Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator științific:
Lect. dr. Marian Pompiliu Drilea-Marga
Autor:
Muntean Cosmina-Elena, Anul I
Brașov 2023
CUPRINS
INTRODUCERE ..............................................................................................................................2
CAPITOLUL I. Partea Teoretică .................................................................................................3
I. Dreptul acuzatului și al celorlalte părți de a se apăra singure prin orice metodă şi
mijloc legal.................................................................................................................................5
II. Obligaţia organului de urmărire penală şi a procurorului de a avea în vedere din oficiu
toate aspectele favorabile părţii ..................................................................................................6
III.Dreptul de a beneficia de asistenţă juridică calificată ........................................................7
CAPITOLUL II. Partea practică .....................................................................................................8
Incheierea penală nr. 64/P/12 august 2008 .......................................................................................8
(dosar penal nr. 6188/118/2008) ......................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................. 14
1
INTRODUCERE
Dreptul la apărare poate fi definit ca fiind acel drept recunoscut părţilor şi subiecţilor
procesuali principali din procesul penal, în toate fazele acestuia, prin care se realizează o
egalitate de mijloace, necesare în scopul armonizării intereselor de apărare ale societăţii cu
drepturile şi libertăţile individului. Dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor
procedurale care oferă posibilitatea persoanei de a se apăra împotriva acuzaţiilor ce i se aduc,
să conteste învinuirile, să scoată la iveală nevinovăţia sa.
În consecință, rezultă că realizarea justiţiei penale într-un stat de drept trebuie să se facă
cu respectarea tuturor drepturilor şi intereselor procesuale ale părţilor. Apărarea în cursul
procesului penal este un drept şi nu o obligaţie a suspectului sau inculpatului, iar statul este
obligat să-i asigure dreptul la apărare. Asigurarea apărării este o garanţie a cercetării obiective
şi complete a probelor, în vederea unei sentinţe corecte.
2
CAPITOLUL I. Partea Teoretică
Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin
mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. În tot cursul procesului, părţile
au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea
persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.
Într-o accepţie mai largă, dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor şi regurilor
procedurale ce pot fi folosite de o persoană pentru materializarea apărării împotriva învinuirilor
şi acuzaţiilor ce i se aduc sau împotriva tentativelor de încălcare a drepturilor sale, precum şi
posibilitatea de a-şi valorifica cererile şi de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului.
3
constă nu doar în dezminţirea şi elucidarea circumstanţelor care ar putea răsturna acuzarea, dar
şi în asigurarea tuturor drepturilor şi intereselor legitime ale învinutului (inculpatului). Orice
persoană acuzată de comiterea unei infracţiuni are dreptul:
Rolul apărătorului este acela de a preîntâmpina erorile justiţiei represive, dar şi abuzurile
organelor de urmărire penală prin care s-ar încălca drepturile şi libertăţile fundamentale ale
acuzatului. Dreptul la apărare trebuie asigurat în mod concret și efectiv și nu formal sau
trunchiat. Fără îndoială, rolul apărării este tot atât de nobil ca şi cel al acuzării, societatea fiind
interesată ca aceste două funcții să poată participa la înfăptuirea „justiţiei represive”, prin a le
asigura egalitate în drepturi şi garanţii pentru realizare, egalitate care reprezintă tot ce poate fi
mai util şi mai sănătos pentru o justiție echitabilă.
4
În esență, apărarea constă în totalitatea prerogativelor, facultăţilor şi posibilităţilor pe
care, potrivit legii, le au justiţiabilii pentru apărarea intereselor lor. Asistenţa apărătorului este
unul dintre componentele dreptului la apărare şi se realizează prin darea de sfaturi şi îndrumări,
întocmirea de cereri şi interpelări. 1
Este acceptată poziția, potrivit căreia dreptul la apărare în conținutul său complex se
manifestă pe trei paliere distincte2 :
1
V.Dongoroz şi al. Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român. Partea Generală. Vol. V.
Bucureşti: ALL Beck, 2003, p.195.
2
I.Neagu. Tratat de Drept procesual penal. Partea Generală. Bucureşti, 2007, p.74.
5
bănuitul, învinuitul, inculpatul este ţinut în stare de arest ca măsură preventivă sau este
trimis la expertiza judiciară psihiatrică în condiţii de staţionar;
interesele bănuiţilor, învinuiţilor, inculpaţilor sunt contradictorii şi cel puţin unul dintre
ei este asistat de apărător;
în cauza respectivă participă apărătorul părţii vătămate sau al părţii civile;
interesele justiţiei cer participarea lui în şedinţa de judecată în primă instanţă, în apel
şi în recurs, precum şi la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac;
procesul penal se desfăşoară în privinţa unei persoane iresponsabile, căreia i se
incriminează săvârşirea unor fapte prejudici- 12 abile sau în privinţa unei persoane care
s-a îmbolnăvit mintal după săvârşirea unor asemenea fapte;
procesul penal se desfăşoară în privinţa reabilitării unei persoane decedate la momentul
examinării cauzei.
II. Obligaţia organului de urmărire penală şi a procurorului de a avea în vedere din
oficiu toate aspectele favorabile părţii, indiferent de faptul dacă acesta cunoaşte sau
nu despre existenţa lor şi dacă cooperează sau nu în vederea aflării adevărului. 3
3
Această obligaţie derivă din rolul activ al organului de urmărire penală, consacrat art. 254 C.proc.pen.
6
exercitare a drepturilor lor procesuale. În pct.14) alin.(2) art.57 C.proc.pen. se prevede obligaţia
organului de urmărire penală de a-i asigura învinuitului prezenţa avocatului ales sau, după caz,
desemnat. Pentru a înlătura eventualele abuzuri din partea agenților statului, legea procesuală
interzice organului de urmărire penală, procurorului și instanței de judecată să refuze
participarea avocatului în cauza penală.
7
CAPITOLUL II. Partea practică
Soluţionarea cererii de propunere de arestare preventivă privind pe incupaţi, deşi unul dintre
aceştia avea apărător ales, şi fără a exista la dosar o cerere a acestuia de imposibilitate de
prezentare, judecata având loc cu asigurarea asistenţei juridice a avocatului desemnat din oficiu
pentru ceilalţi inculpaţi, constituie un caz de casare, deoarece au fost încălcate prevederile art.
6 alin. 1 Cod procedură penală, iar hotărârea prin care s-a dispus admiterea propunerii de
arestare preventivă este lovită de nulitate absolută în conformitate cu art. 197 alin. 2 Cod
procedură civilă.
În baza art. 149/1 Cod procedură penală, art 143 Cod procedură penală, art. 148 alin.1
lit.f Cod procedura penala:
Faţă de inculpaţii M.L. şi V.B. s-a început urmărirea penală la data de 02.08.2008 şi tot la
aceeaşi dată s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de aceştia.
Prin ordonanţele cu nr. X din 02.08.2008 a Biroului Teritorial Constanţa din cadrul
D.I.I.C.O.T., faţă de cei doi inculpaţi a fost luată măsura reţinerii pe o perioadă de 24 de ore.
8
Prin ordonanţele cu nr. X din 24.07.2008 şi 11.08.2008, ambele ale Serviciului Teritorial
Constanţa din cadrul D.I.I.C.O.T., au fost autorizaţi un investigator sub acoperire şi un
colaborator al acestuia, pentru strângerea datelor şi informaţiilor privind existenţa activităţii
infracţionale desfăşurate de V.B. Colaboratorul sub acoperire a fost autorizat să procure 20
comprimate ecstasy, respectiv 150 comprimate ecstasy de la inculpatul V.B.
În cursul urmăririi penale, a rezultat că inculpatul V.B. foloseşte telefonul mobil pentru a lua
legătura cu colaboratorul sub acoperire şi cu alte persoane şi a discuta în legătură cu realizarea
activităţii de trafic de droguri. De altfel, cu ocazia prinderii în flagrant aparatul telefonic
conţinând cartela SIM cu numărul de apel menţionat anterior, a fost găsit asupra inculpatului.
În baza ordonanţei nr. X din 25.07.2008 a Serviciului Teritorial Constanţa şi a autorizaţiei nr.
X din 29.07.2008, a Tribunalului Constanţa, convorbirile purtate de inculpatul V.B. de la acest
aparat telefonic au fost interceptate şi înregistrate.
Urmare discuţiilor avute, la data de 11.08.2008, V.B. îi transmite CNP-ul său colaboratorului,
iar acesta din urmă i-a trimis 500 lei prin transfer bancar în contul inculpatului menţionat
anterior, la cererea inculpatului care a solicitat un avans pentru a veni în Constanţa sub pretextul
că trebuie să suporte contravaloarea combustibilului.
Astfel, în aceeaşi zi, aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat de lucrătorii de poliţie,
inculpaţii au fost depistaţi în staţiunea Mamaia, găsindu-se în autoturismul cu care se deplasau
9
în mai multe locuri, 57 comprimate MDMA (ecstasy), 7,2 grame MDMA (fragmente
comprimate ecstasy) şi 153 comprimate amfetamină (ecstasy). De asemenea, la un control mai
amânunţit a interiorului portofelului lui Vlad Bogdan a fost găsit un fragment de comprimat.
Din adresa nr. X din 02.08.2008, respectiv nr. X din 02.08.2008 a Laboratorului de Analiză şi
Profil al Drogurilor, Precursori Constanţa, respectiv a Laboratorului Central de Analiză şi
Profil al Drogurilor, Precursori, ambele din cadrul I.G.P.R., rezultă natura substanţelor în
litigiu.
Discuţiile din 25.07.2008, din 26.07.2008, care îl poziţionează prin localizare pe V.B. în Oneşti,
coroborată cu procesul verbal al investigatorului şi imaginile video dovedesc că inculpatul a
plecat din Oneşti la 26.07.2008 şi că a discutat anterior cu M.L. cu privire la tranzacţionarea a
45 de comprimate din care 20 comprimate separat de altele 25.
În cauză sunt întrunite cerinţele exprese ale art. 143 c.p.p. în sensul că probele administrate
până în prezent vădesc indubitabil că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiuni.
Astfel activitatea infracţională a inculpaţilor rezultă din următoarele acte aflate la dosarul
cauzei: proces verbal de prindere în flagrant a inculpaţilor M.L. şi V.B., procesele verbale
întocmite de investigatorul sub acoperire cu ocazia vânzării drogurilor de către inculpatul V.B.
către colaboratorul sub acoperire, proces-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice
interceptate şi înregistrate conform dispoziţiilor legale, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică
şi adresele Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor Precursori Constanţa şi
Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor Precursori Constanţa, ambele din cadrul
I.G.P.R., ordonanţele prin care au fost autorizaţi un investigator sub acoperire şi un colaborator
al acestuia.
Instanţa a constatat că în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art.148 lit.”f” Codul procedură
penală, în sensul că inculpaţii au săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol
concret pentru ordinea publică.
10
Pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat la perseverenţa în timp a inculpaţilor în
desfăşurarea activităţii infracţionale de punere în circulaţie a drogurilor ce rezultă din forma
continuată a infracţiunii, cantitatea, natura substanţelor traficate şi impactul devastator asupra
sănătăţii persoanelor care consumă astfel de substanţe deosebit de periculoase cum sunt
drogurile de mare risc.
Pe fondul cauzei:
Verificând încheierea recurată, în raport de criticile aduse şi din oficiu, actele şi lucrările
dosarului, instanţa constată următoarele:
Critica soluţiei este întemeiată doar cu privire la motivul de recurs care vizează
încălcarea dreptului la apărare al inculpaţilor.
Potrivit art.6 alin.1 Cod procedură penală dreptul de apărare este garantat învinuitului,
inculpatului şi tuturor celorlalte părţi în tot cursul procesului penal.
Conform alin.2, 3, organele judiciare sunt obligate să asigure părţilor în cursul procesului penal,
deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile legii şi posibilitatea pregătirii şi
exercitării apărării.
În cauză, pentru cei doi inculpaţi, la urmărirea penală au fost desemnaţi doi apărători,
câte unul pentru fiecare inculpat însă, în faţa instanţei, la judecarea propunerii de luarea măsurii
arestării preventive, inculpaţii au fost apăraţi de acelaşi avocat din oficiu, deşi, între aceştia
exista contrarietate de interese raportat la faptele reţinute în sarcină şi poziţia procesuală a
acestora.
11
O atare situaţie, echivalează cu neasigurarea exercitării dreptului la apărare şi atrage
nulitatea absolută a hotărârii recurate, în conformitate cu art.197 alin.2 Cod procedură penală.
Pentru considerentele expuse, curtea în baza art. 38515 pct.2 lit.”c” Cod procedură
penală, va admite recursurile, va casa hotărârea atacată şi va dispune rejudecarea cauzei de către
prima instanţă cu respectarea dreptului la apărare şi cu consecinţa anulării formelor de
executare, punerea inculpaţilor în libertate dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză.
12
CONCLUZII
Activitatea procesuala penala trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa fie trase la raspundere
penala numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infractiunilor si numai in masura
gravitatii faptelor savarsite. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se confera
inculpatului si celorlalte parti care participa in procesul penal.
Constitutia Romaniei inscrie acest drept in art.24 care consfinteste faptul ca dreptul de
aparare este garantat in tot cursul procesului. O asemenea reglementare intalnim si in Legea
nr.304/2004 pentru organizarea judiciara, republicata
Din continutul acestor reglementari rezulta ca realizarea justitiei penale intr-un stat de
drept trebuie sa se faca cu respectarea tuturor drepturilor si intereselor procesuale ale partilor,
care nu este un simplu interes privat, ci este si un interes public. In acest sens, alaturi de parti si
societatea are interesul ca intr-o cauza penale sa se afle adevarul.
Apararea trebuie sa se refere la tot complexul cauzei, atat in fapt, cat si in drept si trebuie
sa se desfasoare prin actele si indeplinita dupa formele procesuale prescrise de lege, ea neputand
fi indeplinita in mod temeinic si in toata amploarea decat de un aparator cu pregatire juridica,
de un avocat.
Realizarea acestei functii este asigurata de avocatura care la noi in tara isi exercita activitatea si
este organizate in baza Legii nr.51/1995, publicata in M.O. nr.116 din 9 iunie 1995 si a statului
profesiei de avocat, publicat in M.O nr.237 din 17 octombrie 1995.
Desi se inscrie printre principalii participanti la rezolvarea cauzei penale si se situeaza pe pozitia
procesuala a parti ale carei interese le sustine, aparatorul nu este parte in proces, ci el
indeplineste functia apararii, functie ce reprezinta o necesitate publica.
13
BIBLIOGRAFIE
-LEGISLAȚIE
Codul de Procedură Penală
-JURISPRUDENȚĂ
Incheierea penală nr. 64/P/12 august 2008 (dosar penal nr. 6188/118/2008)
-DOCTRINĂ
V.Dongoroz şi al. Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român. Partea
Generală. Vol. V. Bucureşti: ALL Beck, 2003, p.195.
I.Neagu. Tratat de Drept procesual penal. Partea Generală. Bucureşti, 2007, p.74.
14