UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: DREPT

PROTECȚIA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR

OMULUI
DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

INSTRUCTOR:
LECTOR UNIV.DR. NICOLAU INGRID ILEANA

STUDENT:
BOBARU (STAN) ANCA-GEORGIANA
ANUL III, GRUPA 1

CONSTANŢA 2020
 CUPRINS

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN LUMINA CEDO................................................................................3

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN MATERIE CIVILĂ.............................................................................4
DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN MATERIE PENALĂ...........................................................................6
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................9

2
 DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN LUMINA CEDO

În societățile moderne, justiția este o funcție fundamentală a statului, iar administrarea ei

reprezintă unul din atributele esențiale ale puterii suverane. Această funcție implică existența
unor structuri statale (servicii publice) apte să realizeze activitatea jurisdicțională. Un atare
serviciu public trebuie organizat pe baza unor principii proprii, funcționale şi autonome.
Există principii ce se află într-o legătură indisolubilă cu organizarea sistemului judiciar
dar care vizează mai degrabă funcționarea acestuia şi însăși democratismul şi umanismul
sistemului procesual, fie el cel civil sau penal. Printre aceste principii menționăm: accesul liber la
justiție, independența judecătorilor, inamovibilitatea, egalitatea în fața justiției şi gratuitatea
justiției toate acestea fiind in strânsa legătura cu înfăptuirea justiției si garantarea dreptului la un
proces echitabil al cetățenilor.
Plecând de la aceste ideii putem spune că : dreptul la un proces echitabil ocupă un loc
special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratică a cărui garantare
trebuie să fie inerentă oricărui sistem de drept. În realitate, dreptul la un proces echitabil nu are o
dimensiune unică, ci reflectă un drept complex cu o serie de exigențe, pe care legiuitorul intern
dar si cei care sunt chemați să aplice legea, inclusiv destinatarii acesteia trebuie să le respecte.1
Dreptul la un proces echitabil este consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție,
republicată, care prevede că părțile au dreptul la un proces echitabil şi la soluționarea cauzelor
într-un termen rezonabil, precum şi de art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, potrivit căruia toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la
soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială şi independentă,
constituită potrivit legii dar si de art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului
care spune: Orice persoană  are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public  şi  într-un
termen rezonabil a cauzei sale, de către o  instanță independentă  şi  imparțială,  instituită de lege,
care  va  hotărî  fie asupra  încălcării  drepturilor şi obligațiilor sale cu caracter  civil,
fie  asupra  temeiniciei oricărei acuzații în materie penală  îndreptate împotriva  sa. 
Garanțiile prevăzute de Articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăților fundamentale sunt transpuse în legislația noastră, prin Constituția României, Codul
Penal, Codul de Procedura Civila, Codul de Procedură Penală, dar şi prin alte acte normative.
1
https://journals.indexcopernicus.com/api/file/viewByFileId/105623.pdf

3
 Dreptul la un proces echitabil presupune şi posibilitatea rezonabilă a oricărei părți de a
expune cauza sa instanței de judecată, în condiții care să nu o dezavantajeze față de partea
adversă, ceea ce se realizează prin asigurarea dreptului său la apărare. În sens material, acest
drept include toate drepturile şi garanțiile procesuale, care asigură părților posibilitatea de a-şi
apăra interesele, iar în sens formal el include dreptul părților de a-şi angaja un avocat.
Cerința examinării cauzei în public, prevăzută de art. 6 pct.1 din Convenție, înseamnă
publicitatea dezbaterilor, care se realizează, pe de o parte prin asigurarea accesului părților la
dezbateri, aceasta fiind o condiție inerentă a exercitării drepturilor lor procesuale, constând în
dreptul la apărare şi dreptul la dezbateri contradictorii, iar pe de altă parte, prin asigurarea
accesului la dezbateri al oricăror persoane. Cerința Convenției ca examinarea cauzei să se facă
într-un termen rezonabil trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata
procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților
competente şi al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței şi exercitarea
căilor de atac.
Judecarea cauzei să se facă de un tribunal independent, imparțial, stabilit prin lege presupune
două laturi şi anume independența instanțelor şi independența magistratului.
Acest reiese si din în art.126 alin.1 Constituția României, care prevede că justiția se
realizează prin Înalta Curte de Casație şi Justiție şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de
lege, adică judecătorii, tribunale şi Curți de apel, iar independența judecătorilor este reflectată în
art.124 alin.2 din Constituția României, care prevede că judecătorii sunt independenți şi se supun
numai legii. Astfel constatăm ca dreptul la apărare este asigurat şi prin modul de organizare şi
funcționare a instanțelor judecătorești, la baza căruia stau principiile legalității, egalității părților,
gratuității, colegialității, publicității, controlului judiciar, imutabilității şi rolului activ al
instanței.2

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN MATERIE CIVILĂ

Principiul dreptului la un proces echitabil se aplică litigiilor născute în aplicarea

„dreptului civil” si care poate primi valențe diferite în reglementările interne ale statelor membre
ale Consiliului Europei şi care are, la nivelul jurisprudenței Curții, un sens juridic autonom.

2
Bîrsan, Corneliu – Convenția europeană a drepturilor omului, Comentarii pe articole, Vol. I –Drepturi si libertăți,
Ed. C.H.Beck, București, 2005

4
 Plecând de la art.6 C.P.C. procesul civil este definit „ca fiind activitatea desfășurată de
către instanță, părți, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea
de către instanțele judecătorești a justiției în pricinile civile, în vederea realizării sau stabilirii
drepturilor sau intereselor civile deduse judecății şi executării silite a hotărârilor judecătorești sau
a altor titluri executorii, conform procedurii prevăzute de lege”.
Codul de Procedura civila art. 6 alin. (1) ne arată că: Orice persoană are dreptul la
judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanță
independentă, imparțială şi stabilită de lege. În acest scop, instanța este datoare să dispună toate
măsurile permise de lege şi să asigure desfășurarea cu celeritate a judecății.
Deci putem spune ca atât pe plan intern cat si internațional exista un cumul de drepturi
cum ar fi judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanță
independentă, imparțială şi stabilită de lege. Vedem că Curtea înțelege prin „civil”: ceea ce are
obiect patrimonial sau se întemeiază pe drepturi nepatrimoniale civile ori este vorba despre
drepturi şi obligații cu caracter privat.
În jurisprudența curții sunt reținute ca drepturi cu caracter civil: drepturile civile personal
nepatrimoniale cum sunt: dreptul la o bună reputație, dreptul la restabilirea onoarei familiei celui
condamnat, dreptul la dobândirea capacității de folosință a unei asociații, dreptul de vizită al
părinților, dreptul de a avea legături personale cu minorul rezultat din afara căsătoriei, etc. și
drepturile civile patrimoniale, cum sunt: dreptul de proprietate, executarea contractului de
locațiune, repararea pagubei rezultate dintr-o faptă ilicită etc;
Altfel spus C.P.C prevede că, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod
echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanță independentă, imparțială şi stabilită de
lege”, ceea ce se suprapune pe garanțiile recunoscute de convenție, respectiv: dreptul la un
tribunal prevăzut de lege, independent şi imparțial şi desfășurarea procedurii în fața acestui
tribunal în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil.3
Dreptul la un tribunal reprezintă unul din aspectele dreptului la acțiune şi este echivalent
cu conținutul principiului accesului liber la justiție consacrat şi în Constituția României (art. 21).
Tribunalul trebuie să fie stabilit de lege, în sensul că stabilirea competențelor organelor
judiciare trebuie să fie realizată prin intermediul unui act cu putere de lege, imparțial şi

3
Deleanu, Ion - Tratat de procedura civila, Ed.Europa Nova, București, 1995

5
independent. Astfel, judecătorul trebuie să pronunțe soluția numai pe baza datelor dosarului şi a
dezbaterilor de ședință, fără alte ingerințe din exterior, care ar putea atrage concluzia oricărei
influențe.
Principalele instrumente aflate la latitudinea codurilor interne, în scopul protejării şi
garantării acestui principiu în sferă civilă sunt: principiul egalității armelor, contradictorialității,
motivarea hotărârilor.
Egalitatea armelor presupune menținerea unui just echilibru între părțile procesului, care
trebuie să beneficieze de posibilitatea rezonabilă de a-şi susține cauza;
Contradictorialitatea presupune posibilitatea părților de a lua cunoștință de toate piesele
dosarului, care sunt de natură a influenta decizia finală;
Motivarea hotărârilor implică răspunsul detaliat dat de judecător fiecăruia dintre
argumentele părților procesului, fiind necesar să se țină seama de diversitatea capetelor de cerere,
de motivele formulate în căile de atac, de diferențele existente între state în diferitele izvoare de
drept: legea scrisă, cutuma, doctrina etc.
Foarte important este ca procedura să se desfășoare într-un termen rezonabil, legislațiile
naționale având posibilitatea să prevadă principiul celerității procedurii, în scopul apărării acestei
cerințe europene. De asemenea, procesul trebuie să se desfășoare public, cu excepția cazurilor
admise de reglementarea națională pe fondul prevederilor articolului 6 din convenție. În
concluzie procedura in materie civila trebuie să se desfășoare într-un termen rezonabil, in mod
echitabil, de către o instanță independentă, imparțială şi stabilită de lege.4

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ÎN MATERIE PENALĂ

Plecând de la idea ca procesul penal este definit „ca fiind activitatea reglementată de lege,
desfășurată de organele competente, cu participarea părților şi a altor persoane, în scopul
constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni, astfel ca orice persoană
care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale şi nicio persoană nevinovată
să nu fie trasă la răspundere penală”, putem spune ca drepturile procesuale ale părții sunt
prevăzute de legiuitor în vederea garantări dreptului la un proces echitabil, dintre care : dreptul
4
Chiriţă, R., Dreptul la un proces echitabil, București: Universul Juridic, 2008

6
de a fi informată cu privire la drepturile sale, dreptul de a propune administrarea de probe de
către organele judiciare, de a ridica excepții si de a pune concluzii, dreptul de a fi ascultată,
dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor si experților, dreptul de a fi informată, într-
un termen rezonabil cu privire la stadiul urmăriri penale.
În legislația materiei penale este in strânsa legătura cu respectarea demnității umane art.
11 C.P.P, astfel ca orice persoana care se află în curs de urmărire penală sau judecată trebuie
tratata cu respect, fără a fi supusa la rele tratamente. In cursul procesului penal este interzisă
întrebuințarea de violențe, amenințării ori alte mijloace de constrângere, precum si promisiuni
sau îndemnuri în scopul de a se obține probe. Probele obținute prin supunerea persoanei la rele
tratamente nu pot servi la stabilirea adevărului în cauza penală, ele urmând a fi excluse.
În cazul persoanelor acuzate de o infracțiune, Convenția europeană prevede garanții
specifice. În primul rând, orice persoană acuzată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la
stabilirea legală a vinovăției de către o instanță. Apoi, orice acuzat are drepturi suplimentare:
dreptul la informare cu privire la natura acuzațiilor, dreptul la apărare şi la apărător numit din
oficiu dacă nu dispune de resurse financiare pentru a-şi alege unul, dreptul la citarea şi audierea
martorilor şi dreptul la un interpret gratuit.
Articolul 6 cuprinde multe garanții în favoarea oricărei persoane parte la un litigiu
privind un drept sau o obligație cu caracter civil sau o acuzație penală: publicitatea ședinței de
judecată, judecarea cauzei într-un termen rezonabil de către o instanță independentă şi imparțială,
contradictorialitatea dezbaterilor şi egalitatea de arme, accesul la instanță, securitatea raporturilor
juridice, punerea în executarea a hotărârilor judecătorești definitive.
Caracterul echitabil reiese din art. 8 din CPP. care prevede că : Organele judiciare au
obligația de a desfășura urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanțiilor procesuale şi a
drepturilor părților şi ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp şi în mod
complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere
penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un
termen rezonabil. Elementul central al dreptului la un proces echitabil este prezumția de
nevinovăție, prevăzută in art. 4 CPP., astfel că numai în condițiile respectări prezumției de
nevinovăție se poate asigura respectarea efectivă a celorlalte componente ale dreptului la un
proces echitabil.

7
 De reținut este faptul că în cauzele penale, pentru respectarea exigenței prevăzute de art.
6 din Convenția europeană se are în vedere ca punct de plecare momentul în care este formulată
în mod oficial “ o acuzație în materie penală împotriva unei persoane”, respective data
constituirii ca parte civilă în cadrul procesului penal ori data intervenției în procesul penal a
părții responsabile civilmente.
În final analizând jurisprudența Curții Europene şi a CJUE dar şi prevederile CPP. în
vigoare observam că în conținutul dreptului la un proces echitabil intră : dreptul părților şi al
subiecților procesuali penali de avea acces la o instanță independent şi imparțială; dreptul de a fi
judecat într-un termen rezonabil, egalitatea armelor; dreptul suspectului, inculpatului sau a
martorului de a păstra tăcerea şi de a ni se auto incrimina; dreptul la informare, dreptul la
apărare, publicitatea procesului, dreptul de a întreba sau de a solicita audierea martorilor acuzării
şi de a obține citarea şi audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca şi martorii acuzării,
principiul contradictorialități, legalitatea şi loialitatea administrării probelor, dreptul la traducere
şi interpretare, obligația motivării hotărârilor de către instanță, drepturile victimelor
infracțiunilor.5

5
Mihail Udroiu – Procedură Penală. Parte generală, Ed. C.H.Beck, București, 2014

8
 BIBLIOGRAFIE

1. Bîrsan, Corneliu – Convenția europeană a drepturilor omului, Comentarii pe articole,

Vol. I –Drepturi si libertăți, Ed. C.H.Beck, București, 2005
2. Chiriţă, R., Dreptul la un proces echitabil, București: Universul Juridic, 2008
3. Deleanu, Ion - Tratat de procedura civila, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1995
4. Mihail Udroiu – Procedură Penală. Parte generală, Ed. C.H.Beck, București, 2014
5. ***journals.indexcopernicus.com