-

Obiectul contractelor translative de proprietate: drepturile purtnd asupra bunurile

determinate/cel puin determinabile, prezente sau viitoare (deci doar transmisiuni
cu caracter particular, nu i universale sau cu titlu universal)
Se transfer doar dreptul de proprietate, nu i alte drepturi sau obligaii personale
din patrimoniul nstrintorului cu privire la bun (afar de convenie contrar). Se
transmit ns, fr stipulaie expres, drepturile strns legate de bun, precum i
obligaiile propter rem
Vnzarea i schimbul au un caracter intuitu personae doar prin excepie. De
regul, intereseaz obiectul prestaiilor, iar nu persoana cocontractanilor.
Vnzarea drepturilor reale asupra bunurilor incorporale = cesiune
Caracterele juridice ale vnzrii
Sinalagmatic = obligaii reciproce i interdependente, fiecare avndu-i cauza n
cealalt; fiecare parte este creditor i debitor; se aplic res perit debitori; se
prezum clauza rezolutorie (1020 VCC); permite invocarea excepiei de
neexecutare; supus regulii dublului exemplar.
Consensual = simplul acord de voine asupra elementelor eseniale ale vnzrii
(lucru vndut + pre) valoreaz contract valabil; totui, actele juridice peste 250 lei
nu pot fi probate dect prin nscrisuri; excepie(indiferent de valoare): orice mij de
prob cnd exist un nceput de dovad scris / imposibilitate fizic/moral de a-i
preconstitui proba scris / nscrisul a fost distrus de partea interesat/din caz de
for major; pentru terenuri, forma autentic ad validitatem.
Oneros = prile umresc fiecare un interes patrimonial; atrage aprecierea mai
sever dect n cazul contractelor cu titlu gratuit.
Comutativ = nc de la ncheiere, prestaiile sunt determinate i evaluabile, ntre
ele existnd un anumit echilibru; prin excepie, vnzarea poate avea i un caracter
aleatoriu (se vinde o speran), cumprtorul asumndu-i obligaia de a plti un
pre forfetar, indiferent de circumstane (difer deci de vnzarea condiional,
unde, dac bunul nu ia fiin, cumprtorul nu datoreaz preul); contractul este de
asemenea aleatoriu i cnd ceea ce se vinde este doar nuda proprietate sau
uzufructul viager, deoarece reunirea tuturor elementelor dreptului de proprietate n
persoana deintorului nudei proprieti depinde de durata vieii uzufructuarului.
Translativ de proprietate
Instantaneu
Lucrul vndut
Drepturile reale sau de crean
Prin vnzare se asigur transferul unui drept real asupra unui lucru, iar nu lucrul n
sine
1

Determinat sau determinabil bunurile certe se determin prin indicarea datelor

de identificare, bunurile de gen se determin prin stabilirea speciei i cantitii
(transferul proprietii este amnat pn la individualizare); bunurile de gen
vndute n bloc / cu grmada (toate bunurile dintr-un gen anume) vor avea regimul
bunurilor individual determinate, msurarea acestora fiind necesar doar pentru
stabilirea preului; sanciunea nedeterminrii: nulitatea vnzrii.
S existe nu sunt valabile vnzrile care au ca obiect lucruri care au existat dar
sunt disprute la momentul ncheierii contractului; vnzarea unui lucru despre care
prile cred c exist dar de fapt nu a existat niciodat sau a pierit pn la
ncheierea contractului: nulitatea relativ. Pieirea trebuie s fie total, dac e
parial, cumprtorul poate alege ntre a se lsa de contract sau a cere reducerea
corespunztoare a preului. Pieire = dispariie fizic sau inutilitate conform
destinaiei sau lips drepturi care s procure utilitatea bunului. Dac vnztorul
tie c lucrul nu exist restituie preul + daune-interese (dol reticent). Vnzare de
bunuri viitoare condiional, ia natere n mod valabil la data acordului de voine
dar va prod efecte doar cnd bunul ia fiin sau intr n patrimoniul vnztorului.
n caz contrar, contractul valabil format va fi caduc.
S fie n circuitul civil clauza de inalienabilitate trebuie instituit printr-un act
translativ de proprietate, iar nu printr-o declaraie unilateral a proprietarului
bunului. Clauza d natere unei indisponibilizri reale, bunul nemaiputnd fi
urmrit de creditori sau ipotecat. Sanciunea nerespectrii clauzei de
inalienabilitate: nulitatea relativ a actului care o ncalc, la cererea celui n
interesul cruia a fost stipulat clauza, cu condiia ca actul din care s-a nscut s
fie opozabil terilor n condiiile legii.
S aparin vnztorului n NCC, nstrinarea unui bun indiviz de 1 coproprietar
fr acordul celorlali, sanciune inopozabilitatea (art. 642)
Preul

Obiect al obligaiei cumprtorului + cauz a obligaiei vnztorului

Nu trebuie stabilit i modalitatea de plat
Nu este permis stabilirea sau ajustarea preului pe cale judectoreasc
Lipsa preului atrage nulitatea relativ
S fie stabilit n bani: se interzice plata preului n alt valut dect leul, iar nu
stipularea acestuia n contract; prestaia cumprtorului poate fi stabilit parte n
bani, parte ntr-o alt prestaie, cu condiia ca prestaia s fie doar accesorie; preul
odat stabilit n bani, este indiferent modalitatea plii efective a acestuia.

S fie determinat sau determinabil cheltuielile vnzrii nu constituie un element

al preului (sunt puse supletiv n sarcina cumprtorului); sanciunea
nedeterminrii preului: nulitatea relativ
S fie real i serios donaia deghizat (disimularea total a preului): valabil, nu
se cere forma autentic, dar se cere animus donandi; este nul donaia deghizat
fcut ntre soi n timpul cstoriei; disimularea parial a preului, n pp nul
absolut pentru fraud la lege; dac nu se urmrete eludarea legii, simulaie
valabil. pre derizoriu = nu poate fi o cauz suficient a obligaiei vnztorului
(att de disproporionat nct se poate considera c nu exist); pre lezionar =
este o cauz suficient dar exist un anumit dezechilibru ntre prestaii n favoarea
cumprtorului. n VCC, nereglementat leziunea dar sancionat pretorian cu
nulitatea relativ pentru cauz imoral...(DC)
Formarea vnzrii
Vnztorul

Act de dispoziie capacitate deplin de exerciiu (majorii nepui sub interdicie i

minorii care se cstoresc) sau, n cazul minorilor i interziilor, cu acordul
reprezentanilor legali i al instanei de tutel.
Preempiunea subzist doar n cazul vnzrii proprietii unui bun (fie i numai a
nudei proprieti) care nu are caracter intuitu personae. Ea nu se aplic:
nstrinrilor intuitu personae(donaie, ntreinere, aport n societate), schimbului,
restituirilor subsecvente rezoluiunii sau anulrii unei convenii translative de
proprietate
Dreptul de preempiune are un caracter de ordine public, nu se poate renuna la el
anticipat
Sanciunile nerespectrii dreptului de preempiune: nulitatea relativ a actului de
nstrinare ncheiat cu nesocotirea preempiuni; subrogarea titularului dreptului de
preempiune n drepturile cumprtorului cu plata ctre cumprtor a
echivalentului preului; nulitatea absolut.
Sanciunea nerespectrii clauzei de agrement: inopozabilitatea vnzrii fa de
beneficiarul clauzei
Eroarea
Substanta obiectului contractului = ceea ce partile au convenit ca este essential pt
fiecare dintre ele intr-un contract si deci asteptat de la cealalta in urma executarii
obligatiilor asumate
3

Conditiile erorii:
1) sa fie determinanta
Calitatile secundare ale lucrului nu pot constitui motiv de anulare decat daca a. Au
fost determinante, b. Au fost convenite cu cealalta parte
Q: cumparatorul crede ferm ca opera este autentica dar ulterior se naste o indoiala
cu privire la autenticitate. A: vanzarea este anulabila. Q: vanzatorul crede ca
obiectul de arta nu este autentic iar ulterior se ridica o indoiala care face opera sa
poata fi atribuita unui maestru cunoscut. A:vanzarea este anulabila.
In principiu, eroarea asupra motivului (mobilului) avut in vedere de 1 din parti la
incheierea contractului nu constituie motiv de anulare. Partile pot insa include in
campul contractual esentializandu-l prin stipulatie expresa.
Eroarea asupra cauzei, sanctionata cu anularea contractului pe temeiul erorii
asupra substantei
Eroarea poate sa poarte si asupra propriei prestatii? DA.
Eroarea de drept poate constitui viciu de consimtamant daca este determinanta.
(cica ar fi un motiv de anulare de sine statator, nu eroare asupra
substantei/persoanei)
Regula: eroarea asupra valorii este, in principiu, indiferenta. Totusi, atunci cand
echitatea o cere, ea justifica anularea procedandu-se la o interpretare extensiva a
erorii asupra substantei.
2) sa poarte asupra unei calitati convenite, fiind cunoscuta de ambele parti
Cocontractantul este necesare sa stie sau sa fi trebuit sa stie ca erransul atribuie o
calitate lucrului si ca aceasta este esentiala pentru el
ceea ce este comun nu este eroarea, ci intentia partilor de a considera o asemenea
calitate a lucrului ca substantiala
3) eroarea sa fie scuzabila? Eroarea chiar nescuzabila poate duce totusi la
anularea contractului. A pretinde ca pentru anularea actului eroarea sa fie
scuzabila, adica neculpabila, inseamna a adauga o conditie pe care legea nu o
impune. Aceasta nu inseamna ca erransul culpabil nu va putea raspunde pentru
provocarea prejudiciilor; tocmai de aceea, va fi prudent in a promova o actiune in
anulare.
Sarcina probei erorii revine celui care pretinde ca i-a fost viciat consimtamantul.
El trebuie sa dovedeasca: 1. Ca a fost in eroare la data incheierii contractului si 2.
Ca eroarea a fost substantiala si determinanta pentru el.
Desi momentul de referinta este acela al incheierii contractului, proba erorii poate
rezulta si din elemente ulterioare
4

Orice mijloc de proba

Sanctionarea erorii: nulitatea relativa invocata de errans sau succesori
universali/cu titlu universal
Anularea pentru eroare nu este conditionata de cauzarea vreunui prejudiciu
Cel prejudiciat poate cere doar repararea daunei suferit pe temei delictual, fara a
solicita si anularea contractului.
Prejudiciul nascut in legatura cu formarea nevalabila a unui contract tine de
raspunderea delictuala
Daca chiar erransul este vinovat, el va putea cere anularea insa cocontractantul va
putea cere obligarea la repararea prejudiciului. Daca cocontractantul erransului
este vinovat de
o 1. Dol, contractul va putea fi anulat fie pentru dol fie pentru eroare asupra
substantei, la alegerea erransului
o 2. Doar o simpla neglijenta (fara intentie) contractul va fi anulat pentru
eroare asupra substantei
1 + 2 : cocontractantul erransului va fi tinut pe temei delictual la repararea
prejudiciului
Eroarea asupra substantei tine de formarea valabila a contractului, pe cand
predarea conforma, garantia pt vicii ascunse si pt evictiune tin de executarea
contractului
Daca aceeasi imprejurare constituie si eroare asupra substantei si predare
neconforma, reclamantul are alegere intre cele 2
Daca eroarea poarta asupra unor deficiente de calitate care fac lucrul impropriu
uzului caruia i-a fost destinat, este vorba si de un viciu ascuns. In dreptul francez
se admite ca un viciu ascuns poate fi in acelasi timp si o eroare asupra substantei.
Cumparatorul are (?) dreptul de a opta intre cele 2 actiuni.
Daca aceeasi imprejurare constituie si evictiune si eroare asupra substantei,
cumparator are alegere. Va merge insa pe garantia pt evictiune pt ca despagubirile
la care este indreptatit sunt mai extinse.
De regula, eroarea asupra persoanei cocontractantului este indiferenta, ea
constituie motiv de anulare numai prin exceptie, in cazul contractelor intuitu
personae.
Caracterul intuitu personae este, de regula, absent in cazul contractelor oneroase.
De altfel, in cazul vanzarii, este de principiu indiferent de la cine se
cumpara/vinde.
Eroarea asupra persoanei poate sa poarte si asupra calitatilor unei terte persoane
(garant).
5

Dolul
Orice mijloc neonest utilizat de 1 dintre parti si care este determinant pt smulgerea
consimtamantului celeilalte parti la incheierea contractului
Eroare provocata
Ambivalenta dolului: delict civil + viciu de consimtamant
Dovedindu-se dolul, reclamantul este dispensat de obl de a face dovada ca eroarea
indusa de acesta poarta asupra unei calitati substantiale a obiectului contractului
Sanctiunea intervine indiferent de natura erorii, chiar daca poarta doar asupra
valorii sau simplelor motive
A) Faptul delictual neloial care este dolul:
o Elementul material manevre, minciuni (de o anumita gravitate), reticenta
(obl de loialitate si buna-credinta, generala de informare, a caror incalcare
duce la dol prin reticenta, trebuie privite limitat, caci lucrul vandut trb sa
constituie o preocupare pt ambele parti)
o Elementul intentional intentia de a insela (la dolul prin reticenta opereaza
o prezumtie din constatarea ca cocontractantul reticent a cunoscut info pe
care a ascuns-o si ca elementul respectiv a fost determinant pt
consimtamantul celeilalte parti)
o Dolul trb sa provina de la un contractant (VCC)
Prin exceptie, in cazul contractelor sinalagmatice, dolul comis de un
3 va putea fi considerat ca apartinand cocontractantului daca
contractantul poate fi considerat complicele tertului ori tertul e
reprezentant/prepus al contractantului. Oricum, dolul provenind de la
tert poate fi sanctionat cu anularea pe temeiul erorii asupra
substantei (daca sunt indeplinite conditiile) si tertul poate fi tinut pe
temei delictual la repararea prejudiciului.
B) Inducerea in eroare a cocontractantului
Eroarea determinanta
Orice eroare, chiar si numai asupra valorii sau motivelor, cu conditia ca aceasta sa
fi fost determinanta pt darea consimtamantului
Si dolul se apreciaza in concreto
Desigur ca victima dolului poate sa ceara doar daune interese pe temei delictual
fara sa ceara anularea contractului
Dolul poate fi dovedit prin orice mij de proba de partea care il alega
Proba dolului include si proba erorii

Fiind si un fapt ilicit cauzator de prejudicii, dolul poate fi sanctionat atat cu

anularea cat si cu daune interese pe temei delictual
Violenta
O amenintare care insufla unei persoane o temere careia nu-i poate rezista, fiind
astfel constransa sa contracteze
Ambivalenta violentei: delict civil + viciu de consimtamant
A) Ca delict civil, violenta presupune amenintarea cu un rau :
a) Continutul amenintarii. Raul poate tinti persoana, averea, persoanele apropiate
ale victimei violentei. Simpla vulnerabilitate psihologica si starea de
influentabilitate nu sunt suficiente, trb sa se dovedeasca actiuni de amenintare.
b) Caracterul injust al amenintarii. Chiar daca exista un drept legitim dar 1.
Mijloacele intrebuintate pt realizarea acestuia sunt nelegitime sau 2. Care este
deturnat prin urmarirea unui scop nelegitim, amenintarea care rezulta este
constitutiva de violenta.
c) Provenienta amenintarii. Nu numai de la cocontractant ci si de la un tert.
Incheierea contractului in stare de necesitate? Da, dar e necesar ca pt
reclamant contractul sa prezinte un caracter dezavantajos care sa rezulte din
exploatarea injusta a situatiei de catre cealalta parte, starea de constrangere
neputand fi dedusa direct din starea de necesitate.
B) Incheierea contractului datorita temerii insuflate prin amenintare
Amenintarea trb sa aiba un caracter determinant
rau considerabil si prezent
Autorul amenintarii poate fi obligat la daune interese daca victima dovedeste un
prejudiciu. Daunele interese pot fi cerut atat impreuna cat si separat de actiunea in
anulare. Si termenul de prescriptie a actiunii in daune interese curge tot de la data
incetarii violentei
Vanzarea pe gustate
In cazul bunurilor care cf obiceiului se gusta inaintea cumpararii, consimtamantul
cumparatorului nu se considera dat decat dupa ce acesta verifica produsul si
declara ca ii convine, moment pana la care vanzarea nu exista.
Vanzarea nu ia nastere decat in momentul in care cumparatorul declara ca ii
convine bunul.
Dreptul de a refuza este, in principiu, discretionar (exc. in materie comerciala
unde, daca marfa corespunde standardelor pietei, refuzul poate fi sanctionat pe
temeiul abuzului de drept)
7

Vanzarea pe incercate
Acordul de vointe cu privire la incheierea vanzarii este dat de la bun inceput, dar
ea nu devine definitiva decat dupa ce cumparatorul incearca bunul si constata ca
corespunde celor convenite cu vanzatorul. Contractul nu mai depinde de
subiectivismul discretionar al cumparatorului (ca la vanzarea pe gustate) ci de
faptul daca bunul corespunde obiectiv celor convenite.
Vanzare sub conditie suspensiva, vanzatorul ramane proprietar, lucrul ramane in
rizico-pericolul sau.
Cand termenul de incercare expira fara ca dobanditorul sa spuna daca ii convine
sau nu, se prezuma ca ii convine si vanzarea e incheiata.
Vanzarea cu clauza de rascumparare: desfiintarea vanzarii initiale, reluarea
lucrului instrainat, restituirea pretului + cheltuielilor vanzarii + echivalentul
sporului de valoare rezultat din cheltuielile utile facute de cumparator cu bunul
intre timp
Clauza de dezicere = prevederea contractuala (asupra careia au convenit asadar
ambele parti) care da dreptul la desfiintarea unilaterala a unui contract valabil intrun anumit termen, de regula, contra platii unei indemnizatii numite dezicere dar
valabilitatea clauzei de dezicere nu este afectata daca nu se stipuleaza o astfel de
indemnizatie, ea putand fi si gratuita.
Posibilitatea denuntarii unilaterale deriva din vointa ambelor parti
Arvuna cu rol confirmatoriu semn al incheierii contractului (dreptul comun)
Arvuna cu rol de dezicere - permite partii in favoarea careia dezicerea a fost
stipulata sa denunte unilateral contractul, arvuna fiind pretul acestei deziceri
Arvuna = clauza contractuala accesorie prin care o parte remite celeilalte la data
incheierii contractului un bun (de regula, bani) ca garantie a indeplinirii
obligatiilor asumate
Arvuna cu rol confirmatoriu joaca rol de clauza penala estimare conventionala
anticipata a prejudiciului decurgand din neexecutarea contractului. Are menirea
de a constitui o executare prin echivalent a contractului neexecutate in natura,
daunele interese fiind echivalente arvunei sau dublului acesteia, prejudiciul
nemaitrebuind sa fie dovedit, este prestabilit conventional. Aceasta clauza penala
devine insa activa doar daca partea care nu este in culpa nu opteaza mai bine pt
executarea silita in natura a vanzarii
In cazul arvunei cu rol de dezicere, nu se mai poate cere executarea silita
Spre deosebire de dezicerea obisnuita, arvuna cu rol de dezicere trebuie platita la
data incheierii contractului, nu doar la data denuntarii unilaterale.
8

Prin exercitarea dezicerii, contractul este desfiintat cu efecte retro (afara daca
partile nu prevad ca produce efecte numai pt viitor)
Termenul de dezicere odata expirat, contractul este definitiv format
In lipsa de stipulatie, executarea de bunavoie a tuturor obligatiilor de catre
beneficiarul clauzei de dezicere echivaleaza cu renuntarea tacita la exercitarea
dreptului de dezicere
Dreptul de dezicere este, in pp, discretionar, insa poate fi cenzurat de instanta daca
se dovedeste ca a fost exercitat abuziv, cu rea-credinta.
Instrainarea constructiei impreuna cu folosinta terenului de sub ea impune forma
autentica ad validitatem? NU, forma este ceruta doar pentru realizarea publicitatii
imobiliare cf lg 7/96.
orice clauza indoielnica se interpreteaza in contra vanzatorului
in cazul bunurilor de gen, vanzarea e valabil formata inca de la data acordului de
vointe si produce efecte, numai transferul proprietatii fiind amanat pana la
individualizare
daca vanzarea are ca obiect o cota-parte dintr-un gen limitat pt un pret ferm,
vanzarea este in bloc, intre vanzator si cumparator luand nastere o stare de
proprietate indiviza
in cazul bunurilor viitoare, cumparatorul va dobandi proprietate la terminarea
bunului, nu pe masura confectionarii lui si nici la predare (la cele de gen, pe langa
sa fie finalizate, trebuie si individualizate)
vanzarea cu obiect alternativ: transferul prop se produce in momentul alegerii de
catre cumparator
daca transferul proprietatii s-a facut sub conditie suspensiva, lucrul vandut piere
pendente conditionae si apoi conditia se indeplineste, riscul pieirii fortuite este
suportat de cel care e proprietar la momentul respectiv (cf res perit domino),
cumparatorul care era proprietar sub conditie suspensiva nemaiputand deveni
niciodata proprietar pur si simplu intrucat vanzarea devine caduca, indeplinirea
ulterioara a conditiei nemai putand genera niciun efect.
Obligatiile vanzatorului

Obligatia de PREDARE
la domiciliul vanzatorului sau la locul unde lucrul vandut se afla la data incheierii
contractului

cheltuielile predarii sarcina vanzatorului; cheltuielile preluarii sarcina

cumparatorului
conformitate materiala = identitatea lucrului cu cel din contract; cantitate; calitate.
Lucrul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul vanzarii (deci
vanzatorul este tinut sa conserve lucrul pana la predare)
Daca conformitatea calitativa nu e specificata in contract, se cere o calitate corecta
in raport cu destinatia normala a bunului
Predare neconforma vs vicii ascunse in cazul viciilor ascunse e vorba de
defectiuni, anomalii care isi au sursa in chiar bunul vandut si care il fac impropriu
utilizarii cf destinatiei oricine ar fi cumparatorul, pe cand in cazul predarii
neconforme ceea ce e reprosabil juridic nu e ca lucrul are defectiuni ci ca, fara a fi
defect, este impropriu de a fi folosit de un anume cumparator pt destinatia avuta
in vedere de parti la incheierea contractului
conformitatea functionala = lucrul sa fie apt a corespunde destinatiei pt care a
fost achizitionat.
Din momentul acordului de vointe, toate fructele sunt ale cumparatorului
Exceptii de la regula cf careia dr si obligatiile personale ale vanzatorului nascute
anterior perfectarii vanzarii nu se transmit la cumparator:
o Cumparatorul e obligat sa respecte locatiunea
o Obligatiile reale propter rem
o Clauza de neconcurenta
o Vanzari succesive. Actiunile ultimului cumparator contra vanzatorului
initial
Predarea trebuie sa se faca la locul unde se afla lucrul vandut in timpul vanzarii
In pp, obl de predare e scadenta de indata ce proprietatea s-a transferat
Nu e necesara punerea in intarziere a vanzatorului (obl e de a nu face)
Predarea trebuie facuta intr-un termen rezonabil
Daca s-a prevazut un termen pt predare iar acesta e scadent, vanzatorul poate
refuza predarea cand cumparatorul nu plateste pretul (exc de neexecutare drept
de retentie)
Proba executarii obl de predare este in sarcina vanzatorului. Insa odata probata
predarea, dovada ca aceasta a fost neconforma revine cumparatorului care trebuie
doar sa dovedeasca ca i s-a predat un lucru neconform, culpa vanzatorului fiind
prezumata (obl de rezultat), acesta din urma neputandu-se elibera de raspundere
decat dovedind o cauza straina sau ca deficientele nu existau la momentul predarii.
Receptia fara rezerve acopera numai deficientele observabile la momentul predarii
la un examen superficial
10

Este esential ca neconformitatea sa fie constatata in conditii de opozabilitate fata

de vanzator, altfel cumparatorul nu poate face proba ei.
Constatarea neconformitatii trb facuta in interiorul termenului in care poate fi
invocata predarea neconforma
Termenul in care poate fi invocata predarea neconforma: termen scurt, de la caz la
caz (bunuri simple, de indata ce s-au predat; bunuri complexe, dupa un anumit
timp). Dupa verificarea lucrului si formularea obiectiunilor, cumparatorul are la
dispozitie termenul general de prescriptie pt a solicita pe cale de actiune, concursul
instantei pt aplicarea sanctiunilor specifice.
Cumparatorul poate refuza plata pana la momentul cand vanzatorul isi va indeplini
obl de predare cf contractului (neconformitatea trebuie sa fie insa de o suficienta
gravitate pt a justifica neplata pretului)
Remedii pt predarea neconforma:
o Exceptia de neexecutare
o Executarea silita in natura (bun individual determinat predare, eventual
amenzi civile pt intarziere; bun individual determinat cu deficiente calitate
remediere de catre vanzator sau pe cheltuiala lui; bunuri de gen predare,
eventual amenzi civile pt intarziere, executare coactiva; predare insuficienta
cantitativ a unor bunuri de gen predarea cantitatii lipsa sau a cumpararii
coactive a acesteia)
o Rezolutiunea (judiciara sa fie suficient de grav, instanta poate acorda
termen de gratie, nu e conditionata de dovedirea vreunui prejudiciu,
apartine si dobanditorului subsecvent; conventionala pact comisoriu care
opereaza de drept fara interventia instantei si fara notificare, pactul
comisoriu trb exercitat cu b-c, chiar daca exista pact comisoriu
cumparatorul poate opta pt executarea silita; unilaterala CVIM, declaratia
de rezolutiune trb facuta neechivoc si in termen scurt
o Obligarea vanzatorului la daune interese / reducerea pretului (daca
cumparatorul probeaza un prejudiciu decurgand din predarea neconforma
vanzatorul poate fi obligat la daune interese; reducerea pretului = fixarea
de catre judecator a unei indemnizatii de dezdaunare a cumparatorului care
se compenseaza partial cu pretul initial, rezultatul final fiind similar unei
reduceri a pretului; cumparatorul are dreptul la daune interese si daca cere
executarea silita, cu conditia dovedirii predarii neconforme si a
prejudiciului astfel nascut, daca a putut fi previzibil la data incheierii
contractului, exc. dol)

11

Vanzatorul este exonerat de raspunderea pt predarea neconforma daca dovedeste

ca neexecutarea se datoreaza:
o Unei cauze straine
o Fortei majore
o Faptei cumparatorului
Garantia pentru EVICTIUNE

Fiind garantie si nu raspundere, vanzatorul nu e exonerat nici daca demonstreaza

forta majora
Evictiune = tulburari de drept (de la 3/vanzator; dr reale dar si de creanta
opozabile cumparatorului) chiar fara proces, sau tulburari de fapt (doar de la
vanzator)
Garantia e datorata de vanzator si succesori sai universali si cu titlu universal
Vanzari succesive: cumparatorul final poate actiona pe oricare dintre vanzatori pt
garantie pt evictiune in temeiul unei actiuni directe.
Garantia pt fapta personala a vanzatorului e perpetua, nu se stinge prin prescriptie
Vanzarea a doua oara a lucrului unui tert care este preferat tulburare de fapt
Orice fapta a vanzatorului, inclusiv delictuala, poate activa garantia pt evictiune pt
fapta proprie
Nu e neaparat sa fie stipulata o clauza de neconcurenta
Tulburare de drept de catre vanzator: acesta nu va putea niciodata sa-si valorifice
un asemenea drept chiar daca ar fi titular pe bune, caci actiunea ar fi respinsa din
start ca inadmisibila pe exceptia cine datoreaza garantia nu poate evinge, exceptie
imprescriptibila.
Nu se poate invoca garantia impotriva statului
Conditiile garantiei pt fapta tertilor:
o Sa existe evictiune sau risc de evictiune (evictiune propriu-zisa;
totala/partiala; oricat de mica, da nastere la evictiune; evictiunea propriuzisa presupune o tulburare actuala a cumparatorului = contestare efectiva a
drepturilor sale de catre tert; daca e doar o temere, poate doar suspenda
plata pretului inca neplatit; sarcini nedeclarate drepturi reale, altele decat
cel de proprietate care greveaza lucrul vandut, cat si drepturi personale
atasate lucrului; evictiunea propriu-zisa tulbura proprietatea, sarcinile
tulbura folosinta, de aceea in cazul sarcinilor e suficienta relevarea sarcinii
pt activarea garantiei, nu se cere in plus ca 3 sa actioneze contra
cumparatorului; vanzatorul trebuie sa dovedeasca ca la data incheierii
12

contractului cumparatorul cunostea existenta sarcinii; servitutile aparente

nu trebuie declarate, se pot observa; servitutile neaparente, chiar indeplinite
formele de publicitate imobiliara, trebuie aduse la cunostinta
cumparatorului de catre vanzator
o Originea evictiunii sa fie anterioara vanzarii (la sarcini e simplu, ele
existau la data vanzarii; inceputul anterior vanzarii al uzucapiunii unui 3
poate fi asimilata unei sarcini ce trb declarata, garantia urmand sa
functioneaze; este indiferenta buna-credinta, lipsa culpei, ignoranta
vanzatorului)
o Cumparatorul sa fi ignorat chiar culpabil existenta cauzei de
evictiune sau sa nu fi cumparat pe riscul sau (in cazul evictiunii propriuzise, cumparatorul beneficiaza de o prezumtie in acest sens, iar in cazul
sarcinilor neaparente, vanzatorul este legal obligat la informare; daca
servitutea e aparenta, cumparatorul e prezumat absolut ca o cunoaste; daca
cumparatorul s-a judecat pana la ultima instanta cu evingatorul fara sa
cheme in paza pe vanzator si a fost condamnat, vanzatorul nu mai raspunde
de evictiune, de va proba ca erau mijloace sa castige judecata; situatii in
care, desi cumparatorul cunoaste cauza de evictiune la data incheierii
contractului, garantia functioneaza: 1) s-a stipulat o clauza de negarantie in
favoarea vanzatorului (in cele 2 cazuri, vanzarea devine aleatorie, exclude
cu totul garantia); 2) cumparatorul dobandeste bunul pe riscul sau chiar
daca nu cunoaste la data incheierii vanzarii existenta unui risc anume de
evictiune; daca nu exista clauza de negarantie dar cumparatorul cunoaste
cauza de evictiune atunci garantia functioneaza dar are dreptul doar la o
despagubire limitata restituirea pretului)
Daca e actionat de 3 care pretinde a fi titularul unui drept asupra lucrului,
cumparatorul poate formula cerere de chemare in garantie a vanzatorului. Interes
dublu: sa-l apere cu toate mijloacele, daca totusi 3 castiga, sa suporte vanzatorul
consecintele evictiunii
Daca nu cheama in garantie pe vanzator si 3 castiga, cumparatorul nu se mai
bucura de garantie daca vanzatorul dovedeste ca ar fi castigat procesul cu 3
Remedii in caz de evictiune totala(contractul se rezolutioneaza cu efecte retro):
o Restituirea pretului (integral, chiar daca bunul a suferit o diminuare
valorica intre timp, indiferent de cauza; daca cumparatorul a profitat din
diminuarea valorii, suma de restituit se reduce cu echivalentul acestui
profit)

13

o Echivalentul fructelor restituite evingatorului (restituie evingatorului

doar cand e de r-c, adica fructele culese dupa ce a aflat ca bunul apartine
altuia)
o Cheltuieli de judecata ocazionate de evictiune
o Daune interese si cheltuielile vanzarii (plata echivalentului sporului
lucrului, spor realizat intre vanzare si evictiune; reparatie acopera si plusvaloarea neprevazuta!! la data incheierii vanzarii; cheltuielile facute de
cumparatoru cu repararea/ameliorarea bunului in masura in care sunt utile
si necesare, trebuie restituite fie de vanzator, fie de evingator. Daca
vanzatorul a fost insa de r-c la incheierea vanzarii, rezulta dol, va datora si
echivalentul cheltuielilor voluptorii)
Remedii in caz de evictiune partiala:
o Rezolutiunea (evictiunea partiala sa fie suficient de grava)
Restituirea pretului
Echivalentul fructelor restituite evingatorului
Chelt de judecata
Daune interese
o Doar despagubirea cumparatorului (evictiunea partiala nu e suficient de
grava pt a justifica rezolutiunea sau daca, desi suficient de grava,
cumparatorul alege mentinerea contractului; despagubirile vor fi
proportionale cu valoarea bunului la momentul evictiunii, iar nu cu
pretul vanzarii; daune interese, restituirea fructelor restituite
evingatorului, chelt de judecata, cota-parte corespunzatoare evictiunii din
cheltuielile vanzarii)
Partile pot extinde, limita, inlatura garantia
Garantia pentru VICII ASCUNSE

Deficiente, lipsuri, neajunsuri care fac lucrul impropriu utilizarii cf destinatiei sale
sau asteptarilor cumparatorului
Asigura cumparatorului repararea prejudiciilor decurgand din deficientele legate
de utilitatea practica a lucrului vandut
Asupra vanzatorului apasa deci o obligatie de rezultat sa dea un lucru in buna
stare de functionare, apt sa fie folosit cf destinatiei sale
Nu intereseaza culpa vanzatorului (daca vanzatorul a stiut de vicii la data vanzarii,
raspunderea sa va fi mai extinsa)

14

Vanzatorul nu se poate prevala de neplata integrala a pretului pt a se sustrage

garantiei
- Functioneaza in orice fel de vanzare, chiar si intr-o promisiune de vanzare
- Nu functioneaza in cazul vanzarilor silite si al vanzarilor aleatorii (E: vanzatorul e
de rea-credinta, cunoscand existenta viciului)
Conditiile de fond ale garantiei
a) Existenta unui viciu
- Bunul e total impropriu utilizarii cf destinatiei normale
- Utilitate diminuata
- Aprecierea se face in abstracto (E: partile au avut in mod special in vedere o
anumita calitate)
- Viciul trebuie sa fie inerent lucrului = impropriu utilizarii din motive ce tin chiar
de el, iar nu de elemente exterioare
b) Viciul sa fie ascuns
- Vanzatorul nu raspunde pt viciile aparente de care cumparatorul a putut singur sa
se convinga
1) Deficientele sa nu fie vizibile
- La data incheierii contractului si sa ramana asa pana la data receptiei. Daca viciul
devine observabil pana la receptie iar cumparatorul nu refuza primirea lucrului, el
nu mai poate reclama ulterior acest lucru, viciul devenind aparent.
o Cazul cumparatorului profan
Viciul e ascuns daca nu poate fi decelat in urma unei examinari
normale, dupa resursele acestuia (apreciere in concreto) si dupa un
comportament fara repros al unei persoane dotata cu asemenea
resurse (apreciere in abstracto), fara a fi obligat sa apeleze la
specialist
Daca viciul nu poate fi decelat pt ca la data vanzarii nu subzistau
conditiile speciale in care acesta se manifesta, viciul e ascuns
Exista deficiente care nu pot fi decelate decat dupa un anumit timp
de utilizare a lucrului
o Cazul cumparatorului profesionist
Daca vanzarea e in domeniul sau de competenta, aptitudinea de a
decela viciul se face dupa criterii abstracte, la nivelul unui
profesionist fara repros. Nu poate fi invocata insuficienta
cunostintelor de specialitate. Exista o prezumtie simpla de
cunoastere a viciilor. Prezumtia poate fi rasturnata dovedindu-se ca
Viciul a fost ascuns de vanzator prin mijloace dolosive
15

 Viciul era indecelabil

Daca un cumparator profan verifica bunul printr-un profesionist, se
aplica regulile de la profesionisti
2) Deficientele sa nu fie cunoscute de cumparator
- La data vanzarii, cumparatorul sa nu stie de vicii sau de intinderea lor
- Revine vanzatorului sarcina de a proba ca acesta a fost cunoscut de cumparator la
data vanzarii
c) Viciul sa prezinte o anumita gravitate
- Daca consecintele viciului sunt minore sau lucrul poate fi reparat cu usurinta,
garantia nu functioneaza
- Chestiune de fapt
d) Viciul sa fie anterior sau contemporan vanzarii
- E suficient ca viciul sa existe doar in germene anterior vanzarii, nefiind necesar sa
se manifeste in toata amploarea sa
- Sarcina probei anterioritatii viciului revine cumparatorului
Conditiile actiunii in garantia pt vicii ascunse
-

Actiunea se prescrie in 6 luni daca viciile nu au fost ascunse cu viclenie, 3 ani in

caz contrar. Termenul incepe sa curga de la
o Data descoperirii viciilor
o Insa nu mai tarziu de 1 an de la predare
Daca o alta lege sau conventia partilor stabilesc un alt termen de garantie pt vicii
ascunse, s-a decis ca termenul de prescriptie ramane acelasi si ca incepe sa curga
de la data descoperirii lor in interiorul termenului derogatoriu.
Termenele de prescriptie pt vanzatorul intermediar nu curg de la data descoperirii
viciilor de catre cumparatorul final ci doar de la data cand dobanditorul
subsecvent l-a actionat in judecata
Ultimul dobanditor poate actiona pe cel de la care a cumparat. Acesta din urma,
daca viciul e anterior vanzarii prin care el a dobandit de la vanzatorul anterior, il
poate chema in garantie pe acesta neconvenabil. In Franta, s-a recunoscut
subdobanditorului un drept direct de natura contractuala atat contra vanzatorului
originar cat si contra fiecaruia dintre vanzatorii succesivi intermediari (explicatie
drepturile si actiunile atasate lucrului se transmit odata cu lucrul)
Actiunea directa poate fi exercitata de subdobanditor numai in conditiile in care
putea fi exercitata de primul cumparator contra vanzatorului originar

16

Prin instrainarea proprietatii lucrului, vanzatorul intermediar nu pierde dreptul la

actiunea in garantia pt vicii ascunse contra vanzatorului initial daca justifica un
interes in acest sens
In dreptul nostru NU SE RECUNOASTE O ASTFEL DE ACTIUNE DIRECTA
EFECTELE garantiei pt vicii ascunse

R: Cumparatorul poate opta liber (e indiferenta gravitatea viciilor!)

o Fie rezolutiunea vanzarii (restituirea prestatiilor) actiunea redhibitorie
o Fie mentinerea vanzarii, cu reducerea corespunzatoare a pretului actiunea
estimatorie
E: cumparatorul nu poate exercita decat una sau alta din cele 2 actiuni
o Bunul nu se mai afla in patrimoniul cumparatorului si deci nu se mai poate
restitui doar actiunea estimatorie (E: bunul piere din cauza viciului
ascuns)
Daca vanzatorul, la cererea cumparatorului, repara bunul sau il inlocuieste,
cumparatorul nu mai poate cere rezolutiunea
Cumparatorul, daca are interesul, poate cere
o Fie numai daune-interese (fara rezolutiune)
o Fie inlocuirea bunului afectat de vicii (daca e posibil) ori repararea lui, daca
cheltuielile cu reparatiile nu ar fi exorbitante
a) Actiunea redhibitorie
In esenta, o actiune in rezolutiune dar care nu tine cont de culpa vanzatorului,
buna sau reaua credinta a acestuia fiind indiferenta. Vanzatorul de buna-credinta
va fi obligat doar la restituirea pretului incasat si a cheltuielilor facute de
cumparator cu ocazia vanzarii, pe cand vanzatorul de rea-credinta datoreaza in
plus si dobanzile aferente pretului achitat incepand cu data platii si pana la
restituirea integrala -.
Vanzatorul de buna-credinta e obligat la restituirea pretului si a chelt vanzarii
chiar daca cumparatorul nu-i poate restitui lucrul vandut, deoarece a pierit
datorita viciilor ascunse
Daca pieire lucrului vandut se datoreaza unui caz fortuit care nu e imputabil
cumparatorului si nici nu izvoraste din vicii ascunse res perit domino!
Cumparatorul nu va putea obtine rezolutiunea si restituirile subsecvente
Vanzatorul de rea-credinta, pe langa restituirea pretului si chelt vanzarii, va fi
obligat si la daune-interese, fiind tinut sa raspunda pt prejudiciile cauzate
cumparatorului de vicii.
17

b) Actiunea estimatorie
Permite cumparatorului sa mentina vanzarea si sa pastreze lucrul, dar cu o
reducere a pretului.
Reducerea va fi stabilita de instanta, avand in vedere pierderea de valoare datorata
viciilor
Reducerea pretului nu se confunda cu cheltuielile necesare pt repararea viciilor!
Reducerea pretului nu poate duce la restituirea lui integrala!
Reducerea pretului (consecinta a garantiei) nu exclude posibilitatea de a cere si
daune-interese (nu au legatura cu pretul vanzarii) daca vanzatorul a fost de reacredinta
Reducerea pretului proportional cu gravitatea viciului ascuns poate fi obtinuta de
cumparator chiar daca lucrul vandut a pierit fortuit (dar nu din cauza viciilor), dat
fiind ca admiterea actiunii estimatorii nu implica restituirea lucrului
c) Dreptul cumparatorului la daune-interese
Doar de la vanzatorul de rea-credinta
Presupune dovada
o Existentei unui prejudiciu
o A legaturii de cauzalitate dintre prejudiciu si vicii
Daunele-interese pot fi cerute
o Fie in cadrul actiunii redhibitorii
o Fie in cadrul actiunii estimatorii
o Fie independent de oricare dintre cele 2
Prejudiciul trebuie reparat integral, intinderea daunelor-interese neputand fi
limitata la nivelul pretului platit, cumparatorul fiind chiar in drept sa ceara daca
vrea rezolutiunea + restituirea pretului + daune-interese, cumulat.
R: revine cumparatorului sarcina de a dovedi reaua-credinta a vanzatorului
E: in cazul vanzatorilor profesionisti, practica si doctrina prezuma absolut
cunoasterea existentei viciilor, el este considerat in toate situatiile ca fiind de reacredinta. Este indiferent daca si cumparatorul este profesionist chiar de aceeasi
profesie sau nu. Totusi, daca si cumparatorul e de aceeasi profesie cu vanzatorul,
el are dreptul la daune-interese doar daca dovedeste ca viciile au fost indecelabile
sau ascunse cu viclenie, altfel e prezumat a fi cunoscut existenta viciilor, ceea ce
exclude garantia.
Actiunea in daune, chiar exercitata independent de redhibitorie/estimatorie, este
supusa termenelor speciale de garantie si prescriptie extinctiva aplicabila
viciilor ascunse!

18

Daca lucrul piere atat datorita viciilor cat si datorita comportamentului culpabil al
cumparatorului, culpa acestuia limiteaza dreptul sau la despagubiri in masura in
care a constituit cauza pagubei, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca
prejudiciul s-ar fi produs si fara culpa sa
Daca vanzatorul a fost de rea-credinta, comitand un dol prin reticenta,
cumparatorul are alegere intre actiunea in anularea vanzarii pt dol si actiunea
intemeiata pe garantia pt vicii ascunse
Partile pot inlatura cu totul/restrange/agrava garantia pt vicii ascunse
Clauzele de inlaturare/restrangere sunt valabile doar daca vanzatorul e de bunacredinta. Contractul devine aleatoriu! Ele sunt lipsite de orice efecte daca
vanzatorul e de rea-credinta sau profesionist (cu atat mai mult daca cumparatorul
e consumator)! In Franta, intre 2 profesionisti s-a admis ca pot fi inserate
asemenea clauze...
Daca vanzatorul nu isi indeplineste voluntar obligatiile asumate prin clauza de
extindere a garantiei, dreptul la actiune al cumparatorului va fi supus termenului
general de prescriptie (nu 6l)
Obligatiile CUMPARATORULUI

Obligatia de plata a pretului

La termenul din contract sau, in lipsa, cand se face predarea
Pentru ca plata pretului sa devina scadenta, predarea trebuie sa fie conforma
Predare convenita a se face in transe plata pretului devine scadenta pe masura
predarii fiecarei transe
Cumparatorul trebuie pus in intarziere in privinta platii pretului!
Daca apare un risc de evictiune (serios si actual) se suspenda plata pretului pana
cand vanzatorul fie face sa incete tulburarea fie da cumparatorului o garantie
suficienta
Suspendarea platii are sens cata vreme pretul nu a fost achitat, daca a fost achitat
nu poate fi cerut pt motivele de mai sus
Risc de evictiune partiala suspendare partiala a platii pretului
Suspendarea platii pretului exceptie de neexecutare prin care cumparatorul
refuza sa plateasca pretul la scadenta (nu se cere acordul instantei sau punere in
intarziere a vanzatorului)
Cand sunt datorate dobanzi la pret?
o Daca acest lucru s-a prevazut in contract (de regula, cand scadenta e la
un anumit termen; partile sunt libere sa fixeze nivelul dobanzii (max
19

dobanda legala pe an + 1/2); daca nu fixeaza nivelul dobanzii, acesta va fi

cel al dobanzii legale; daca nu fixeaza momentul de la care curge dobanda,
acesta va fi cel de la care pretul este exigibil, fara sa fie nevoie de
notificare)
o Daca lucrul produce fructe sau venituri sau e susceptibil de a le
produce prin natura lui (se cere sa se fi predat lucrul, dobanda curgand de
la aceasta data)
o Daca cumparatorul a fost notificat sa plateasca
Locul platii e acela unde se face predarea
Daca partile separa momentul predarii de cel al platii pretului, plata pretului va
trebui sa fie facuta la domiciliul cumparatorului
Cumparatorul trebuie sa faca dovada platii pretului
Plata pretului este garantata de un drept de retentie al vanzatorului-creditor
Privilegiul vanzatorului de bunuri mobile drept de preferinta util doar cata vreme
bunul se afla in posesia cumparatorului. Daca tertul subdobanditor nu a platit inca
pretul vanzarii, privilegiul primului vanzator se reporteaza asupra pretului neplatit
de subdobanditor. Nu confera dreptul de urmarire.
Privilegiul vanzatorului de imobile da dreptul de urmarire in mana oricui s-ar afla,
daca a fost inscris in cf.
Sanctiunile neexecutarii obligatiei de plata a pretului:
o Executarea silita
o Rezolutiunea vanzarii (nu conteaza cat a mai ramas de achitat, chiar si
numai dobanda; judecatoreasca neplata la termen trebuie sa fie
imputabila cumparatorului; vanzatorul trebuie sa-si fi indelinit obligatiile
scadente; introducerea actiunii in rezolutiune nu e conditionata de punerea
prealabila in intarziere a cumparatorului; rezolutiune rapida, fara acordare
de termen de gratie daca vanzatorul e in pericol de a pierde lucrul si pretul;
in lipsa pericolului, judecatorul nu poate da decat un singur termen pt
executare; daca revendicarea bunului mai este posibila, actiunea
vanzatorului in rezolutiunea vanzarii este reala; daca obiectul vanzarii e un
imobil, partea de revendicare a actiunii rezolutorii nu poate fi introdusa
contra unui tert decat daca privilegiul vanzatorului a fost inscris in cf; chiar
reala fiind si indiferent daca bunul e mobil sau imobil, actiunea in
rezolutiune se prescrie si ea in 3 ani; conventionala cumparatorul poate
plati cat timp nu e pus in intarziere (de drept/prin notificare) dar dupa aceea
judecatorul nu-i mai poate da termen de gratie; partile pot stabili ca
rezolutiunea sa intervina de plin drept la implinirea termenului, fara
20

somatie/punere in intarziere; pactul comisoriu fiind in interesul

vanzatorului, el poate opta pt exec silita chiar daca s-a stipulat rezolutiunea
de plin drept, cumparatorul rau platnic insa nu poate
o Executarea coactiva
cata vreme cumparatorul nu a preluat bunul, vanzatorul are obligatia de a-l
conserva, cel putin pana la punerea in intarziere a cumparatorului, cand riscurile
trec asupra acestuia
obligatia de preluare nu ia nastere decat daca vanzatorul dovedeste ca si-a
indeplinit in prealabil intocmai obligatia de predare conforma
in caz de nepreluare a bunului mobil corporal, vanzatorul poate opta intre
o executarea silita, prin obligarea directa a cumparatorului la ridicarea
bunului
o consemnarea bunului intr-un depozit, la dispozitia cumparatorului, pe
cheltuiala si riscul acestuia
o rezolutiunea vanzarii
o prin exceptie, daca se vand produce/bunuri mobile, corporale/incorporale,
pt a caror ridicare e fixat un termen care nu e respectat, vanzatorul poate
rezolutiunea unilateral vanzarea, fara punere in intarziere.
Nepreluarea la termen e motiv suficient de rezolutiune, chiar daca a platit integral
pretul
Supletiv, cheltuielile vanzarii sunt in sarcina cumparatorului
Plata TVA-ului la stat revine vanzatorului

21