Sunteți pe pagina 1din 24

Definitia si caracterele juriidce ale contracatului de vanzare-cumparare.

Definitie: Potrivit art. 1650 alin.1 din noul Cod civil: "Vnzarea este contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s transmit cumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pre pe care cumprtorul se oblig s l plteasc Caractere juridice. Contractul de vnzare-cumprare prezint urmtoarele caractere juridice: a) Vnzarea este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece d natere la obligaii n sarcina ambelor pri contractante, obligaii reciproce i interdependente b) Vnzarea este un contract oneros pentru c fiecare parte contractant urmrete s obin un avantaj n schimbul obligaiilor asumate cu titlu oneros c) Vnzarea este un contract comutativ deoarece, la momentul ncheierii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor este cert, iar ntinderea acestora este determinat sau determinabil d) Vnzarea este un contract consensual pentru c, n principiu, se formeaz valabil prin simplul acord de voin al prilor e) Vnzarea este un contract translativ de drepturi ntruct transfer dreptul de proprietate sau alte drepturi reale ori de crean din patrimoniul vnztorului n patrimoniul cumprtorului. f) Vnzarea este un contract instantaneu deoarece transferul dreptului de la vnztor la cumprtor se produce dintr-o dat.

Promisiunea unilaterala si cea biletarala de vanzare-cumparare. Promisiunea unilateral de vnzare este un contract prin care o persoan, numit promitent, promite s vnd n viitor un anumit bun unei alte persoane, numit beneficiar, dac aceasta din urm i va manifesta consimmntul de a-l cumpra. Promisiunea unilateral de cumprare asumat de promitentul cumprtor, mult mai rar ntlnit n practic, este guvernat de aceleai reguli ca i promisiunea unilateral de vnzare. Promisiunea bilateral de vnzare-cumprare este o convenie (antecontract) prin care ambele pri, numite promitent-vnztor i promitent-cumprtor, se oblig s ncheie ntre ele, n viitor, un contract de vnzare-cumprare, ale crui elemente eseniale (lucrul i preul) sunt deja stabilite prin promisiune. Prin urmare, n esen, promisiunea bilateral de vnzare-cumprare este o promisiune de contract, adic un contract prin care prile se angajeaz s ncheie n viitor un alt contract de vnzarecumprare, Deosebiri ale promisiunilor fata de un contract de vanzare-cumparare: a) Promisiunea de vnzare-cumprare se deosebete de nsui contractul de vnzare-cumprare prin coninutul i efectele sale. Promisiunea d natere n sarcina prilor obligaiei de a face (de a

ncheia n viitor contractul promis), n timp ce contractul de vnzare-cumprare d natere obligaiei de a da (de a transmite dreptul) La ncheierea promisiunii nu este necesar ca promitentul-vnztor s fie proprietarul bunului sau titularul dreptului nstrinat, deoarece promisiunea nu este translativ de drepturi, n timp ce vnztorul trebuie s aib calitatea de proprietar al bunului sau de titular al dreptului nstrinat. b) Promisiunea de vnzare-cumprare se deosebete i de oferta de a contracta ntruct oferta este o manifestare unilateral de voin (act juridic unilateral), n timp ce promisiunea este un contract, o convenie (act juridic bilateral).

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bunul vandut Bunul s existe, dar poate fi i viitor . n momentul ncheierii contractului de vnzare-cumprare, n principiu, bunul trebuie s existe. Dac n momentul vnzrii unui bun individual determinat acesta pierise n ntregime, contractul nu produce niciun efect , fiind lovit de nulitate absolut. Vnzarea poate avea ca obiect i un bun viitor, care nu exist n momentul ncheierii contractului, dar care va exista n viitor. Dac obiectul vnzrii l constituie un bun viitor, cumprtorul dobndete proprietatea n momentul n care bunul s-a realizat. Bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinaiei n vederea creia a fost ncheiat contractual. n ipoteza n care bunul se realizeaz numai parial, cumprtorul are alegerea fie de a cere desfiinarea vnzrii, fie de a pretinde reducerea corespunztoare a preului. Bunul s fie determinat sau determinabil. Determinarea bunurilor certe se face prin precizarea unor elemente cum ar fi: natura bunului vndut (casa),locul de situare (localitate), alte elemente de identificare. (numar de carte funciara) Determinarea bunurilor generice se face prin indicarea unor elemente cum ar fi: specia sau sortimentul (orz, grau) i a cantitii (numar, greutate) Sanciunea care intervine n cazul n care bunul vndut nu este determinat sau cel puin determinabil, este nulitatea absolut a contractului deoarece lipse-te un element esenial de validitate. Bunul s fie n circuitul civil. n Cod civil "numai bunurile care sunt n circuitul civil pot face obiectul unei prestaii contractuale". Pe cale de consecin, bunurile care nu sunt n circuitul civil nu pot face obiectul contractului de vnzare-cumprare. Sunt n afara circuitului civil lucrurile nesusceptibile de apropriere, cum ar fi: aerul, lumina etc. acestea .nu aparin nimnui i al cror uz e comun tuturor. Bunuri care nu pot forma obiectul contractului de vnzare-cumprare, dar pot face obiectul altor acte juridice: Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice

Bunurile proprietate public sunt imprescriptibile nu numai extinctiv, dar i achizitiv, motiv pentru care nu pot fi dobndite prin uzucapiune i nici prin efectul posesiei de bun -credin asupra bunurilor mobile. Unele categorii de bunuri sunt n circuitul civil ns, din motive de ordine public, au un regim de circulaie restrictiv reglementat de lege: armele de foc i muniiile , materiile explozive , anumite bunuri din patrimoniul cultural naional, produsele i substanele toxice , produsele i substanele stupefiante. Bunul trebuie s fie licit. Obiectul contractului este ilicit atunci cnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri. Tradiional se consider c obiectul contractului ar fi ilicit dac, de exemplu, bunul n discuie face parte din domeniul public, bunul este periculos etc.

Conditiile pretului la vanzare-cumparare Preul s fie stabilit ntr-o sum bani. "Preul const ntr-o sum de bani". Dac nstrinarea bunului se face n schimbul unui alt bun, iar nu n schimbul unei sume de bani, contractul nu mai este de vnzare-cumprare, ci este un contract de schimb. Dac nstrinarea bunului se face n schimbul ntreinerii vnztorului, pe tot restul vieii sale, de ctre cumprtor, contractul va fi de ntreinere Preul s fie determinat sau determinabil Preul este determinat dac prile au indicat n contract cuantumul total al sumei de bani pe care cumprtorul se oblig s o plteasc vnztorului, drept echivalent al bunului vndut Preul este determinabil dac prile au convenit asupra unei modaliti prin care preul poate fi determinat ulterior, dar nu mai trziu de data plii i care nu necesit un nou acord de voin al prilor. De exemplu, preul este determinabil atunci cnd prile s-au neles ca plata s se fac la preul curent al pieei din ziua predrii lucrului, sau n funcie de cotaia la burs a produsului. Cheltuielile de predare a bunului (msurarea, cntrirea etc.) sunt n sarcina vnztorului, iar cele de preluare i transport de la locul executrii sunt n sarcina cumprtorului, dac nu s-a convenit altfel. Preul s fie serios. Preul este serios dac constituie o cauz suficient a obligaiei vnztorului de a transmite dreptul de proprietate cumprtorului, dac reprezint un echivalent valoric al bunului vndut. Preul serios exclude o disproporie prea mare ntre valoarea prestaiei vnztorului (bunul vndut) i valoarea prestaiei cumprtorului (pre). De exemplu, dac valoarea de circulaie real a bunului vndut este de 100.000 lei, iar prile au stipulat un pre de 1000 lei, acesta nu este un pre serios, care s -l determine pe vnztor s-i nstrineze bunul, ci un pre derizoriu. (vnzarea este anulabil)

Obligatiile vanzatorului Obligaia de a transmite proprietatea bunului sau dreptul vndut. Vnztorul este obligat s transmit cumprtorului proprietatea bunului vndut deoarece vnzarea-cumprarea este un contract translativ de proprietate. Pentru ca efectul translativ de proprietate s se produc automat trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii: a) Vnztorul s fie proprietarul bunului sau titularul dreptului nstrinat, iar contractul perfect valabil ncheiat b) Bunul vndut s fie individual determinat (cert). c) Bunul vndut s existe n momentul ncheierii contractului. d) Prile s nu fi amnat transferul proprietii la o dat ulterioar ncheierii contractului. Obligaia de a preda bunul n conformitate cu dispoziiile art. 1685 din noul Cod civil "Predarea se face prin punerea bunului vndut la dispoziia cumprtorului, mpreun cu tot ceea ce este necesar, dup mprejurri, pentru exercitarea liber i nengrdit a posesiei" Dac obiectul vnzrii este un bun imobil, predarea se face prin punerea acestuia la dispoziia cumprtorului, liber de orice bunuri ale vnztorului. De exemplu, bunurile imobile se pot preda prin remiterea cheilor. Dac este vorba despre bunuri mobile, acestea se predau prin remiterea material, fie prin remiterea titlului reprezentativ (bunuri incorporale) ori a unui alt document sau lucru care i permite cumprtorului preluarea n orice moment. Predarea trebuie s se fac la locul unde bunul se afla n momentul ncheierii contractului. Bunul trebuie s fie predat n starea n care se afla n momentul ncheierii contractului. ntruct predarea bunului vndut este un act de executare a contractului, cumprtorului trebuie s i se pun la dispoziie de ctre vnztor exact bunul prevzut n contract, iar nu altul.

Obligaia de garanie contra eviciunii


Vnztorul are obligaia de a asigura cumprtorului linitita posesiune a bunului vndut. Dac cumprtorul este mpiedicat sau tulburat n stpnirea bunului, se declaneaz obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii. Prin eviciune se nelege pierderea proprietii bunului cumprat, n tot sau n parte, ori tulburarea cumprtorului n exercitarea atributelor de proprietar. Vnztorul este de drept obligat s l garanteze pe cumprtor mpotriva eviciunii care l-ar mpiedica total sau parial n stpnirea netulburat a bunului vndut. Vnztorul este obligat s garanteze contra eviciunii fa de orice dobnditor subsecvent al bunului, fr a deosebi dup cum dobndirea este cu titlu oneros sau gratuit. n cazul n care vnztorul a ncheiat contractul de vnzare-cumprare prin mandatar, rspunderea mpotriva eviciunii revine vnztorului, deoarece mandatarul a fost numai un reprezentant al vnztorului.

Odat cu ncheierea contractului de vnzare-cumprare i predarea bunului n stpnirea cumprtorului, vnztorul este inut s se abin de la orice act sau fapt personal care l -ar putea tulbura pe cumprtor n folosina linitit a bunului. (aceasta este o obligaie negativ de a nu face). Vnztorul are obligaia de a-l garanta pe cumprtor nu numai mpotriva eviciunii care ar rezulta dintr-un fapt personal al su, dar i mpotriva eviciunii ce provine din preteniile unui ter. Rspunderea vnztorului pentru eviciunea care rezult din preteniile terilor opereaz dac sunt ndeplinite condiiile de mai jos: a) Eviciunea s rezulte dintr-o tulburare de drept. Vnztorul este rspunztor numai dac tulburarea din partea terului este o tulburare de drept, adic numai dac terul evingtor invoc un drept asupra bunului b) Eviciunea s aib o cauz anterioar vnzrii. Vnztorul este inut s rspund numai dac preteniile terului se ntemeiaz pe un drept nscut anterior datei vnzrii. c) Cauza eviciunii s nu fi fost cunoscut cumprtorului la data ncheierii contractului de vnzare-cumprare. Deci, dreptul terului asupra bunului vndut s nu fi fost adus la cunotina cumprtorului pn la data vnzrii, iar cumprtorul s nu fi cunoscut pe alt cale existena acestui drept. Cumprtorul chemat n judecat de un ter care pretinde c are drepturi asupra lucrului vndut trebuie s l cheme n cauz pe vnztor. Prin urmare, cumprtorul trebuie s-l introduc n proces pe vnztor. Dac aciunea n justiie a terului este admis, prin aceeai hotrre judectoreasc cumprtorul poate obine obligarea vnztorului la daune-interese, evitnd ulterior un alt proces cu vnztorul pentru eviciune.

Obligaia de garanie contra viciilor bunului vndut


Vnztorul rspunde fa de cumprtor nu numai n caz de eviciune (cnd nu asigur linitita posesiune a lucrului vndut), dar i pentru viciile lucrului (cnd nu asigur folosina util). Vnztorul garanteaz cumprtorul contra oricror vicii ascunse care fac bunul vndut impropriu ntrebuinrii la care este destinat sau care i micoreaz n asemenea msur ntrebuinarea sau valoarea nct, dac le-ar fi cunoscut, cumprtorul nu ar fi cumprat sau ar fi dat un pre mai mic". Condiiile angajrii rspunderii vnztorului pentru vicii: a) Viciul s fie ascuns: Se nelege acel viciu care, la data predrii bunului, nu putea fi descoperit fr asisten de specialitate, de ctre un cumprtor prudent i diligent. b) Viciul sau cauza lui s fi existat la data predrii bunului . Vnztorul nu rspunde pentru viciile ivite ulterior predrii bunului, deoarece odat cu predarea trec la cumprtor i riscurile. c) Viciul s fie important. Dac viciile sunt minore i lucrul poate fi uor reparat, rspunderea vnztorului pentru vicii nu funcioneaz. De exemplu, n practica judiciar s-a decis c viciul nu este important (grav) dac const doar n uzura unor piese, care pot fi nlocuite. Obligaia de garanie mpotriva viciilor ascunse se aplic n orice vnzare (civil sau comercial), inclusiv n cazul promisiunilor de vnzare-cumprare, indiferent c bunul vndut este mobil sau imobil, nou sau de ocazie. Cumprtorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat s le aduc la cunotina vnztorului ntr-un termen rezonabil.

Dac bunul vndut este afectat de vicii i sunt ndeplinite cele trei condiii analizate, cumprtorul are posibilitatea de a obine de la vnztor: a) nlturarea viciilor de ctre vnztor sau pe cheltuiala acestuia; b) nlocuirea bunului vndut cu un bun de acelai fel, ns lipsit de vicii; c) reducerea corespunztoare a preului;
d) rezoluiunea vnzrii.

Prescripia dreptului la aciune pentru viciile ascunse: termenul prescripiei este de 3 ani. prescripia dreptului la aciune pentru viciile ascunse ncepe s curg: pentru un bun transmis sau lucrarile executate, prescriptia incepe sa curga cel mai tarziu de la implinirea unui an de la data predarii, iar pentru constructii de la implinirea cel mai tarziu a 3 ani de la data predarii.

Obligatiile cumparatorului

Obligaia de a plti preul vnzrii. Fiind de esena contractului de vnzare-cumprare, obligaia de a plti preul este impus de lege cu caracter imperativ. Plata preului trebuie fcut de ctre cumprtor deoarece el este debitorul acestei obligaii. Cu toate acestea, potrivit dispoziiilor din dreptul comun, preul poate fi achitat, n numele cumprtorului, de orice persoan interesat sau neinteresat, cu condiia de fi n deplin cunotin de cauz.
Locul i data plii preului. Potrivit Noului Cod civil, n lips de stipulaie contrar "cumprtorul trebuie s plteasc preul la locul n care bunul se afla n momentul ncheierii contractului i de ndat de proprietatea este transmis". Modaliti de plat a preului. Prile contractante, de comun acord, pot stabili ca plata preului s se fac integral (dintr-o dat, printr-o singur prestaie) sau fracionat (n rate, prin mai multe prestaii succesive). Dac prile nu au convenit altfel, cumprtorul este obligat s plteasc integral preul stipulat n contract, deoarece vnztorul nu poate fi silit s primeasc parte din pre. Dobnzi asupra preului. In cazul n care nu s-a convenit altfel, cumprtorul este obligat s plteasc dobnzi asupra preului din ziua dobndirii proprietii, dac bunul produce fructe civile sau naturale, ori din ziua predrii, dac bunul nu produce fructe, ns i procur alte foloase. Suspendarea plii preului. Dac cumprtorul este tulburat n stpnirea linitit a bunului cumprat sau afl de existena unei cauze de eviciune, NCC prevede c "este ndreptit s suspende plata preului pn la ncetarea tulburrii sau pn cnd vnztorul ofer o garanie cores-punztoare". Se cere doar ca riscul de eviciune al cumprtorului s fie serios i actual, iar nu doar ipotetic i eventual, aspecte lsate la libera apreciere a instanei de judecat. n schimb, cumprtorul nu poate suspenda plata preului dac a cunoscut pericolul eviciunii n momentul ncheierii contractului sau dac n contract s-a prevzut c plata se va face chiar n caz de tulburare. Garaniile plii preului. n conformitate cu NCC, pentru garantarea obligaiei de plat a preului, n cazurile prevzute de lege vnztorul beneficiaz de un privilegiu sau, dup caz, de o ipotec legal asupra bunului vndut.

Sanciunea neplii preului. n cazul n care cumprtorul nu pltete preul, n condiiile stipulate n contract, vnztorul are la dispoziie mai multe mijloace juridice. Astfel, dac vnzarea are ca obiect un bun mobil, vnztorul are facultatea de a vinde bunul altei persoane ( executare direct) sau de a solicita restituirea bunului. a) Executarea direct. Conform art. 1726 alin.1 din noul Cod civil, dac cumprtorul nu-i ndeplinete obligaia de plat a preului, vnztorul are facultatea de a vinde bunul mobil unei alte persoane.
"vnzarea se va face prin licitaie public sau chiar pe preul curent, dac lucrul are un pre la burs sau la trg ori stabilit de lege, de ctre o persoan autorizat de lege pentru asemenea acte i cu dreptul pentru vnztor la plata diferenei dintre preul convenit la prima vnzare i cel efectiv obinut, precum i la daune-interese".

b) Restituirea bunului mobil. Noul Cod civil prevede posibilitatea pentru vnztor de a cere restituirea bunului mobil vndut, dac cumprtorul nu a pltit preul.
"Atunci cnd vnzarea s-a fcut fr termen de plat, iar cumprtorul nu a pltit preul, vnztorul poate ca, n cel mult 15 zile de la data predrii, s declare rezoluiunea fr punere n ntrziere i s cear restituirea bunului mobil vndut, ct timp bunul este nc n posesia cumprtorului i nu a suferit transformri".

c) Executarea silit a obligaiei de plat a preului. Cu toate c vnztorul are la ndemn i aciunea n rezoluiunea vnzrii pentru neplata preului, totui nu este obligat s exercite aceast aciune.
sanciunea obligaiei cumprtorului de a plti preul const n facultatea acordat vnztorului de a cere fie executarea, fie rezoluiunea contractului; vnztorului care, introducnd aciunea pentru plata restului de pre, a optat pentru executarea contractului, nu i se poate impune s cear rezoluiunea acestuia i restituirea obiectului vnzrii.

d) Aciunea n rezoluiunea vnzrii. Potrivit art. 1724 din noul Cod civil, "dac cumprtorul nu a pltit preul, vnztorul poate cere rezoluiunea vnzrii. Pentru a putea cere rezoluiunea contractului vnztorul trebuie s-i fi ndeplinit propriile obligaii, iar neplata preului s fie imputabil culpei cumprtorului. e) Excepia de neexecutare a contractului. n sfrit, fiind vorba despre un contract sinalagmatic, vnztorul poate invoca i excepia de neexecutare a contractului. Drept urmare, poate s refuze predarea efectiv a bunului vndut pn cnd cumprtorul i ndeplinete integral obligaia de plat a preului (cu alte cuvinte, vnztorul are un drept de retenie asupra bunului vndut, ct timp acesta nu a fost predat cumprtorului).

Obligaia de a lua n primire bunul vndut Cumprtorul are obligaia de a lua n primire bunul vndut la data i locul predrii sau la data i locul stipulate n contract. Aceast obligaie a cumprtorului este corelativ obligaiei vnztorului de predare a bunului vndut. Prin urmare, obligaia cumprtorului de a lua n primire bunul vndut nu poate lua natere dect dup ce vnztorul i ndeplinete sau este gata s-i ndeplineasc propria obligaie de predare. Dac cumprtorul nu-i ndeplinete aceast obligaie, atunci vnztorul are dreptul, n conformitate cu dispoziiile dreptului comun, s solicite rezoluiunea contractului. In cazul vnzrii bunurilor mobile cumprtorul este de drept n ntrziere dac, la scaden, nu a preluat bunul. De asemenea, n cazul bunurilor mobile supuse deteriorrii rapide sau deselor schimbri de valoare, cumprtorul este de drept n ntrziere n privina prelurii lor, atunci cnd nu le-a preluat n termenul convenit, chiar dac preul a fost pltit, sau atunci cnd a solicitat predarea, fr s fi pltit preul.

Cnd cumprtorul unui bun mobil nu i ndeplinete obligaia de preluare, vnztorul are facultatea de a depune lucrul vndut ntr-un depozit, la dispoziia i pe cheltuiala cumprtorului, sau de a-l vinde. Vnzarea se face prin licitaie public sau pe preul curent.

Obligaia de a plti cheltuielile vnzrii. "Cheltuielile pentru ncheierea contractului de vnzare sunt n sarcina cumprtorului" Dac cumprtorul pretinde c cheltuielile vnzrii sunt n sarcina vnztorului, dei nu s -a prevzut n contract, atunci el va trebui s fac aceast dovad. Cheltuielile vnzrii nu pot fi puse pe seama vnztorului pe baz de simple prezumii n schimb, dac vnztorul a suportat cheltuielile vnzrii, el este ndreptit s solicite restituirea lor de la cumprtor, dac n contract nu s-a prevzut c aceast obligaie este n sarcina sa.

Particularitatile vanzarii unei mosteniri Notiune:


"Prin motenire se nelege dreptul de a culege o motenire deschis sau o cot din aceasta". Vnzarea motenirii este un contract prin care motenitorul vinde drepturile sale succesorale unei alte persoane. Vnzarea motenirii este o varietate de vnzare deoarece are ca obiect fie ntreaga motenire culeas de vnztor fie numai o cot-parte din motenire. Dac motenitorul vinde anumite bunuri (drepturi) determinate din motenirea deschis, atunci nu mai este vorba despre vnzarea unei moteniri, ci despre o vnzare obinuit, creia i se aplic regulile generale ale vnzrii. ntruct este vorba despre vnzarea unei moteniri, se impune precizarea c nstrinarea poate avea loc numai dup deschiderea succesiunii.

Forma contractului.
Vnzarea unei moteniri se ncheie n form autentic, sub sanciunea nulitii absolute.

Obligaiile vnztorului i cumprtorului.


Datorit faptului c aceast varietate de vnzare are ca obiect o universalitate de bunuri sau o fraciune din universalitate, cumprtorului i se transmite n mod corespunztor att activul, ct i pasivul motenirii. - motenitorul vnztor este obligat s predea cumprtorului ntregul activ, adic tot ce se gsea n motenire (ori n cota sa parte din motenire) la momentul deschiderii ei, precum i tot ce a intrat n motenire ulterior. vnztorul este obligat s-i remit cumprtorului toate fructele pe care le-a cules i toate plile primite pentru creanele motenirii pn la momentul ncheierii contractului, preul bunurilor vndute din motenire i orice bun care nlocuiete un bun al motenirii. - pe de alt parte, ntruct cumprtorului i se transmite nu numai activul, dar i pasivul motenirii, el este obligat, dac nu s-a convenit altfel, s-i restituie vnztorului sumele pltite de acesta din urm pentru datoriile i sarcinile succesiunii, precum i sumele pe care motenirea i le datoreaz vnztorului nseamn c vnzarea motenirii nu produce efecte fa de creditorii succesiunii (vnzarea nu este opozabil acestora), care vor putea urmri pe motenitorul vnztor pentru plata datoriilor succesorale.

Garania vnztorului.
Vnzarea unei moteniri d natere obligaiei de garanie n sarcina vnztorului. Astfel, vnztorul trebuie s garanteze cumprtorului numai calitatea sa de motenitor, iar nu i ntinderea sau coninutul universalitii transmise. n acest sens, art. 1748 din noul Cod civil prevede c: Dac nu specific bunurile asupra crora se ntind drepturile sale, vnztorul unei moteniri garanteaz numai calitatea sa de motenitor, afar de cazul cnd prile au nlturat expres i aceast garanie.

Formaliti de publicitate.
Cumprtorul unei moteniri nu dobndete drepturile reale asupra imobilelor cuprinse n motenire dect potrivit regulilor privitoare la cartea funciar, respectiv numai prin nscrierea lor n cartea funciar.

Definitia si caracterele juridice al contractului de schimb Definitie: "Schimbul este contractul prin care fiecare dintre pri, denumite copermutani,
transmite sau, dup caz, se oblig s transmit un bun pentru a dobndi un altul".

Caractere juridice. Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, oneros, comutativ, consensual i translativ de proprietate. Se impun trei precizri: Prima precizare se refer la faptul c fiind un contract oneros, fiecare parte contractant urmrete s obin, n schimbul bunului transmis, un alt bun A doua precizare, chiar dac este un contract consensual n principiu,totui cnd cel puin unul din bunurile schimbate este un teren sau o construcie, contractul de schimb trebuie ncheiat ad validitatem n form autentic. n sfrit, a treia precizare se refer la faptul c asemenea contractului de vnzare, prin contractul de schimb se poate transmite nu numai dreptul de proprietate, dar i alte drepturi reale sau de crean.

Definitia si caracterele juridice ale contracului de donatie Definitie: Contractul de donatie este acel contract unilateral, gratuit si solemn, prin care o persoana (numita donator) transmite irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui bun determinabil, unei alte persoane (numita donatar), care il accepta. Donatia este o liberalitate, deoarece diminueaza ireversibil patrimoniul donatorului. Caractere juridice.
a) b) Donatia este un contract unilateral - deoarece donatarul nu are nici o obligatie fata de donator.Ea poate fi si sinalagmatica, cind este impusa o sarcina donatarului. Donatia este un contract solemn, deoarece este supusa unei forme speciale, necesara insasi pentru validitatea ei. Astfel, Codul civil prevede expres ca "toate donatiile se fac prin act autentic". Absenta solemnitatii contractului va provoca nulitatea absoluta a actului juridic, nulitate care poate fi invocata oricind, de orice persoana interesata, inclusiv de instanta din oficiu. Donatia este, in principiu, un contract translativ de proprietate. Uneori, efectul translativ de proprietate este subsecvent incheierii contractului de donatie. Donatia este un contract cu titlu gratuit - donatorul transfera dreptul catre donatar cu scopul de a-l gratifica pe acesta, fara a incerca sa obtina vreun echivalent din partea acestuia . Donatia este, in principiu, un contract irevocabil. Odata incheiat contractul, donatorul nu va putea reveni asupra deciziei sale.

c) d) e)

Capacitatea partilor.
Potrivit art. 949 Cod civil, poate incheia un contract orice persoana care nu este declarata incapabila de lege. Capacitatea fiind regula, iar incapacitatea, exceptia, inseamna ca incapacitatea este de stricta interpretare. Incapacitatile sunt absolute (persoane care nu pot dona, dar nici primi) si relative (persoane care nu pot dona anumitor persoane si nici primi de la unele din ele). Incapacitatile relative nu sint reciproce (de exemplu, minorul nu poate dispune in favoarea tutorelui sau, insa tutorele poate dona minorului).

Incapacitatea de a dona.
a) Interzisii judecatoresti. Pentru validitatea donatiei este necesar ca donatorul sa inteleaga efectele actului sau, iar vointa sa sa se manifeste liber. Din punct de vedere juridic, nu are importanta cat de afectat de boala este trupul unui om, esential fiind ca mintea sa-i fie sanatoasa. Cand donatorul este insa pus sub interdictie la data incheierii contractului, actul incheiat va fi lovit de nulitate. Interzisii judecatoresti nu vor putea incheia donatii, nici personal, nici prin reprezentantii lor legali. b) Minorii nu pot face donatii nici chiar cu incuviintarea autoritatii tutelare. Numai la majorat persoana este libera sa doneze. In cazul in care minorul se casatoreste, el dobindeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina si va putea incheia contracte de donatie (evident, este vorba de fetele minore care se casatoresc). c) Sunt nule, fata de creditori, actele si instrainarile cu titlu gratuit facute de faliti, cu sase luni inainte de data incetarii platilor.

Incapacitatea de a primi.
Aceste incapacitati sunt de doua feluri: absolute, care impiedica o persoana sa primeasca de la oricare alta; relative, care interzic ca cineva sa primeasca de la anumite persoane determinate. 1) Incapacitati absolute de a primi. a) Persoanele neconcepute. Codul civil prevede ca "Este capabil de a primi prin donalie intre vii oricine este conceput in momentul donatici". Deci, nu poate primi o donatie o persoana care nu are o existenta fizica. b) Organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica. Ca sa poata primi o donatie, organizatia trebuie sa aiba o existenta legala si sa fie autorizata sa primeasca liberalitatea. c) Incapacitatea strainilor de a dobindi terenuri agricole. Persoanele fizice care nu au cetatenie romana si domiciliul in Romania nu pot dobindi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii (deci, inclusiv donatii). 2) Incapacitati relative de a primi. a) Incapacitatea minorului sau fostului minor de a dispune in folosul tutorelui sau fostului sau tutore. Chiar ajuns major, minorul nu poate dona in favoarea fostului sau tutore, atit timp cit acesta nu a facut socotelile definitive ale tutelei. b) Incapacitatea medicilor, farmacistilor si preotilor. Medicii si farmacistii, care au tratat o persoana de o boala de care aceasta moare, nu vor putea primi donatii de la bolnav in timpul tratamentului. c) Surdo-mutul. "ce nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decit cu asistarea unui curator special", numit de autoritatea tutelei.

Efectele contractului de donaie


Principalul efect al contractului de donaie este transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar. Dei, prin natura sa donaia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul transmis cu titlu gratuit s fie un alt drept real sau un drept de crean.

Definitia si caracterele juridice ale contractului de locatiune Definitie: Potrivit art. 1777 N.C.C. Locatiunea este contractul prin care o parte numita
Locator, se obliga sa asigure celeilalte parti numita Locatar, folosinta unui bun, in schimbul unui pret, denumit chirie.

Caractere juridice: 1. Locatiunea este un contract cu titlu oneros - in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. 2. Locatiunea este un contract comutativ, in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. 3. Locatiunea este un contract consensual - care se incheie prin acordul partilor (solo consensu), indata ce au convenit asupra bunului si pretului, fara vreo formalitate, forma scrisa fiind necesara ad probationem. 4. Locatiunea este un contract cu caracter executoriu ce constituie un element de noutate de o importanta deosebita prin prisma efectelor intalnite in practica.
Contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura privata care au fost inregistrate la organele fiscale, precum si cele incheiate in forma autentica constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract sau, in lipsa acestora, prin lege.

Obiectul contractului de locatiune.


1. Lucrul inchiriat - tolal sau partial - poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal (de exemplu, dreptul de proprietate industriala), dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. 2. Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste chirie. Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului, fie global fie, pe unitati de timp (ziua, luna, anul etc.) si se plateste la termene stipulate, de regula in mod succesiv. Chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului. Dar ea poate fi determinabila, de exemplu, lasata la aprecierea unui tert.

Obligatiile Locatorului potrivit N.C.C. sunt:


1. Obligatia de predare a bunului dat in locatiune. Locatorul este obligat sa predea bunul impreuna cu toate accesoriile sale in stare corespunzatoare utilizarii acestuia. 2. Obligatia de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii. Locatorul este obligat sa efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii. Reparatiile locative, raman in continuare in sarcina Locatarului. 3. Obligatia de a asigura locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii. 4. Obligatia de garantie contra tuturor viciilor lucrului care impiedica sau micsoreaza folosirea lui, chiar daca nu le-a cunoscut la incheierea contractului si fara a tine seama daca ele existau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii. Obligatiile Locatarului potrivit N.C.C sunt: 1. Sa ia in primire bunul dat in locatiune; 2. Sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul stabilite prin contract, potritivit uzantelor sau potrivit legii; 3. Sa permita examinarea bunului de catre locator la intervale de timp rezonabile in raport cu natura si destinatia bunului, precum si de catre cei care doresc sa il cumpere sau care, la incetarea contractului, doresc sa il ia in locatiune; 4. Sa restituie bunul la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune; 5. Sa notifice Locatorului necesitatea unor reparatii. 6. Sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta. 7. Sa suporte reparatiile locative, nascute din folosinta obisnuita a lucrului. Prin contract, partile pot conveni contrariul.

ncetarea contractului de locatiune


1. Denunarea contractului: Dac locaiunea a fost fcut fr determinarea duratei, oricare dintre pri poate denuna contractul prin notificare 2. Rezilierea locaiunii. Atunci cnd, fr justificare, una dintre prile contractului de locaiune nu i execut obligaiile nscute din acest contract, cealalt parte are dreptul de a rezilia locaiunea 3. Imposibilitatea folosirii bunului. Dac bunul este distrus n ntregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinaiei stabilite, locaiunea nceteaz de drept 4. Desfiinarea titlului locatorului. Desfiinarea dreptului care permitea locatorului s asigure folosina bunului nchiriat determin ncetarea de drept a contractului de locaiune. 5. Moartea locatorului sau a locatarului. Locaiunea nu nceteaz prin moartea locatorului sau a locatarului

Definitia si caracterele juridice ale contractului de arendare

Definitie: Contractul de arendare , varietate a contractului de locatiune, este un contract prin


care una dintre parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arendas, bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret, numit arenda, stabilite de parti.

Caractere juridice:
1. Caractere comune cu locatiunea. Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu executare succesiva si netranslativ de proprietate, ca si locatiunea. Tot astfel, este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. 2. Forma contractului. Spre deosebire de locatiune, care este un contract consensual, cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem, arendarea este un contract solemn .

Definitia si caracterele juridice ale contractului de antrepriza Definitie: Contractul de antepriz sau de construcii este contractul n care una dintre pri numit anteprenor se oblig, c pe riscul sau, s execute o anumit lucrare material ori intelectual sau s presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, n schimbul unui pre. Caractere juridice:
1. Este un contract consensual: Contract care se ncheie prin simplul consimmnt al prilor, far ca legea s prevad pentru validitatea lui, ndeplinirea unor condiii de form. 2. Este un contract sinalagmatic sau bilateral: Contract care genereaz, de la data ncheierii lui, obligaii reciproce i interdependente n sarcina ambelor pri, obligaia fiecrei pri avndu -i cauza juridic n obligaia celeilalte. 3. Este un contract cu titlu oneros: Contract prin care fiecare parte urmrete s obin un avantaj n schimbul obligaiilor pe care i le asum. 4. Este un contract comutativ: Contract oneros, la ncheierea cruia prile cunosc ntinderea prestaiilor la care se oblig i pot aprecia valoarea acestora ca fiind echivalent. 5. Este un contract cu executare succesiv: Contract n care obligaiile prilor se execut n timp, fie printr-o prestaie continu pe toat durata contractului, fie printr-o serie de prestaii repetate la anumite intervale de timp. 6. Este un contract, n principiu, personal. Caracterul personal privete organizarea i conducerea lucrrii, pentru c n ceea ce privete executarea acesteia, antreprenorul poate angaj, fr acordul beneficiarului, subantreprenori i lucrtori.

Efectele contractului de antrepriza Obligatiile antreprenorului: 1. Obligatia de executare a prestatiei antreprenorul execut prestatia la care s-a obligat n mod independent, avnd totala libertate de a concepe modalitatea de executare. 2. Obligatia de predare a lucrarii antreprenorul este obligat sa predea clientului lucrarea executata la termenul stabilita de catre parti sau care rezulta din imprejurarile cauzei. 3. Obligatia de raspundere pentru vicii in cazul in care prestatia executata de catre antreprenor poarta asupra unui bun corporal, anteprenorul este tinut sa garanteze contra viciilor lucrului, care fac ca lucrarea sa fie improprie folosirii dupa destinatia sa ori care ii micsoreaza foarte mult valoarea de intrebuintare. Obligatiile clientului: 1. Obligatia de receptiva si luare in primire a lucrarii dupa ce antreprenorul a finalizat lucrarea comandata, clientul este obligat sa o receptioneze si sa o ia in primire. (asta inseamna si verificarea lucrarii) 2. Obligatia de plata a pretului in lipsa de stipulatie contractual contrara, clientul este obligat sa plateasca pretul concomitant cu receptia si cu luarea in primire a lucrarii. Modalitatea de determinare a pretului poate fi convenit ca acesta sa fie forfetar sau de deviz.

Incetarea contractului de antrepriza:


1. Cazuri particulare: contractual de antrepriza inceteaza (se desfiinteaza) prin moartea meseriasului, arhitectului sau antreprenorului. (intrucat contractual este intuitu personae). Clientul este obligat sa plateasca mostenitorilor antreprenorului valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite, in proportie cu pretul stabilit. In cazul in care contractual nu oferea elementele necesare, sumele de platit se determina prin experti. 2. Reguli generale. Ca orice contract sinalagmatic, antrepriza poate fi rezolvata la cererea uneia din parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte. In caz de imposibilitate fortuita, daca este temporara, se suspenda executarea, iar daca este definitive, obligatia se stinge.

Definitia si caracterele juridice al contractului de mandat cu reprezentare Definitie: Este un contract prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant, de la care are aceasta imputernicire si pe care o reprezinta.

Caractere juridice:
1. Mandatul este un contract cu titlu gratuit. Gratuitatea mandatului nefiind de esenta, ci de natura contractului, partile pot conveni ca mandatarul sa fie remunerat; 2. Atunci cand mandatul este cu titlu gratuit, atunci este un contract unilateral; mandatul va fi sinalagmatic atunci cand este cu titlu oneros; 3. Mandatul are un caracter intuitu personae intrucat se incheie in considerarea insusirilor personale ale mandatarului; 4. Mandatul este un contract consensual; C.Civ: mandatul poate fi dat sub forma scrisa sau chiar verbal ori in mod tacit; partile constata acordul lor de vointa intr-un inscris numita procura. Institutia reprezentarii, materializata prin contractual de mandate cu reprezentare, se deosebeste essential de mandatul fara reprezentare, unde intentia de a reprezenta nu este adusa la cunostinta ori este ignorata de catre tertii cu care se incheie actele juridice. Ca atare, mandatarul fara reprezentare apare ca parte tinuta personal prin actele incheiate, acesta tratand cu tertii in nume propriu, mascand persoana mandantului fata de terti.

Obligatiile mandatarului:
1. Indeplinirea mandatului. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie respunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla; 2. Obligatia de a da socoteala. Mandatarul trebuie sa dea mandatului socoteala despre indeplinirea mandatului. 3. Obligatii rezultand din substituirea unei terte persoane. Mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractual de mandate se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substiui o terta persoana, trecandu-I o parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. 4. Mandatarul trebuie sa predea mandantului tot ce a primit in puterea mandatului.

Obligatiile mandatului:
1. Mandantul trebuie sa-l dezdauneze pe mandatar pentru cheltuielile ocazionate de executarea contractului. Restituirea lor nu va putea fi refuzata chiar daca obiectul mandatului nu a putut fi realizat, independent de vreo culpa a mandatarului. 2. In cazul mandatului cu titlu oneros, obligatia de plata a remunerarii exista chiar in ipoteza neimplinirii obiectului mandatului, insa fara a exista vreo culpa imputabila mandatarului, ori in cazul cand, desi executat cu intarziere, mandantul se foloseste de actul incheiat. 3. Pana la executarea obligatiilor de catre mandant, mandatarului I se recunoaste un drept de retentie asupra bunurilor mandantului ce se afla in posesia sa. In caz de pluritate de mandanti, fiecare raspunde solidar pentru efectele mandatului.

Incetarea contractului de mandat:


Pe langa cazurile generale de incetare a unei conventii, mandatul cunoaste si cateva cause specifice, generate de caracterul intuitu personae: 1. Revocarea mandatului de catre mandant. El poate denunta unilateral contractul. Daca exista mai multi mandanti, revocarea reclama acordul unanim al tuturor. 2. Renuntarea mandatarului la mandat. Deoarece, in principiu, mandatul este gratuit, deci incheiat exclusive in interesul mandantului, legea rezerva expres posibilitatea acestuia de a renunta la mandant. 3. Moartea uneia dintre parti. In cazul decesului mandatarului, daca succesorii lui cunosc exista mandatului, vor fi obligati sa-l incunostinteze pe mandant despre moartea mandatarului, continuand executarea mandatului. 4. Alte clauze de incetare: punerea sub interdictie, falimentul sau insolvabilitatea uneia dintre parti. Mandatarul trebuie sa restituie mandantului toate actele/bunurile primate in temeiul si in cursul executarii mandatului.

Definitia si caracterele juridice ale contractului de imprumut de folosinta (comodatul)

Definitie: Este acel contract prin care o parte, numita comodant, transmite cu titlu gratuit folosinta temporara asupra unui lucru determinat catre cealalta parte, numita comodatar, care se obliga sa restituie bunul in individualitatea sa.

Caractere juridice: 1. Este un contract unilateral deoarece naste obligatii numai in sarcina comodatarului; 2. Este un contract cu titlu gratuit intrucat are drept cauza imediata intentia comodantului de a procura comodatarului un folos gratuit, fara a urmari obtinerea unei contraprestatii; 3. Este un contract real deoarece pentru formare sa nu este suficienta simpla manifestare de vointa a partilor, ci este necesar sa aiba loc remiterea material a bunului care formeaza obiectul derivat al contractului; 4. Este un contract cu executare succesiva, prin urmare sanctiunea aplicabila in cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare de catre o parte a obligatiei ce ii imcuba va fi rezilierea; 5. Este un contract generator de drepturi de creanta intrucat comodatarul dobandeste doar un drept de folosinta asupra acelui lucru.

Obligatiile comodatarului: 1. Obligatia de conservare a lucrului C.Civ: comodatarul este dator sa se ingrijeasca, ca un bun proprietar, de conservarea lucrului imprumutat. 2. Obligatia de folosire a lucrului potrivit destinatiei nerespectarea acestei obligatii este sanctionarea la plata de daune-interese si la suportarea riscului pieirii fortuite 3. Obligatia de suportare a cheltuielilor de folosinta reprezentand un accesoriu al folosintei bunului 4. Obligatia de restituire a lucrului bunul trebuie restituit impreuna cu accesoriile sale, iar fructele produse de bun se cuvin comodantului, in lipsa de stipulatie contrara.

Incetarea contractului de comodat Imprumutul de folosinta inceteaza prin plata la implinirea termenului de restituire; plata ar putea fi facuta si inainte de acest termen, afara de cazul in care exista dispozitie contractuala contrara. Comodatul poate inceta prin confuziune sau prin dare in plata ori prin remitere de datorie. In caz de neexecutarea a obligatiilor, comodantul are deschisa calea unei actiuni in rezilierea contractului. Contractul inceteaza in caz de moarte a comodatarului numai daca imprumutul a fost incheiat in considerarea persoanei acestuia; in caz contrar, obligatiile contractuale trec asupra mostenitorilor comodatarului.

Definitia si caracterele juridice al imprumutului de consumatie


Definitie: este un contract prin care o persoan, mprumuttorul transmite, temporar unei alte persoane, numit mprumutat, proprietatea asupra unei ctimi de bunuri, fungibile si consumptibile, n scopul de a lua cu obligaia pentru acesta din urm, de a restitui la scaden o cantitate egal de lucruri de aceeai natur i calitate.

Caractere juridice: a) mprumutul de consumaie este un contact unilateral, deoarece d natere la obligaii numai pentru mprumutat; b) mprumutul este un contract real deoarece ncheierea lui valabil presupune att acordul de voin al prilor, ct i tradiiunea; c) mprumutul de consumaie poate fi gratuit sau cu titlu oneros; d) mprumutul de consumaie este translativ de proprietate.

Efectele contractului de imprumut de consumatie: Obligatiile imprumutatului: - Obligatia de restituire la scadenta imprumutatul e obligat sa restituie bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate, indiferent de eventuala sporire/scadere a valorii bunurilor intre momentul incheierii contractului si cel al restituirii. Aceasta restituire se face la termenul stipulate in contract. Daca nu s-a prevazut un termen ori s-a stipulate ca imprumutatul va restitui bunurile cand va putea, prescriptia de 3 ani incepe sa curga de la data incheierii contractului. In cazul pieirii lucrurilor, daca imprumutatul este in imposibilitate de a restitui lucruri de aceeasi natura, el va restitui o suma de bani in functie de valoarea lucrurilor. Obligatiile imprumutatorului imprumutul de consumatie creeaza obligatii numai in sarcina imprumutatului, nu si a imprumutatorului.

Obligatiile depozitarului in cazul de depozit voluntar


1. Obligatia de pastrare a lucrului depozitat depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat cu aceeasi grija ca de propriul sau lucru; 2. Obligatia de restituire a bunului depozitat depozitarul va trebui sa restituie insusi lucrul depozitat, impreuna cu fructele percepute, nu insa si fructele pe care le-ar fi putut percepe dar nu le-a perceput. Termenul de prescriptie a actiunii derivate din contract incepe sa curga de la data implinirii termenului de depozitare, iar in absenta unui termen de la data incheierii contractului.

Definitia si caracterele juridice ale contractului de renta viagera

Definitie: Prin contractul de rent viager o parte, numit debirentier, se oblig s efectueze n folosul unei anumite persoane, numit credirentier, prestaii periodice, constnd n sume de bani sau alte bunuri fungibile. Renta viager se constituie pe durata vieii credirentierului dac prile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vieii debirentierului sau a unei tere persoane determinate.
Caractere juridice: 1. Este un contract sinalagmatic deoarece naste obligatii in sarcina ambelor parti contractante 2. De regula, este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind obtinerea unor foloase patrimoniale in schimbul obligatiei pe care si-o asuma; poate fi si cu titlu gratuit, prin donatie sau testament; 3. Daca se constituie cu titlu oneros, este un contract aleatoriu, deoarece ambele parti au sanse de castig-pierdere; daca se constituie cu titlu gratuit, este o liberalitate inter vivos sau mortis causa, dupa caz; 4. Este un contract consensual, realizarea acordului de vointa fiind suficienta pentru perfectarea contractului; 5. Este un contract translativ de drepturi reale deoarece transfera in patrimoniul debirentierului un drept real (ex. drept de proprietate) 6. Este un contract cu executare succesiva pentru ca executarea obligatiei de plata a rentei presupune mai multe prestatii esalonate in timp.

Efectele contractului de renta viagera: 1. Obligatiile credirentierului daca contractul se constituie cu titlu oneros, atunci are obligatia sa predea suma de bani sau bunul ce formeaza obiectul prestatiei sale. Daca predarea bunului are loc la o data ulterioara incheierii contractului, credirentierul va avea obligatia conservarii bunului instrainat. Credirentierul are obligatia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascune ale lucrului instrainat. 2. Obligatiile debirentierului: - Obligatia de plata a rentei ratele de renta se cuvin credirentierului si se platesc in cuantumul si la termenel stabilite prin contract, pana la moartea credirentierului sau a tertului pana la moartea caruia credirentierul are dreptula la ratele de renta. - Sanctiunea neexecutarii obligatiei de plata a rentei in caz de neexecutare, executare cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de plata a rentei, credirentierul are posibilitate de a promova o actiune in executare silita, neavand insa deschisa calea unei action in rezolutiunea contractului.Exista 2 situatii cand poate fi ceruta rezolutiunea contractului Daca debirentierul nu prezinta garantiile stipulate pentru asigurarea platii rentei sau le micsoreaza prin fapta sa; Daca partile au inserat in contract un pact comisoriu expres.

Definitia si caracterele juridice ale contractului de intretinere Definitie: Contractul de intretinere este acel contract prin care o parte, numita intretinut, transmite un drept real asupra unui bun al sau ori plateste o suma de bani celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga in schimb sa ii asigure intretinerea in natura pe tot restul vietii, iar dupa moartea acestuia, sa il inmormanteze.

Caractere juridice: 1. Este un contract cu titlu oneros, ambele parti contractante incheind contractul pentru a obtine un folos material. 2. Este un contract sinalagmatic (bilateral), generand obligatii reciproce si interdependente intre partile contractante. In cazul in care contractul este cu titlu gratuit, atunci acesta va avea un caracter unilateral; 3. Este un contract aleatoriu, deoarece intinderea obligatiei de intretinere asumata de catre intretinator nu se cunoaste la momentul contractarii, ci depinde de un eveniment viitor si incert, la realizarea sau nerealizarea caruia se determina castigul sau pierderea pentru fiecare dintre ele. 4. Este un contract consensual, manifestarea de vointa a partilor in sensul incheierii contractului fiind suficienta pentru perfectarea sa valida; 5. Este un contract translativ de drepturi reale. Transferul dreptului in patrimoniul intretinatorului opereaza in momentul incheierii contractului; 6. Este un contract atipic, deoarece obligatia intretinutului este cu executare dintr-o data, iar obligatia intretinatorului este cu obligatie succesiva; 7. Este un contract intuitu personae, fiind incheiat in considerarea atat a persoanei intretinatorului, cat si a persoanei intretinutului; 8. Este un contrat nenumit, nefiind reglementat in dreptul nostru.

Efectele contractului de intretinere: Intretinutul are urmatoarele obligatii: 1. Sa predea bunul care formeaza obiectul derivat al contractului 2. Sa garanteze contra evictiunii si contrac viciilor ascunse ale lucrului instrainat Intretinatorul are urmatoarele obligatii: 1. El se obliga la executarea contractului, indifferent de cat de oneroasa se dovedeste a fi; 2. Intretinerea nu se poate presta de o alta persoana decat intretinatorul (caracter intuitu personae) 3. Are obligatia de a savarsi toate actiunile ce sunt necesere pentru asigurarea intretinerii 4. Obligatia are caracter alimentar, urmand a fi executata zi de zi, in mod succesiv. 5. Obligatia trebuie sa fie executata in natura 6. Plata intretinerii este portabila (nu inseamna in mod obligatoriu ca partile sa aibe acelasi domicilui de fapt) Sanctiunea neexecutarii obligatiei de intretinere actiunea in executarea silita a obligatiei de intretinere; actiunea in rezolutiunea contractului.

Ce este un contract consensual? - Contract care se incheie prin simplu consimtamant al partilor, fara ca legea sa prevada pentru validitatea lui, indeplinirea unor conditii de forma. Ce contracte consensuale cunoasteti? Contract de vanzare cumparare Contract de schimb Contract de donatie Contract de locatiune Contract de antrepriza Contract de mandat cu reprezentare Contract de intretinere Contract de renta viagera Ce este un contract solemn? - Contract care se incheie valabil numai prin exprimarea consimtamantului partilor intr-o anumita forma solemna, prevazuta ad validitatem intr-o dispozitie expresa a legii sau printr-o prealabila conventie a partilor. Ce contracte solemne cunoasteti? Contract de donatie Contract de arendare Contract de antrepriza Ce este un contract real? - Contract pentru a carui incheiere valabila, consimtamantul partilor trebuie sa fie materializat in (si insotit de) predarea lucrului la care se refera. Ce contracte reale cunoasteti? Contract de imprumut de folosinta (comodatul) Contract de imprumut de consumatie Ce este un contract comutativ? - Contract oneros, la incheierea caruia partile cunosc intinderea prestatiilor la care se oblige si pot aprecia valoarea ca fiind echivalenta. Majoritatea contractelor oneroase sunt commutative, prestatia fiecarei parti reprezentand echivalentul contraprestatiei celeilalte parti. Ce contracte comutative cunoasteti? Contract de vanzare cumparare Contract de schimb Contract de locatiune Contract de antrepriza Contract de intretinere Ce este un contract aleatoriu? - Contract la incheierea caruia partile nu cunosc existent sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract, fiindca au inteles sa se oblige in functie de un eveniment viitor si incert, denumit aleatoiu, care comporta, pentru fiecare dintre parti, o sansa de castig sau un risc de pierdere. Ce contracte aleatorii cunoasteti? Contract de imprumut de folosinta (comodatul)

Contract de intretinere Contract de renta viagera Ce este un contract unilateral? - contract care genereaz obligaii numai n sarcina uneia dintre pri. Ce contracte unilateral cunoasteti? Contract de donatie Contract de mandat cu reprezentare Contract de imprumut de folosinta (comodatul) Contract de imprumut de consumatie Ce este un contract bilateral (sinalagmatic)? - Contract care genereaza, de la data incheierii lui, obligatii reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti, obligati fiecarei parti avandu-si cauza juridical in obligatia celeilalte. - Contractul bilateral se caracterizeaza prin faptul ca fiecare parte are calitate de creditor, cat si calitatea de debitor. Ce contracte bilateral sinalagmatice cunoasteti? Contract de vanzare cumparare Contract de schimb Contract de arendare Contract de mandat cu reprezentare (daca e cu titlu oneros) Contract de antrepriza Contract de intretinere Contract de renta viagera Ce este un contract cu titlu gratuit? - Contract prin care una din parti se boliga sa procure celeilalte parti, fara echivalent, un avantaj patrimonial. (ex. donatia) Ce contracte cu titlu gratuit cunoasteti? Contract de donatie Contract de mandat cu reprezentare (=> contract unilateral) Contract de imprumut de folosinta (comodatul) Contract de imprumut de consumatie Contract de renta viagera (=> liberalitate mortis causa) Ce este un contract cu titlu oneros? - Contract prin care fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj in schimbul obligatiilor pe care si le asuma. Ce contracte cu titlu oneros cunoasteti? Contract de vanzare cumparare Contract de schimb Contract de locatiune Contract de arendare Contract de mandat cu reprezentare (=> bilateral) Contract de antrepriza Contract de imprumut de consumatie Contract de renta viagera (=> aleatoriu) Contract de intretinere

Ce este un contract intuitu personae? - contract la ncheierea cruia consideraia persoanei contractantului a fost determinant. Sunt, n principiu, contracte intuitu personae toate contractele gratuite. Ce fel de contracte intuitu personae cunoasteti? Contract de mandat cu reprezentare Contract de intretinere

Lista contracte: Contract de vanzare cumparare (consensual, comutativ, sinalagmatic, translativ de drepturi, titlu oneros) Contract de schimb (consensual, comutativ, sinalagmatic, titlu oneros) Contract de donatie (consensual, unilateral, solemn, translativ de proprietare, irevocabil, titlu gratuit) Contract de locatiune (consensual, comutativ, caracter executoriu, titlu oneros) Contract de arendare (sinalagmatic, solemn, titlu oneros) Contract de antrepriza (consensual, sinalagmatic, comutativ, executare succesiva, personal, titlu oneros) Contract de mandat cu reprezentare (consensual, unilateral titlu gratuit, sinalagmatic titlu oneros, intuitu personae) Contract de imprumut de folosinta (comodatul) (real, unilateral, titlu gratuit, executare succesiva, generator de drepturi de creanta) Contract de imprumut de consumatie (real, unilateral, translativ de proprietate, titlu gratuit sau titlu oneros) Contract de renta viagera (consensual, bilateral, titlu oneros aleatoriu, titlu gratuit liberalitate, translativ de drepturi reale, executare succesiva) Contract de intretinere (consensual, titlu oneros, comutativ, aleatoriu, bilateral, intuitu personae, atipic, translativ de drepturi reale, nenumit)