vânzare.

Art 1669 alin 4 - promisiune unilaterală de cumpărare cu A, promit să ii cumpar steaua. A nu are nicio
obligație. Pe parcursul promisiunii, A vinde steaua/pune ipoteca pe ea se consideră ca A m-a liberat, nu mai
este interesată să ii cumpar eu bunul și încetează unilateral contractul. (Doar la promisiunea unilaterală de
cumpărare). Promisiunea se poate nota în cartea funciară pentru opozabilitate. Nu este obligatorie.
Pactul de opțiune.
La promisiune ambele părți stau cu mâinile la spate și spun că o să vândă la un moment dat, părțile sunt
relaxate și promit că în viitor vor face ceva.

La pactul de opțiune vine o parte și îți pune consimțământul irevocabil pe masă, spune că e gata să încheie
contractul de vânzare, stă cu mâna întinsă și așteaptă dacă te hotărăști să închei sau nu contractul de vânzare.
Se dă irevocabil consimțământul și beneficiarul nu trebuie decât să vina să spună dacă acceptă sau nu.

La promisiune nu se dă niciun consimțământ privind vânzarea, nu îmi dau anticipat consimțământul la

contractul de vânzare.

Pactul de opțiune trebuie să respecte forma vânzării - imobil, se va face pactul la notar. Promisiunea privind
un imobil se poate face consensual. Ce facem dacă cel care și-a dat irevocabil consimțământul nu mai vrea să
încheie contractul?

Beneficiarul are remedii:

- Hotărârea care să țină loc de act autentic nu se poate face. Dacă promitentul nu mai vrea să încheie
contractul promis, nu faci nimic, în calitate de beneficiar spui că vrei să închei contractul, care este
eminamente obligatoriu. Nu are cum să vina să spună că nu vrea să încheie contractul și dacă spune,
nu are niciun efect. Beneficiarul poate spune că e ok și se încheie contractul de vânzare.
- Executare în natură
- Executarea prin echivalent.
- Rezoluțiunea.

Pactul de opțiune - vine iubitul și se pune în genunchi și îmi dă un inel, și-a dat deja irevocabil consimțământul
și depinde de mine dacă spun da/nu.

Promisiunea - Low Tier. (Lvl 1 - Crook)

Pactul de opțiune - High Tier. (Lvl 5 - Mafia Boss)

Preempțiune.
Art 1730: îți acordă un drept prioritar la cumpărare, de preferință. Dacă mă hotărăsc să vând (nu am obligația),
promit că o să te aleg pe tine.
Primus Emptor - primul cumpărător al unui bun.
Drept de preempțiune nu inseamnă drept de preferință. Chiriașul are un drept de preferință dacă proprietarul
vrea să închirieze dupa expirarea locațiunii. Nu este drept de preempțiune.

De unde decurge:
- Preempțiune legală: terenurile agricole extravilane. Art 1849. Se pot arenda și găini/vaci, nu doar
terenuri. Dacă arendez vacile și după aia vreau să le vând, are preempțiune arendașul.
- Preemptiune convențională: se naște dintr-un pact de preferință.

Ex ante - anterior
Post ante - posterior.
Pot fi băiat finuț sau băiat rău contractual.
- Finuț = înainte să îți dau bunul, te anunț că vreau să îl vând, îți ofer posibilitatea să îți exerciți
preempțiunea înainte să fac vânzarea.
- Rău = mai întâi fac vânzarea și tu spui că ai preempțiune și vrei să îl înlături pe cel cu care s-a încheiat
vânzarea.

Art 1730 alin 3: Dacă nu am apucat să închei contractul de vânzare, trebuie să trimit oferta de vânzare
preemptorului meu. El are 2 termene de a accepta oferta:
- Mobile: 10 zile
- Imobile: 30 zile.

Dacă s-a încheiat deja vânzarea cu nerespectarea perempțiunii - blocarea în timp sau lipsirea de efecte ale
acelui contract. Art 1731 - condiție suspensivă constând în neexercitarea de către preemptor al dreptului său
de preempțiune. Contractul este valabil, dar este blocat cu privire la efecte. De când curge termenul de 10/30
zile pentru preemptor să spună dacă îl interesează? De la comunicare. Dacă nu comunic că închei vânzarea cu
altcineva, el va putea și într-un milion de ani să isi exercite preempțiunea. Art 1732 alin 4.

Art 1730 - preempțiunea anterioară

Art 1731-1732 - preempțiunea ulterioară

Art 1731 zice că este blocat contractul până vine preemptorul să isi exercite preempțiunea. Art 1732 zice că
trebuie să notific preemptorul. Pentru preemptor nu curge termenul de când a aflat de contract, ci de când i-
am comunicat ca sancțiune pentru vânzătorul de rea-credință. Dacă preemptorul afla indirect de vânzare, poate
să rămână în umbră până îl anunță vânzătorul. Dacă nu îl anunță niciodată, nu va curge niciodată termenul.

Preempțiunea se exercita în condiții egale față de terți. Dacă fac o ofertă preemptorului pentru 100.000 euro
și nu acceptă, pot merge la orice alt terț să-i propun aceeași varianta. Nu pot să îți fac o ofertă lezionară și după
aia să vând în condiții normale unui terț. Nu pot merge la terți să o vând la 50.000 euro pentru că la suma asta
poate îți convenea și ție. Renaște dreptul preemptorului dacă se schimbă situația. Dacă îți fac o ofertă, fie că o
scad, fie că o cresc, trebuie să anunț preemptorul pentru că se poate să fie interesat.

Concursul dintre preemptori.

1. Cel legal are prioritate.
2. Mai multi legali - are prioritate cel care va fi ales de vânzător.
3. Art 1734 lit c,d

Pluralitate de bunuri vândute: îți dau preempțiune doar pe o componentă și vând spre terț mai multe
componente - dacă se poate extrage individual, preempțiunea se exercită numai cu privire la ea. Dacă nu se
poate extrage, trebuie să vândă întregul bun. Ex: preempțiune pe diamant si e vândută diadema. Trebuie să
cumperi toată diadema.
Art 1739, 1740: preempțiunea are caractere:
- Indivizibil: nu dreptul de preempțiune este indivizibil, ci exercitarea dreptului. Nu poate preemptorul
să solicite doar o parte din bun. Dacă ai preempțiune la pix, nu pot exercita preempțiunea doar la
cerneală. Dacă ai preempțiune pe un teren, nu poți spune că vei cumpara doar jumătate din bun. Ori
totul, ori nimic.

- Nu poate fi cedat: pentru că este intuitu personae, ca regulă. Dacă ți-am dat ție preempțiune, nu poți să
o dai mai departe. Eu pe tine te-am preferat, nu poți da mai departe beneficiul intuitu personae.

Se transmite dreptul de preempțiune la moștenitori? Ca regulă nu, ca excepție, da. Art 1740. Vorbește despre
dreptul convențional de preempțiune:
- Preempțiune viagera: odată ce ai murit, s-a stins

- Preemptiune 3 ani: ai murit în acest interval, trecuse un an, se duce mai departe la moștenitori pentru
cei 2 ani rămasi să isi exercite preempțiunea. Teza finală: îți dau 10 ani, după 8 ani mori, mai pot
exercita mostenitorii preempțiunea? Nu. Termenul ăla se va reduce la 5 ani, se consideră că ți-am dat
pentru 5 ani, dar noi deja suntem în anul 8 și moștenitorii nu mai au nimic la dispoziție.

Angajăm răspunderea dacă proprietarul nu își respectă cuvântul? Închei un pact de preferință și eu vând
apartamentul fără să te întreb. Da, răspunderea contractuală pentru că este pact de preferință. Dacă era
preempțiunea legală, se angaja răspunderea delictuală.

Art 1652 - bunul vândut și prețul plătit.

Art 1654 - pentru lit a si b intervine nulitatea relativă, privește doar partile. Lit c - nulitate absolută.
Simulare Barou.

Civil.
Grila 7.
a. Dol prin reticenta - nu se poate săvârși prin culpa, ca orice alta forma a dolului (presupune intenția
frauduloasa.) nu exista dol prin culpa.
b. nu are nicio relevanta dacă ești avocat definitiv/stagiar prin raportare la obiectul contractului.
c. eroarea de calcul poate atrage rectificarea sau când partea nu ar fi încheiat conventia, transportul este
mai mare decât vânzarea.

Grila 8.
a. Leziune - termen de prescripție. 2 remedii: anulare sau reducerea obligatiilor. Pentru ambele remedii
este un termen de prescripție de 1 an de la încheierea contractului.
b. Este contract aleatoriu - fiecare poate câștiga/pierde ceva.
c. Și contractul de renta viagera cu titlu oneros este tot aleatoriu și nu poate fi atacat cu leziune.

Grila 9.
a. 4 conditii: obligație veche/noua valabile, ceva nou și intenția expresa de a nova. Operează fără
consimtamantul debitorului initial. Este foarte benefic pentru debitor, ca este liberat.
b. Niciodată nu se prezuma novația. Trebuie intenție specifica pentru acest mecanism juridic.
c. nu există novație fără ceva nou

Grila 10.
a. Din cod
b. din cod - art 1032 - intervine nulitatea relativa, nu absolută.
c. Terțul nu este parte din contract

Grila 11.
a. Pentru imobile - nu pleacă nicăieri. ‘Va merge frigiderul - nu se poate.’ Bunul imobil poate fi
subînchiriat fără consimțământul proprietarului = regula generala. Bunurile mobile, pot pleca. Se pot
subînchiria.
b. Cea mai strong este cedarea. Aia mai slaba este sub locațiune a. Dacă nu pot ridica 5 kg, nu pot ridica
10kg sigur. Dacă nu pot ceda, mai grea, nu inseamna mai automat ca nu pot face sub locațiune a.
c. in cod.

Grila 12.
A. Majoritatea coproprietarilor - este majoritatea cotelor părți în cod. Contează cota parte, nu
coproprietarii. Dacă eu am 99/100, eu singur îl pot închiria/denunta pentru ca am majoritatea cotelor
părți.
B. grevarea cu o sarcina, cu o ipoteca, este act de dispoziție. Sanctiunea nu e nulitatea ci în opozabilitatea.
Când nu se respectă majoritățile, sanctiunea este înopozabilitatea.
C. Sunt opozabile, cele favorabile sunt mereu. Cele nefavorabile sunt inopozabile.
OEPA.
Grila 1.
A. Stagiarul poate scrie acte de procedură indiferent pentru ce instanță, singura interdicție este de a nu
pleda la alte instanțe decât la judecătorie.
B. Depunerea cerere de chemare în judecată constituie o activitate de asistenta juridica. Este limitat doar
la susținerea cererilor în fața instanței.
C. legea 51 nu limitează puterea stagiarului, decât cu privire la instanțe, nu există interdicții cu privire la
parchete unde nu se pun concluzii, nu exista pledoarii, exista doar asistenta. Stagiarul este limitat doar
privind pledarea în fața instanțelor. Poate reprezenta la orice parchet.

Grila 2.
A. Și cu o singura zi de stagiatura, poate asista la orice autoritate publica.
B. Formalități necesare - dobândirea calității de mediator. Ca avocat nu poti exercita activități de mediere,
fără sa fii mediator.
C. pt a îndruma stagiari este nevoie de o vechime de cel puțin 6 ani de la definitivare.

Grila 3.
A. Poate un avocat sa fie prof de mate? Nu. Poate în mediu preuniverstitar dacă privește activități juridice,
de ex. Prof de protecția consumatorului, cu o componenta juridica.
B. Expert contabil este incompatibil cu avocatul, nu se regăsește printre exceptii, cum e lit c
C. este exceptie. Avocatul poate fi și consilier fiscal

Grila 4.
A. Este instanța disciplinara de prima instanța.
B. Este instanța disciplinara .
C. consiliul baroului.

Grila 5.
A. Se pot asocia un Ci cu alt CI și ies asociate, clienții se preiau ca asociere, nu individual.
B. 2 entități fără personalitate juridica, este consacrat legal.
C. SPRL - singura forma de exercitare a profesiei de avocat cu personalitate juridica. Nu se poate asocia
un CI cu un SPRL, nu exista o consacrare legala.

Grila 6.
A. Este în lege.
B. Limitele sunt 500-5000 lei
C. sanctiunea disciplinara este interdicția exercitării profesiei pe o perioadă. Consecința interdicției este
suspendarea din exercițiul profesiei. Între interdicție și suspendare este o relație cauză-efect,
suspendarea nu este sanctiune.
DPC
Grila 13.
a. Interogatoriul este proba inadmisibilă la recuzare
b. La abținere nu avem cale de atac, dacă se admite recuzarea nu avem cale de atac.
c. Dacă este definitiva, merg cu recurs separat.

Grila 14.
A. Cererea de strămutare se depune direct la instanța care va soluționa strămutarea - CA/ICCJ
B. nu suspenda judecata, doar cu plata unei cauțiuni, suspendare facultativa.
C. Din cod.

Grila 15.
A. Mandatul general putea conduce la reprezentarea judiciara și dacă nu conține o prevedere expresa:
dacă este dat unui prepus și dacă mandatul nu are domiciliul/resedinta în România.
B. Reprezentarea poate fi data unui neavocat prin declarație verbala în ședință de judecata consemnata în
încheiere.
C. Din cod, se poate doar în cursul primei instante, nu în apel pentru lipsa din prima instanța. Când se
termina prima instanța, se acoperă viciul.

Grila 16.
A. Ambele pot fi formulate în apel
B. ambele au forma unei veritabile cereri.
C. interventia principala poate fi făcută în litigii personale, uneori și în cele reale. Cea de titular merge
doar în cele reale.

Grila 17.
A. Pentru apel exista dispoziția - taxa de timbru poate fi plătită și la primul termen de judecata
B. nu e nul, devolutiune completa
C. minori, interziși, dispăruți

Grila 18.
a. Multiplu exemplar chiar dacă este necesar, nu constituie o formalitate pentru contractele incheiate
dintre profesioniști.
b. atentificat - devine inscris autentic, semnătura, consimtamantul, identitatea părților și data înscrisului
nu pot fi contestate decât prin înscrierea în fals.
c. Creanța exigibilă este ce contează. Împiedică fragmentarea.
Penal.
Grila 19
Omor prin energia victimei.

Grila 20.
lipsire de libertate - timp foarte mult, nu e absorbita, a fost și legata de copac.

Grila 21.
Se considera executata de la terminarea termenului de supraveghere. (De când s-a executat pedeapsa)

Grila 22.
sediu profesional - nu înseamnă neapărat ca e și sediu profesional

Grila 23.
309 - prejudiciu mai mare de 2 milioane - se majorează.

Grila 24.
Anulare - a săvârșit infractiune anterior.

DPP
Grila 25.
Din cod.
Art 3 alin 3.

Grila 26.
Achitare - cauza justificativă = consimtantul persoanei vatamate
dobandirea unei noi calități nu atrage noua instanta

Grila 27.
Raport - inseamna ca era specialist în urmărire penala -> incompatibil

Grila 28.
din cod.
Justificat - de asta e gresit

Grila 29.
art 43 alin 2.

Grila 30.
Fără rudenii în procesul penal!
fratele martorei - nici nu apare judecatorul în urmărire penala.
17.03 - Duminică

Se pot vinde și bunuri viitoare. Proprietatea se transferă de la momentul la care bunul s-a realizat, când poate
fi folosit potrivit destinației sale. (Ex: grâu - se consideră realizat când este tăiat, numărat și gata de transportat.
Ex: îți vând mașina construită, se transferă proprietatea atunci când poți să mergi cu mașina pe strada, când e
omologată la RAR și o poți folosi potrivit destinației.)

Ce se întâmplă dacă avem vânzarea unui bun viitor?

- Nerealizare totală: vânzarea nu produce efecte, este ineficace, se desființează retroactiv, nu a existat
niciodată. Art 1658
- Nerealizare parțială: cumpărătorul are 2 variante:
- De a cere desființarea: cere rezoluțiunea
- De a menține contractul, dar cere reducerea proporțională a prețului. Dacă nerealizarea este din
culpa vânzătorului - poate fi pus la plata de daune-interese pe lângă desființare.

Vânzare bun viitor cu riscul ca acel bun să nu se producă - asumată de cumpărător. Nu se va desființa
contractul, banii rămân plătiți, chiar dacă bunul nu se realizează pentru că cumpărătorul și-a asumat.

Ca regulă, este comutativă vânzarea unui bun viitor. Nu îți dau bani degeaba. Excepție, dacă cumpărătorul
își asumă, el devine aleatoriu și nu se va desființa chiar dacă nu se produce nimic.

Art 1659 - ne întâlnim în mall, merg la negocieri la starbucks să ii vând mașina din parcare. Mașina din parcare
nu mai este când mergem la ea. Vânzarea asupra unui bun care nu există la data vânzării pentru că
pierise/dispăruse - se poate cere desființarea vânzării, ineficacitate. Dacă bunul pierise numai în parte -
anulare/reducerea prețului.

Vânzarea bunului altuia.

Art 1683. Orice contract având ca obiect bunul altuia este valabil, dar nu are efect translativ de proprietate.
Fie mă oblig să o conving pe A să îmi dea bunul, fie să iau bunul de la A. Pot exista vicii de consimțământ
aici? Dacă eu nu ii comunic cumpărătorului că nu e bunul meu, este a lui A, există riscul să ceara desființarea
pe motiv de dol prin reticență. Chiar dacă nu e bunul meu, trebuie anunțat cumpărătorul, pentru că există
posibilitatea să invoce dolul prin reticență. Poate exista promisiune de vânzare a bunului altuia? Da. Pot avea
loc inclusiv promisiuni de vânzare cu privire la bunul altuia. Se pot pronunța hotărâri judecătorești care să țină
loc de promisiune de vânzare a bunului altuia? Ex: închei cu B un antecontract prin care îmi asum ca îi dau
bunul lui A. Poate B să ceară de la judecător o hotărâre care să țină loc pentru bunul altuia? Da. Cu o excepție.
La vânzarea bunului altuia se face o diferență între:
- Vânzarea bunului altuia clasică
- Vânzarea de către coproprietar care vinde și celelalte cote părți ale altcuiva.

Se poate da hotărârea care tine loc, cu exceptia vânzării bunului altuia privind cotele părți ale altcuiva. Exista
un RIL de la ICCJ referitor doar la alin 5 de la 1683, referitor la coproprietate. În materie de coproprietari nu
se poate pronunța o hotărâre judecătorească care să țină loc de contractul de vânzare a cotelor părți ale altuia.

Nu se poate obține executarea silită pentru obținerea bunului altuia, remediile sunt doar rezoluțiunea sau
executarea prin echivalent.
Condițiile bunului.
- Să fie în circuitul civil. Nu se pot vinde droguri. Anumite bunuri care se află în circuitul civil, dar au
regim de circulație restrâns (arme, muniție, medicamente). Circuit civil = asupra bunului poate exista
o convenție civilă. Nu se mai află în circuitul civil nici bunurile din proprietatea publică - Palatul
Parlamentului. Clauza de inalienabilitate nu scoate bunul din circuitul civil, constituitorul clauzei poate
cere nulitatea relativă a contractului care încalcă clauza.

- Să fie posibil. Nu se poate vinde planeta pe care o s-o fac în grădină sau recolta de roșii de pe Marte.

Prețul vânzării - poate consta doar în sume de bani, criptomoneda nu este o sumă de bani. Vânzarea cu bitcoin
este un contract de schimb.
- Trebuie să fie determinat/determinabil. Nu pot vinde pixul și punct. Nu avem preț, nu este nici
determinat, nici determinabil. Singurele situații când se poate încheia contractul fără preț:
- Între profesioniști: se consideră că prețul este cel practicat în mod obișnuit. Art 1233 - se aplică
doar dacă ambele părți au calitatea de profesioniști.

- Art 1664: vânzător de profesie, în mod obișnuit vinde bunuri și nu prevede prețul sau modalitate
de determinare, se are în vedere prețul practicat în mod obișnuit de acel vânzător. Ex: cumpăr
din piață ardei de la tanti și nu prevede prețul.

- Alin 2 - Nu mai este nevoie ca ambele părți sa fie profesioniști.

- Alin 3 - piață reglementată: bursă, piața energiei, bursa cerealelor. Dacă eu îți vând 10
megawați, se prezumă ca aplic prețul de pe piața energiei.

Sancțiunea este nulitatea absolută dacă nu există nicio modalitate de a stabili prețul. Dacă modalitatea de
stabilire a prețului presupune că mai trebuie să venim încă o data - nu e bine. Art 1661.

Art 1662 - se poate de un expert (terț). Îți vând telefonul meu pentru un preț care va fi stabilit de A - un terț.
Prima regula - alin 3, în toate situațiile, trebuie ca în termen de 1 an de la încheierea contractului să avem un
preț (altfel este lovită de nulitate absolută). Se prevede că A poate stabili prețul într-un anumit termen (dar nu
mai mult de un an) sau că nu are niciun termen (tot nu mai mult de 1 an). Dacă nu i-am dat termen, în termen
de 6 luni de la încheierea contractului trebuie sesizată instanța - termen de prescripție sau decădere? Termenele
de prescripție sunt cele care se prezumă ca regulă. Dacă legea nu prevede expres, un termen neclar, trebuie
prezumat a fi de prescripție. Nu este termen de decădere aici, pare că este doar un drept de prescripție, pierzi
dreptul de a mai apela la instanță. În celelalte 6 luni, îl putem convinge pe alte căi sa stabilească prețul.
Prețul serios și sincer.
- Serios: nu este derizoriu. Când există o echivalență valorică cel puțin rezonabilă între preț și bun. Art
1665 - derizoriu = disproporționat. Ex: îți vând mașina mea pentru 5 lei, este preț derizoriu, este foarte
disproporționat.

- Sincer: nu este fictiv. Este prevăzut cu intenția reală de a fi platit. Ex: îți vând bunul la prețul real, doar
că am stabilit de la început că prețul nu o să fie plătit vreodată, pentru că între părți există o simulație.
Părțile nu au vrut să faă un contract de vânzare. Există situația mixta și cu preț fictiv și cu preț derizoriu.
Îți vând mașina mea pentru 500 lei și convenim că nu plătim. Sancțiunea este relativă - desființarea
contractului de vânzare. Cauza = scop. Sancțiunea dacă nu exista cauza, era nulitatea relativă. La
donație trebuie în toate cazurile să vrei să îl gratifici pe celălalt, dacă nu faci cu această cauză, intervine
nulitatea relativă. La vânzare, nu am scopul de a mă îmbogăți, îmi lipsește cauza specifică contractului,
lipsa cauzei atrage nulitatea relativă. Prețul fictiv și derizoriu derivă o lipsă a cauzei, părțile nu vor să
se îmbogățească - nulitatea relativă. Contractul va fi lovit de nulitate relativă, dar după ce intervine
nulitatea se desființează ca vânzare și poate rămâne valabil ca o donație. Este valabilă vânzarea cu preț
fictiv/derizoriu? Nu.

Prețul derizoriu - nu mă raportez doar la Mercedes pe preț de 3 lei, ci și pe un pix vândut pentru 1 milion de
lei. Poate disproporția să fie și negativă și pozitivă. Acolo unde prețul se plătește, prețul este real, dacă în mod
efectiv ți-am plătit prețul, prețul nu are cum să fie fictiv, pentru că îl plătesc în mod real.

Ex: îți vând mașina pentru 3 lei. Trebuie să mergem la notar? Nu. O să facem consensual sau prin înscris sub
semnătura privată. Este preț derizoriu. Dacă este cineva interesat, va veni să desființeze vânzarea și se
transformă în donație. Donația este valabilă? Nu. Trebuie să se respecte condițiile de la donație - nu am mers
la notar. Intervine nulitatea absolută a donației pentru că nu are forma ceruta de lege. Dacă de la început o
făceam în formă autentică, rămânea valabilă ca donație.

Ex preț fictiv: închei în mod aparent, nu plătim prețul, donație simulată unde nu există nevoia de vreo formă.

De ce se folosește prețul fictiv/derizoriu? Evitarea plății de taxe si impozite. Pe cine protejează prețul fictiv și
derizoriu? Nu părțile, nu pot invoca ele, ci pe moștenitorii rezervatari. Reducțiunea liberalităților funcționează
numai pentru liberalități, deci nu le donez, pentru a nu fi atacate, ci le vând pe preț fictiv/derizoriu. Și creditorii
pot invoca nulitatea relativă, pentru a invoca acțiunea revocatorie la donație.

Art 2529 alin 2: prescripția începe să curgă de când terțul a cunoscut în mod efectiv existența cauzei de nulitate,
deci de când terții au aflat ca prețul este fictiv/derizoriu. Terțul poate afla peste 10 ani de la încheierea
contractului de preț, de atunci începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani.

Predarea.
Ordinea executării prestațiilor. Transfer proprietatea -> plata banilor -> predarea bunului.
ex: pentru vânzarea unei sticle de cola - plata se face la domiciliul debitorului

Art 1494:
- Bunuri individual determinat: predarea se face unde e bunul
- Bunuri de gen: predarea se face la domiciliul debitorului
Cine suportă costul transportului dacă predarea nu se face la locul unde se află bunul? Cumpărătorul.
Cheltuielile de predare - ca Zara să aducă hainele la depozit - este în sarcina vânzătorului - Zara aduce bunul
la locul predării. Cumpărătorul vrea altă destinație - el suportă cheltuielile de expediere/transport. Art 1666
alin 2:
- Cheltuiala predării - costurile Zara pentru ca hainele să fie în depozit, împachetare, măsurare
- Cheltuiala transportului - deplasarea bunului, cumpărătorul nu vrea să ia de la depozit, vrea să vina la
el acasă.

Cine suportă cheltuiala notarului? Cumpărătorul. Cheltuielile aferente operațiunilor de plata - le suportă
cumparatorul.

Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla la momentul încheierii contractului. Am obligație de
conservare - să țin bunul în aceeasi situatie de la încheierea contractului. Bunul la predare trebuie să fie în
exact aceeasi stare ca la încheierea contractului.

Art 1694 - eu îți vând pixul, bani se vor plăti peste o săptămână și între timp, până la plata eu aflu că ai intrat
în insolvență și nu mai ai bani. Exista riscul să îți predau bunul și să nu mai văd banii niciodată. Am dreptul
să suspend predarea, să nu îți dau bunul, până când nu îmi garantezi că ai bani suficienți să îmi dai. Dacă știam
de la început că ești insolvabil, îți voi da bunul.

Viciile - defecte ale bunului care fac bunul impropriu utilizării sale sau îi diminuează într-atât de mult valoarea
încât cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preț mai mic.

Viciul aparent - poate fi cunoscut fără cunoștințe de specialitate, nu trebuie să fii expert, de către un cumpărător
diligent.
Viciul ascuns - poate fi cunoscut numai cu cunoștințe de specialitate.

Cumpărătorul are obligația să verifice bunul la predare, sub sancțiunea decăderii de a mai invoca vicii
aparente. Dacă nu verifică bunul și nu reclamă fără întârziere acele vicii aparente, este decăzut din dreptul de
a mai invoca vicii aparente. Ex: vând lui A un ceas, trebuie să verifice dacă ceasul merge, trebuie la momentul
predării să îl verifice și să reclame viciile. Altfel, se consideră că este totul okay.

Părțile au dezacord asupra calității - art 1691

Remediile viciilor (pentru ambele tipuri de vicii sunt aceleași)

- Înlăturarea viciilor, repararea bunului
- Înlocuirea bunului.
- Reducerea prețului
- Rezoluțiunea. Îți dau bunul înapoi și îmi dai banii înapoi. Sunt în ordinea gravității, cea mai gravă este
rezoluțiunea. Nu se poate cere rezoluțiunea dacă nu este vorba de un viciu serios. Vânzătorul are
posibilitatea să zică că nu e suficient de grav, să nu dorească reducerea prețului, ci înlocuirea bunului.
Art 1710 alin 2

Viciile ascunse pot fi descoperite și după ce bunul a fost predat. În ce termen? Art 2531. Vând o mașină și am
un termen de garanție de 1 an în care trebuie să descopăr defectul. Dacă nu fac asta într-un an, începe să curgă
prescripția de 3 ani pentru a apela la remediile viciilor. (Dacă defectul exista de la momentul predării). Dacă
se defectează după momentul predării, vânzătorul va răspunde pentru defecțiunile care intervin în termenul de
garanție de 1 an. Ex: cumpăr aspirator de la Altex. 3 ipoteze:
- Cei de la Altex îți dau un bun care nu are niciun defect la momentul predării. Aspiratorul este perfect.
Dacă se defectează în termen de 1 an, din motive care nu tin de Altex, pentru ca tu l-ai folosit prost,
nu se răspunde pentru nimic. Defectul nu are cauza de la producător, este vina ta.

- De la data predării este perfect funcțional, dar niște șuruburi nu au fost bine strânse. La momentul
predării este ok, dar pe parcurs, în folosință normală, nu mai funcționează așa de bine. Cauza viciului
exista de la momentul predării, Altex va răspunde dacă defectul se întâmplă în termen de 1 an. Dacă
intervine după, Altex nu mai răspunde. Termenul de 1 an are dublă însemnătate - de garanție și de
grație. El se strica în termenul de 1 an, dar vin în 2 ani jumătate să anunț, în termenul de prescripție.

- Altex dă un aspirator care de la predare nu merge bine, încă de la data predării este defect. Termen de
1 an, este doar ca termen de grație, doar ca să amâne începutul prescripției. Ne oferă șansa să
descoperim defectul.

La vicii ascunse odată descoperite ele trebuie reclamate într-un termen rezonabil sub sancțiunea pierderii de a
cere rezoluțiunea. Art 1709 alin 1. Dacă nu îl anunț pe vânzător, nu pierd dreptul de a reclama viciul ascuns,
pierd doar posibilitatea de a cere rezoluțiunea. Dacă nu mă interesează să îl anunț într-un termen rezonabil pe
vânzător, înseamnă ca nu e atât de grav acel viciu.

Garanția contra viciilor ascunse se datorează dacă ești de bună sau de rea credință? Garanția este obiectivă, nu
ține cont de buna/reaua credință. Vânzător de rea-credință, știe că vinde bunuri cu defecte, sunt 4 sancțiuni:
- Datorează și daune interese, pe lângă repararea bunului
- Nu poate sa ii blocheze posibilitatea cumpărătorului de a invoca rezolutiunea dacă cumparatorul nu a
reclamat viciul într-un termen rezonabil
- Nu poate înlătura garanția contra viciilor: nu pot conveni sa o înlătur, dacă eram de rea-credință.
- Poate fi incident un dol: eu nu îți comunic ca are defecte pixul pe care ți-l vând. Poate fi cumul între
dol prin reticență și garanție contra viciilor și va trebui cumparatorul să opteze - dacă vrea să desființeze
contractul, merge pe dol prin reticență, dacă vrea să păstreze contractul cu repararea bunului va cere
angajarea răspunderii pentru vicii ascunse.

Nu există vicii ascunse dacă acestea se comunică cumpărătorului de la început.

Art 1707 alin 5 - în executări silite nu se datorează garantei contra viciilor ascunse.
18.03 - Luni

Garanția contra evicțiunii - art 1695

Evicțiunea - cumpărătorul este tulburat din exercitarea proprietății sale. Tipuri de evicțiune:
- Tulburări de drept: cumpărătorul ar fi dat în judecată, cineva reclamă un drept asupra dreptului de
proprietate pe care tocmai l-a achiziționat cumparatorul. (Instanța de judecată)

- Tulburări de fapt: orice manifestări - încercarea unui terț să nu lase cumpărătorul să între în posesia
bunului. Ex: îți vând un apartament - am obligația să nu schimb încuietoarea sau să îți tai curentul.
Dacă o fac, sunt tulburări de fapt.

În funcție de cine face tulburarea:

- Tulburări din partea vânzătorului: obligația de a garanta împotriva oricăror tulburări din fapta proprie
(și pentru fapt și pentru drept). Răspunderea este absolut nelimitată - drepturi ulterioare și anterioare.
Când nu ar fi incidentă dacă vânzătorul ar vrea sa îți ceara bunul inapoi? Când poate vânzătorul să-și
ia bunul înapoi, fără să se poată invoca evicțiunea? Rezoluțiune și nulitate - vânzătorul vrea să o invoce
pentru că nu i-ai dat banii.

- Tulburări din partea terților: vânzătorul răspunde doar pentru tulburări de drept, nu mă interesează dacă
ți-l fură un hoț. Nu mă interesează tulburările de fapt. Doar cele de drept sunt în obligație.

Garanția contra tulburărilor din partea terților există numai pentru motive anterioare sau concomitente
contractului de vânzare, numai pentru drepturi pe care terții le pot pretinde, care existau anterior sau
concomitent vânzării. Eu îți vând un pix, dacă tu ulterior vânzării ești uzucapat, expropriat, vine un terț și
revendică pentru motive ulterioare, după vânzare - nu este treaba vânzătorului. Singura garanție este doar
pentru momentul vanzarii, nu garantează pentru ce se întâmplă după, la drepturi născute dupa vânzare.

Ex: Eu îți vând un apartament care e în termen de uzucapiune - anul 9 din 10. După vânzare, mai stă
uzucapantul încă un an și invocă uzucapiunea. Trebuie să răspundă vânzătorul? Nu. Nu are treabă vânzătorul,
este un drept care se naste abia după momentul vanzarii.

Remediile pentru evicțiune.

- Rezolutiunea contractului: cumpărătorul rămâne fără bun, desființează vânzarea și cere restituirea
prețului. Când evicțiunea nu este suficient de semnificativă pentru a determina rezoluțiunea, pot face
doar o restituire parțială a prețului. ex: îți vând 100 mere și ești evins cu privire la 3 - nu poți cere
rezoluțiunea, pentru că nu are caracter însemnat. Poți cere restituirea parțială a prețului, pentru acele 3
mere fără de care ai rămas. Ex: bunul valorează mai puțin la momentul evictiunii, în prezent, decât
suma plătită inițial - întotdeauna se are în vedere interpretarea în favoarea cumpărătorului evins, se
plătește prețul inițial dacă bunul a scăzut în valoare, nu trebuie să suporte cumparatorul, dacă bunul
are o valoare mai mare se plătește și sporul de valoare acumulat până la evicțiune. Art 1701 alin 2 - a
venit cutremurul și piere bunul - guvernul îmi oferă ajutor social. Din prețul final se poate plăti mai
puțin, diminuat cu banii primiți de la guvern, se obține un beneficiu în urma deteriorării bunului.
 - Daune-interese: repararea prejudiciului generat de evictiune. Garanția se datorează și dacă ești de bună
și dacă ești de rea-credință? Este obiectivă sau subiectivă? Este obiectivă, garanțiile de la vânzare
(vicii+evicțiune) sunt obiective, nu te poți scuza spunând că e cu defecte sau că nu e al meu. Ele sunt
eminamente obiective.

Art 1700 - articolul mamă care spune remediile în materie de evicțiune.

Art 1701, 1702 - continuare, detaliază ce zice 1700.
Daunele interese sunt în legătură cu vinovăția - unde ești vinovat se pot cere și daune. Se găsește la vicii
aparente și ascunse - dacă eu știam (rea-credință) îți dau bun cu defecte, pe lângă repararea bunului îmi poți
cere și despăgubiri. Atenție - la evicțiune, mega excepție: daunele interese se datorează indiferent de buna sau
reaua credință a vânzătorului. Daunele interese sunt irelevante de vinovăție. Nuanța: dacă ești de bună credință
plătești mai puțin decât dacă ești de rea-credință unde vei plăti mai mult.

Se poate înlătura răspunderea pentru evicțiune în mod convențional? La vicii este posibil, dacă este de bună
credință vânzătorul este posibil ca părțile să se înțeleagă de la început că nu garantează pentru defecte. La vicii
ascunse și aparente se poate limita garanția contra lor. La evicțiune este posibil? Da, se poate înlătura garanția
contra evicțiunii cu anumite limite.

Limita 1: dacă vânzătorul este de rea credință, el știe că bunul nu este al său, știe că face o manevră, nu se
poate înlătura/limita garanția. Seamănă cu viciile ascunse, dacă e de rea credinta nu isi poate limita garanția.
La vicii ascunse clauza de înlăturare a garanției este nulă absolut - la evicțiune: clauza este considerată
nescrisă. (Terminologia corectă)

Limita 2: nu se poate limita garanția pentru evicțiunea din fapta proprie a vânzătorului. Cu privire la propria
faptă vânzătorul nu poate niciodată să isi limiteze garanția.

Cele 2 limite sunt absolute, mai există încă o precizare - Dacă fac o clauza prin care înlătur garanția contra
evictiunii, nu îl scutește pe vânzător de restituirea prețului. Existența unei clauze care înlătură/limitează
garanția are ca efect de regulă, doar înlăturarea daunelor-interese. Dacă eu convin că nu răspund pentru
evictiune, are doar valoare de a înlătura daunele-interese. Pentru restituirea prețului și rezoluțiunea nu are
niciun efect. Dacă terțul îmi ia bunul și eu rămân cu banii dați, clauza nu înlătură posibilitatea de a cere înapoi
banii de la vânzător, doar nu mai pot cere despăgubiri. Excepție: cumpărătorul și-a asumat expres riscul
producerii evictiunii.

Dacă avem această clauză de asumare a riscului vom vorbi de un contract aleatoriu.

Art 1697 vs art 1706: trebuie citite împreună.

Am obligația să garantez pentru evictiune față de subdobânditori - eu vând pixul și nu sunt proprietar, ultimul
subdobânditor se poate îndrepta împotriva mea să ceară despăgubiri, deși nu am niciun raport contractual cu
el. Sunt singura persoană împotriva căreia te poți îndrepta? Te poți îndrepta împotriva tuturor care au vândut
un bun care nu era al lor, toți din șirul de vânzători și subvânzători sunt vinovați că au vândut bunuri care nu
sunt ale lor. Sunt foarte mulți debitori ai obligației de garanției contra evictiunii.
Art 1697 - toți vânzătorii și subvânzătorii au o obligație indivizibilă: ultimul cumpărător poate alege pe oricare
dintre vânzări și sub vânzători și să se îndrepte împotriva lor, poate cere întreaga suma de bani de la un singur
vânzător din șir. Dacă te îndrepți împotriva lui A care nu era vinovată, se va duce regresul până la primul
vânzător.

Dacă te îndrepți împotriva propriului vanzator - răspundere contractuală, dacă se îndreaptă împotriva altor
oameni - răspundere delictuală, pentru că nu exista raport contractual.

Art 1696 și 1705.

Art 1696 - eu îți vând un bun și tot eu te dau în judecată, cumparatorul poate invoca excepția de garanție: într-
un proces normal ar trebui analizat contractul și durează mult. Dacă se invocă excepția, judecătorul se uită pe
denumirea părților din contract și compară cu cine este reclamant și pârât. Dacă judecătorul vede ca
reclamantul este chiar vânzătorul, nu se mai analizează pretențiile vanzatorului și se respinge acțiunea direct.
Excepția de garanție nu este o excepție de procedură ca netimbrarea, este o excepție veritabilă de fond.
Art 1705: chemare în garanție. Cumpărătorul e dat în judecată de un terț care reclamă bunul, cumpărătorul îl
poate chema în garanție pe vânzător pentru a îl ajuta/sprijini sau în măsura în care s-ar admite acțiunea
împotriva cumpărătorului, el poate regresa împotriva vânzătorului. 1. Ai aliat. 2. Regresezi împotriva
vânzătorului.

Exceptio mali processus - dacă cumpărătorul se crede șmecher și nu are nevoie de vânzător și nu l-a chemat
în garanție pe vânzător, el poate spune că dacă îl chema, îl apăra foarte bine și respingea acțiunea terțului.
Pentru că nu ai fost diligent, ai fost evins, dar nu mai ai ce să ceri de la vânzător pentru că ai condus un proces
prost.

Art 1704: Situația cumpărătorului diligent și prudent care:

- Poate înlătura evictiunea prin plata unor sume de bani către terțul reclamant: vânzătorul are obligația
a rambursa taxa de protecție plătită de cumpărător. Cumpărătorul plătește pentru evicțiune și solicită
rambursare de la vanzator. Ex: îți vând un pix care nu e al meu, tu ai început să îl folosești, dar vine A
și spune sa i-l dai pentru că e al ei, îți arată acte de la notar și altele ca este al ei. Ori te duci în judecată
și intri pe art 1705 și chemi în garanție pe vanzator sau de la bun început sa ii dai 50 lei sau alt pix să
te lase în pace. Dacă ai scos bani sau bunuri, regresezi împotriva vânzătorului

- Poate înlătura evictiunea prin oferirea unor bunuri către terțul reclamant. Vânzătorul va plăti valoarea
bunului dat.
Varietăți de vânzare.
Examen: Trebuie citite toate articolele de la vânzare!

1. Vânzarea unei moșteniri - art 1747.

Nu se vinde calitatea de moștenitor. Dacă a murit tata și eu moștenesc, nu cesionez calitatea mea de copil, de
succesor. Nu se vinde calitatea succesorală. Se vinde conținutul drepturilor succesorale - vând ceea ce as
obține în temeiul calității de succesor. Eu păstrez calitatea de succesor pentru că e oferita de lege, doar
înstrăinez tot ceea ce obțin în această calitate. Nu se vând ca regulă, bunuri individual determinate. Regula -
nu se individualizează bunurile, se înstrăinează tot ce urmează să primesc, este nedefinită. Încă de la bun
început pot vinde ce obțin eu în calitate de moștenitor, nu se știe încă ce o să fie (casa/masina/apartament), dar
orice primesc, voi vinde. Există posibilitatea să se și individualizeze bunurile care vor fi înstrăinate - art 1748.
Este un contract aleatoriu, eu pot câștiga sau pierde, prețul se stabilește dupa cum cred partile.

Față de terți vânzătorul rămâne în continuare moștenitor, păstrează calitatea de succesor - dacă îți vând
moștenirea, vânzătorul ramane în continuare obligat pentru plata creditorilor moștenirii care vor merge în
continuarea împotriva vânzătorului. Vânzătorul are calitatea de creditor - poate culege bani, de la cei care
datorau bani defunctului, debitor - plătește bani pe care defunctul ii datora tertilor.

Vânzarea unei moșteniri se aseamănă cu o cesiune de creanță - care se poate face fără acordul debitorului, de
aceea pot transmite liber mai departe altor persoane. În schimb preluarea de datorie nu poate fi făcută fără
acordul creditorului, de aceea rămân obligat în continuare fata de creditori.

Sub aspect pasiv vânzătorul rămâne singurul obligat, dar poate să isi compenseze de la cumparatorul
moștenirii. art 1750
Sub aspect activ - art 1749

Se face în toate cazurile la notar, este nevoie de forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute - 1747.

Nu pot să vând anticipat o mostenire nedeschisă, înainte de moarte pentru ca reprezintă o dorință de moarte,
ca as fi interesat sa moara mai repede. Se poate face vânzarea fără sa se facă dezbaterea moștenirii încă. Nu
se poate face promisiune de vânzare asupra unei moșteniri nedeschise. Nu se confunda deschiderea moștenirii
cu dezbaterea moștenirii. Vânzarea/donarea unei mosteniri inseamna acceptarea moștenirii - eu îmi accept
calitatea de succesor și bunurile primite le înstrăinez.

Art 1754: este dreptul comun și pentru donația unei moșteniri.

2. Vânzarea cu plata prețului în rate și rezerva proprietății.

Ex: îți vând masina, plătești prețul în rate, o poti folosi până plătești ultima rată, dar proprietatea este la mine.
Este o ipotecă indirectă. Se aseamănă cu contractul de leasing.

Riscul bunului se află la cumpărător. Riscul bunului în mod normal se află la proprietar, lui îi scade patrimoniul
dacă masina se distruge. Aici riscul bunului se transfera de la vanzator care păstrează proprietatea, la
cumpărător chiar de la momentul predării. Dacă se strică bunul vândut, trebuie plătite în continuare ratele la
el chiar dacă nu mai ai ce folosi, pentru că riscul este la cumpărător încă de la predare.
De câte rate neplătite este nevoie pentru desființarea contractului? Neplata unei rate mai mari de ⅛ dă dreptul
vânzătorului la rezoluțiune. 100 : 8 = 12,5 lei.
Eu îți vând bun pentru 100 lei, tu nu plătești 12,6 lei - am dreptul la rezolutiune. Nu plătești 10 lei - nu am
dreptul la rezoluțiune.
Neplata unei rate de 1/9 da dreptul la rezoluțiune? Este mai mică decât ⅛, deci nu.

Rezoluțiunea.
Regula = contractul ramane uno ictu. Se desființează contractul, eu îți dau banii și tu îmi dai bunul folosit
înapoi. Nu este echitabil. Art 1757 - trebuie să fie oferita și o compensație echitabilă pentru folosirea bunului
de cumpărător. Nu operează o repunere în situația anterioară completă, pentru că in realitate tu îmi dai bunul
și eu îmi rețin compensația echitabilă din bani.

Dacă valoarea ratelor este valoarea închirierii acelui bun, eu nu îți mai dau nimic înapoi.

Art 1757 alin 2 - clauza penală. Instanța o poate reduce dacă este vădit excesivă.

3. Vânzare cu opțiune, cu pact de răscumpărare.

Îți vând un bun cu mențiunea că mă pot răzgândi și să ți-l iau înapoi.
Este o formă indirectă de creditare - eu îți vând pixul pentru că am nevoie urgentă de bani, când fac rost de
bani îmi exercit opțiunea de răscumpăre. Un fel de amanet. Poate la un moment dat vând un bun de care spun
că nu mai am nevoie și ulterior îmi apare utilitatea pentru el.
Termen maximal - nu poate depăși 5 ani. Dacă depășește, se reduce de drept.

Ex: vinzi apartamentul din drumul taberei pentru că nu are metrou și îl răscumperi când este gata metroul.

Dacă răscumpăr bunul se desființează și contractele făcute de cumpărător cu terții, cu condiția ca opțiunea de
răscumpărare să fie notată în cartea funciara - bunuri imobile, opozabil tertilor.

Presupune un act real, răscumpărarea este un act real pentru că trebuie să se pună la dispoziția cumpărătorului
banii odată cu exercitarea opțiunii de răscumpărare. Nu este suficient să spun că vreau bunul înapoi, trebuie
să și pun la dispoziția cumpărătorului acei bani, altfel opțiunea nu are nicio valoare. Art 1760 alin 3.

Orice cheltuială generată de răscumpare se rambursează de vanzator dacă-și exercită opțiunea. Dacă bunul
ajunge să fie în mâinile altor persoane, ele trebuie să dea înapoi bunul pentru că știau că la un moment dar
poate veni adevăratul vanzator o să îl răscumpere.

Art 1761: pix în coproprietate între A și B, fiecare ½. A vinde cota parte din pix către C. Cine va fi
coproprietar? B și C. C vrea să ceară partajul, e obligată să ceară partajul în raport cu B dar și în raport de A
care putea să își exercite răscumpărarea. A este chemat în acțiunea de partaj și se hotărăște ce face, dacă
renunță la răscumpărare sau răscumpără acum. Altfel, decade din dreptul de opțiune. Există o incertitudine -
bunul din partaj poate fi împărțit, nimeni nu știe ce poate păți acel bun. Ar fi haos dpdv civil ca bunul să se
vândă la licitație publică și eu îmi exercit dreptul de răscumpare peste 100 de ani. Dacă există opțiunea de
răscumpare, vânzătorul trebuie să zică dacă renunță sau revine el ca coproprietar. (Securitate juridică)
Art 1762: eu îți vând chitara cu 5 lei, dar prevedem că eu trebuie să îți dau 10 lei când o răscumpăr. Se poate,
da. Pot prevedea ca prețul răscumpărării să fie mai mare decât prețul vanzarii, dar are o limită, dobanda
remuneratoare. Părțile ar putea să vândă un bun și peste 5 ani să spună că tu îmi plătești o sumă exorbitantă -
devine camătă. Îți vând bunul pentru 100.000 euro pentru că am nevoie de acei bani. Posibilitatea să se
transforme în camătă - se prevede că îl pot răscumpăra numai dacă îmi dai triplu inapoi. De aceea se reduce
de drept la prețul pentru vânzare.

20.03 - Miercuri

Contractul de locațiune. Art 1777.

Se întemeiază pe:
- Bunul pe care îl închiriez. Ce se poate închiria? Absolut orice, poate avea ca obiect orice fel de bun -
mobil sau imobil (pix/mașina/imobil). Trebuie sa fii proprietar? Nu - poți fi și uzufructuar ca sa poti
închiria bunul. Titularul dreptului de administrare poate închiria acel bun.

- Prețul plătit: în ce poate consta prețul? În orice (foarte diferit față de vânzare): 5 mere, 5 lei, 5 plimbări
în oraș. Prețul poate consta într-o sumă de bani sau alte servicii furnizate, nu există nicio limită cu
privire la preț.

Diferența față de contractul de antrepriză unde se prestează servicii - îți dau bani/bunuri în schimbul unui
serviciu. (Îți dau 5 lei/mere ca să îmi speli masina).
Locațiune cu prețul constând în prestarea unui serviciu - tu ai voie sa stai în apartament, ți-l închiriez numai
dacă îmi speli mașina zilnic. Este locațiune sau antrepriza? Depinde care este prestația principala. Dacă părțile
sunt interesate de închirierea bunului (factor determinant) - locațiune. Dacă este spălarea mașinii este mai
importantă - antrepriză.

Clasificare.
- Eminamente sinalagmatic, în toate cazurile există reciprocitate și interdependență
- Eminamente oneros. Dacă vreau să îți închiriez pe gratis - comodat.
- Comutativ, de natură. Este posibil să fie și aleatoriu.
- Consensual, de regulă. Există locațiune autentică cerută de lege? Locațiunea este de esență
consensuală, nu există normă care cere să fie făcută într-o anumită forma. Excepție: contractul de
arendare - este în forma scrisă sub sancțiunea nulității absolute
- Cu executare succesivă.
- Un act de administrare, de regulă. Excepție: dacă depășește 5 ani când este de dispoziție. (Minorii nu
le mai pot face singuri)

Se încheie pentru maximum 49 de ani, dacă depășește - se reduce de drept - sancțiunea de reducere există
numai când legea prevede că se reduce de drept. Ex: clauză inalienabilitate de 49 de ani - nu există normă care
să spună că se reduce de drept.

Obligații proprietar/locator.
- Predarea bunului
- Menținerea bunului în stare corespunzătoare de a fi folosit
- Asigurarea utilei și liniștitei folosințe a bunului: sub aspectul reparațiilor și art 1789
Locatorul trebuie să aibă o atitudine activă, nu îți dau apartamentul și gata, are obligația permanentă și continuă
de a asigura liniștita folosință a bunului. Ex: reparații apartament închiriat la centrală. Proprietarul trebuie să
repare centrala pentru ca eu să o pot folosi util și liniștit.

Reparații:
- Mari/mijlocii: schimbare centrală, parchet, uși, geamuri - nu se fac des, costuri mari. Sunt în sarcina
locatorului - proprietarului.
- Mici/locative: cele uzuale/cotidiene (bec, priză, ștecher). Sunt în sarcina locatarului, chiriașului.

Îl somez pe locator să repare centrala și nu o face - remedii:

- Executare silită în natură: înștiințez proprietarul și cer să îmi repare, dacă nu o face, o fac eu pe banii
lui și ii cer și dobânzile pentru sumele avansate de mine
- Rezilierea contractului.

Există obligația chiriașului să anunțe proprietarul privind reparațiile? Da, este și o obligație, nu numai un drept
- art 1801. Locatarul este obligat sa anunțe necesitatea reparațiilor.

Art 1789: 2 obligații ale proprietarului:

- De a sprijini cu ce are nevoie,
- Să nu îl stânjenească într-un fel. Ex: îți închiriez un teren ca sa faci o spălătorie auto. Ai nevoie de
autorizații pentru construire care nu se pot obține dacă la primărie nu se prezintă și proprietarul
terenului. Proprietarul are obligația de a se prezenta la primărie, nu stă în pasivitate, îl ajută constant
pe chiriaș.

Garanția contra evictiunii: obligația de a nu te stânjeni, nu pot sa îți aduc tulburări de fapt/drept, nu pot sa îți
schimb încuietoarea de la ușa, nu te pot da în judecată și sa te împiedic să îți exerciți acest drept. Se aplică și
la locațiune tot ce am discutat la vânzare pentru evictiune.

Proprietarul garantează pentru propriile tulburări, nu poate face tulburări din fapta personală. Cu privire la
terți, garantează contra tulburărilor de fapt? La terți - intotdeauna se garantează pentru tulburările de drept.
Unde nu te garantez? - la tulburările de fapt, nu ma interesează ce faci cu bunul și cum te cerți cu vecinii.
Exceptie: o singura exceptie - art 1793: locatorul nu garantează de tulburarea de fapt a unui tert - începe
înaintea predării bunului și îl împiedică pe locatar sa îl preia. Ex: închirierea apartamentul, îți predau, ajungi
acolo și este cineva la ușă și nu te lasă sa intri. Doar pe aceasta o garantează proprietarul ca tulburare de fapt
din partea unui terț. Garantează pentru tulburări de drept din partea tertilor, în schimb nu garantează tulburările
de fapt. Singura exceptie - art 1793. Pt propria tulburare garantează nelimitat.

Vicii la locațiune - art 1790.

Este la fel ca la vânzare cu o excepție: cu privire la defectele care pun în pericol integritatea fizică a chiriașului,
nu se pot diminua/înlătura sub nicio formă. Dacă sta sa cada apartamentul, chiar dacă îl accepți ca atare și nu
comentezi nimic, nu se considera ca a acceptat acest viciu aparent, va răspunde proprietarul dacă locatarul va
păți ceva.

Teza finală - au survenit în cursul locațiunii: diferit fata de vânzare unde viciul trebuia sa existe numai a
momentul predării, la locațiune viciile pot apărea și pe parcurs - se răspunde pentru ele și dacă au aparut pe
parcurs. (Se asigura utila și liniștită folosinta a bunului)
Garanțiile sunt datorate dacă este și de buna și de rea credinta, pentru rea credinta se vor plăti mai multe daune
interese.

Liniștită folosinta - sa nu existe tulburari

Utilă - sa poată fi folosit în funcție de destinația sa

Obligațiile locatarului .
- Plata chiriei - art 1797.
- Să folosească bunul potrivit destinației sale cu diligență și prudență - Art 1800. Dacă închiriez ca să
faci spălătorie auto, numai chestia asta trebuie făcută - să respecte destinația. Dacă modifică destinația
- proprietarul poate să îl dea afară și să ceara daune interese.

Titlu executoriu - caracter al contractului de locațiune.

2 obligații care pot fi executate silit direct, fără să mai fie nevoie de apelarea la instanță:
- Pentru obligația de plată a chiriei - contractul încheiat în formă autentică este titlu executoriu. Dacă
este înscris la organele fiscale, dar nu in forma autentică, este tot titlu executoriu. Poate merge direct
cu contractul la orice executor din România și cere poprirea conturilor.
- Pentru evacuare - eliberarea bunului. Art 1809.

Locațiunea poate înceta: (se poate face pe durata determinată sau nedeterminata)
- Ajungere la termen.
- Nu ajunge la termen, este denunțat unilateral de una dintre părți: când este pe perioada nedeterminată.
- Nedeterminat - oricare dintre părți îl pot denunța cu un preaviz rezonabil.
- Determinat - pot părțile să denunțe contractul? Nu, pentru că și-a asumat și trebuie mers până
la capat. Excepție: doar pentru contractele de locațiune a locuințelor - chiriașul ar putea sa plece
mai devreme.
- Reziliere: desființez contractul pentru neexecutarea obligatiilor.

Poate exista titlu executoriu cu privire la reziliere? Doar pentru primele 2 din 3, locațiunea încheiată la
notar/înregistrată la ANAF este titlu executoriu la evacuare.

- Art 1809: pentru ajungerea la termen (perioada determinată)

- Art 1816: pentru denunțarea unilaterală. Doar în aceste 2 ipoteze se reglementează titlul executoriu.
Executorul nu este judecător, trebuie sa ii aduci în mod concret ca pe data de 10 trebuie sa fie eliberat
apartamentul și suntem pe 12 și nu e eliberat. Nu face operațiuni intelectuale sau juridice complexe.
Se uita pe contract, vede notificarea de denuntare, merge mai departe la evacuare.

Dacă încetează prin reziliere, executorul nu știe cine are dreptate, el știe numai data când trebuie eliberat
apartamentul, nu știe ce se întâmplă între cei 2. ‘Titlu executoriu la expirarea termenului’ + ‘la împlinirea
termenului de preaviz constituie titlu executoriu’. Nu exista in materie de reziliere titlu executoriu cu privire
la evacuare, ca regula generală, nu doar pentru locuințe.
Comparație cu art 1831 - este doar în materia locuințelor.
- Rezultă teoretic, ca pentru locuința nu exista titluri executorii: un contract de locațiune făcut la
notar/inregistrat la ANAF - il putem da afara (evacuare) doar la împlinirea termenului. Legea de punere
în aplicare ne arata ce spune de fapt: art 133 LPA - chiriașul nu se poate prevala de art 1831 pentru a
se opune evacuării silite întemeiate pe art 1809/1816. Și în materie de locuințe există aceeasi
reglementare.

Locatarul nu plătește chiria 3 luni, eu il pot da afara doar cu executorul? Nu. Poti face un proces pentru
evacuare sau sa ii ceri banii și sa ii pui poprire pe cont, nu îl poti da afara, dar este titlu executoriu pentru plata
chiriei.

Art 1805.
Sublocatiunea - chiriașul rămâne doar ca da mai departe spre folosire altei persoane
Cesiunea de locatiune - chiriașul pleacă din contract și găsește alt chiriaș.

- Bunuri imobile, cu excepția locuințelor (art 1833): regula este ca bunul se poate subînchiria/ceda fără
acordul expres al proprietarului. Ex: îți închiriez un spațiu comercial care este imobil, dar nu e locuința.
Chiriașul poate subînchiria/cesiona fără nicio limita.

- Bunuri mobile - trebuie acordul expres și scris al proprietarului pentru subînchiriere/cesionare.

Bunurile imobile nu pleacă, nu fug, nu exista risc sa pățească ceva. La bunuri mobile, se pot pierde,
dacă subînchiriezi pixul de mute ori, e posibil sa nu îl mai vad.

Raport între sublocatiune și cesiune

Cesiunea este mai gravă - este de 10 kg. Sublocatiunea este 5kg. Dacă tu nu poți ridica 5 kg (Sublocatiunea)
cu certitudine nu poți ridica nici 10 kg (cesiune). Invers nu este valabil. Dacă nu poți face cesiuni, nu înseamnă
ca nu poți face sublocatiune.

Sublocatiunea se poate face consensual pentru ca nu vorbim de un contract solemn. Dacă legea nu cere forma,
nu trebuie sa o faci. Dacă contractul inițial este făcut la notar ca așa au vrut partile, orice act adițional poate fi
făcut și consensual. Principiul simetriei se aplica numai la mandat sau când pentru contractele unde se prevede
forma autentica.

Acțiuni directe - art 1807.

Cineva cu care nu ai semnat nimic, nu ai raport contractual, îți pretinde sa îți execuți propriul contract.

Dacă locatarul nu isi plătește chiria la timp, proprietarul:

- Se poate îndrepta împotriva chiriasului
- Se poate îndrepta împotriva subchiriasului sa efectueze plata. Cu el nu are niciun raport contractual
direct, dar legea ii da voie. Sublocatarul nu va putea fi obligat sa plătească mai mult decât datorează
chiriașul 1. Proprietarul nu poate pretinde mai mult decât ii este datorat lui, nu poate pretinde mai mult
decât este obligat subchiriasul sa plateasca chiriașul.

Pot ca proprietar sa instrainez apartamentul? Da, îl pot vinde doar ca dobânditorul are obligația sa tina chiriașul
în continuare, dacă locațiunea a fost făcută opozabila (în cartea funciara, cu data certa). Dacă nu este opozabil,
ma poate da afara.
Art 1815. Locațiune pendinte cu vânzarea apartamentului - am apartament pe care îl închiriez pe 1 an și
chiriașul vrea sa plătească anticipat toți banii încă de la încheierea contractului de locatiune - chiriașul sta
liniștit până încetează contractul. Dupa 6 luni, vând apartamentul cuiva care va prelua locațiunea. Cel care
preia, încasează bani de la chiriaș? Sau nu pentru ca a plătit anticipat? Criteriu = Dacă s-a făcut sau nu
opozabilă plata anticipata a chiriei - dacă nu știa ca s-a platit anticipat - este de buna credinta și ii poate cere
chiriașului banii în continuare care are regres împotriva primului proprietar. Dacă se menționează plata
anticipata - este opozabila in registrul de publicitate, proprietarul 2 a cumpărat în cunoștință de cauza, nu mai
trebuie plătit și noului proprietar, se prezuma ca el a știut de la început. Proprietarul 2 se poate îndrepta
împotriva vanzatorului pentru plata chiriilor?

Proprietar zgârcit, încheie locațiunea și ia toți banii și vinde apartamentul. Dobânditorul îl tine pe chiriaș pe
gratis sau merge la proprietar și cere restituirea celor 6 luni încasate anticipat? Are dreptul ca dobânditorul sa
isi primească inapoi. Chiria reprezintă contravaloarea serviciului de folosinta a bunului. Noul dobânditor
procură folosința bunului între luna 6 și 12, nu mai este fostul proprietar, nu pot reveni fostului proprietar banii
pentru un serviciu neprestat. Fructele civile se dobândesc zi cu zi, dacă se pierde calitatea de proprietar nu mai
ai dreptul sa culegi fructe civile pentru ca nu le mai dobândești tu. Art 1815 se aplică numai pentru relația
dobanditorului cu locatarul.

Reguli pentru locuințe - imobile cu destinație de locuit.

1. Dacă contractul este pe perioada determinata, mega exceptie: chiriașul poate denunța un contract dupa
cum are chef. Proprietarul nu poate face asta decât dacă are o clauza expres prevăzută în contract -
pentru nevoi proprii/familie. Trebuie prevăzută posibilitatea și sa fie o situatie de nevoi locative proprii
- nu mai are unde sta și ma da pe mine afara ca sa stea el. Nu se poate bloca posibilitatea chiriasului
de a pleca mai devreme. Proprietarul de regula este cu o poziție economica superioara, are 2
apartamente disponibile. Chiriașul este un simplu om și nu are apartament, caută locuință. Întotdeauna
este favorizat chiriașul, iar proprietarul suportă consecințele. De aceea poate chiriașul sa plece mai
devreme.

2. Art 1826:
a. Asigurare - închiriez dar îți spun ca trebuie sa închei o poliță de asigurare, te obliga sa o faci
cu un asigurator impus de proprietar.
b. Închiriez și îți fac o lista - dacă deteriorezi patul îmi dai 100 euro, dacă deteriorezi canapeaua
îmi dai 200 euro - estimări făcute exclusiv de proprietar.

3. Art 1828 - chiriașul are un drept de preferință la închirierea subsecventă. Art 1828 se corelează cu art
1778 alin 3 - Locațiunea spațiilor pentru activitate de profesionist - cabinet avocatura, avocatul are
drept de preferință dacă vrea sa închirieze mai departe proprietarul)

Doar pentru locuințe:

- Moartea proprietarului - nu afectează contractul, vin mostenitorii și continua contractul
- Moartea chiriasului - afectează contractul, pentru ca moștenitorul din Ialomița nu are ce sa faca cu
apartamentul din București. Art 1834 - Descendenții și ascendenții care au locuit în apartament cu
chiriașul și care sunt menționați în contract drept locuind cu chiriasul - trebuie sa fie menționați și sa
locuiască împreună cu chiriasul - dacă nu sunt menționați - nu au dreptul sa beneficieze de articol.
(Conditii cumulative)
Locațiune asupra unui bun consumptibil - sticla de suc. Dacă bei substanța, nu mai este locatiune, este
împrumut de consumație. Obligația de a conserva substanța bunului - locatiune. Dacă se consumă substanța -
consumație.

Donația. Art 1011.

Contract (ambele părți) prin care se înstrăinează un drept și nu se primește nimic în schimb - intenția de a
gratifica, fără intenția de a revoca donația.

Clasificare.
- Cu titlu gratuit: doar o parte urmărește sa procure un avantaj. Este liberalitate (diminuezi definitiv
patrimoniu), nu act dezinteresat (nu diminuezi definitiv patrimoniu - comodatul).
- Unilateral, nu există interdependență
- Solemn - trebuie făcut în forma autentica.
- Translativ de proprietate.

2 piloni:
1. Intenția de a gratifica - scopul de a face bine cuiva. Dacă nu are acest scop, nu este donație. Este chiar
anulabil: îți donez telefonul ca sa nu ma asculte FBI, nu am intenția de a gratifica - sanctiune = nulitate
relativa pentru ca este lipsa cauzei specifice unui contract.

2. Irevocabilitatea (Ursuleț de catifea, ce se da, nu se mai ia.) Odată ce ți-am donat, nu am voie sa ți-l
cer înapoi. Exista exceptii: Ursuleț de miere, ce se da, se cere - când poate fi revocată donația.

Art 1015 - clauze:

a. Se referă la condiție suspensiva, dar și rezolutorie (îți donez pixul dar ți-l iau inapoi când am chef -
condiție rezolutorie / iti donez pixul dacă am chef - condiție suspensiva) Not good, nu merg.

b. Îți donez ceasul și îți impun sarcina de a îmi plăti toate datoriile în următoarele 6 luni. De ce nu e
valabilă donația? Eu as putea sa te oblig indirect sa îmi dai bunul inapoi - ceasul este 100 euro, datoriile
pot fi mult mai mari și donatorul poate cere revocare pentru neîndeplinirea sarcinii. Donatorul nu isi
poate asuma obligații în viitor care nu sunt determinate de la început - este okay dacă exista o limita
maxima prestabilita.

c. Îți donez, dar pot sa retractez. Nulă pentru se încalcă principiul irevocabilității.

d. Donez masina și îmi rezerv dreptul sa folosesc și eu masina și sa o iau când am chef. Este o revocare
mascata. Ți-am promis ca îți dau proprietatea, dar de fapt nu ți-o dau.

e. Si dacă donatorul apuca sa dispună, simpla posibilitate este apta de a duce la nulitate.

Art 1816:eu îți donez un bun și bunul poate reintra în patrimoniul donatorului. Nu ar înfrânge irevocabilitatea?
Nu, pentru ca este prevăzut expres. Când donez, o fac pentru ca te cunosc, este intuitu personae, nu ma
interesează copiii tai. Pot prevedea ca dacă tu mori, bunul sa revină la mine.
Forme donație:
- Donație indirecta: Remiterea de datorie. Îți vând ceasul și tu trebuie sa îmi dai bani, eu zic ca nu mai
trebuie sa îmi dai niciun ban. Nu apelez la donație, ci la remiterea de datorie.
- Donatia deghizata: Vânzarea cu preț fictiv - vând apartament, dar nu se plătește prețul în realitate.
- Darul manual: ai nevoie de un bun mobil care sa nu depășească 25.000 lei. Nu se pot da imobile, ci
doar mobile corporale. Se incheie prin simpla remitere - contract real. Donația este contract solemn -
doar la notar.

Pentru donații este nevoie de act evaluator, dacă are ca obiect bunuri mobile. Ex: donez vesela și tacâmuri,
facem înscris (art 1011 alin 3) unde trebuie enumerate și evaluate. Se aplica doar pentru donațiile clasice, fără
darurile manuale. Dacă vreau sa îți dau pixul gratis, ți-l pot da fără înscrisul evaluator. Dacă donez peste
25.000 lei și mergem la notar - trebuie înscrisul evaluator. Ce scop are inscrisul evaluator? Reducțiunea
liberalităților - pentru moștenitori se face inscrisul pentru a ști dacă se atinge rezerva succesorala sau nu.
Mostenitorii când afla de donație, nu au idee cat s-a dat din patrimoniu.

Promisiunea de donație.
- Se încheie în forma autentica la fel ca donația. Este singura promisiune care se face și ea în forma
autentica și nu consensual.

- Nu poate fi executată silit în natura sub forma de pronunțare a hotărârii judecătorești care sa țină loc
de donație. (Art 1014 alin 2 - promisiunea de donație nu conferă decât dreptul la daune-interese, nu se
zice de pronunțarea unei hotărâri judecătorești). Poti face bine cu forta? Nu, intenția de a gratifica - nu
se poate ca instanța sa vina și sa suplinească intenția de a gratifica, dacă donatorul nu mai vrea sa
gratifice.

Evicțiune și vicii pentru donație.

Art 1017 - dacă nu reușesc sa predau ceasul donat, îmi poți angaja răspunderea numai dacă am făcut asta cu
intenție sau numai dacă sunt în culpa grava, foarte prost. Dol = intenție directa (la asta se referă aici).
Winnie the Pooh - intenție.
Winnie the Pooh în costum - dol

Donatorul nu răspunde pentru vicii și pentru evicțiune decât în 2 situații + 1. Exceptii:

- Se răspunde pentru vicii și evictiune dacă donatorul era de rea credinta (știa de viciu/evictiune)
- Dacă donatorul și-a asumat asemenea obligație, ca va garanta pentru vicii și evictiune.
- Doar pentru evictiune: dacă evictiunea provine din fapta proprie a donatorului.

+1: Daca avem donație cu sarcina - raspundere pentru vicii și evicțiune by default, in limita sarcinii. Ex: îți
donez un bun de valoare mare (Volkswagen T-roc - 50.000 euro) și prevăd obligația sa îmi cumperi biscuiți
de 10 lei. Dacă masina are defecte, eu sunt obligat sa acopăr factura de service în limita sumei de 10 lei - cat
era sarcina. Dacă nu era cu sarcina, nu am obligația sa acopăr factura, pentru ca nu garantez pentru vicii.
Revocarea donației. - 2 situatii:
- Pentru neexecutarea sarcinii: impersonala, nu este personal legata de donator. Ex: îți dau ceasul și tu
îmi aduci paste - nu îmi aduci pastele, pot revoca și eu și succesorii mei sa introducă acțiunea în
revocarea pentru neexecutarea sarcinii. Termen introducere actiune. = 3 ani, general de prescripție.
Curge de la neexecutarea sarcinii. (Art 1027 alin 3.) Terțul in favoarea caruia a fost stipulata o sarcina,
poate cere revocarea donației? Nu, pentru ca nu este parte din contract. Donatie cu sarcina în favoarea
unui terț - îți donez o masina și trebuie sa ii dai o cola lui A. Terțul poate cere doar executarea sarcinii,
nu și revocarea donației pentru neexecutarea sarcini. Revocarea produce efecte retroactive - seamănă
cu rezolutiunea sub aspectul efectelor.

- Pentru ingratitudine: natura personală a revocării. Mostenitorii donatorului mai pot invoca revocarea
pentru ingratitudine? Este strâns legata de donator. Termen = 1 an. Donatarul se comporta aiurea -
atentează la viața/fapte penale (nu trebuie sa fie neaparat și infractiune, sa fie condamnat penal).
Recunoștință se manifesta și prin faptul ca la nevoie trebuie sa ma ajuți sa îmi dai alimente dacă am
nevoie. Limita = alimentele/intretinerea sa nu depășească valoarea bunului initial donat.

Cine poate introduce acțiunea de revocare?

Art 1024 - dacă vad ca încerci sa ma omori, din acest moment am 1 an sa cer acțiunea.
Alin 2 - donatar și mostenitorii donatarului. Fapta ingratitudinii este a donatarului, nu ii pot penaliza pe
moștenitori pentru fapta defunctului. Exceptie: Dacă s-a apucat intentarea actiunii - poate fi continuata și de
mostenitori
Alin 3 - donator și mostenitorii donatorului. Cererea de revocare nu poate fi făcută de moștenitori - regula.
Exceptie: donatorul decedează în termenul de 1an fără sa îl fi iertat pe donatar. Regula - numai donatorul face
revocare pentru ingratitudine. Exceptie: dacă donatorul a murit înainte de a apuca sa faca ceva, a fost omorât
și nu are cum sa introducă singur acțiunea, o vor introduce mostenitorii. Dacă se încearcă atentarea la viața -
dar donatorul nu a aflat niciodată - mostenitorii pot introduce acțiunea. Donatorul nu intelege sa ierte
donatarul, la un moment dat voia sa introducă acțiunea, dar nu apuca. Dacă nu l-a iertat, pot mostenitorii sa
introducă acțiunea. În toate cazurile, mostenitorii pot continua. Problema este cine poate iniția revocarea.

Termenul de introducere a actiunii este de prescripție, se poate întrerupe. Ex: vine donatarul și recunoaște ce
a făcut, (a încercat sa te omoare), a recunoscut ca exista dreptul moștenitorilor sa introducă aceasta acțiune.

Donații între soți: art 1030 - 1033

- 2 oameni care urmează sa se căsătorească si parintii fac daruri pentru căsătorie, dacă nu se căsătoresc,
darurile se returneaza

- Între soți - eminamente revocabile pe perioada căsătoriei. E frumos sa dai și sa primești inapoi într-o
căsnicie. Îți dau pixul și îl pot lua inapoi în timpul căsătoriei. Îi donez soției o masina și o pot lua inapoi
în timpul căsătoriei.

Nulitatea donatiei între soți - unul din ei era deja căsătorit, atrage și nulitatea relativa a donației făcute sotului
de rea credinta. Îți donez pixul crezând ca suntem căsătoriți dar tu ești deja căsătorită, se desface căsătoria
noastra, donația am dreptul sa o iau inapoi. Soțul de rea credinta donează - bunurile rămân, nu se dau inapoi,
vice versa nu merge.

Donații simulate - legiuitorul nu vrea ca noi sa nu avem revocabilitate între soți in timpul căsătoriei.