Sunteți pe pagina 1din 30

Subiectul 1.

Procesul penal aspecte generale


- este o activitate reglementata de legea desfasurarii intr-o cauza penala, cu participarea organelor judiciare, a
partilor si a altor persoane ca titulare de drepturi si obligatii, fiind necesar in vederea crearii codului procedural,
necesar tragerii la raspundere penala a celor care au savarsit o infractiune.
- sunt organe judiciare : instantele de judecata prin judecatori ; Ministerul Public prin procurori si organele de
cercetare penala.
- organele de cercetare penala sunt de doua categorii: ale politiei judiciare si organele de cercetare penala
speciale.
- sunt organe de cercetare penala ale politiei judiciare lucratorii operativi anume desemnati din cadrul M.I.aflati in
subordinea directa a procurorului.
- sunt organe de cercetare penala speciale(art.20!".p.p#:
"omandantii $.M.corp aparte si similare;
"omandantii centrelor militare;
%efii comendurilor de garni&oana;
'fiterii politiei romane de frontiera;
"apitanii porturilor;
'fiterii anume desemnati de catre comandantul $.M.corp aparte si similare;
'fiterii anume desemnati de catre sefii comendurilor de garni&oana;
'fiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare.
Subiectul 2. Partile in procesul penal
Partile in procesul penal sunt: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea civilmente responsabila
(partea responsabila civilmente).
Inculpatul
Persoana fata de care se presupune ca a savarsit o infractiune se numeste faptuitor; in momentul in care
impotriva acestuia incepe urmarirea penala! el devine invinuit. Invinuitul este subiect de drepturi si obligatii procesuale!
faptuitorul nu este un asemenea subiect! deoarece nu e(ista cadru procesual legal in care el sa aiba anumite drepturi si
obligatii! acest cadru nascandu-se odata cu inceperea urmaririi penale! care coincide cu pornirea procesului penal!
atunci cand se pune in miscare actiunea panala! invinuitul devine inculpat.
)ctele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt: ordonanta de punere in miscare a
actiunii penale, rechiitoriul, declaratia orala a procurorului si incheiarea instantei de judecata in conditiile
preva&ute de lege.
Invinuitul* inculpatul! are anumite obligatii si anumite drepturi
- intre obligatiile inculpatului amintim:suportarea invinuirii ce i se aduce in legatura cu savarsirea infractiunii!
suportarea unor masuri procesuale(retinerea! arestarea#! obligatia de a se pre&enta in fata organelor judiciare ori de
cate ori este c+emat! etc.
- intre drepturile inculpatului amintim: dreptul de a propune probe; dreptul de a-si angaja un aparator; dreptul de
a formula cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti; obligatia de a suporta luarea fata de ei a unor masuri
preventive;
Partea vatamata
Persoana care a suferit un prejudiciu fi&ic! material! moral in urma savarsirii unei infractiuni.%pre deosebire
de victima infractiunii care poate fi numai o persoana fi&ica! persoana vatamata poate fi fi&ica*juridica. Persoana
vatamata! daca se constituie ca parte in latura penala a procesului penal poarta denumirea de parte vatamata.
,a are drepturi si obligatii.
- sa-si angaje&e avocat
- sa depuna probe
- sa formule&e cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti
%e poate constitui in procesul penal pana la momentul citirii actului de sesi&are al instantei (rec+i&itoriu#.
"onstituirea poate fi e(presa sau tacita insa daca e vorba de o constituire tacita de parte vatamata este necesar ca
din manifestarile procesuale ale persoanei vatamate sa re&ulte faptul ca aceasta doreste sa se constituie parte
vatamata. -aca! insa se constituie ca parte in latura civila a procesului penal! urmarind tragerea la raspundere
civila a invinuitului*inculpatului si a partii civilmente responsabile! atunci persoana vatamata devine parte civila in
procesul penal.
Partea civila
Persoana vatamata care se constituie ca parte in latura civila a procesului penal! urmarind tragerea la
raspundere civila a invinuitului*inculpatului si partii civilmente responsabile se numeste parte civila. Partea civila se
poate constitui pana la citirea actului de sesi&are a instantei. -aca nu a facut asta pana la acest moment procesual!
persoana vatamata are posibilitatea sa-si recupere&e prejudiciul civil prin formarea unei actiuni civile la instanta civila.
Poate fi parte in procesul penal atat cel care a suferit un prejudiciu material cat si cel cu prejudiciu moral. In situatia in
care prejudiciul este acoperit de o societate de asigurari iar aceasta doreste sa intre in procesul penal! va avea calitatea
de asigurator de raspundere civila! si nu calitatea de parte civila.
Partea civilmente responsabila
Partea civilmente responsabila este persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile,
pentru daunele pricinuite de invinuit sau inculpate. "ategoriile de parti civilmente responsabile sunt reglementate
de ".civ. si anumite legi speciale. ".civ. instituie ca parti civilmente responsabile pe parinte/tutore in ca&ul infractiunii
savarsite de catre minori*pusi sub interdictie si pe comitent prepusi;
In ca&ul raspunderii pentru fapta minorului*inter&isului legea prevede ca cel care! in temeiul unui contract! al unei
+otarari judecatoresti sau a legii! este obligat sa supraveg+e&e un minor ori o persoana pusa sub interdictie! raspunde
pentru prejudiciul cau&at altuia de catre aceste din urma persoane.
.aspunderea sub&ista si in situatia in care faptuitorul! fiind lipsit de discernamant! nu raspunde pentru fapta proprie.
"el obligat la supraveg+ere este e(onerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta
prejudiciabila. In ca&ul parintilor*tutorelui! inlaturarea are loc numai daca acestia dovedesc ca fapta minorului este
urmarea unor alte cau&e decat culpa lor in supraveg+erea acestora. Pentru a e(ista raspunderea parintilor! sau a unuia
dintre ei! pentru faptele minorului! trebuie ca acestia sa fi locuit impreuna.-e asemenea ca parintele*tii sa fi avut
obligatia legala de crestere! supraveg+ere si indrumare asupra minorului. -aca minorul a fost incredintat unuia dintre
parinti dar la momentul savarsirii faptei se afla sub supraveg+erea celuilalt parinte! practica judiciara a stabilit ca va
raspunde parintele in supraveg+erea caruia se afla efectiv. Practica a statuat ca parintele nu va raspunde in ca&ul in
care a fost in imposibilitatea sa-si e(ercite atributiile parintesti. %i comitentul este obligat sa repare prejudiciul cau&at de
prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de ei are legatura cu atributiile ori cu scopul functiilor incredintate.,ste
comitent cel care in virtutea unui contract sau in temeiul legii e(ercita supraveg+erea si controlul asupra celui care
indeplineste anumite functii sau incredintari in interesul sau ori al altuia."omitentul nu raspunde daca dovedeste ca
victima cunostea sau dupa imprejurari putea sa cunoasca la data savarsirii faptei ca prepusul a actionat fara nicio
legatura cu functiile sau atributiile incredintate. Parintii nu raspund daca fac dovada ca sunt indeplinite conditiile
raspunderii comitentului pentru fapta prepusului. /ici o alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru fapta
prejudiciabila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus. "u toate acestea in ca&ul in care este si parinte!
minorul care a savarsit fapta prejudiciabila! victima are posibilitatea de a opta intre cele 2 forme de raspundere. Partea
civilmente responsabila se poate constitui in procesul penal fie la cererea partii civile fie de catre institutia din oficiu! fie
din proprie initiativa. -aca se constituie din oficiu sau la cererea partii civile constituite trebuie sa aiba loc pana la citirea
actului de sesi&are a instantei.-aca se constituie din proprie initiativa! partea civilmente responsabila se poate constitui
pana la momentul de&baterilor dar are obligatia sa ia procedura din stadiul in care se afla.
Partea civilmente responsabila are dr. si obligatii.
- sa-si angaje&e avocat ;
- sa depuna probe;
- sa formule&e cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti
Subiectul !. "aele procesului penal
- procesul penal are urmatoarele fa&e:
0a&a de urmarire penala;
0a&a de judecata;
0a&a de punere in e(ecutare a +otararii judecatoresti penale.
- faza de urmarire penala incepe la momentul sesi&arii organelor de urmarire penala si se termina la momentul
la care! prin rec+i&itoriu!procurorul sesi&ea&a instanta de judecata sau cand acesta da o solutie de scoatere de sub
urmarire penala! de incetare a urmaririi penale sau de clasare.
- faza de judecata incepe atunci cand instanta de judecata este sesi&ata prin rec+i&itoriul procurorului si se
termina la momentul la care +otararea judecatoreasca devine definitiva.
- faza de punere in executare incepe de la momentul ramanerii definitive a +otararii judecatoresti si se termina
la momentul predarii condamnatului la poarta penitenciarului.
Subiectul #. Principiile in baa carora se desfasoara procesul penal
procesul penal roman actual cunoaste urmatoarele principii fundamentale:
1. Principiul legalitatii procesuale - potrivit caruia intreaga activitate procesual penala se desfasoara numai in temeiul
legii; pentru acest lucru! legea a instituit si unele garantii procesuale! cum ar fi posibilitatea instantelor de judecata de a
verifica legalitatea actelor indeplinite in decursul urmaririi penale.
2. Preumtia de nevinovatie $ potrivit careia - orice persoana este considerate nevinovata pana la momentul dovedirii
vinovatiei sale. Potrivit legii invinuitul*inculpatul nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia. ,ste obligatia organelor
judiciare sa adune probe din care sa re&ulte vinovatia acestuia; mai mult!practica judiciara! a stabilit ca este gresita
condamnarea unei persoane! ba&ata e(clusive pe recunoasterea facuta de catre acesta.
!. Principiul aflarii adevarului - potrivit acestui principiu! organele judiciare sunt obligate sa depuna toata prudenta si
diligent! astfel incat adevarul judiciar (adevarul la care ajunge instanta in urma administrarii probelor# sa coincida cu
realitatea faptica. Pentru a da eficienta acestui principiu! legea a dat posibilitatea instantei de judecata sa verifice solutiile
date de catre procuror in fa&a de urmarire penala. Mai mult! instanta de judecata poate! in fa&a de judecata! atunci cand
procurorul nu este pre&ent sa dispuna e(tinderea procesului penal pentru alte fapte sau pentru alte persoane.
#. Principiul oficialitatii - procesul penal poate incepe in fa&a de urmarire penala din oficiu; organele judiciare din fa&a de
urmarire penala au posibilitatea! cu unele e(ceptii! sa se autosesi&e&e. 0ac e(ceptie anumite tipuri de infractiuni pentru care
fie este necesara o plangere prealabila! fie este necesara autori&area organelor competente ( e(: pentru infractiunea
savarsita la .egia "ailor 0erate! este necesara autori&area comandantului caii ferate respective#. 0acem preci&area ca
instanta nu se sesi&ea&a niciodata din oficiu. Prin prisma principiului oficialitatii! procesul penal se diferentia&a de procesul
civil! unde operea&a principiul disponibilitatii! in sensul ca partile pot face orice doresc cu drepturile lor procesuale.
%. &olul activ al organelor judiciare penale - organele judiciare sunt obligate sa aiba un rol activ in aflarea adevarului si
sa administre&e in cursul procesului penal! atat probele ce sunt in favoarea cat si cele in defavoarea inculpatului. 'rganele
judiciare au obligatia sa aduca la cunostinta partilor drepturile si obligatiile procesuale pe care acestia le au.
'. (arantarea libertatii persoanei in procesul penal - potrivit acestui principiu in tot cursul procesului penal este
garantata libertatea persoanei; nicio persoana nu poate fi retinuta! arestata ori privata de libertate in alt mod si nici nu poate
fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in ca&urile si conditiile preva&ute de lege. -aca cel impotriva caruia
s-a luat masura arestarii preventive ori s-a dispus internarea medicala ori o alta metoda de restrangere a libertatii considera
ca aceasta este nelegala are dreptul in cadrul procesului penal sa se adrese&e instantei competente! potrivit legii. 0acem
sublinierea ca procurorul nu poate niciodata sa areste&e o persoana! el poate sa faca o propunere motivata catre instanta
de judecata! aceasta fiind singura care are dreptul sa se pronunte cu privire la luarea! mentinerea! prelungirea! revocarea!
inlocuirea ori incetarea de drept a masurilor preventive; de asemenea persoana arestata preventiv are posibilitatea in tot
cursul procesului penal sa solicite punerea in libertate provi&orie sub control judiciar ori pe cautiune.
). &espectarea demintatii umane - organele judiciare sunt obligate sa nu u&ite&e de mijloace nelegale in cursul procesului
penal! nici in vederea obtinerii unor probe si nici in perioada in care persoana este retinuta ori arestata. "odul penal a
instituit si unele infractiuni cum ar fi tortura sau arestarea nelegala ori cercetarea abu&iva.
*. (arantarea dreptului la aparare - dreptul de aparare este garantat invinuitului * inculpatului si celorlalte parti in tot cursul
procesului penal; organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina e(ercitare de drepturi procesuale! in conditiile
legii si sa administre&e probele necesare in apararea acestora; organele judiciare au obligatia sa incunostiinte&e de indata
si mai inainte de al audia pe invinuit*inculpat despre fapta pentru care este cercetat! despre incadrarea juridica a acesteia si
sa-i asigure posibilitatea pregatirii se e(ercitarii apararii. In acest sens! instanta de judecata este obligata sa acorde un
termen in vederea angajarii unui aparator sau a pregatirii apararii! in masura in care o astfel de cerere este intemeiata.
Partile au dreptul sa fie asistate de aparator in tot cursul procesului penal; aparatorul poate fi ales sau numit din oficiu. In
ca&ul in care asistenta juridica este obligatorie ( inculpatul este minor sau este aresta si intr-o alta cau&a#! daca partea nu isi
angajea&a aparator ales! organele judiciare ii vor desemna un aparator din oficiu. 'rganele judiciare au obligatia sa-l
incunostinte&e pe invinuit*inculpat inainte de a i se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de un aparator!
consemnandu-se acest lucru in procesul-verbal de ascultare. -e asemenea organele judiciare au obligatia sa aduca la
cunostinta partilor ca au dreptul sa nu dea nicio declaratie si ca in masura in care nu u&itea&a de acest drept! declaratiile
respective pot fi folosite impotriva lor.
+. ,galitatea persoanelor in procesul penal - toate persoane se supun acelorasi reguli procesuale! c+iar daca legea
stabileste pentru anumite categorii de persoane! o anumita competenta! acest lucru nu are ca efect creerea unei inegalitati
procesuale! deoarece difera doar competenta primei instante! procesul penal desfasurandu-se dupa aceleasi reguli
procesurale.
1-. .perativitatea procesului penal - organele judiciare au obligatia sa desfasoare actele procesuale intr-un termen
re&onabil; desi legea nu defineste 1termen re&onabil2! in doctrina s-a aratat ca actele procesuale trebuie indeplinite la un
moment cat mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii! fara insa ca acest lucru sa afecte&e legalitatea respectivelor
acte procesuale.
11. /imba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator %unt multe situatii in care
una din partile procesului penal nu cunoaste limba romana! in acest ca&! organele judiciare au obligatia sa-i asigure
acestuia un interpret. 0acem preci&area! insa!ca toate discursurile se vor consemna in limba romana.
12. Principiul respectarii vietii intime familiale si private a persoanelor in procesul penal 0oate actele procesuale
trebuie indeplinite fara ca viata intima! familial si private a persoanei sa fie afectata. -e la acest principiu! legiuitorul a stabilit
unele e(ceptii:
- punerea in e(ecutare a unui mandat de arestare sau a unei +otarari judecatoresti! apararea sigurantei
nationale sau a ordinii publice! impiedicarea raspandirii unei epidemii sau inlaturarea unei primejdii privind
viata! integritatea fi&ica sau sanatatea unei persoane;
- de asemenea legea procesual penala a instituit anumite reguli procesuale! astfel incat prin administrarea
probelor sa nu fie vatamata viata intima! familiala sau privata; in acest sens interceptarile si inregistrarile
audio-video nu pot fi facute decat in ca&urile e(pres si limitativ preva&ute de lege si numai cu autori&area
prealabila a judecatorului competent! iar perc+e&itiile nu pot fi facute decat intre anumite ore si numai cu
autori&area prealabila a judecatorului competent.
Subiectul %. 0plicarea legii procesuale penale in timp si spatiu
In timp! legea procesual penala se aplica potrivit primei activitati! respactiv tempus regit actum! adica legea procesual
penala isi produce efecte pe toata durata ei de e(istenta! ea intra in vigoare! de regula la o perioada de timp de la data
publicarii ei in Monitorul 'ficial! pentru a da posibilitatea destinatarilor sa ia cunostinta de prevederile acesteia.
In spatiu! legea procesual penala se aplica potrivit principiului teritorialitatii! astfel spus! isi produce efectele pe intreg
teritoriul .omaniei. Prin teritoriu intelegem intinderea de pamant si de ape cuprinse intre frontiere! precum si marea
teritoriala si apele interioare! toate cu solul! subsolul si spatiul aerian aferente! precum si navele si aeronavele militare
romane si terenurile si cladirile apartinand repre&entantelor diplomatice si consulare ale statului roman in strainatate. )pele
interioare se intind pana la liniile de ba&a! repre&entand! fie linia celui mai mare reflu( de-a lungul tarmului! fie linia care
uneste punctele cele mai avansate dinspre larg ale tarmului ; insulelor! amenajarilor +idrogenice ori instalatiilor portuare. -e
la aceste limite de ba&a! pe o suprafata de 32 mile marine! se intinde marea teritoriala a .omaniei. In adancime teritoriul se
intinde pana la limita la care omul poate fora cu mijloacele te+nice pe care le detine. In altitudine! teritoriul se intinde pana la
limita spatiului cosmic! adica pana la altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite mentinere pe orbita a unui satelit.
,1ceptii de la principiul teritorialitatii
3# legea procesual penala nu se aplica pentru infractiunile savarsite pe terenurile si in cladirile repre&entantelor
diplomatice si consulare ale statelor straine in .omania;
2# legea procesual penala nu se aplica pentru infractiunile savarsite de militarii unor armate straine! aflati in trecere sau
stationati pe teritoriul .omaniei! cu e(ceptia in situatia in care se prevede altfel prin conventie bilaterala semnata de
statul roman cu statul respectiv;
4# legea procesual penala nu se aplica pentru infractiunile savarsite de catre repre&entantii diplomatici si consulari ai
statelor straine in .omania! conform "onventiilor de la 5iena din 3673 si 3674! precum si infractiunilor savarsite de
catre sefii de state! de guvern! repre&entantii '/$! aflati pe teritoriul .omaniei;
8# legea procesual penala nu se aplica in ca&ul e(istentei unor forme de cooperare judiciara internationala in materie
penala si anume:
a) 2omisiile rogatorii internationale acea forma de colaborare internationala in ba&a careia anumite acte de
procedura intocmite intr-un stat la cererea altui stat isi produc efectele juridice in procesul penal desfasurat in
statul solicitant;
b) ,1tradarea este o forma de cooperare judiciara penala in virtutea careia un stat numit stat solicitant cere
unui alt stat numit stat solicitat sa-i remita o persoana aflata pe teritoriul sau in vederea efectuarii urmaririi
penale sau a judecatii ori a e(ecutarii unei pedepse in statul solicitat; aceasta operea&a numai daca este
indeplinita conditia dublei incriminari; $ face e1ceptie daca printr-o conventie internationala este e(clusa
cerinta dublei incriminari;
Pentru a opera e(tradarea este necesar! in ca&ul in care se solicita!in vederea efectuarii urmaririi penale sau judecata!
ca pedeapsa preva&uta de lege in statul solicitant pentru infractiunea savarsita! sa fie pedeapsa inc+isorii mai mare
de 3 an! iar daca se solicita in vederea e(ecutarii unei pedepse! pedeapsa aplicabila sa fie de cel putin 8 luni
inc+isoare. /u pot fi e(tradati din .omania cetatenii romani! cu unele e(ceptii preva&ute de lege si anume cei care se
bucura de un drept de a&il in .omania! precum si persoanele c+emate sa depuna intr un proces penal aflat pe rolul
instantelor romane! in calitate de martori! e(perti sau interpreti. "etatenii romani pot fi e(tradati in ba&a unor conventii
internationale si a reciprocitatii daca au si cetatenia statului solicitant sau daca au savarsit o infractiune pe teritoriul
statului solicitant sau daca statul solicitant este stat membru al $,. ,(tradarea in aceste ca&uri se va reali&a cu conditia
ca dupa condamnarea! in statul strain! cetateanul roman sa fie trimis in .omania! in vederea e(ecutarii! aici! a pedepsei
ce a fost aplicata. In ca&ul in care! .omania este stat solicitat! cererea de e(tradare se adresea&a de catre Ministerul de
9ustitie din statul strain catre Ministerul de 9ustitie din statul roman! care! prin directia de specialitate efectuea&a
e1amenul de regularitate internationala;
a# solicita suplimentarea informatiilor de la statul strain;
b# constata ca nu sunt indeplinite conditiile potrivit legii si sesi&arile procurorului competent;
c# constata ca sunt indeplinite toate conditiile preva&ute de lege si sesi&arile procurorului competent (este
competent procurorul general al Parc+etului de pe langa "urtea de )pel din circumscriptia careia a fost
identificata pre&enta persoana e(tradabila; -aca pre&enta acestei persoane nu a fost identificata pe teritoriul
.omaniei! atunci va fi competent procurorul general al Parc+etului de pe langa "urtea de )pel :ucuresti. ;a
primirea cererii de e(tradare! procurorul general este obligat sa sesi&e&e instanta de judecata! respectiv "urtea
de )pel din circumscriptia sa. %olutionarea cererii de e(tradare se face in complet de judecata! format dintr-un
judecator! cu pre&enta obligatorie a procurorului si a persoanei e(tradabile asistata de aparator si! daca este
ca&ul! de un interpret. Instanta competenta poate dispune! pana la solutionarea cererii de e(tradare! arestarea
preventiva a persoanei e(tradabile; ca& in care! masura se va lua pe o perioada de 40 de &ile; perioada ce
poate fi mentinuta! temeinic motivat! fiecare mentinere neputand depasi 40 de &ile. ;a primul termen de
judecata! procurorul are posibilitatea sa solicite un termen in vederea studierii dosarului cau&ei. ;a urmatorul
termen si persoana e(tradabila are aceasta posibilitate in vederea garantarii dreptului ei la aparare. %ingura
deosebire fata de procedura de drept comun! este faptul ca in procedura e(tradarii! numarul martorilor este
limitat la doi.
,1tradarea poate fi voluntara sau obisnuita;
- e(tradarea voluntara consta in faptul ca la primul termen de judecata! persoana e(tradabila! consimte la
e(tradare;
- e(tradarea obisnuita se efectuea&a atunci cand se urmea&a procedura preva&uta de lege; )tunci cand
solutionea&a cerere de e(tradare! instanta de judecata romana nu verifica legalitatea urmaririi penale sau a
judecatii din statul strain! ci verifica doar indeplinirea conditiilor preva&ute de lege pentru a opera
e(tradarea si identitatea dintre persoana e(tradabila si persoana preva&uta in actul de e(tradare. "urtea de
)pel se pronunta printr-o sentinta motivata! fie prin admiterea! fie prin respingerea cererii de e(tradare.
Impotriva respingerii se poate inainta recurs! acesta fiind solutionat la sectia penala a Inaltei "urti de
"asatie si 9ustitie(I.".".9.# in complet de 4 judecatori; +otararea pronuntata de I.".".9. este definitiva.
-upa pronuntare! +otararea impreuna cu dosarul cau&ei vor fi trimise de indata la curtea de apel
competenta.
In ca&ul in care .omania este stat solicitant! cererea de e(tradare va fi formulata de catre instanta pe rolul
careia se afla cau&a penala ce priveste persoana e(tradabila. Persoana e(radabila nu poate fi urmarita penal! judecata
sau pusa sa e(ecute o alta pedeapsa decat cele preva&ute in cererea de e(tradare <= este vorba de principiul al
specialitatii e(tradarii; totusi!ea poate fi urmarita penal! judecata sau pusa sa e(ecute o alta pedeapsa numai daca
statul solicitant primeste acordul statului solicitat in acest sens sau daca persoana e(tradabila! dupa ce este pusa in
libertate! nu paraseste statul solicitant sau il paraseste! dar se reintoarce in acest stat.
d# 3andatul european de arestare si predare este o deci&ie judiciara europeana! emisa de o autoritate
competenta a unui stat catre autoritatea competenta a unui alt stat in vederea arestarii si predarii unei persoane
urmarita penal!judecata sau condamnata in statul solicitat. -e regula mandatele europene de arestare si
predare se transmit de la instanta competenta a unui stat catre instanta competenta a celuilalt stat. Prin
e(ceptie! daca aceasta trimitere directa este imposibil de reali&at! atunci mandatul european de arestare si
predare va fi transmis prin intermediul Ministerului de justitie. In .omania vor fi competente in ca& de
e(ecutare! curtile de apel! iar in ca& de emitere! instantele pe rolul carora se judeca cau&a privind persoana in
mandatul european de arestare si predare.
Intre e1tradare si mandatul european de arestare si predare e1ista unele deosebiri fundamentale 4
a# e(tradarea operea&a intre doua state membre $.,. sau intre un stat membru si un stat nemembru al $.,.pe
cand mandatul european de arestare si predare operea&a intre doua state membre ale $.,.;
b# mandatul european de arestare si predare se reali&e&a printr-o procedura simplificata! inlaturandu-se etapa
administrativa de efectuare a e(amenului de regularitate internationala! preva&uta in procedura e(tradarii;
c# la e(tradare este necesara dubla incriminare (cu e(ceptia solutiei in care printr-o conventie internationala se
prevede altfel! pe cand la mandatul european de arestare si predare aceasta conditie nu este necesara; legea
aratand e(pres care sunt acele infractiuni pentru care se poate emite mandatul european de arestare si
predare. In toate celelalte ca&uri de infractiuni mandatul european de arestare si predare poate fi emis numai
prin acordul ambelor state si numai daca fapta este considerata! infractiune! indiferent de denumirea pe care o
poarta! de legislatia ambelor state;
d# transferul de proceduri in materie penala <= efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri
initiata de autoritatile competente pentru o fapta care constituie infractiune potrivit legii penale romane poate fi
transferata unui stat strain in conditiile legii. )utoritatile judiciare romane! competente! pot solicita autoritatilor
juduciare competente straine! e(ercitarea unei proceduri penale sau continuarea acesteia daca transferul
procedurii serveste intereselor unei bune administrari a justitiei sau favori&e&a reintegrarea sociala a
condamnatului in unul din ca&urile:
3# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului solicitat si in temeiul legii
acestui stat!e(tradarea sau predarea a fost refu&ata ori ar fi refu&ata in ca&ul formularii unei astfel de
cereri;
2# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni se afla in e(ecutarea unei pedepse pe teritoriul statului
solicitat pentru o infractiune mai grava decat cea savarsita in .omania;
4# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului solicitat si in temeiul legii
acestui stat! recunoasterea +otararii penale definitive de condamnare pronuntata de instanta romana a
fost refu&ata ori nu corespunde ordinii juridice interne a acelui stat! daca persoana condamnata nu a
inceput e(ecutarea! iar e(ecutarea nu mai este posibila c+iar in conditiile folosirii unei cereri de
e(tradare sau emiterii unui mandat european de arestare si predare.
Subiectul '. 0ctiunea penala si trasaturile actunii penale
0ctiunea penala repre&inta mijlocul juridic prin intermediul caruia se reali&ea&a tragerea la raspundere penala a celui
care a savarsit o infractiune.%ubiectii actiunii penale sunt de doua categorii si anume : subiect activ(statul) si subiect
pasiv (inculpatul). )ctiunea penala se pune in miscare in cursul urmaririi penale de catre procuror prin ordonanta! daca nu
face acest lucru pe parcursul urmaririi! procurorul este obligat! ca prin rec+i&itoriu sa puna in miscare actiunea penala.
)ctiunea penala poate fi pusa in miscare si in fa&a de judecata a procesului penal prin:
a# prin declaratie orala a procurorului!atunci cand se e(tinde procesul penal cu privire la alte fapte sau cu privire la alte
persoane;
b# prin inc+eierea instantei de judecata care dispune e(tinderea procesului penal cu privire la alte fapte sau alte persoane
atunci cand procurorul nu este pre&ent;
)ctiunea penala este e(ercitata!in principal de catre procuror! care in subsidiar poate fi ajutat de catre partea vatamata.
)ctiunea penala se stinge in unele din ca&urile e(pres si limitativ preva&ute de art.30 ".procedura. penala! respectiv:
3# fapta nu e(ista (e(:se incepe urmarirea penala pentru savarsirii infractiunii de omor!iar ulterior!dupa o perioada
de timp!persoana care se presupunea a fi omorata si al carei cadavru nu fusese gasit!reapare <= daca ne
aflam intr-o astfel de situatie! in fa&a de urmarire penala! procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala!
iar daca ne aflam in fa&a de judecata! instanta dispune ac+itarea#.
2# fapta nu a fost preva&uta de legea penala (e(:ne aflam in situatia in care o persoana acorda un imprumut
unei alte persoane fara sa fi fost indusa in eroare de aceasta din urma; ulterior!imprumutatul refu&a sa
inapoie&e imprumutul in aceasta situatie vom avea de a face cu un litigiu de natura civila si nu de natura
penala <= daca ne aflam in aces ca&! in cursul urmaririi penale! procurorul va dispune scoaterea de sub
urmarire penala! iar in fa&a de judecata! instanta va dispune ac+itarea#.
4# fapta nu pre&inta gradul de pericol social al unei infractiuni (e(:o persoana gaseste un obiect de o valoare
foarte redusa si in loc sa-l predea autoritatilor si-l insuseste! in acest ca&! procurorul sau instanta de judecata
vor trebui sa aprecie&e in concret! daca fapta repre&inta sau nu gradul de pericol al unei infractiuni; in ca&ul
acesta! procurorul dispune! in fa&a de urmarire penala! scoaterea de sub urmarire! iar instanta de judecata! in
fa&a de judecata! dispune ac+itarea#.
8# fapta nu a fost savarsita de care invinuit sau inculpat (e(:in ca&ul in care o persoana este urmarita penal sau
judecata pentru savarsirea unei infractiuni! insa fie pe parcursul urmaririi penale! fie pe parcursul judecatii se
descopera ca nu respectiva persoana a savarsit infractiunea ci o alta persoana; in acest ca&! in cursul urmaririi
penale! procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala! iar in curs de judecata! instanta va dispune
ac+itarea#.
># faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii! poate lipsi fie latura subiectiva! fie cea obiectiva
sau ambele (e(:atunci cand o fapte este savarsita din culpa! iar legea prevede ca ea este infractiune numai
atunci cand este savarsita cu intentie <= in acest ca&! procurorul dispune! in ca&ul urmaririi penale! scoaterea
de sub urmarire penala! iar instanta de judecata! in fa&a de judecata! ac+itarea#.
7# e(ista una din cau&ele care inlatura caracterul penal al faptei. "au&e care inlatura caracterul penal al faptei:
legitima aparare! starea de necesitate! ca&ul fortuit! iresponsabilitatea! betia! minoritatea si eroarea; in aceste
ca&uri! procurorul in fa&a de urmarire penala! dispune scoaterea de sub urmarire penala! iar in fa&a de judcata!
instanta dispune ac+itarea.
?# lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate! sesi&area sau autosesi&area organelor competente ori o
alta cau&a necesara punerii in miscare a actiunii penale. %unt anumite tipuri de infractiuni pentru care urmarirea
penala nu poate incepe decat daca e(ista o plangere prealabila din partea persoanei vatamate; %unt alte
infractiuni pentru care este necesar acordul sau autori&atia organelor competente sau o sesi&are venita din
partea acestora (e(: infractiunile savarsite de senatori si deputati sau cele savarsite la regimul sigurantei la
caile ferate <= daca ne aflam in astfel de situatie! in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi
penale! iar in fa&a de judecata! incetarea procesului penal.
# a intervenit amnistia!prescriptia! decesul faptuitorului sau dupa ca&!radierea persoanei juridice! atunci cand
aceasta are calitate de faptuitor.
0mnisitia - este actul de clementa al Parlamentului .omaniei prin care! din considerente de politica penala este
inlaturata raspunderea penala! e(ecutarea pedepselor si celelalte consecinte ale condamnarii pentru infractiuni comise
pana la data aparitiei legii de amnistiei.
Prescriptia repre&inta o perioada de timp si are ca efect la implinirea termenului! imposibilitatea statului de a mai
reali&a tragerea la raspundere penala a faptuitorului. -aca ne aflam in acest ca&! in cursul urmaririi penale se dispune
incetarea urmaririi penale! iar in cursul judecatii! incetarea procesului penal.
6# a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost inc+eiat un contract de mediere! conform
legii! ca& in care! legea prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala; atat retragerea plangerii
prealabile cat si impacarea partilor trebuie sa fie totale si neconditionate. Pentru acele infractiuni fata de care
impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile! inlatura raspunderea penala! partile au posibilitatea! in
conditiile legii sa mearga la un mediator autori&at si sa inc+eie un acord de mediere! acord care se depune la
dosarul cau&ei! repre&entand o cau&a care inlatura raspunderea penala <= daca ne aflam in aceasta situatie! in
cur de urmarire penala! se dispune incetarea urmaririi penale! iar in fa&a de judecata! incetarea procesului
penal
30# s-a dispus inlocuirea raspunderii penale se poate dispune pentru anumite tipuri de infractiuni si numai daca
inainte nu s-a mai dispus decat cel mult o data! se inlocuieste raspunderea penala cu o astfel de raspundere
care atrage sanctiuni specifice! iar in fa&a de proces <= in ca&ul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi
penale! iar in fa&a de judecata se dispune incetarea procesului penal.
33# e(ista o cau&a de nepedepsire preva&uta de lege anumite infractiuni care sunt denuntate pana la un anumit
momemt de catre faptuitor! au ca re&ultat nepedepsirea acestuia (e(: denuntarea darii de mita inainte ca
autoritatile sa afle aceasta sau retragerea marturiilor mincinoase in ca&urile preva&ute de lege#
32# e(ista autoritate de lucru judecat c+iar daca faptei definitiv judecata i s-ar da o alta incadrare juridica <= in
acest ca&! in cursul urmaririi penale se dispune incetarea urmaririi penale! iar in fa&a de judecata! incetarea
procesului penal.
In situatia in care avem de a face cu amnistie! prescriptie! retragerea plangerii prealabile sau o alta cau&a de
nepedepsire! invinuitul*inculpatul poate cere continuarea procesului penal in vederea fie a dovedirii nevinovatiei! fie
pentru a benficia de o alta prevedere a art 30 ".p.p; daca nu reuseste acest lucru! se va mentine solutia initiala de
incetare a urmaririi penale sau a procesului penal.
5rasaturile actiunii penale
a# actiunea penala este o actiune sociala! in sensul ca! ea este e(ercitata in numele societatii si apartine acesteia! este
e(ercitata de Ministerul Public prin intermediul procurorului;
b# actiunea penala este obligatorie <= ori de cate ori se savarseste o infractiune si se afla de e(istenta acelei infractiuni!
este obligatoriu sa se incerce si sa se reali&e&e tragerea la raspundere penala a celui ce a savarsit-o;
c# actiunea penala este indisponibila <= procurorul nu poate dispune asa cum vrea de aceasta actiune ci trebuie sa o
porneasca si sa o sustina in conditiile preva&ute de lege;
d# actiunea penala este individuala <= actul de inculpare se raportea&a la fiecare dintre inculpati;
e# actiunea penala este indivi&ibila <= daca sunt mai multe persoane care au participat la savarsirea unei infractiuni!
procurorul este obligat sa puna in miscare actiunea penala cu privire la toate aceste persoane.
Subiectul ). 0ctiunea civila in procesul penal
0ctiunea civila 67 mijlocul juridic prin care se reali&ea&a tragerea la raspundere civila a inculpatului si a partii
civilmente responsabile. Pentru a putea e(ercita actiunea civila! in ca&ul procesului penal! se cer indeplinite
urmatoarele:
a# in urma savarsirii infractiunii sa se fi produs un prejudiciu;
b# intre infractiune si prejudiciu produs sa e(iste o legatura de cau&alitate! daca aceasta nu e(ista! in sensul ca
prejudiciul s-ar fi produs si fara savarsirea infractiunii! nu se poate introduce actiunea civila in procesul penal ;
c# prejudiciul sa fie cert! determinat sau determinabil! atat sub aspectul e(istentei sale! cat si a posibilitatii de
evaluare. In practica judiciara s-a stabilit ca poate fi cert si un prejudiciu viitor! dar numai daca este sigur ca
acesta se va produce si daca este susceptibil de evaluare;
d# prejudiciul sa nu fi fost reparat: %unt anumite situatii in care prejudiciul este acoperit! fie de catre o terta
persoana! fie de catre o societate de asigurari; daca prejudiciul este acoperit de catre o terta persoana sau
societate de asigurari! in locul inculpatului sau a partii civilmente responsabile! atunci persoana vatamata nu
mai poate sa se constituie parte civila in procesul penal deoarece s-ar afla intr-o situatie de imbogatire fara
justa cau&a. -aca prejudiciul a fost acoperit in favoarea persoanei vatamate de catre o alta persoana decat
inculpatul sau persoana civilmente responsabila! atunci acestea se pot subroga persoanei vatamate si se pot
constitui parte civila in procesul penal ( e(: persoana vatamata este asigurata la o societate de
asigurari!aceasta din urma ii acopera prejudiciul! dar se considera parte civila in procesul penal! cu respectiva
suma de bani! impotriva inculpatului sau a persoanei civilmente responsabila#.
e# sa e(iste o manifestare de vointa din partea persoanei vatamate de a se constitui ca parte civila in procesul
penal. Prejudiciul suferit in urma savarsirii unei infractiuni poate fi acoperit fie in natura! fie prin ec+ivalent
banesc;
- repararea prejudiciului in natura priveste atat paguba reala (damnum emergens# cat si folosul de care
partea a fost lipsita (lucrum cessams# e(: la infractiunea de inselaciune prin contracte! constituie lucrum
cessams! penalitatile de intar&iere! deoarece acestea sunt un beneficiu nereali&at.
repararea in natura se poate reali&a prin:
a# restituirea bunurilor;
b# restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii (e(: daca o persoana savarseste o infractiune de
violare de domiciliu iar ulterior refu&a sa paraseasca acel domiciliu! restabilirea situatiei anterioare
<=evacuarea persoanei
c# prin desfintarea totala sau partiala a unui inscris.
- repararea prejudiciului prin echivalent banesc atunci cand nu este cu putinta a se reali&a o reparatie
in natura si in situatia in care se solicita acordarea de daune morale. )ctiunea civila in ca&ul procesului
penal se bucura de principiul disponibilitatii! in sensul ca partile se pot folosi de aceasta actiune asa cum
doresc o pot introduce sau nu! pot formula o cale de atac sau nu! pot stabili cuantumul despagubirilor.
%ubiectul activ al actiunii civile este partea civila! iar subiectii pasivi sunt inculpatul si partea civilmente
responsabila; in unele situatii actiunea civila se e(ercita din oficiu de catre procuror sau instanta! atunci
cand persoana prejudiciata este un minor.
Subiectul *. &aportul dintre actiunea penala si actiunea civila
)cest raport se caracteri&ea&a prin doua principii:
3# penalul tine in loc civilul <=inseamna ca daca se introduce actiunea penala la instanta
penala de catre procuror si o actiune civila la instanta civila! atunci procesul civil se va
solutiona numai dupa solutionarea actiunii penale a procesului penal
2# regula electa uno via non datur recursus ad alteram <=inseamna ca o data aleasa o cale!
partea trebuie sa urme&e acea cale! adica fie introduce actiunea civila in cadrul procesului
penal! fie introduce actiunea civila la instanta civila! neputand sa foloseasca ambele cai
procesuale;
,1ista si e1ceptii, astfel4
- daca a fost introdusa actiunea civila la instanta penala! iar procesul penal se suspenada! partea are
posibilitatea sa paraseasca procesul penal si sa introduca actiunea civila la instanta civila; ea poate
reveni in procesul penal! daca acesta se reia dupa suspendare! dar numai cu conditia ca instanta civila
sa nu fi pronuntat inca o +otarare! c+iar nedefinitiva;
- de asemenea! daca o persoana a introdus o actiune civila la instanta civila! iar ulterior se incepe un proces
penal si se pune in miscare actiunea penala! partea are posibilitatea sa paraseasca procesul civil si sa intre in
procesul penal cu respectarea a doua conditii:
a# instanta civila sa nu fi pronuntat inca o +otarare!c+iar nedefinitiva;
b# intrarea in procesul penal sa aiba loc pana cel tar&iu la momentul citarii actului de sesi&are a instantei!
deoarece numai pana la acel moment se poate constitui parte civila in procesul penal; @otararea
pronuntata de instanta penala nu are autoritate de lucru judecat asupra instantei civile decat cu privire la:
e(istenta faptei! a faptuitorului si a vinovatiei cu care acesta a savarsit fapta.
Subiectul +. 2ompetenta teritoriala si competenta materiala
2ompetenta teritoriala in urma savarsirii unor infractiuni sunt sesi&ate doua sau mai multe organe de urmarire
penala; se pune problema care dintre ele va fi competent sa efectue&e in cau&a penala acte procesuale! astfel:
- daca sunt sesi&ate la momente diferite! va fi competent organul care a fost primul sesi&at;
- daca sunt sesi&ate la momente diferite! avem ordine de preferinta stabilita de lege:
a# cel de la locul savarsirii infractiunii;
b# cel de unde a fost prins faptuitorul;
c# cel de unde locuieste faptuitorul;
d# cel de unde locuieste persoana vatamata.
Prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat in tot sau in parte activitatea infractionala
ori locul unde s-a produs re&ultatul infractiunii;
Pentru infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana va fi competent organul judiciar de la portul
sau aeroportul unde ancorea&a sau ateri&ea&a in .omania! nava sau aeronava. -aca aceasta nici nu ancorea&a! nici
nu ateri&ea&a pe teritoriul .omaniei! iar fapta este de competenta judcatoriei! va fi competenta judecatoria sector 2!
iar daca este de competenta unei instante de alt grad! vor fi competente! fie Aribunalul :ucuresti! fie "urtea de )pel
:ucuresti! fie Inalta "urte de "asatie si 9ustitie.
2ompetenta materiala din punct de vedere material judecatoriile judeca toate cau&ele cu e(ceptia
celor date in competenta altor instante;
judecatoriile judeca numai in prima instanta.
5ribunalul
5ribunalul judeca in prima instanta4
a# infractiunile de o gravitate foarte mare! e(pres preva&ute de lege omorul! omorul calificat! luarea*darea de mita!
traficul de persoane;
b# infractiunile de contrabanda daca au avut ca obiect arme! munitii! materiale radioactive! etc.
c# infractiunile de bancruta frauduloasa! daca priveste sistemul bancar al .omaniei;
d# infractiunile savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane;
e# infractiunile de spalare a banilor si cele de eva&iune fiscala ( art.6!legea nr.283*200>!cu reglementarile ulterioare#;
f# infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri;
g# alte infractiuni date prin lege in competenta sa.
5ribunalul judeca in recurs4 "a instanta de recurs judeca recursul impotriva sentintei judecatoresti pronuntata de
9udecatorii privind infractiunile pentru care punere in miscare a actiunii penale se face la plingerea prealabila a
persoanei vatamate. .ecursurile pronuntate de judecatorii in materia arestarii preventive! a liberarii provi&orii!
masurilor asiguratorii a reabilitarii! a e(ecutarii +otararii penale! precum si in alte ca&uri preva&ute de lege.
2onflictele de competenta ivite intre doua judecatorii, aflate in subordinea tribunalului respectiv.
2urtea de apel
1. 2urtea de apel judeca in prima instanta4
- infractiuni savarsite de judecatori si procurori de la judecatorii si tribunale;
- infractiuni savarsite de avocati! notari! e(ecutori judecatoresti
- infractiuni savarsite de membrii "onsiliului legislativ si ai "urtii de "onturi;
- infractiuni savarsite de magistrati asistenti de la I.".".9.; precum si cele savarsite de judecatori si procurori
de la "urtea de )pel respectiv Parc+etele de pe langa "urtea de )pel
- infractiuni contra pacii si omenirii;
- infractiuni savirsite contra sigurantei nationale!preva&ute in "odul penal!precum si cele preva&ute in legile
speciale
- infractiuni savarsite se sefii cultelor religioase!de presedintele "onsiliului legislativ si de )vocatul Poporului
- orice alte infractiuni date prin lege! e(pres in competenta sa.
2. 2urtea de apel judeca judeca in apel4
- 9udeca apelul impotriva +otararii pronuntate in prima instanta de catre tribunal;
- 9udeca in recurs recursurile impotriva +otararilor pronuntate in prima instanta de catre judecatorie si care
nu pot fi atacate cu recurs la tribunal;
- 9udeca conflictele de interese intre Aribunale sau intre 9udecatori si Aribunale din circumscripti sa! ori intre
9udecatori din circumscriptia unor Aribunale diferite! aflate in circunscriptia "urtii.
- %olutionea&a cererile prin care s-a solicitat e(tradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.
- 9udeca orice alte cau&e date e(pres prin lege in competenta sa.
Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie
1. Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie judeca in prima instanta4
- infractiunile savarsite de senatori! deputati si europarlamentari! de ministri! de generali! amirali!
contraamirali si c+estori! procurori si judecatori de la Inalta "urte de "asatie si 9ustitie
2. Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie judeca in recurs4
- recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in apel
- recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in fond
- recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in fond de catre sectia penala a I".".9.
!. Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie judeca ca&urile cand cursul justitiei este intrerupt;
#. Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie judeca cererile de stramutare;
%. Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie judeca recursurile in interesul legii;
'. Inalta 2urte de 2asatie si 8ustitie conflictele de competenta ivite intre doua instante fata de cate Inalta
"urte de "asatie si 9ustitie este instanta superioara comuna.
Subiectul 1-. 2onflictele de interese
%unt de doua feluri : po&itive si negative;
- sunt poitive atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate competente sa solutione&e cau&a
penala.
- sunt negative atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate necompetente sa solutione&e
cau&a penala.
-aca ne aflam intr-un asemenea ca& de conflict de competenta! ultima instanta care s-a declarat competenta
sau necompetenta trimite dosarul spre solutionare instantei superioare comune;
In ca&ul conflictului po&itiv! judecata cau&ei se suspenda! la primirea dosarului instanta superioara verifica daca
este instanta superioara comuna celor alfate in conflict! daca nu este instanta superioara comuna! ea va sesi&a
instanta competenta in vederea re&olvarii conflictului;
Instanta superioara comuna va stabili care dintre instante este competenta sa solutione&e cau&a fata de care s-
a ivit conflictul de competenta. Instanta desemnata! ca fiind competenta! nu are posibilitatea sa se declare
necompetenta! +otararea instantei superioare fiind definitiva. -aca a fost vorba despre un conflict raportat la o
competenta materiala sau personala! instanta desemnata poate mentine actele si masurile luate pana la
momentul ivirii conflictului.
Subiectul 11. Stramutarea cauelor penale
,ste institutia juidica prin intermediul careia I.".".9 muta o cau&a penala de la un organ judiciar la un alt organ
judiciar! deoarece e(ista suspiciuni! ca la organul competent judiciar judecat nu se va desfasura in mod corect.
In cursul judecatii cau&ei penale stramutarea poate fi ceruta de partea interesata de proces.
I.".".9 stramuta judecarea unei cau&e de la instanta competenta la o alta instanta legala in grad! in ca&ul in
care impartialitatea judecatii ar putea fi stirbita de: dusmaniile locale sau calitatii partilor! cind e(ista perioade de
tulburare a ordinii publice! cind una dintre parti are o ruda sau un afin pina la gradul I5 printre judecatori! procurori!
grefieri! etc.
"ererea de stramutare se adresea&a I.".".9 aratindu- se motivele pe care se intemeia&a. -aca cel care
intemeia&a cererea are si inscrisuri prin care sa dovedeasca motivele de stramutare! aceste motive trebuiesc atasate
cererii la primirea dosarului. I!".".9 solicita informatiile de la instanta ierar+ic superioara celei de la acre urmea&a sa se
stramute cau&a. -aca c+iar I.".".9 este instanta superioara atunci cererea de informare se adresea&a Ministerului
9ustitiei. Instanta superioara celei la care s-a formulat cererea dispune e(istarea partilor! cererea de stramutare
comunicindu-se acestora.
Aermenul de judecata precum si faptul ca au dreptul sa se pre&inte si sa-si e(prime punctul de vedere sau daca
nu se pre&inta sa depuna memoriu! daca in cau&a sunt si persoane arestate se va comunica la I.".".9! iar in citatie se
va preci&a persoanei arestate ca trebuie sa fie asistata de aparator! facindu-se o adresa la :aroul :ucuresti pentru a fi
asistata de avocat din oficiu. %ingura instanta competenta sa suspende judecata este I.".".9.
@otarirea prin care I""9 se pronunta asupra stramutarii nu poate fi atacata prin nici o cale de atac.
' noua cerere de stramutare pentru aceeasi cau&a penala se paote formula catre "urte numai daca au
intervenit elemente noi altele decit cele pentru care s-a cerut initial stramutarea. -aca instanta de pe rolul careia a fost
judecata cau&a! judeca aceasta cau&a anterior +otaririi data de I""9 atunci aceasta va fi desfiintata.
;egea procesual penala .omana permite si procurorului sa adrese&e o cerere catre I""9 prin care sa solicite
ca aceasta sa desemne&e o alta instanta sa judece fondul! alta instanta fata de cea care din punct de vedere teritorial
ar fi fost sesi&ata de repre&entarea procurorului prin rec+i&itoriu. "ererea formulata de catre procuror trebuie intemeiata
pe aceleasi cau&e de stramutare preva&ute pentru stramutarea unui proces aflat in stare de judecata. In situatia de mai
sus I""9 stabileste in "amera de "onsiliu daca cererea procurorului este sau nu intemeiata! iar in masura in care o
constituie intemeiata stabileste si instanta stabilita prin rec+i&itoriu. -e regula I""9 stabileste ca un dosar sa fie
stramutat catre o instanta din scircumscriptia aceleiasi "urti de )pel! iar daca este vorba de stramutarea de pe rolul
unei "urtii de )pel va desemna o "urte de )pel alaturata celei de la care se stramuta cau&a.
Subiectul 12. Probele si mijloacele de proba in procesul penal
"onstituie proba orice element de fapt care servesc la constatarea e(istentei sau ine(istentei unei infractiuni! la
indentificarea pesoanei care a savarsit-o si la tragerea la raspundere a acesteia.
Probele nu au o valoare dinainte stabilita. In codul de procedura penal .oman e(ista regula probei celei mai accesibile ;
regula potrivit careia o parte propune o proba dar este si in imposibilitate sa o administre&e aflindu-se la o terta persoana! atunci
organul juridic poate obliga terta persona sa pre&inte acea proba.
"elurile 4
a. in acu&are si in aparare;
b. secundare! principale (faptuitor* inculpat#! incidentale (servesc la dovedirea unor e(ceptii! invinuitului in
procesul penal#
c. pree(istente (acelea care e(ista anterior savarsirii unei infractiuni#! survenite (iau nastere in timpul sau
dupa savarsirea infractiunii#
d. mediate (care provin de la o sursa mai inepartata; declaratia unui martor care cunoaste depre
savarsirea infractiunii dar relativ#! imediate ( care provin de la o sursa directa; declaratia unui martor
ocular#
e. directe (dovada faptului principal o formea&a obiectul pricinii penale dovedind ele singure vinovatia sau
nevinovatia; (flagrandul#! indirecte (pot conduce la anumite conclu&ii in cau&a penala numai daca se
coroborea&a cu alte probe directe sau indirecte; gasirea unui obiect asupra unei persoane#
Pentru a pute fi folosite in procesul penal trebuie sa indeplineasca 8 conditii: pertinente 9 admisibile (numai acele probe
care nu sunt inter&ise de lege# 9 concludente 9 utile
%unt pertinente acele probe care au legatura cu cau&a penala. %unt concludente probele in masura in care cu
ajutorul lor se dovedesc aspectele cau&ei penale. %unt utile probele cand administrarea lor este necesara pentru
solutionarea legala si temeinica a cau&ei penale. %unt utile Bi deci trebuie administrate numai probele concludente; nu
toate probele concludente sunt CnsD utile cau&ei. ' probD concludentD poate deveni inutilD Cn situaEia Cn care faptele sau
CmprejurDrile pecare le dovedea au fost deja dovedite prin administrarea altor probe. (-aca pe un aspect au declarat 2-
4 martori acelasi lucru! nu mai este necesar si nici util sa se mai admita si proba cu alti martori pe aspectul respectiv#.
Intr$un proces penal nu trebuiesc dovedite4
a. prezumtiile legale (absolut), nu trebuiesc dovedite niciodata! pe cind in ca&ul pre&umtiilor relative si in
situatia in care partea adversa dovedesta opusul pre&umtiei legea da posibilitatea sa dovedeasca cu
probe contrare.
b. Faptele - evidente (ora 24 este noapte# ; - notorii( 3.03.este anul nou sau duminica &i de sarbatoare#
In literatura de specialitate s-a sustinut si punctul de vedere potrivit carei nu trebuiesc dovedite nici
faptele necontestate! totusi aceste fapte pot fi combatute de catre partea interesata! de catre
procuror.
3ijloacele de proba4 In legislatiea procesual penala mijloacele de proba sunt e(pres preva&ute:
- declaratiile invinuitului*inculpatului! partii vatamate! partii civile! martorilor!
- inscrisuri! mijoace! materiale de proba! fotografi! inregistrarile audi-video! constatarile te+nico-stiintifice! contatarile
medico-legale si e(perti&ele.
Subiectul 1!. :eclaratiile invinuitului; inculpatului
0ie in cursul urmaririi penale! fie in fa&a de judecata invinuitul sau inculpatul poate fi audiat de catre
procuror*instanta de judecata.
,l are drepul sa dea declaratie dar are si dreptul in masura in care nu doreste sa spuna nimic sa nu dea o
declaratie! acest lucru consemnindu-se intr-un proces verbal de procuror sau in inc+eierea +otaririi de judecata.
Inainte de a i se lua declaratia invinuitul*inculpatul este instiintat ca are dreptul sa nu dclare nimic si i se aduce la
cunostinta ca are dreptul la aparator ales! iar daca nu-si permite el va beneficia de avocat din oficiu.
;a inceputul declaratiei invinuitul*inculpatul va fi intrebat cu privire la nume! prenume! porecla! data si locul nasterii!
locul de munca! ocupatia! adresa la care locuieste! antecedentele penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale
personale.
,l va fi luat sa declare tot ceeace doreste in legatura cu invinuirea sau inculparea ce i se aduce. -upa ce
declara ce are de spus invinuitului *inculpatului i se pot adresa intrebari in fa&a de judecata de catre: instanta de
judecata! procuror! partea vatamata! partea civila! partea civilmentaresponsabila! ceilalti inculpati daca e(ista! avocat.
0acem preci&area ca inculpatul si celelalte parti din procesul penal pot declara ceeace doresc ! nefiind obligate sa
spuna adevarul! inculpatul nefiind acu&at de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
-aca in cursul audierii inculpatului i se face rau iar organul judiciar aprecia&a ca viata sau sanatatea sa este in
pericol! atunci se suspenda audiarea iar inculpatul va beneficia de asistenta medicala! iar audierea va fi reluata imediat
cind este cu putinta.
-eclaratia invinuitului*inculpatului trebuie semnata de acesta pe fiecare pagina si la sfirsitul declaratiei. ,a
pre&inta valoare probatorie in masura in care se coroborea&a cu faptele si imprejurarile ce re&ulta din ansamblul
probelor e(istente in cau&a.
-eclaratia partii vatamate! partii civile! partii civilmente responsabule! urmea&a aceleasi reguli procedurale cu
declaratia inculpatului.
Subiectul 1#. :eclaratiile martorilor
Martorul este aceea persoana care are cunostinta despre savirsirea unei infractiuni.
3artorul are urmatoarele obligatii4
3. sa se pre&inte la c+emarea organelor judiciare
2. sa depuna marturie in cau&a penala
4. sa relate&e adevarul
%pre deosebire de inculpat care nu este obligat sa dea declaratie! martorul are aceasta obligatie! spre deosebire de
inculpat care nu este obligat sa relate&e adevarul! martorul trebuie sa spuna pentru ca devine subiect activ de marturie
mincinoasa.
3artorul are drepturi4
3. de a primi inapoi c+eltuielile pe care le-a facut! transport! ca&are! intretinere!etc
2. sa fie ocrotit de abu&ul organelor judiciare
<u pot fi obligate sa depuna ca martor urmatoarele categori de persoane4
3. Partile din procesul penal
2. Persoanele care au obligatia sa pastre&e secretul profesional.
Aotusi prin e(ceptie aceste persoane pot fi obligate sa depuna marturie atunci cind este vorba de o infractiune contra
omenirii. ,le mai pot depune declaratie daca au acordul persoanei fi&ice sau juridice fata de care au obligatia sa
pastre&e secretul profesional.
4. %otul si rudele apropiate pot fi audiate ca martor dar numai daca isi ofera in mod e(pres dorinta de a fi martor.
;a luarea declaratiei martorul este intrebat de datele de indentificare! daca este ruda sau afin! in dusmanie cu
partile sau daca are vre un interes in cau&a penala. ,l va fi lasat sa spuna tot ceeace stie! cu preci&area ca el nu are
voie sa citeasca declaratia scrisa inainte! prin e(ceptie el poate citi amanuntele consemnate daca sunt greu de retinut.
-upa ce termina de declarat el poate fi intrebat de: istanta! procuror! partile cau&ei! ultima il intreaba pe martor partea
care la propus. )ceasta ordine poate fi sc+imbata de catre instanta de judecata.
Preciari4
3. Inainte de a incepe declaratia martorul este intrebat de religie ! iar apoi este invitat sa depuna juramintul. (c+iar
daca este ateu#
2. -aca sunt mai multi martori in cau&a ceilalti sunt dati afara pentru a nu fi influientati. %unt anumite situatii in
care martorul se teme de viata! sanatate! sau integritatea corporala a sa sau a familiei sale. 'rganele judiciare
poate dispune ca audierea sD se facD prin intermediul mijloacelor te+nice specifice (audio Bi video#! prin
distorsionarea vocei martorului! el nefiind in sala de judecata! sau se ascund datele de indentificare c+iar si in
acesta situatie instanta! procurorul si partile au posibilitatea sa-i adrese&e intrebari. -eclaratiile martorilor au
valoare probatorie! ele fiind folosite in instanta.
Subiectul 1%. Interceptarile si inregistrarile
%unt mijloace de proba care se obtin numai in ca&ul infractiunilor contra sigurantei nationale preva&ute de
"odul penal si de alte legi speciale! precum si in ca&ul infractiunilor de trafic de stupefiante! trafic de arme! trafic de
persoane! acte de terorism! spalare a banilor! falsificare de monede sau alte valori! in ca&ul infractiunilor preva&ute de
;egea nr. ?*2000 pentru prevenirea! descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie! cu modificarile si
completarile ulterioare! in ca&ul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se savarsesc prin mijloace
de comunicare electronica si numai cu autori&area motivata a judecatorului competent.
)utori&area judecatorului competent se da la ceerea procurorului care efectuea&a sau supraveg+ea&a
urmarirea penala! in conditiile preva&ute de lege! daca sunt date ori indicii temeinice! privind pregatirea sau
savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectuea&a din oficiu! iar interceptarea si inregistrarea
se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau locali&area participantilor nu poate fi facuta
prin alte mijloace de proba.
)utori&atia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii! dar nu pentru mai mult de 40 de &ile! in
camera de consiliu! de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cau&a in prima instanta sau de la
instanta corespun&atoare in grad acesteia! in a carei circumscriptie se afla sediul parc+etului din care face parte
procurorul care efectuea&a sau supraveg+ea&a urmarirea penala. in lipsa presedintelui instantei autori&atia se da
de catre judecatorul desemnat de acesta.
)utori&atia poate fi reinnoita! inainte sau dupa e(pirarea celei anterioare! in aceleasi conditii! pentru motive
temeinic justificate! fiecare prelungire neputand depasi 40 de &ile.
-urata totala a interceptarilor si inregistrarilor autori&ate! cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta!
nu poate depasi 320 de &ile.
Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o repre&inta sau o asista in proces nu poate fi folosita
ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia re&ulta date sau informatii concludente si utile privitoare la
pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni. Interceptarile si inregistrarile se efectuea&a de catre
procuror si organele de cercetare penala cu sprijinul unor persoane autori&ate acestea avind obligatia sa pastre&e
secretul profesional.
In termen de 8 de ore de la e(pirarea termenului procurorul pre&inta ordonanta! impreuna cu suportul
pe care sunt fi(ate interceptarile si inregistrarile efectuate si un proces-verbal de redare re&umativa a
convorbirilor! judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cau&a in prima instanta sau de
la instanta corespun&atoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parc+etului din care face parte
procurorul care efectuea&a sau supraveg+ea&a urmarirea penala! in vederea confirmarii.
-aca instanta respinge cererea procurorului acesta este obligat sa setearga toate inregistrarile *interceptarile
.ola originala cu inregistrarile * interceptarile ramine la sediul parc+etului.
Subiectul 1'. Participantii in procesul penal (succesorii, repreentantii, substituitii
procesuali)
Aotalitatea persoanelor (subiecti procesuali# care au drepturi si obligatii in cau&a penala.
Subiectii oficiali
a# judiciari instantele de judecata; procurorul; organele de cercetare penala.
b# e(trajudiciari persoanele care au anumite atributiuni similare cu ale organelor de urmarire penala (capitanii porturilor#.
Subiectii particulari
a# principali partile (inculpat; parte vatamata; parte civila#.
b# secundari (martori; e(perti; interpreti#.
=posibil sub de e1
S>22,S.&II 4 Persoanele care dobandesc drepturile si obligatiile unei persoane defuncte. ,i intervin numai in latura
civila a procesului penal! numai cu conditia ca actiunea civila sa fi fost deja e(ercitata. ,i nu intervin in latura penala a
procesului penal pentru ca raspunderea penala este personala. Fn ca&ul persoanele fi&ice succesorii sunt mostenitorii
persoanei respective! iar in ca&ul persoanelor juridice! in ca& de divi&are sau reorgani&are! persoanele juridice care
dobandesc drepturile respective! in ca& de desfiintare in urma unei insolvente lic+idatori.
-aca pana la decesul persoanei fi&ice sau desfiintarea! reorgani&area! lic+idarea persoanei juridice nu a fost inca
e(ercitata actiunea civila in procesul penal! atunci mostenitorii acestei persoane au posibilitatea sa-si satisfaca
pretentiile civile prin introducerea unei actiuni civile in fata instantei civile.
&,P&,?,<50<5II 4 %unt persoanele care e(ercita in numele si in interesul altei persoane! drepturile si obligatiile
procesuale.
&epreentarea poate fi 4
- reprezentarea obligatorie in ca&ul minorilor! celor pusi sub interdictie (repre&entantul este tutorele!
curatul! parintele# si a persoanelor juridice (conducatorul persoanei juridice respective! consilierul juridic#.
- reprezentarea facultativa atunci cand nu ne aflam in ca&urile de repre&entare obligatorie dar partea
doreste sa fie repre&entata de un tert in procesul penal. .epre&entarea se poate face prin avocat sau
mandatar.
- reprezentarea prin mandatar mandatul trebuie sa fie unul e(pres in acest sens si cu toate acestea! spre
deosebire de avocat! mandatarul nu are dreptul sa puna conclu&ii in fata instantei de judecata;
In cursul judecatii invinuitul* inculpatul si celelalte parti pot fi repre&entate! cu e(ceptia ca&urilor in care
pre&enta invinuitului*inculpatului este obligatorie. In situatia in care legea admite repre&entarea
invinuitului*inculpatului! daca totusi aprecia&a necesara pre&enta acestuia! repre&entarea nu mai este
posibila si se dipsune aducerea invinuitului*inculpatului. .epre&entarea nu este posibila in ca&ul actelor
care au un caracter pur personal. In situatia in care s-au constituit mai multe parti civile dar care nu au
interese contrare in cau&a! acestea pot desemna o singura persoana care sa le repre&inte interesele in
cadrul procesului penal. In situatia in care nu au facut acest lucru dar instanta sau procurorul aprecia&a!
datorita numarului mare de parti civile! ca acestea sa fie repre&entate de o singura persoana vor desemna
prin re&olutie sau inc+eiere! un avocat din oficiu care sa repre&inte interesele tuturor partilor. -aca acestea
nu sunt de acord cu re&olutia sau inc+eierea data de instanta vor trebui sa incunostiinte&e organele
judiciare. -aca se desemnea&a un astfel de repre&entant pentru toate partile civile! comunicarea actelor de
procedura se va face numai catre acel repre&entant si se va considera facuta pentru toate partile. )ceeasi
este situatia si in ca&ul in care in cau&a sunt mai multe parti vatamate care nu au interese contrare.
S>@S5I5>I5II P&.2,S>0/I
Persoanele care e(ercita un drept propriu in valorificarea unor interese apartinand unor alte persoane (copilul major
poate formula cerere de eliberare provi&orie sub control judiciar in locul unuia dintre parinti sau sotul poate formula cale
de atac impotriva unei +otarari in locul sotiei#.
In situatia in care se formulea&a o astfel de cerere catre substituitul procesual! organele judiciare au obligatia sa-l
intrebe pe cel in interesul caruia a fost formulata cererea daca si-o insuseste si numai in ca&ul in care acesta a fost de
acord cu cererea respectiva! organul judiciar va proceda la solutionarea ei.
Subiectul 1). Instantele de judecata
In .omania! justitia se infaptuieste prin Inalta "urte de "asatie si 9ustitie si prin celelalte instante judiciare
preva&ute de lege: 9udecatorii; Aribunalele; Aribunalele speciali&ate; Aribunalele Militare; "urtea de )pel; "urtea
militara de )pel; Inalta "urte de "asatie si 9ustitie.
Peste un numar mai mare de 9udecatorii se intinde competenta unui Aribunal! iar peste 2-4-8-> Aribunale se
intinde competenta unei "urti de )pel deasupra "urtii de )pel functionea&a doar I.".".9.
I.".".9. este structurata pe mai multe paliere:
- sectiile I.".".9.; completele de > judecatori (2 in materie penala# si sectiile unite.
Intreaga activitate desfasurata de judecator este supusa supraveg+erii si controlului din punct de vedere administrativ si
organi&atoric! organul abilitat sa supraveg+e&e controlul fiind "onsiliul %uperior al Magistraturii (".%.M#.
-in punct de vedere organi&atoric la nivelul fiecarei instante de judecata sunt formate complete de judecata. Potrivit
legii! la judecata in fond! completul e format din 3 judecator. ;a judecata de apel! completul e format din 2 judecatori. ;a
judecata in recurs! completul e format din 4 judecatori! cu e(ceptia I""9 unde la fond completul este format din 4
judecatori iar in recurs completul este format din fie din 4 sau > judecatori.
Intotdeauna o +otarare se ataca la instanta ierar+ic superioara.
Subiectul 1*. 3inisterul Public
Pe langa fiecare instanta de judecata functionea&a Parc+etul de pe langa acea instanta. In cadrul Parc+etului
de pe langa I.".".9. functionea&a si -irectia /ationala )nticoruptie (-./.)# si -irectia de Investigare a Infractiunilor de
"riminalitate 'rgani&ata si Aerorism (-.I.I.".'.A#.
Parc+etele de pe langa 9udecatori si Aribunale sunt conduse de catre prim-procurori iar cele de pe langa
"urtea de )pel! I.".".9. sunt conduse de catre procurorii generali.
Ministerul Public isi desfasoara activitatea pe principiile:
1. /egalitati intreaga activitate se desfasoara numai in conditiile legii ;
2. Impartialitate procurorul este obligat sa administre&e atat probele care sunt in defavoarea invinuitului*inculpatului
cat si cele in favoarea lui.
!. Subordonare ierarhica procurorii sunt subordonati unii altuia. ;egea prevede ca dispo&itiile date de procurorul
ierar+ic superior sunt obligatorii pentru procurorul ierar+ic inferior cu conditia ca acestea sa fie date in scris si sa fie in
conformitate cu legea.In ca&ul in care procurorul ierar+ic inferior aprecia&a ca dispo&itiile date de procurorul ierar+ic
superior! sunt nelegale el poate formula plangere impotriva acestuia pe care o adresea&a "onsiliului %uperior al
Magistraturii. -e la principiul subordonarii ierar+ice legea prevede si o e(ceptie: in dosarul pe care-l instrumentea&a!
procurorul inferior poate pune in fata instantei de judecata conclu&iile pe care le considera corecte fara ca cel superior
sa poata interveni. %pre deosebire de judecator! care se bucura de inamovabilitate! procurorii se bucura de stabilitate.
In calitatea sa de garant al societatii si al drepturilor si obligatiilor persoanei Ministerul Public are urmatoarele
05&I@>5II4
3. poate incepe urmarirea penala atunci cand are cunostinta de savarsirea unei infractiuni.
2. supraveg+ea&a si controlea&a activitatea de cercetare penala desfasurata de organele de cercetare penala din
subordine.
4. efectuea&a urmarirea penala in ca&urile in care sunt date e(clusiv in competenta sa. Poate efectua urmarirea penala
si in alte situatii.
8. e(ercita actiunea civila in procesul penal in ca&ul in care legea prevede ca actiunea civila trebuie e(ercitata din oficiu;
>. pune in miscare actiunea penala.
7.dispune trimiterea in judecata prin rec+i&itoriu.
?. sustine actiunea penala in fata instantei de judecata si actiunea civila atunci cand a e(ercitat-o din oficiu.
. e(ercita cai de atac impotriva +otararilor judecatoresti! in conditiile preva&ute de lege.
6. studia&a cau&ele care generea&a fenomenul criminalitatii si face propuneri in vederea perfectionarii legislatiei penale
si procesual penale.
30. ,A"
Subiectul 1+. .rganele de cercetare penala
%unt ofiteri anume desemnati din cadrul Ministerului )dministratiei si Internelor (M.).I# nominal de catre
ministru cu acordul procurorului general al Parc+etului de pe langa I.".".9. si aflati in subordinea directa a procurorului
general al .omaniei.
Prin e(ceptie pot fi desemnati ca organe de cercetare penala si lucratori operativi din cadrul altor structuri
(%...I#.
.rganele de cercetare penala sunt4
1. organe de cercetare ale politiei judiciare - sunt subordonati direct procurorului!si raman subordonati la nivelul
Ministerului de Interne pe linie ierar+ica doar din punct de vedere administrativ! organi&atoric.
2. organe de cercetare speciala 4
- ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similari! precum si de catre
comandantii acestor unitati
- ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp armate si similari! precum si de catre
comandantii centrlor militare ;
- ofiteri anume desemnati de catre sefii comandantilor de garni&oana.
- ofiterii politiei romane de frontiera! anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.
- capitanii porturilor.
Subiectul 2-. 3asurile procesuale (retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea, masurile
obligatorii de a nu parasi localitatea)
Masurile procesuale sunt mijloace procesuale prin intermediul carora organele judiciare asigura desfasurarea bunelor
conditii ale procesului penal. -intre masurile procesuale cele mai importante sunt :
1. privative de drepturi retinerea; arestul preventiv.
2. restrictive de drepturi obligatia de a nu parasi tara.
&,5I<,&,0 4 ,ste masura preventiva privativa de libertate care poate fi luata si de catre organele de urmarire penala! (de
procuror fie de organele de cercetare penala#. Masura de retinere poate fi luata numai dupa ce inculpatul*invinuitul a fost
ascultat in pre&enta aparatorului si numai daca sunt probe *indicii ca a savarsit o fapta preva&uta de legea penala.
-aca masura retinerii este luata de organele de cercetare penala acesta are obligatia sa-l incunostiinte&e de indata pe
procuror. 'rganele de cercetare penala sau procuror au obligatia sa-l incunostiinte&e pe invinuit*inculpat ca are dreptul sa-
si angaje&e un aparator. -e asemenea trebuie sa-i aduca la cunostiinta faptul ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie
atragandui-se atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit inpotriva lui.
Masura retinerii poate fi luata numai in ca&urile preva&ute de art. 38 ".proc.pen. precum si in ca&a de infractiune flagranta!
oricare ar fi limitele de pedeapsa preva&ute de lege. Potrivit art.38 ".p.p! retinerea poate fi dispusa daca:
- inculpatul a fugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau judecata sau daca e(ista
date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala! judecata sau
e(ecutarea pedepsei
- inculpatul a incalcat cu rea - credinta masura obligatiei de a nu parasi localitatea! tara ori obligatiile care-i
revin pe durata acestor masuri
- e(ista date ca inculpatul incearca sa &adarniceasca direct*indirect aflarea adevarului prin influentarea unei
parti! martor! e(pert! ori prin distrugerea! alterarea materialelor de proba.
- e(ista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
- inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune.
- e(ista date ca inculpatul e(ercita presiuni asupra persoanelor vatamate sau ca incearca o intelegere
frauduloasa
- inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede detentia pe viata sau inc+isoare mai mare de 8
ani si e(ista probe ca lasarea sa in libertate pre&inta pericol concret pentru ordinea publica.
- masura retinerii poate fi luata pe o perioada de cel mult 28 +
- in situatia in care cel retinut a fost condus la sediul politiei ca masura administrativa atunci in durata retinerii
se include si respectiva durata de timp
- organul de urmarire penala este obligat ca prin ordonanta in care se dispune luarea masurii retinerii sa
treaca &iua! ora si minutul la care a inceput precum si &iua! ora si minutul la care masura e(pira.
- daca masura retinerii a fost dispusa de catre organele de cercetare penala! in primele 30 ore de la luarea
masurii! acesta este obligat sa incunostiinte&e procurorul pentru a da posibilitatea acestuia in masura in
care considera necesar sa poata sesi&a instanta de judecata in vederea luarii masurii arestului preventiv a
invinuitului* inculpatului.
- daca masura e dispusa de catre procuror iar acesta doreste ca ulterior sa-l areste&e pe invinuit*inculpat!
atunci in primele 30 ore de la luarea masurii retinerii preventive! procurorul este obligat sa sesi&e&e
instanta de judecata competenta in vederea luarii masurii arestului preventiv.
.@/I(05I0 :, 0 <> P0&0SI /.20/I505,04 "onsta in indatorirea impusa invinuitului*inculpatului de procuror
sau judecator in cursul urmaririi penale! ori de instanta sau judecatorie in cursul urmaririi penale! ori de instanta de
judecata in cursul judecatii de a nu parasi localitatea in care locuieste fara incuviintarea oranelor care au dispus aceasta
masura. Masura poate fi luata numai daca e(ista probe temeinice ca invinuitul *inculpatul a savarsit o fapta preva&uta
de legea penala. Pe durata masurii obligatiei de a nu parasi localitatea! invinuitul*inculpatul! trebuie sa respecte:
3. sa se pre&inte la organele de urmarire penala sau instanta de judecata ori de cate ori este c+emat
2. sa se pre&inte la organul de politie desemnat cu supraveg+erea sa de catre organul judiciar care a dispus
masura! fie conform programului de supraveg+ere intocmit de organul de politie fie ori de cate ori este c+emat
4. sa nu-si sc+imbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
8. sa nu detina! foloseasca! poarte nicio categorie de arme.
'rganul judiciar care a dispus aceasta masura il poate obliga pe invinuit sa respecte urmatoarele obligatii:
3. sa poarte permanent un sistem electronic de supraveg+ere;
2. sa nu se deplase&e la anumite spectacole culturale etc. ori in alte locuri stabilite;
4. sa nu se apropie de persoana vatamata! de membrii familiei acesteia! de persoanele inpreuna cu care a
savarsit fapta! de martori! e(perti! interpreti ori de alte persoane stabilite de organul judiciar si sa nu comunice
cu acesta direct sau indirect ;
8. sa nu conduca niciun ve+icul sau anumite categorii de ve+icule;
>. sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
7. sa nu e(ercite functia! profesia! meseria si nici sa nu desfasoare activitatea in e(ercitarea careia a savarsit
fapta.
30S>&I/, .@/I(05.&II :, 0 <> P0&0SI /.20/I505,0 4 Masura obligatiei de a nu parasi localitatea! poate fi
luata in cursul urmaririi penale pe o perioada de 40 de &ile! fie de catre procuror fie de catre instanta de judecata. Poate
fi prelungita motivat! fiecare prelungire neputand fi mai mare de 40 de &ile. ;egea impune o limitare mai mare decit
suma totala a &ilelor in care in cursul urmaririi penale persoana nu poate parasi localitatea! nu poate fi mai mare de 3
an.
,1ceptie4 pedeapsa preva&uta de lege pentru infractiunea savarsita este pedeapsa detentiunii pe viata sau inc+isoarea
mai mare de 30 ani;
In situatia in care nu mai sub&ista temeiurile pentru care a fost luata aceasta masura ea poate fi oricand revocata.-ar
daca invinuitul*inculpatul nu respecta! cu rea-credinta! obligatiile care i-au fost impuse de catre instanta de judecata sau
procuror atunci instanta de judecata are posibilitatea sa inlocuiasca aceasta masura preventiva cu una mai grava -
arestarea preventiva.
Subiectul 21. 2I505I0
,ste mijlocul procedural prin care o persoana este chemata in fata organelor judiciare si in acelasi timp este
incunostiintata de e1istenta procesului penal.
"itarea unei persoane se reali&ea&a prin intermediul unor agenti procedurali sau prin intermediul agentilor postali.
Persoana se citea&a la locul unde locuieste; In masura in care persoana respectiva a indicat organului judiciar un alt loc
unde sa fie citata atunci ea va fi citata la acel loc. -aca nu se cunoaste unde locuieste! ea va fi citata la locul de munca.
-aca nu are loc de munca ea va fi citata la sediul consiliului local din raza teritoriala unde s-a savarsit infractiunea. "ei
internati in spital vor fi citati la administratia spitalului.
Militarii vor fi citati la unitatea militara prin comandantul acesteia.
Persoanele care au domiciliul in strainatate vor fi citati potrivit regulilor de procedura preva&ute in conventiile
internationale aplicabile intre statul roman si respectivul stat. -aca nu e(ista conventie! citarea se face prin scrisoare
recomandata.
"itatia se inmanea&a personal destinatarului.
,1ceptie: poate fi inmanata sotului! rudelor apropiate!daca locuiesc impreuna cu persoana citata! sau persoanei care-i
primeste in mod regulat corespondenta. -aca nu se gaseste niciuna din aceste persoane! agentul procedural este obligat
sa depuna toata diligenta in vederea gasirii persoanei respective. -aca nu reuseste acest lucru va face mentiuni in procesul
verbal atasat citatiei. -aca persoana locuieste intr-un bloc cu mai mulote apartamente! in mod e(ceptional citatia poate fi
inmanata administratorului sau portarului! daca acestia primesc regulat astfel de citatii. -aca nu gaseste nicuna din
persoanele de mai sus! agentul procedural va lipi citatia pe usa locuintei. In ca&ul in care il gaseste pe cel citat! acesta va
trebui sa semne&e procesul verbal! prin care confirma primirea. -aca nu vrea*poate sa faca acest lucru! agentul procedural
va face mentiune de acest fapt in procesul verbal. -aca persoana nu este legal citata! nu se pot efectua acte de procedura
pentru ca acestea sunt lovite de nulitate.
Subiectul 22. 5,&3,<,/,
Sunt intervale de timp in interiorul carora sau de la expirarea carora se pot indeplini acte procesuale;
I.
a# termene /,(0/, < cele preva&ute de "odul Procesual Penal;
b# termene 8>:I2I0&, < cele fi(ate de organele judiciare;
II. a# termene pe 0<I, /><I, .&,;
III. a# termene P,&,3P5.&II < termenele in interiorul carora trebuie indeplinite un act de procedura (e(: termenul de
recurs de 30 &ile numai in interiorul acestui termen poti declara recurs#;
b# termene :I/05.&II < termene de la indeplinirea carora poti efectua un act de procedura.
I5. e# termene de S>22,SI><, < termene care curg in sensul normal al curgerii timpului (recurs de 30 &ile#;
f# termene de &,(&,SI><, < termene care curg in sensul invers al timpului (inculpatul trebuie sa primeasca
citatia cu cel putin 4 &ile inainte de data judecatii#.
Aermenul in procesul penal se calculea&a fie prin includerea fie prin neincluderea in termenul respectiv si a &ilei care
incepe si a &ilei in care se termina.)stfel in ca&ul termenelor substantiale (termene care privesc persoanele! dr. si oblig
acestora#! in cursul termenului intra si &iua la care incepe si se termina. Aermenul substantial se suspenda si se
intrerupe insa nu se proroga precum cele procedurale nu se suspenda si nu se inrerup dar se proroga.