Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL : SIBIU

DISCIPLINA:
Drept procesual penal

COORDONATOR: Conf. Univ. Dr. ION POIANĂ

Studentă : Velicea Valentina Maria


Anul : 3

Părţile în procesul penal


Procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie
infracţiuni, astfel că orice persoana care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit
vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la raspundere penală.
Procesul penal trebuie să constituie la apararea orânduirii sociale şi de stat, la apărarea
proprietăţii publice, întărirea legalităţii, prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea
cetăţenilor în spiritul respectării legilor şi a regulilor de convieţuire socială.

Părțile sunt subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune
judiciară (art. 32 CPP):

1. INCULPATUL;
2. PARTEA CIVILĂ;
3. PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE.

INCULPATUL este persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală devine
parte în procesul penal.

În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:

a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se


atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă,
iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva
sa;

Persoana cercetată sau urmărită penal beneficiază de prezumția de nevinovăție, sarcina


probei revenind organului judiciar competent conform legii să efectueze sau, după caz, să
conducă și să supravegheze urmărirea penală. Respectarea prezumției de nevinovăție îmbracă în
această variantă forma unei posibilități acordate de lege suspectului sau inculpatului de a refuza
orice audiere în această calitate, fără a atrage prin acest fapt sancțiuni penale. În acest context
este foarte important de făcut două mențiuni, dintre care una referitoare la calitatea în care o
persoană este audiată, iar cealaltă cu privire la modul în care se desfășoară audierea persoanei
cercetate penal.

a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea
juridică a acesteia;

În cursul urmăririi penale și înainte de prima sa audiere, suspectul sau incupatul este informat
de organul judiciar cu privire la calitatea în care va fi audiat, fapta prevăzută de legea penală
pentru care este suspectat sau pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, încadrarea juridică
acesteia, precum și drepturile și obligațiile ce îi revin din această postură.

b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;


Consultarea dosarului este una dintre cele mai importante forme în care se înfățișează
egalitatea de arme în procesul penal, despre care în jurisprudența sa, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului face vorbire în ultimul deceniu . Subsecventă obligației de informare a
persoanei cercetate imputată organelor de urmărire penală, consultarea dosarului este definită de
legiuitor ca fiind dreptul de a studia actele dosarului, de a nota informații din dosar precum și de
a procura fotocopii din acesta .Consultarea dosarului are loc după ce procurorul sau organul
delegat de procuror în acest sens stabilește data și durata desfășurării acestui act. Doar în mod
excepțional în faza urmăririi penale consultarea dosarului poate fi restricționată, însă numai când
se impune în virtutea bunei desfășurări a urmăririi penale și a cercetărilor procesuale efectuate în
cauză, restricția putând avea o durată de maximum 10 zile.

c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de
asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu.

În tot cursul procesului penal asistarea de către avocat a persoanei împotriva căreia se
desfășoară activitățile judiciare este vitală pentru respectarea principiului egalității armelor,
dintre toate etapele procesuale urmărirea penală fiind cea în care coeziunea avocat-
suspect/inculpat este cea mai strânsă. Avocatul poate asista la efectuarea oricărui act de urmărire
penală, cu 2 excepții individualizate și strict prevăzute de lege. Aceste excepții vizează utilizarea
metodelor speciale de supraveghere și infracțiunile flagrante, atunci când cu ocazia flagrantului
se efectuează o percheziție corporală sau a unui vehicul. În afara celor 2 excepții menționate
anterior, avocatul suspectului sau inculpatului poate asista la oricare alt act desfășurat în
urmărirea penală față de clientul său, în acest sens fiind informat prin fax, email sau telefonic cu
privire la data și ora efectuării procedurilor în cauză, dacă acesta a solicitat să fie
încunonștințat. Totodată, persoana reținută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul în
condiții de confidențialitate a convorbirii, fără interceptări sau înregistrări ale conversației purtate
de aceștia . Bineînțeles, va fi asigurată paza suspectului sau a inculpatului, fără a se aduce
atingere secretului profesional al avocatului.

d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a


ridica excepţii şi de a pune concluzii;

În procesul penal sarcina probei aparține în principal procurorului, persoana împotriva căreia
se efectuează urmărirea penală sau a fost pusă în mișcare acțiunea penală fiind scutită de la a
face dificila probă a unui fapt negativ, cunoscută și sub denumirea de „probatio diabolica”,
aceasta beneficiind de prezumția de nevinovăție. „Suspectul sau inculpatul beneficiază de
prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu
contribui la propria acuzare.” Organele de urmărire penală strâng și administrează probe nu
doar în defavoarea suspectului sau inculpatului, ci și în favoarea acestora.

e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a
cauzei;

Pe lângă drepturile enumerate anterior, suspectul și inculpatul au libertatea de a acționa în


orice mod legal pentru apărarea drepturilor și a intereselor legitime în legătură cu cauza dedusă
judecății, NCPP recunoscându-le posibilitatea de a formula cereri în legătură cu soluționarea
acțiunii penale și a acțiunii civile.
f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se
exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților funadmentale la care se


raportează Curtea Europena aDrepturilor Omului garantează acuzatului dreptul de a avea acces la
un interpret, „dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere. ”

g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

Pentru infracțiunile pentru care „potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau
împăcarea părților înlătura răspunderea penală ” se poate realiza procedura medierii
reglementată prin Legea 192/2006; secțiunea a II-a din această reglementare fiind dedicată
medierii în cauzele penale. NCPP acordă posibilitatea inculpatului de a recunoaște în tot sau în
parte pretențiile părții civile, acesta putând încheia o tranzacție sau un acord de mediere cu partea
civilă. Instanța va obliga inculpatul exclusiv în măsura recunoașterii la plata despăgubirilor , iar
pentru partea despre care persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală nu a făcut
nicio mențiune sau a negat existența acesteia, urmează a se administra probe. Importanța
medierii este reflectată și în cazul încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției, întrucât în
urma admiterii de către instanță a acordului prin care inculpatul recunoaște faptele cu privire la
care este acuzat și în lipsa unui acord de mediere sau a unei tranzacții, acțiunea civilă va fi lăsată
nesoluționată .

g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

Obligația de informare față de persoana urmărită sau cercetată într-o procedură judiciară
penală revine organelor care efectuează actele și măsurile procesuale în cauză, sau altor organe
delegate în acest scop.

h) alte drepturi prevăzute de lege.

PARTEA CIVILĂ este persoana (fizică sau juridică) vătămată care exercită acțiunea civilă
în cadrul procesului penal, solicitând daune-interese materiale și/sau morale suspectului,
inculpatului ori părții responsabile civilmente.Au calitatea de parte civilă şi succesorii persoanei
prejudiciate, dacă exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal. Constituirea ca parte civilă
se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Titularii acțiunii civile sunt: persoana
vătămată și succesorii acesteia.

Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de
exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal
sau, după caz, de către procuror şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se
exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.

În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi:


a) dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale;
b) dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții
și de a pune concluzii;
c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei;
d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la
cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă
electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate;
e) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii;
f) dreptul de a fi ascultată;
g) dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților;
h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
i) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
j) alte drepturi prevăzute de lege.

PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE reprezintă persoana care, potrivit legii


civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în
solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în
procesul penal. Aceasta poate fi introdusă sau poate interveni în procesul penal.
Bibliografie

Codul de procedură penală

Lege5.ro

Blog.avocatoo.ro

Juridice.ro

S-ar putea să vă placă și