Sunteți pe pagina 1din 118

Curs 1 Analiza contractului de vanzare-cumparare

Notiune, caractere juridice (art. 1650, 1683) Def: Art. 1650 (1) contractul de v-c este un contract prin care una dintre parti, numita vanzator, transmite sau se obliga sa transmita proprietatea unui bun asupra celeilalte parti ,numita cumparator, care la randul sau se obliga sa plateasca vanzatorului pretul bunului. Intrucat transmiterea proprietatii asupra unui bun tine de natura contractului si nude esenta sa, vanzarea poate avea ca obiect si un alt drept real sau de creanta. Pot forma obiect al vanzarii si alte drepturi, cum ar fi: dreptul de superficie art.695 (4) dreptul de uzufruct art.714 un drept din domeniul proprietatii intelectuale spre exemplu dreptul de autor dreptul asupra unei universalitati de exemplu o mostenire deschisa Universalitatea ce cuprinde nu numai activul succesiunii, ci si pasivul ( art. 1747 ) Nu pot forma obiectul contractului de v-c: drepturile personal-nepatrimoniale (ex. dreptul la nume) drepturile patrimoniale cu caracter strict personal (ex. dreptul de uz, abitatie art.752; abitatie al sotului supravietuitor art. 973)

drepturile prevazute de lege sau stabilite prin contracte incheiate in considerarea persoanei (intuitu personae ex. dreptul la intretinere art. 514 alin.3) Caractere juridice Art.1171 contract sinalagmatic bilateral intrucat creeazaobligatii reciproce si interdependente intre partile contractante, fiecare dintre parti avand fata de cealalta o dubla calitate, debitor si creditor. Vanzatorul se oblga sa transfere dreptul de proprietate, sa predea bunul si sa-l garanteze pe cumparator contra viciilor si evictiunii, iar cumparatorul se obliga fata de vanzator sa plateasca pretul convenit, sa ia in primire lucrul vandut si sa suporte cheltuielile vanzarii Art 1172 contract cu titlu oneros intrucat fiecare dintre parti urmareste sasi procure un avantaj patrimonial: vanzatorul sa primeasca pretul, iar cumparatorul bunul vandut in schimbul pretului pe care il plateste

Art. 1173 contract comutativ, ceea ce inseamna ca existenta si intinderea obligatiilor sunt cunoscute de parti de le momentul incheierii contractului si nu depind ca in cazul contractului aleatoriu de un eveniment viitor si incert, dar posibil ca realizare Prin exceptie contractul de v-c poate capata caracter aleatoriu atunci cand:

cumparataorul isi asuma in cazul vanzarii bunurilor viitoare riscul nerealizarii bunului sau genului limitat , situatie in care ramane obligat la plata pretului art.1658 (4) cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii, ipoteza in care vanzatorul este liberat de efectele specifice obligatiei de garantie art. 1698 (1) Art.1174 contract consensual intrucat se incheie prin simplul acord de vointa al partilor fara nici o alta formalitate si fara a finevoie ca vanzatorul sa predea bunul, iar cumparatorul sa plateasca pretul Art. 1178 se incheie prin simplul acord de vointe al partilor daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila Prin exceptie contractul de v-c trebuie sa imbrace forma autentica atunci cand obiectul obligatiei vanzatoruluieste reprezentat de: a) constituirea sau stramutarea unui drept real ce urmeaza a fi inscris in cartea funciara art.1244 b) cand obiectul vanzarii este reprezentat de o mostenire deschisa art. 1747 (2), art. 1245 contract translativ de proprietate odata cu realizarea acordului de vointa si independent de plata pretului si predarea bunului are loc, in principiu, transferul proprietatii din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cunparatorului Conditii ce trebuie intrunite cumulativ pentru a opera transferul proprietatii (art. 1674): vanzatorul sa fie proprietarul bunului vandut si contractul valabil incheiat. Atunci cand vanzatorul nu este proprietarul
3

bunului vandut suntem in prezenta vanzarii lucrului altuia ce poate fi recunoscuta ca valida in masura in care s-a incheiat in anumite circumstante ( art. 1683), ipoteza in care transferul proprietatii nu opereaza imiediat. Astfel, potrivit art. 1683 (2) obligatia vanzatorului de a transfera dreptul de proprietate se considera executata fie prin dobandirea de catre acesta a lucrului vandut, fie prin ratificarea vanzarii dreptului de proprietarul bunului, fie prin orice alt mijloc direct sau indirect care procura cumparatorului proprietatea asupra bunului obligatia vanzatorului sa aiba ca obiect bunuri individual determinate. In cazul vanzarii bunurilor de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea asupra acestora se transfera la momentul individualizarii, ce se poate realiza prin numararea, masurare, cantarire etc. In cazul obligatiilor alternative (este alternativa atunci cand are ca obiect doua prestatii principale, debitorul putandu-se libera prin executarea uneia dintre ele art. 1461 alin. 1) transferul proprietatii opereaza in momentul alegerii, daca obligatia are ca obiect bunuri individual determinate sau in momentul individualizarii, daca obligatia are ca obiect bunuri de gen. Alegerea apartine debitorului (vanzatorului) cu exceptia cazului in care a fost acordata expres creditorului art. 1462 In cazul obligatiilor facultative care au ca obiect un singur bun, celalalt fiind prevazut doar ca o posibilitate de plata, transferul proprietatii opereaza dupa cum bunul prevazut in obligatione este unul de gen sau individual determinat ( art. 1468 - reg juridic) lucrul vandut sa existe
4

In cazul vanzarii bunurilor viitoare, proprietatea se transfera dupa cum urmeaza: a) la momentul confectionarii bunului, daca bunul viitor este unul individual determinat art. 1658 (1) teza I b) la momentul inscrierii in cartea funciara, daca lucrul viitor este o constructie art. 1658 (1) teza a II-a combinat cu art.885? c) la momentul indiviualizarii, daca lucrul viitor este unul de gen art. 1658 (2) teza I partile prin conventia lor sa nu fi amanat transferul dreptului de proprietate pana la implinirea unui termen sau realizarea unei conditii Regula are caracter supletiv si nu imperativ, ceea ce inseamna ca partile pot sa amane prin conventia lor transferul dreptului de proprietate (art. 1674) contractul de v-c sa nu aiba ca obiect drepturi reale asupra unui imobil cuprins in cartea funciara, intrucat transferul proprietatii opereaza atat intre parti, cat si fata de terti in momentul inscrierii in cartea funciara (art. 885) Conditii de validitate ale contractului de vanzare-cumparare Potrivit art. 1179, conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta consimtamantul partilor un obiect determinat si licit o cauza licita si morala

atunci cand legea prevede o anumita forma, aceasta trebuie respectata Curs 2 Analiza conditiilor de validitate ale contractului de vanzarecumparare I. Consimtamantul Incheierea contractului de vanzare-cumparare, deci realizarea acordului de vointa,este precedata uneori de unele acte juridice prealabile, respectiv: a) Promisiunea unilaterala de vanzare\cumparare Promisiunea unilaterala de vanzare Spre deosebire de oferta de a contracta acte juridice unilaterale, in cazul promisiunii de vanzare, o persoana, anticipand un eventual interes pentru sine, primeste promisiunea proprietarului unui bun de a-i vinde in viitor bunul respectiv, beneficiarul rezervandu-si dreptul de a opta, de regula, intr-un interval de timp cu privire la propunerea ce i-a fost facuta. ex.: proprietarul locator promite chiriasului sa incheie cu el contractul de v-c privind bunul inchiriat pe un anumit pret, daca la expirarea locatiunii locatarul va opta in sensul de a cumpara. O asemenea intelegere reprezinta fara indoiala un contract, dar nu unul de v-c si nu produce efectele specifice vanzarii. Avand in vedere cele prezentate, vom defini promisiunea unilaterala de vanzare ca un antecontract care de nastere unui drept de creanta, una dintre parti fiind obligata fata de cealalta (obligatia de a face) sa vanda in viitor un bun, beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de a cumpara sau nu a cumpara.
6

Intrucat promisiunea unilaterala de vanzare creeaza obligatiii doar pentru una din parti, ea reprezinta uncontract unilateral. Totusi, este posibil ca beneficiarul promisiunii sa se oblige sa plateasca o suma de bani in schimbul promisiunii ce i se confera, situatie in care promisiunea devine un antecontract sinalagmatic fara a se transforma insa intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare, intrucat cumparatorul nu sa obligat sa cumpere, ci numai sa plateasca un pret in schimbul optiunii. Promisiunea trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului promis in lipsa carora partile nu ar putea sa o execute art. 1279 (1) art.1327 promisiunea unilaterala ca act juridic unilateral Desi promisiunea contine in principiu si termenul in care trebuie sa fie executata, inserarea acestuia nu reprezinta un element esential de natura sa atraga sau sa afecteze validitatea intelegerii. In tacerea dispozitiilor legale incidente in materie, promisiunea se considera facuta pentru o anumita perioada potrivit cu natura obligatiei si cu imprejurarile in care a fost asumata art. 1327 (3) coroborat cu art. 1 (2)

Efectele promisiunii unilaterale de vanzare Daca beneficiarul opteaza in sensul de a cumpara, dar promitentul prin incalcarea obligatiei asumate refuza incheierea contractului, acordul de vointe nu se poate realiza, iar beneficiarul are deptul la daune interese (art. 1279 alin.2). Daca bunul se mai afla in patrimoniul promitentului si acesta refuza incheierea contractului, beneficiarul poate solicita instantei sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract. (art. 1669 si 1279 alin.3)
7

Dreptul la actiune trebuie introdus in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat (art. 1669 alin.2) Daca bunul piere pana la executarea promisiunii, riscul este suportat de promitent, intrucat pana la momentul incheierii contractul nu are loc transferul proprietatii. Promisiunea unilaterala de cumparare Desi mai greu de conceput in practica, nu este exclusa posibilitatea incheierii de promisiuni unilaterale de cumparare. In afara regulilor mentionate anterior care se aplica si promisiunii unilaterale de cumparare, Codul civil contine o dispozitie speciala in privinta acestora.Astfel, art.1669 alin. 4 precizeaza ca, in cazul promisiunii unilaterale de cumpararea a unui bun individiual determinat, daca mai inainte ca aceasta sa fi fost executata , creditorul sau (proprietarul bunului) instraineaza bunul sau constituie un drept real asupra acestuia, obligatia promitentului se considera stinsa.

b) Promisiunea bilaterala de vanzare-cumpararea In cazul promisiunii bilaterale de vanzare-cumpararea se creeaza obligatii atat pentru promitentul vanzator, cat si pentru promitentul cumparator de a incheia in viitor contractul. Daca promitentul vanzator isi incalca obligatia asumata si inainte de executarea promisiunii instraineaza bunul unui tert, promtentul cumparator nu poate solicita predara bunului, pentru ca nu a devenit proprietar, iar vanzarea facuta tertului sub rezerva fraudei nu este valabila. In acest caz, promitentul cumparator are dreptul la daune interese (art. 1279 alin.2)

Daca bunul de mai gaseste in patrimoniul promitentului vanzator si nu exista alte impedimente legale , oricare dintre parti poate solicita instantei sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract art. 1669 (1). Atat promisiunea unilaterala de vanzare, cat si promisiunea bilaterala de vanzaqre-cumparare pot fi inscrise in cartea funciara in urmatoarele conditii: promitentul este inscris ca titular al dreptului real care face obiectul promisiunii dreptul real priveste un imobil promisiunea cuprinde termenul in care trebuie executata, lipsa acestuia va conduce la respingerea cererii de notare Notarea poate fi facuta in termenul prevazut in promisiune pentru executare, dar nu mai mult de 6 luni de la expirarea sa. Promisiunea se va putea radia, daca cel indrep[tatit nu va solicita instantei sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contrar in termenul de 6 luni de la termenul fixat pentru executarea promisiunii sau daca bunul a fost adjudecat prin vanzarea silita de catre tert care nu este tinut sa rsapunda pentru obligatiile promitentului. c) Pactul de optiune privind contractul de vanzare-cumparare cadrul general art. 1278 dispozitii incidente art. 1668 Este un act juridic bilateral (contract) prin care partile convin cu privire la contractul pe care urmeaza sa-l incheie, nascandu-se obligatii numai in sarcina emitentului declaratiei si un drept potestativ in patrimoniul beneficiarului drept posestativ- ex. dreptul de optiune in contractul de leasing

Promitentul declaratiei nu se obliga sa incheie in viitor contractul, ci in mod actual si anticipat isi exprima vointa pentru inchieierea vanzarii astfel incat simpla acceptare din partea beneficiarului sa conduca la realizarea acordului de vointe si contractul sa se considere incheiat (art. 1278 alin.4) Pentru ca simpla acceptare din partea beneficiarului sa conduca la incheierea contractului este necesar ca pactul de optiune sa cuprinda toate elementele esentiale ale contractului proiectat (art. 1278 alin.3) Spre deosebire de promisiunea de vanzare, pactul trebuie sa cuprinda si un termen pentru exercitarea optiunii. Daca partile nu au convenit un termen, acesta poate fi stabilit de catre instanta de judecata prin ordonanta presedintiala cu citarea partilor art. 1278 (2) Atunci cand contractul de v-c proiectat trebuie incheiat in forma corecta ad-validitatem atat pactul de optiune, cat si declaratia de acceptare trebuie sa respecte aceasta forma art. 1278 (5). Ca o consecinta fireasca a caracterului irevocabil al ofertei de a contracta, componenta a pactului, in cazul pactului de optiune privind un bun indivifual determinat, intre momentul incheierii pactului si acela al exercitarii optiunii nu se poate dispune de bunul in cauza. Daca promitentul prin nesocotirea obligatiei asumate instraineaza bunul unui tert de buna-credinta inainte de exercitarea optiunii, beneficiarul nu are un drept de urmarire, intrucat nu a devenit proprietar, dar poate obtine daune interese pentru prejudiciul ce i-a fost creat. Atunci cand pactul de optiune are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de optiune se noteaza in cartea funciara radiindu-se, daca pana la expirarea termenului de exercitare a optiunii nu s-a inscris o declaratie
10

de acceptare insotita de comunicarea ei catre cealalta parte art. 1668 alin. 2 si 3.

Curs 3 Dreptul de preemptiune - art. 1730 si urmatoarele pana la art.1741 Notiune Art. 1730 (1) def=> acel drept prioritar care este conferit de catre lege sau parti anumitor categorii de persoanenumite prremptori de a cumpara cu prioritate un bun atunci cand proprietarul sau s-a hotarat sa-l vanda la pret si in conditii egale cu tertii. Dreptul de preemptiune constituie o derogare de la principiul liberei circulatii a bunului, de la principiul potrivit caruia proprietarul poate sa dispuna in mod liber de bunul sau. Constituie un mechanism complex care isi gaseste temeiul in principiul prioritatii ca element fundamental al dreptului de preemptiune, in principiul interventiei preemptorului la pret si in conditii egale cu tertii si in caracaterul facultative al interventiei preemptorului. Natura juridical Dreptul de preemptiune are ca izvor atat lege, cat si conventia (contractuyl) partilor astfel incat deosebim intre dreptul legal de preemptiune si dreptul conventional.

11

Codul civil 2009 limiteaza preemptiunea la contractu;l de vanzarecumparare fara a face distrinctie intre bunurile care formeaza obiectul contractului. Dreptul legal de preemptiune este instituit prin norme juridice imperative dobandind astfel character de ordine publica ( ex. art. 1746) partile nu pot deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la dispozitiile care reglementeaza dreptul preemptiune, iar preemptorul nu poate renunta anticipat la dreptul sau de prioritate dreptul legal reprezinta o limitare a libertatii contractuale, precum si a principiului autonomiei de vointa, intrucat legiuitorul impune titularului dreptului de proprietate alegerea partenerului contractual in cazul fiecarui drept de preemptiune se instituie, se are in vedere realizarea unui interes general

Dreptul conventional de preemptiune Codul civil stabileste norme supletive de la care partile pot deroga, precum si conditiile de exercitare Urmareste satisfacerea unui interes particular, avandu-se in vedere faptul ca in cazul concursului intre preemptori se acorda prioritate titularului dreptului legal atunci cand sunt in concurs titular ai drepturilor conventionale Daca este incheiat pe durata determinate atunci dreptul conventional se stinge la implinirea termenului, iar daca nu este incheiat, la moartea preemptorului, iar daca a fost constituit pe un anumit termen, acesta se va reduce la 5 ani de la data constituirii calculate.

12

Caracterele juiridice ale dreptului de preemptiune art. 1739 este indivizibil nu se poate ceda Conditiile de exercitare ale dreptului de preemptiune art. 1732 1. vanzatorul are obligatia sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului incheiat cu tertii 2. notificarea trebuie sa cuprinda numele si prenumele vanzatorului, descrierea bunului, sarcinile care greveaza bunul respectiv, termenul, locul unde este situat bunul si conditiile in care are loc vanzarea 3. preemptorul isi poate exercita dreptul prin comunicarea catre vanzator a acordului sau de a incheia contractul, comunicare insotita de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului. In cazul vanzarii de bunuri mobile, dreptul de preemptiune se exercita in termenul de 10 zile de la comunicarea notificarii, iar pentru bunurile immobile in 30 de zile de la data comunicarii. Efectele exercitarii preemptiunii Art. 1733 C.C. => contractul de v-c se considera incheiat intre preemptor si vanzator in conditiile cuprinse in contractual incheiat cu tertul, iar acest contract se desfiinteaza retroactiv, vanzatorul raspunzand fata de tertul de buna-credinta de evictiunea ce rezulta din exercitarea preemptiunii. Efectele in cazul concursului de preemptori In conditiile art. 1734 contractul de v-c se considera incheiat: 1. cu titularul dreptului legal de preemptiune atunci cand se afla in concurs cu titular ai unor drepturi conventionale
13

2. cu titularul dreptului legal de preemptiune ales de catre vanzator cand se afla in concurs cu alti titular ai unor drepturi legale de preemptiune 3. daca obiectul dreptului il constituie un bun imobil si titularul dreptului conventional care a inscris mai intai dreptul sau in Cartea Funciara (CF) atunci cand se afla in concurs cu alti terti ai unor drepturi conventionale, acesta are prioritate (cel care inscrie primul) 4. daca bunul este mobil, titularul dreptului conventional de preemptiune care are data certa mai veche si se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale, acesta ca avea drept de preemptiune. 5. daca exista o pluralitate de bunuri vandute, atunci cand dreptul de preemptiune se va exercita in privinta unui bun cumparat de tert impreuna cu alte bunuri pe un singur pret, vanzatorul putand pretinde de la preemptor numai o parte proportionala din acel pret Reguli special instituite in materia dreptului conventional de preemptiune in legatura cu un bun imobil (art. 1737): 1. Acest drept (conventional de preemptiune) se noteaza in CF 2. Daca notarea s-a facut in CF nu mai este necesar acordul preemptorului pt ca tertul cumparator sub conditie suspensiva sa-si poata inscrie dreptul in CF ,in temeiul contractului de v-c incheiat cu proprietarul 3. Inscrierea in CF se face sub conditia suspensiva ca, in termen de 30 de zile de la comunicarea incheierii prin care s-a dispus inscrierea, preemptorul sa nu notifice biroului de CF dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului. In temeiul acestei notificari, preemptorul poate solicita radierea din CF a dreptului tertului si inscrierea dreptului sau.
14

4. Daca preemptorul nu a facut notificarea in termen, dreptul de preemptiune se stinge si se radiaza din oficiu din CF. Dreptul conventional de preemptiune isi produce efectele numai intre proprietar si preeptor, nu si fata de mostenitori, dar nu excludem posibilitatea daca partile convin ca aceasta sa se transmita si la mostenitorii preemptorului (art. 1730 alin. 2)

Domeniul de aplicare al dreptului de preemptiune ( art. 1746/1828) Este reglementat de dispozitiile art. 1746 prin care se arata ca terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in ordine, a dreptului de preemptiune, al coproprietarilor sau vecinilor. Prin art. 1828 se instituie un drept de preemptiune in favoarea chiriasului la incheierea unui nou contract de inchiriere. Codul civil instituie un drept de preemptiune in favoarea arendasului cu privire la bunurile agricole arendate (art. 1849) Legea 10/2001 reglementeaza dreptul de preemptiune, aratand in dispozitiile art. 17 ca beneficiaza de dreptul de preemptiune, in cazul incheierii unui contract de v-c, locatarii urmatoarelor imobile: cele ocupate de unitatile si institutiile de invatamant din sistemul de stat ( gradinite, licee, postliceale etc.) cele ocupate de unitati sanitare si de asistenta medico-sociala din sistemul public (cree, cmine-spital pentru btrni, spitale, centre de plasament, case de copii) (parchete, judecatorii, sectii de politie, administratii financiare etc.)
15

cele ocupate de institutii publice (administraii financiare, trezorerii, ministere i alte autoriti ale administraiei publice centrale, parchete, judectorii, tribunale, curi de apel, poliie, poliie de frontier, jandarmerii etc.) cele ocupate de institutii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee, filarmonici, centre de cultur) cele ocupate de sedii de partide politice legal inregistrate (http://legeaz.net/legea-10-2001/art-17 ; http://legeaz.net/legea-102001/anexa-nr-2) In conditiile art.17, dreptul de preemptiune se poate exercita sub sanctiunea decaderii in termen de 90 de zile de la data primirii notificarii prin executor judecatoresc, notificare care priveste intentia de vanzare. Daca se incheie contractul de v-c fara respectarea dreptului de preemptiune, sanctiunea care se aplica este nulitatea absoluta.

Legea 46/2008 - Codul silvic modificata prin L 60/2012, art 45 (5) se prevede ca coproprietarii si vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, au un drept de preemptiune in ordinea prevazuta de art. 1746 C.C. la cumpararea de terenuri din fondul forestier aflate in proprietatea privata la pret se in conditii egale. (http://www.legalis.ro/2012/04/20/codul-silvic-modificatde-lgea-602012/ )

Modalitati de exercitare Vanzatorul are obligatia de a instiinta pe toti preemptorii prin executor judecatoresc sau notar public despre intentia de vanzare aratand si pretul cerut, precum si terenul ce urmeaza a fi vandut.

16

In cazul in care coproprietarii sau vecinii fondului, altii decat administratorul padurilor proprietate publica a statului, nu au domiciliul sau sediul cunoscut, instiintarea ofertei de vanzare se inregistreaza la primaria/primariile in raza carora este situat terenul si se afiseaza in aceeasi zi la sediul primariei de catre secretarul consiliului local. (art. 45 alin 6 din L 46/2008 modificata) Titularii dreptului de preemptiune trebuie sa-si manifeste in scris intentia de cumparare si sa comunice acceptarea ofertei de vanzare sau sa o inregistreze la sediul primariei la care a fost afisata, in termen de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vanzare sau, dupa caz, de la afisarea acesteia la sediul primariei. (art. 45 alin 7din L 46/2008 modificata) Daca terenul care urmeaza sa fie vandut este limitrof cu fondul forestier proprietate publica a statului sau unitatile adm. terit., exercitarea dreptul de preemptiune al statului sau al unitatilor adm.terit. se va face in termenul prevazut de lege ( 1 an?) care prevaleaza in raport cu dreptul de proprietate al vecinilor. (alin. 8)

Curs 4

In cazul nerespectarii de catre vanzator a obligatiei cu privire la exercitarea dreptului de preemptiune sau vanzarii terenului la un pret mai mic sau in conditii mai avantajoase decat cele prevazute in oferta de vanzare, atrage anulabilitatea vanzarii ( alin.10)

17

II. Capacitatea partilor (art. 1180, 1181) Potrivit art. 1181, poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa incheie anumite contracte. Cu privire la persoanele fizice, persoanele incapabile de a contracta nu-si potexprima un consimtamant liber, intrand in aceasta categorie minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si interzisii judecatoresti, unde actele se incheie prin reprezentantii lor legali in conditiile prevazute de lege. Actele facute de catre cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa, precum si cele facute de catre tutore fara autorizarea de catre instanta sunt lovite de nulitatea relativa, chiar fara a se face dovada unui prejudiciu. Prin CC din 2009 se instituie un regim specific, caracterul de nulitate fiind determinat de natura interesului ocrotirii atat timp cat nu trebuie sa se faca dovada unei vatamari (art. 37-48, cu precadere 41, 42, 43, 44 - CC) Regula in materia vanzarii o reprezinta capacitatea, iar exceptia o reprezinta incapacitatea. Aceasta este expres prevazuta de dispozitiile legii. Vanzarea- cumpararea este un act de dispozitie.

Incapacitatile din materia vanzarii-cumpararii Potr.art. 1654 (1)- incapacitati de a cumpara lit. a, mandatarii atat conventionali, cat si legali, imputerniciti a vinde un lucru, nu-l pot cumpara, intrucat s-ar ajunge la o contrarietate de interese intre mandant si mandatar astfel incat se pot neglija interesele mandantului. Exceptia o constituie mandatul cu sine insusi.

18

lit b tutorii, parintii, curatorii, administratorii provizorii nu pot cumpara bunurile persoanelor pe care le reprezinta lit. c- functionarii publici, judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii judecatoresti, precum si alte asemenea persoane, care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care au ca obiect bunuri care le administreaza sau a caror administrare o supravegheaza nu pot cumpara. Sanctiunea o reprezinta nulitatea absoluta pentru ca incapacitatea are in vedere activitatea unor persoane care sunt investite cu autoritate publica Art. 1653 (1) incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantelor judecatoresti in a caror circumscriptie isi desfasoara activitatea : judecatori, procurori, grefierii, executorii judecatoresti, avocatii, consilierii juridic, notarii publici, practicienii in insolventa. Sanctiunea este nulitatea absoluta Exceptii: Art. 1653 (2) Sunt exceptate de la dispozitiile art. 1653 (1) : a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor parti din dreptul de proprietate de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz b) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi devenit litigios c) cumpararea s-a facut pentru apararea dreptului celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dreptul litigios Alte exceptii Art 1655 incapacitati de a vinde
19

Constituie exceptie faptul ca nu pot sa vanda bunuri proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vaznarea sau exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o supravegheaza (cele prev la art. 1654 alin.1) mandatarii, parintii , tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, functionarii publici, judecatorii- sindici, practicienii in insolventa, executorii judecatoresti, precum si alte persoane care ar putea influenta vanzarea. De asemenea, sunt interzise drepturile in care, in schimbul unei prestatii promise de catre persoanele prevazute in art. 1654 (1), cealalta parte se obliga sa plateasca o suma de bani. ( art. 1655 alin.2)

Legea 312/ 2005 , Capitolul II - privind dobndirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor de ctre cetenii strini i apatrizi, precum i de ctre persoanele juridice strine, prin care se arata : 1. ceteanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul ntr-un stat membru sau n Romnia, precum i persoana juridic constituit n conformitate cu legislaia unui stat membru pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor n aceleai condiii cu cele prevzute de lege pentru cetenii romni i pentru persoanele juridice romne. 2. cetateanul unui stat membru nerezident in Ro, apatridul nerezident in Ro cu domiciliul intr-un stat membru, precum si persoana juridica nerezidenta constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi drept de proprietate asupra terenurilor pentru resedintele secundare, sedii secundare la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii
20

3. cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Ro, precum si persoana jurdica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea utermen de 7 ani de la data aderarii la UE. Prin exceptie pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere n aceleai condiii cu cele aplicabile cetenilor romni, de la data aderrii Romniei la Uniunea European, fermierii care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz, cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru care isi stabilesc resedinta in Ro si apatrizii cu domiciliul in Ro. 4. cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor care nu sunt membre UE ale spatiului economic european pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditiile reglementate de tratatele internationale pe baza de reciprocitate III. Obiectul contractului ( art. 1225, 1226) Codul civil diferentiaza intre obiectul contractului si obiectul obligatiei Obiectul contractuluieste constituit din operatiunea juridica avuta in vedere de catre parti la momentul incheierii contractului, operatiune juridica care este distincta de prestatia la care debitorul s-a indatorat sau obligat si care reprezinta obiectul obligatiei. Obiectul obligatieiil constituie prestatia la care se angajeaza debitorul si sub

21

sanctiunea nulitatii absolute trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil.

Obiectul prestatiei vanzatorului Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a putea forma obiectul prestatiei vanzatorului : trebuie sa fie in circuitul civil Art. 1657 orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau prin conventie ori testament. Sunt scoase din circuitul civil bunurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate, asa-numitele bunuri comune (res communis) care sunt inepuizabile (ex: razele soarelui). De asemenea, sunt scoase din circuitul civil bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau al unitatilor adm. terit (art. 136 Constitutia Ro). Prin sanctiunea nulitatii absolute, nu puteau fi instrainate prin acte juridiceinter vivos terenurile atribuite in conditiile legii fondului funciar 18/1991 unor categorii de persoane ce nu au avut terenuri, timp de 10 ani de zile socotiti de la inceputul anului urmator in care s-a facut inscrierea proprietatii. Sub sanctiunea nulitatii absolute nu puteau fi instrainate prin acte juridice timp de 10 ani de la data cumpararii, apartamentele care au fost dobandite de chiriasi,titularii contractelor de v-c a apartamentelor care nu au fost restituite in natura fostilor proprietari. Prin Legea 1/2009 se abroga interdictia chiriasilor de a instraina sub orice forma apartamentele cumparate in temeiul legii 112/1995 timp de 10 ani de la data cumpararii catre orice persoane, cu exceptia persoanelor indreptatite, si anume fostii proprietari.

22

Sub sanctiunea nulitatii relative, nu pot forma obiectul vanzarii bunurile care constituie monopol de stat, decat in conditiile prevazute de lege, contractul incheindu-se de catre persoanele fizice sau juridice autorizate.(fabricarea bauturilor alcoolice pentru consum propriu nu constituie monoipol de stat) Bunurile din patrimoniul cultural, nefiind scoase din circuitul civil pot fi instrainate, dar scoatere lor din tara temporara sau definitiva de catre persoane fizice autorizate se face numai cu prezentarea la unitatile vamale a certificatului de export emis de directiile judetene pentru culturi. Prin legea 190/1990 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare pana la rambursarea integrala a creditului, imobilele ipotecate vor putea fi instrainate numai cu acordul prealabil al creditorului ipotecar. Sanctiunea nerespectarii conditiei este nulitatea absoluta. Art. 627 (1) clauza de inalienabilitate- prin conventie sau testament se poate interzice instrainarea unui bun, insa numai pentru o durata de cel mult 49 de ani si daca exista un interes serios si legitim. Termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului.

Curs 5

lucrul sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor


23

Daca bunul a pierit in momentul incheierii contractului de v-c, acesta este lovit de nulitate absoluta. Daca lucrul piere in parte dupa incheierea contractului, cumparatorul are 2 posibilitati la indemana : 1. de a solicita amanarea vanzarii 2. de a cere reducerea pretului Daca bunul piere in intregime dupa momentul incheierii contractului, cumparatorul solicita desfiintarea acestuia Bunul care nu exista in intregime in momentul incheierii contractului, dar care poate exista in viitor astfel incat neconfectionarea acestui bun nu afecteaza valabilitatea contractului, situatie in care vanzatorul va fi obligat la plata de daune interese datorita neexecutarii obligatiei asumate, daca nu reuseste sa faca dovada existentei unei cauze straine exoneratoare de raspundere (bunuri viitoare). Daca bunul se realizeaza partial, cumparatorul poate alege desfiintarea vanzarii sau reducerea proportionala a pretului lucrul sa fie determinat/determinabil Lucrul este determinat prin individualitatea lui, adica prin prezenta caracterelor individuale indicandu-se natura lui, pozitia. Bunul este determinabil atunci cand cu ajutorul unui tert sau expert ori cu ajutorul unor elemente bunul urmeaza sa fie determinabil. vanzatorul sa fie proprietarul bunului individualizat, determinat daca prin lege sau prin vointa partilor nu se prevede contrariul Pretul in contractul de v-c reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului care consta intr-o suma de bani pe care cumparatorul trebuie sa o plateasca vanzatorului (art. 1660)
24

pretul sa fie fixat in bani Stabilirea pretului intr-o suma de bani tine de esenta contractului. In cazul in care contravaloarea lucrului nu este stabilita in bani, atunci contractul nu mai poate fi calificat ca vanzare. In cazul in care este fixat in bani si prestatii, instanta de judecata va determina daca acel contract este de vanzare sau schimb.

pretul sa fie licit/determinabil Pretul este determinabil cand partile, cu ocazia incheierii contractului, stabilesc cu exactitate suma de bani ce urmeaza a fi platita. Pretul poate fi determinat si de catre una sau mai multe persoane conform vointei partilor. Cand persoana desemnata nu-si indeplineste obligatia de stabilire a pretului in termen, prevazut de parti sau, in lipsa, in termen de 6 luni de la incheierea contractului, la cererea partii interesate, presedintele judecatoriei de la locul incheierii contractului va desmna de urgenta in camera de consiliu prin incheiere definitiva un expert care va determina pretul. Remuneratia expertului se va face in mod egal de catre parti. Daca pretul nu a fost determinat in termen de 1 an de la incheierea contractului, vanzarea este nula, afara de situatia in care partile au convenit o alta modalitate de determinare a pretului. Pretul este determinabil cand nu este fixata suma de bani, dar sunt stabilite elementele cu ajutorul carora partile il pot fixa. In cazul in care contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat de agentul economic. Bunurile al caror pret este stabilit pe
25

pietele organizate sunt prezumate a fi comercializate la pretul mediu aplicat in ziua incheierii contractului sau in ultima zi lucratoare pe piata cea mai apropiata. pretul sa fie sincer si serios Prin pret sincer se intelege un pret real, pret pe care partile l-au avut in intentia lor care sa fi fost cerut si platit, si nu fictiv. Pretul fictiv duce la anulabilitatea contractului, dar daca din contract rezulta intentia liberala a vanzatorului , atunci putem fi in prezenta unei donatii. Suntem in prezenta leziunii, daca una din parti profita de lipsa de experienta, de lipsa de cunoastere a celeilalte parti, stipuleasa in favoarea sa sau a unei alte persoane o prestatie de valoare considerabil mai mare la incheierea contractului decat valoarea propriei prestatii.Existenta leziunii se apreciaza si in functie de scop si natura contractului. Daca uneia din parti i-a fost viciat consimtamantul prin leziune, atunci partea lezata poate solicita anularea contractului sau reducerea obligatiilor cu valoarea daunelor la care ar fi fost indreptatit. Actiunea in anulare este admisibila atat in caz minor, cat si in caz major, daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea la momentul incheierii contractului prestatia comisa de parte alezata. Cauza in contracte de v-c constituie motiv care determina fiecare parte sa incheie contractul. Lipsa ei se sanctioneaza cu anulabilitatea, cu exceptia cazului cand contractul a fost gresit calificat ca fiind de v-c. Cauza trebuie sa fie licita, morala si sa existe, iar daca lipseste cauza, contractul este lovit de nulitate relativa. Contractul este valabil si in situatia in care cauza nu este expres prevazuta. Suntem in prezenta cauzei licite si morale pala la proba
26

contrarie, iar dreptul la actiune in anulare se prescrie in 2 ani ( curge de la incheierea contractului)

Efectele contractului de vanzare-cumparare Prin efectele unui contract intelegem obligatiile pe care contractul le creeaza in sarcina partilor, dar pentru a determina obligatiile partilor este nevoie sa stabilim continutul contractului, sa interpretam clauzele contractului. Codul civil prin dispozitiile art. 1671 precizeaza ca : clauzele indoielnice in vanzare se interpreteaza in favoarea cumparatorului, exceptie facand regulile aplicabile contractului de vanzare incheiate cu consumatorii si a celor de adeziune. Obligatiile principale care incumba vaznatorului sunt : obligatia de a transmite proprietatea bunului obligatia de predare a lucrului vandut obligatia de garantare contra evictiunii sau viciilor lucrului vandut Obligatia de transmitere a proprietatii bunului Prin reglementarea actuala a obligatiei s-a avut in vedere recunoasterea vanzarii bunului altuia ca vanzare valabil incheiata si in acelasi timp se recunoaste efectul constitutiv de drept al inscrierii in CF. Una din obligatiile vanzatorului este de transmitere a proprietatii fara a se face precizarea in ce mod, fel, cum trebuie executate avand in vedere ca obligatia de predare este distincta fata de transmiterea proprietatii.

27

Se poate vorbi de executarea obligatiei de transmitere a proprietatii: la vanzarea bunului altuia cand vanzatorul trebuie sa procure bunul sau sa obtina consimtamantul proprietarului la acea vanzare, Codul civil prevede expres ca vanzatorul sa sigure transmiterea proprietatii la vanzarea bunurilor imobile, dobanditorul devine proprietar odata cu inscrierea dreptului in CF, riscul pieirii fortate a lucrului este suportat de proprietar In contractul de v-c care are ca obiect un bun individual determinat, chiar daca odata cu incheierea contractului, in principiu, se transmite proprietatea, nu din acest moment trec asupra cumparatprului riscul pieirii fortuite. Transmiterea lor este conditia fde predare efectiva a bunului.

Obligatia de predare a bunului/lucrului vandut Punerea la dispozitia cumparatorului a bunului, obligatie ce se executa fie prin efectuarea de activitati care sa confere pentru cumparator posibilitatea de a intra in posesia bunului, fie prin manifestarea atitudinii pasive din partea lui. Normele care reglementeaza predarea bunului vandut ( art. 16851694), avand character supletiv dau posibilitatea partilor sa stabileasca singure conditiile acestor obligatii. Obligatia de predare cuprinde si obligatia de conservare a bunului de vanzator pana in momentul presarii effective a acestuia.

28

Bunul vandut trebuie predat cu toate accesoriile sale. Predarea are loc unde se afla bunul in momentul incheierii contractului, acest lucru fiind posibil daca obiectul vanzarii il formeaza un bun individual determinat. (art. 1689) Data predarii trebuie sa aiba loc la termenul prevazut de parti, iar in cazul inexistentei termenului, predarea se face imediat. Cu privire la bunurile immobile, acestea se predau prin punerea la dispozitia cumparatorului a bunului liber de orice alte bunuri ale vanzatorului (art. 1687) Cu privire la bunurile mobile predarea are loc prin remiterea bunului (art. 1688) Pentru bunurile mobile incorporabile, predarea se face prin inmanarea titlurilor representative care contin acel bun. (art.1688) In momentul preluarii bunului, cumparatorul trebuie sa verifice starea bunului conform uzantelor, iar daca bunul prezinta vicii aparente, cumparatorul are obligatia sa-l instiinteze (pe vaznator) art. 1690 . In cazul in care se contesta starea bunului, presedintele judecatoriei de la locul prevazut pentru executarea obligatiei de predare , la cererea unei parti, va desemna un expert. Prin hotararea data se poate dispune si sechestrarea bunului sau depozitarea lui. In situatia in care pastrarea bunului ar aduce prejudicii mari, s-ar putea dispune vanzarea lui pe cheltuiala proprietarului.(art.1691) Cheltuielile de predare cad in sarcina vanzatorului, iar cele de ridicare in sarcina cumparatorului.

29

Curs 6 Vanzarea bunurilor imobile

Regim juridic - art. 1741 1746 Art. 1741 - Atunci cand se vinde un imobil fara a se mentiona in cuprinsul actului suprafata, iar vanzarea se face pe un pret total, nici vanzatorul si nici cumparatorul nu pot cere rezolutiunea vanzarii sau modificarii pretului pe motiv ca suprafata ar fi mai mare sau mai mica decat au crezut.

Art. 1742 - In situatia in care se vinde cu un anumit pret pe unitate de masura o suprafata dintr-un anumit teren mai mare a carei intindere sau amplasare nu este determinata, cumparatorul are posibilitatea sa solicite stramutarea proprietatii numai dupa delimitarea si masurarea suprafetei vandute. Acest lucru (solicitarea) se impune cu necessitate, intrucat stramutarea proprietatii poate avea loc numai prin inscrierea in CF, CF avand ca obiect drepturi tabulare, care cuprinde terenuri identificate printr-un numar incadastrat unic.

30

Art. 1743 (1) - Daca se vinde un imobil cu indicarea pretului pe unitate de masura si a suprafetei , iar suprafata reala este mai mica decat cea indicata in contract, atunci cumparatorul poate cere suplimentarea suprafetei respective. In cazul in care cumparatorul nu cere sau vanzatorul nu poate suplini, atunci instanta de judecata sau partile prin conventie, pot solicita instantei reducerea corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului daca din cauza diferentei de suprafata, bunul nu mai poate fi folosit in concordanta cu scopul pentru care a fost dobandit. (2) - Daca suprafata este mai mare decat cea prevazuta, iar excedentul constituie a 20-a parte din suprafata convenita, cumparatorul va plati suplimentul de pret corespunzator sau va putea obtine rezolutiunea contractului. Atunci cand excedentul nu depaseste a 20-a parte, cumparatorul nu poate cere rezolutiunea contractului, dar nici nu este dator sa plateasca pretul excedentului.

Art. 1744 Actiunea pentru suplimentul de pret sau rezolutiunea contractului poate fi introdusa in termen de 1 an de la incheierea contractului sub sanctiunea decaderii . In cazul in care partile stabilesc o data in vederea masurarii imobilului, termenul va curge din acel moment.

Art. 1745 Daca se vand 2 sau mai multe imobile(suprafete, fonduri) printr-un singur contract si un singur pret si intinderea unuia dintre ele este mai mare. Iar al celuilalt mai mica, atunci diferentele se vor compensa. In caz de nerespectare a obligatiei de predare, cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare sau rezolutiunea contractului ori executarea silita a contractului, exceptie facand
31

situatiile de forta majora sau caz fortuit. De asemenea, cumparatorul poate solicita daune ca urmare a prejudiciului cauzat de nepredarea bunului vandut.

Obligatia de garantie contra evictiunii (o.g.c.e.) Evictiunea reprezinta pierderea totala sau partiala a proprietatii lucrului sau tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului de proprietate, rezultand din valorificarea de catre tert a unui drept, drept care il exclude in tot sau in parte pe cel al cumparatorului. Obligatia de garantie contra evictiunii exista nu numai fata de cumparator, dar si fata de subiectii dobanditori si are in vedere atat garantia rezultand din faptul personal al vanzatorului, cat si cea rezultand din faptul tertului. Garantia contra evictiunii rezulta din faptele personale. In aceasta situatie vanzatorul este tinut sa raspunda si sa se abtina de la orice act sau fapt anterior sau posterior vanzarii care il poate tulbura pe cumparator in linistita folosinta a bunului . Nu prezinta relevanta daca tulburarea este de drept sau de fapt.

In cazul in care cumparatorul este tulburat , atunci el poate opune exceptia de garantie. Aceasta obligatie a vanzatorului, fiind patrimoniala, se transmite si succesorilor cu titlu universal dupa moartea vanzatorului. De asemenea, obligatia de garantie este indivizibila intre debitori, indivizibilitatea se pune atunci cand au existat mai multi transmitatori sau cand vanzatorul a decedat si are
32

mai multi mostenitori cu vocative universala (ex. copiii defunctului au vocative universal)

Obligatia de garantie rezultand din fapta tertului In cazul in care tulburarea provine de la u tert, vanzatorului ii revine obligatia de a-l apara pe comparator, iar daca nu reuseste, va suporta toate consecintelece rezulta din aceasta (din evictiune) indifferent daca a fost buna-credinta sau rea-credinta. Raspunderea vanzatorului pentru evictiunea rezultand din fapta tertului se angajeaza numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii (art. 1695 alin.2): sa fie vroba despre o tulburare de drept care rezulta din exercitarea de catre un tert a unui drept concurrent cu cel al cumparatorului. In cazul tulburarii de fapt, vanzatoul nu raspunde, intrucat cumparatorul se poate apara singur prin mijloace legale (actiunile posesorii). Dreptul invocatede tert poate fi un drept real sau un drept de creanta ( in cazul contractului de locatiune) evictiunea sa aiba o cauza anterioara vanzarii necunoasterea evictiunii de catre cumparator; daca acesta a cunoscut pericolul evictiunii, inseamna ca si-a aumat riscul, iar vanzatorul nu mai raspunde, contractual capatand character aleatoriu Natura si modul de functionare a garantarii contra evictiunii Daca cumparatorul este amenintat de evictiune si , in special, este actionat in justitie de un tert, el trebuie sa ceara vanzatorului sa-si execute obligatia de a-l apara contra evictiunii, obligatie care poate fi o
33

obligatie de a nu face, a face sau a da dupa cum evictiunea nu s-a produs, este pe cale sa se produca sau s-a produs. Cand evictiunea nu s-a produs, atunci vanzatorul este tinut sa se abtina de la orice act sau fapt care sa conduca la tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor proprietatii. Ca atare, vanzatorului ii incumba obligatia de a nu face. Daca evictiunea este pe cale a se produce, vanzatorului ii incumba obligatia de a face, adica sa foloseasca toate mijloacele care ii stau la indemana pentru a-l apara pe cumparator impotriva tertului evingator. Cumparatorul trebuie sa-l instiinteze pe vanzator de pericolul evictiunii. Cand evictiunea s-a produs, vanzatorului ii incumba obligatia de a da, adica de a plati toate daunele suportate de comparator. Efectele obligatiei de garantie contra evictiune Efectele produse in cazul evictiunii totale Cumparatorul are dreptul la restituirea pretului, restituire ce trebuie sa fie integrala, chiar daca la data evictiunii valoarea bunuluii vandut a scazut sau daca bunul a suferit deteriorari insemnate datorita neglijentei cumparatorului sau datorita fortei majore.Exceptie face situatia in care cumparatorul a beneficiat de vreun folos din deteriorarile ce le-a cauzat bunului, fapt ce il poate conduce pe vanzator sa solicite o reducere din pret corespunzatoare beneficiului. Cumparatorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le restituie tertului evingator astfel:

34

cumparatorul are dreptul la restituirea cheltuielilor de judecata atat ale procesului din care a rezultat evictiunea, cat si ale actiunii in regres in contra vanzatorului are dreptul la daune interese care constau in diferenta dintre pretul platit si sporul de valoare dobandit de catre bun intre momentul incheierii contractului si momentul producerii evictiunii. cumparatorul are dreptul la cheltuielile facute cu incheierea si executarea contractului, precum si la pierderile suferite si castigurile nerealizate de catre acesta Efectele produse in cazul evictiunii partiale In aceasta situatie cumparatorul poate solicita rezolutiunea contractului numai in masura in care evictiunea este atat de importanta incat cumparatorul, daca ar fi cunoscut existent pericolului evictiunii, nu ar fi cumparat. Daca cumparatorul nu cere rezolutiunea, atunci el are dreptul la valoarea partii pierdute prin evictiune. Codul civil instituie posibilitatea pentru cumparator de a inlatura el insusi evictiunea prin plata unei sume de bani sau transmiterea proprietatii asupra unui alt bun in beneficiul tertului evingator, astfel incat cumparatorul pastreaza dreptul sau de recurs impotriva vanzatorului care se poate libera de garantie prin plata pretului primit de catre cumparator si cu dobanda legala calculatala data platii prin plata valorii bunului datorat plus cheltuielile aferente ale acestuia. Modificari conventionale Normele care reglementeaza obligatia de garantare contra evictiunii au caracter supletiv, astfel incat partile il pot exonera pe
35

vanzator de aceasta obligatie, insa legiuitorul limiteaza efectele exonerarii in sensul ca raspunderea vanzatorului nu se inlatura in cazul evictiunii rezultand din faptul personal al vanzatorului. De asemenea, ca urmare a existentei unei clauze de exonerare de raspundere a vanzatorului, acesta nu este scutit de plata pretului detinut fara cauza, afara de situatia in care cumparatorul cunostea despre pericolul producerii evictiunii (art. 1699).

Curs 7

Obligatia de garantie contra viciilor bunului vandut ( art. 1707 -1715 C.C.) Vanzatorul este raspunzator pentru viciile ascunse ale lucrului, daca datorita acestora, bunul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei prevazute in contract sau daca intrebuintarea lui este intr-atat micsorata, incat cumparatorul daca ar fi cunoscut, nu ar fi cumparat bunul sau nu ar fi platit pretul pe care l-a platit. Ca atare, prin vicii ascunse intelegem acele deficiente calitative ale lucrului vandut care existau la momentul predarii lui, dar care nu au fost cunoscute cumparatorului si nici nu puteau fi descoperite prin mijloace obisnuite de verificare, care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat sau intrebuintarea lui sa fie intr-atat de mult micsorata, incat cumparatorul, daca ar fi stiut, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai mic.

36

Pentru angajarea raspunderii vanzatorului pentru vicii ascunse trebuie indeplinite cumulative urmatoarele conditii (art. 1707): 1. viciul sa fie ascuns Insemnand ca, potrivit legii, vanzatorul nu raspunde pentru viciile aparente ale bunului de care cumparatorul putea sa se convinga singur. In schimb, fata de viciile ascunse, indiferect daca a fost de buna sau de rea-credinta, daca a cunoscut sau nu aceste vicii la momentul incheierii contractului, vanzatorul este raspunzator. Astfel (art.1712 alin 1 si 2), daca vanzatorul a cunoscut despre existenta viciilor, atunci el este obligat la plata daunelor interese pentru repararea intregului prejudiciu. Daca vanzatorul nu cunostea, atunci are obligatia sa plateasca doar pretul plus cheltuielile vanzarii. Lipsa de experienta, informare, documentare, stiinta nu fac ca viciile pe care cumparatorul nu le-a putut constata singur sa fie vicii ascunse. Asadar, nu orice viciu care nu a putut fi descoperit de cumparator este un viciu ascuns, astfel incat aprecierea caracterului aparent sau ascuns al viciilor se face in abstractoin functie de diligenta mijlocie a unei persoane cu aceleasi cunostinte tehnice ale cumparatorului. 2. viciul sa fi existat la momentul vanzarii sau la momentul cand are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului, intrucat in aceste momente riscurile trec la comparator 3. viciul sa fie grav, adica din cauza lui bunul sa fie impropriu intrebuintarii potrivit destinatiei sale sau sa i se micsoreze valoarea, astfel incat, daca cunostea, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai mic. Gravitatea viciului constituie o gravitate de fapt, lasand la aprecierea instantei de judecata daca bunul are vicii grave sau nu.

37

Efectele, intinderea garantiei vanzatorului pentru viciile ascunse Daca sunt indeplinite 3 conditii cumulative, cumparatorului ii revine posibilitatea de a solicita fie rezolutiunea vanzarii, fie reducerea pretului cu doua exceptii: 1. In cazul vanzarii unei mosteniri, vanzatorul nu garanteaza continutul universalitatii, ci raspunde numai pentru calitatea sa de mostenitor (art. 1747 reglem. vanzarea mostenirii) 2. In cazul vanzarii prin licitatie publica care se face prin intermediul justitiei

In conditiile art. 1710 (1) cumparatorul are posibilitatea sau poate cere in cazul existentei viciilor ascunse: a) inlaturarea acestora de catre vanzator sau pe cheltuiala vanzatorului b) inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii c) reducerea corespunzatoare a pretului cu partea de bun care nu mai poate fi folosita potrivit destinatiei prevazute in contract d) rezolutiunea vanzarii Exista insa posibilitatea ca instanta de judecata, la cererea cumparatorului, avand in vedere gravitatea viciilor si cauza pentru care a fost incheiat contractul, coroborat cu alte imprejurari, sa dispuna o alta masura stabilita in raport cu situatia de fapt.

38

In cazul in care vanzarea are ca obiect mai multe bunuri, dar numai unele dintre acestea prezinta vicii ascunse, iar bunurile pot fi separate de celelalte fara paguba pentru comparator, iar instanta dispune rezolutiunea vanzarii in conditiile art. 1710, contractul se desfiinteaza in parte numai cu privire la bunurile afectate de vicii (art. 1711 alin.1). Rezolutiunea contractului, in ceea ce priveste bunul principal, atrage si rezolutiunea contractului privitor la bunurile accesorii. (art. 1711 alin.2). De asemenea, cumparatorul poate solicita reducerea pretului proportional cu paguba suferita, valoarea prejudiciului stabilindu-se prin expertiza. Actiunea in rezolutiunea vanzarii poarta denumirea de actiune redhibitorie, iar actiunea prin care cumparatorul cere reducerea pretului proportional cu paguba suferita poarta denumirea de actiune estimatorie. Cele doua actiuni au character patrimonial, fiind actiuni pesonale, nascute din contract si , in consecinta, sunt supuse prescriptiei extinctive. Actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie nu se pot exercita concomitant, cumparatorul fiind oblige sa opteze ori pentru una ori pentru cealalta ( dar intentarea uneia nu implica renuntarea la cealalta, atat timp cat nu a intervenit o achiesare sau o hotarare judecatoreasca de prima instanta) Termenul de inaintare a actiunilor Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil stabilit in raport cu imprejurarile sub sanctiunea decaderii din dreptul de a cere rezolutiunea.

39

Astfel, in conditiile art. 2531, daca prin lege nu se prevede altfel, prescriptia dreptului la actiune pentru viciile ascunse incepe sa curga: 1. In cazul bunului vandut sau al unei lucrari executate, alta decat o constructie, la implinirea termenului de 1 an de la data predarii sau receptiei finale a bunului, in afara de cazul in care viciul a fost decoperit mai inainte cand prescriptia incepe sa curga de la momentul decoperirii 2. In cazul unei constructii, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale, afara de cazul cand viciul a fost descoperi mai inainte Dispozitiile art. 2531 au caracter supletiv, partile sunt libere sa limiteze, sa inlature sau sa agraveze prin conventia lorobligatia de garantie contra viciilor ascunse. In ceea ce priveste inlaturarea sau limitarea obligatiei de garantie, clauza va fi eficientanumai in cazul in care vanzatorul este de bunacredinta( intrucat in favoarea sa opereaza prezumtia de buna-credinta art. 1708 alin. 1 vanzatorul este obligat sa garanteze contra viciilor ascunse, chiar si atunci cand nu le-a cunoscut)), reaua sa credinta ( art. 1708 alin. 2) trebuie sa fie dovedita de cumparator prin orice mijloc de proba. Garantia pentru buna functionare (art. 1716 -1718) Legiuitorul prevede si obligatia de garantie pentru buna functionare a bunului ( obligatie legala) potrivit careia, in situatia in care partile au stabilit ca obligatia sa fie executata pe o anumita perioada de timp, daca apar defectiuni inauntrul acestei perioade, vanzatorul are obligatia sa repare bunul pe cheltuiala sa.
40

Daca bunul nu poate fi reparat sau daca repararea acestuia necesita o perioada mai indelungata de timp, adica peste termenul stabilit de parti, de lege speciala sau, in lipsa, peste termenul de 15 zile prevazut de cod, vanzatorului ii revine obligatia de a inlocui bunul (art. 1716 alin. 1 si 2) Daca vanzatorul nu inlocuieste bunul in termenul prevazut sau intrun termen rezonabil, cumparatorul are posibilitatea sa obtina restituirea pretului in schimbul restituirii bunului. Ca atare, vanzatorul are la indemana 3 posibilitati de reparare a prejudiciului suferit de comparator, vanzatorul fiind cel care ar putea hotara/stabili care dintre cele 3 posibilitati este mai eficienta. Reparatia nu va fi efectuata in cazul in care vanzatorul face dovada ca bunul nu a fost folosit corespunzator de catre cumparator, iar acesta din urma are obligatia de a comunica intr-un termen rezonabil defectiunea care are loc sub sanctiunea decaderii (art.1717).

Obligatiile cumparatorului Obligatiile principale ale cumparatorului (art.1719): 1. Sa preia bunul vandut 2. Sa plateasca pretul vanzarii In conditiile art.1720 (1), cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa. (2) Daca la momentul incheierii contractului, bunul se afla in tranzit, in lipsa unei stipulatii contrare, plata pretului se va face la locul care rezulta din uzante sau, in lipsa acestora, la locul destinatiei.

41

Cumparatorul are posibilitatea de a suspenda plata pretului in cazul in care afla despre existent unei cauze de evictiune, suspendare care se produce : pana in momentul incetarii tulburarii aduse de cumparator in exercitarea dreptului su sau al dreptului de proprietate, a prerogativelor ce decurg din acest drept sau pana in momentul cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare, suspendarea facandu-se fara interventia instantei de judecata. (art. 1722 alin.1) Plata pretului se poate face printr-o prestatie unica sau succesiva, astfel incat, daca are loc printr-o prestatie unica, pretul trebuie platit in intregime la scadenta. In cazul in care plata are loc prin prestatii successive, cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipatie, insa dobanda va fi calculata pana la termenul prevazut in contract. Plata dobanzii se face obligatoriu de catre cumparator in urmatoarele situatii: a) daca exista conventie in acest sens b) daca bunul vandut si predat este producator de fructe civile sau naturale, cumparatorul platind dobanda din momentul dobandirii proprietatii sau din momentul in care a avut loc predarea bunului, daca bunul nu produce fructe si alte foloase (art. 1721). c) daca si din momentul punerii in intarziere printr-o notificare a cumparatorului Art. 1522 C.C. arata ca debitorul poate fi pus in intarziere fie printr-o notificare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei, fie prin cererea de chemare in judecata. Daca nu exista o alta prevedere legala, comunicarea notificarii se face prin executorul judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii.

42

Dobanda calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului de scadenta se numeste dobanda remuneratorie, iar cea calculata dupa implinirea termenului de scadenta sde numeste dobanda penalizatoare.. Sanctiunea neplatii pretului Vanzatorul, in caz de neplata a pretului de catre comparator are la indemana urmatoarele posibilitati : fie sa invoce exceptia pentru neexecutare a contractului fie sa solicite rezolutiunea contractului (vanzarii) fie sa solicite executarea in natura a contractului fie sa solicite executarea silita a contractului ( a obligatiei de plata) daune interese, daca este cazul (art.1724)

Curs 8

Vanzatorul poate solicita rezolutiunea, care poate fi judiciara. Rezolutiunea judiciara este dispusa de instanta de judecata la cerere sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre partea indreptatita. Declararea unilaterala a rezolutiunii putand avea loc: 1. prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand partile au convenit 2. atunci cand debitorul este de drept in intarziere
43

3. cand debitoul nu a executat obligatiile in termenul stabilit sau precizat prin punerea in intarziere Punerea de drept in intarziere (art. 1725) (1) In cazul rezolutiunii contractului care are ca obiect bunuri mobile, aceasta se produce de drept ca urmare a neexecutarii obligatiilor, cumparatorul fiind de drept in intarziere, daca la scadenta nu a platit nici pretul si nici nu a luat in primire bunul. (2) In cazul in care obiectul contractului il formeaza bunuri supuse deteriorarii rapide, cumparatorul este de drept in intarziere in ceea ce priveste preluarea lor, in cazul in care nu le-a luat in primire la termenul prevazut, chiar daca pretul a fost platit sau cand a solicitat predarea, dar nu a platit pretul. In cazul bunurilor imobile, daca prin contract s-a prevazut ca in cazul in care cumparatorul nu plateste pretul la termenul convenit, este de drept in intarziere, atunci acesta (cumparatorul) poate plati si dupa scadenta atata timp cat nu a primit solicitare de rezolutiune din partea vanzatorului (art. 1728) Vanzatorul are un drept de retentie asupra lucrului pana la plata pretului, daca nu a acordat un termen de plata. In ceea ce priveste solicitarea de executare silita a obligatiei de plata, aceasta este posibila ori de cate ori cumparatorul este solvabil. Actiunea vanzatorului, fiind o actiune personala, se va prescrie in termenul general de 3 ani. Executarea silita are loc in mod direct supra unor bunuri mobile, astfel incat vanzatorul poate sa depuna bunul mobil in depozit, in caz de neexecutare a obligatiei de catre cumparator, la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului sau sa-l valorifice. (art. 1726 alin.1)

44

Vanzarea se va face prin licitatie publica sau pe pretul curent , daca bunul are un pret legal la bursa sau in targ de catre o persoana autorizata ori stabilit de lege, dar cu obligatia instiintarii cumparatorului si cu dreptul penntru vanzator de a primi diferenta dintre pretul pe care ar fi dorit sa-l obtina si cel realizat din a doua vanzare, precum si dauneinterese (art. 1726 alin.2). Luarea in primire a bunului vandut Cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la termenul prevazut in contract sau din ziua cand a fost pus in intarziere. In caz de neexecutare a contractului, vanzatorul are dreptul sa ceara cumparatorului despagubiri pentru eventualele cheltuieli cu privire la depozitarea bunului sau cu privire la transportul bunului ori poate sa solicite cumparatorului obligarea acestuia la executarea in natura a obligatiei. Daca obiectul contractului il formeaza bunuri care se deterioreaza rapid, atunci poate avea loc rezolutiunea de drept a contractului. Obligatiea de suportare a cheltuielilor vanzarii (art. 1666) In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare sunt in sarcina cumparatorului.

45

Contractul de donatie

Definitie: Acel contract unilateral, solemn si cu titlu gratuit prin care o parte, numita donator, isi micsoreaza in mod irevocabil si actual patrimoniul cu un drept real sau de creanta, avand loc in acelasi timp si o sporire a patrimoniului celeilalte parti, numita donatar, fara a urmari sa primeasca un contraechivalent in schimb. Caractere juridice: contract unilateral, intrucat da nastere la obligatii numai in sarcina donatorului, donatarul nefiind obligat fata de donator.

46

Prin exceptie, contractul de donatie poate fi sinalagmatic dand nastere la obligatii pentru ambele parti, in cazul in care donatia este cu sarcini, dar numai in limita valorii sarcinii respective contract cu titlu gratuit (este liberalitatea) prin care donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu unul sau mai multe bunuri fara a urmari un contraechivalent, iar donatarul accepta fara sa se oblige la plata vreunei prestatii sau echivalentului. In contractul de donatie cu sarcina, contractul esteoneros in limita valorii sarcinii si este gratuit in limitele valorii bunurilor donate care depasesc valoarea sarcinii. contract solemn - caracterul sau rezultand din dispozitiile art. 1011 (1) potrivit caruia, sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de donatie se incheie prin inscris autentic. contract translativ de proprietate, avand ca efect transmiterea unui drept de proprietate sau a unui drept real principal sau de creanta. contract irevocabil, exceptie face donatia intre soti.

Conditii de validitate
47

Capacitatea partilor in contractul de donatie Regula in materie o constituie capacitatea, putand contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de catre lege, iar exceptia o reprezinta incapacitatea. Ca atare, prevederile referitoare la incapacitati fiind de stricta interpretare, donatia este un act de dispozitie ( se impune capacitate deplina) Pentru incheierea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul trebuie sa aiba capacitatea de a primi cu titlu gratuit.] Astfel, orice persoana care care a implinit varsta de 18 ani, iar in cazul minorului care se casatoreste la 16 ani, prin incheierea actului de casatorie , dobandeste capacitatea deplina de exercitiu. In ceea ce priveste capacitatea de a primi, donatarul trebuie sa existe in momentul facerii donatiei sau sa fie conceput, cu conditia sa se nasca viu, nu viabil. Minorii si interzisii au capacitatea de a primi donatii, dar nu si exercitiul acestui drept. In cazul incheierii contractului de donatie intre persoane absente, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dona: atat in momentul facerii donatiei, in momentul acceptarii ei de catre donatar, cat si in momentul primirii comunicarii actului de donatie. In ceea ce-l priveste pe donatar, acesta trebuie sa fie capabil la momentul acceptarii si nu in momentul facerii donatiei, intrucat donatia este un act unilateral. In momentul acceptarii, donatarul trebuie sa fie
48

inviata, pentru ca atunci se produce acordul de vointa. Daca decedeaza inainte de acceptare , mostenitorii sai nu pot accepta donatia, intrucat autorul nu i-a transmis niciun drept. Nici creditorii donatarului nu ar putea accepta donatia pe calea actiunii oblice. Pana in momentul primirii comunicarii acceptarii, donatorul are posibilitatea de a revoca donatia, revocare care poate fi expresa sau tacita.

Capacitati de a dispune printr-un contract de donatie Nu pot dispune prin contract de donatie : minorii, indiferent de varsta, nici personal, nici prin reprezentanti legali sau asistati, iar instanta de tutela nu poate incuviinta asemenea acte Sub sanctiunea nulitatii relative, nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, aceste persoane nu pot dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut calitatea de ocrotitor legal sau reprezentant inainte de a fi avut loc descarcarea de gestiune de la instanta de tutela. interzisii judecatoresti persoanele neconcepute nu pot primi prin contract de donatie (art. 36) Pentru a contracta ori de cate ori este interesul copilului si cu conditia ca el sa se nasca viu, acesta poate fi gratificat prin persoane interpuse. persoanele juridice (art. 208 coroborat cu art. 205 )
49

Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii pot chiar de la data actului de infiintare sa primeasca donatii, dar numai in masura in care persoana juridica respectiva ia fiinta in mod valabil (art 205 alin.3). Prin exceptie (art. 208) orice persoana juridica poate primi donatii in conditiile dreptului comun de la data actului de infiintare, chiar si in cazul in care liberalitatile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta. In ceea ce priveste donatiile facute statului, acestea urmeaza sa fie clasificate astfel: donatii facute ministerelor sau altor organe sau institutii centrale care depind direct de Guvern, precum si institutiilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de catre ministere sau conducatorul organului sau institutiei centrale de stat donatiile facute unitatilor administrativ-teritoriale se accepta, dupa caz, de consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti donatiile si legatele cu sarcina pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului judetean sau local cu votul majoritatii consilierilor locali sau judeteni, dupa caz, in functie donatiile facute regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se acceptra de conducatorii acestora, iar daca sunt de interes local se fac cu autorizarea consiliului judetean sau municipiului Bucuresti, iar daca obiectul donatiei il formeaza un teren este nevoie de avizul ministerului agriculturii

Incapacitati de a primi prin donatie ( art. 990 si urmatoarele) Potrivit art.990 (1), sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala
50

care este cauza a decesului. Ceea ce este important este caracterul repetat, continuu al asistentei medicale acordate Per a contrario, daca donatorul decedeaza datorita altei boli, atunci liberalitatile isi produc efectele.Aceasta prohibitie se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie rezultata din manoperele frauduloase ale unor persoane. Legiutorul prevede si exceptii (art 990 alin. 2) de la regula aratata prin aceea ca este echitabil ca aceste categorii de persoane sa fie rasplatite pentru serviciile facute, astfel, este vorba despre : a) liberalitatile facute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor privilegiati b) liberalitatile facute altor rude pana la al patrulea grad inclusiv, daca, la data liberalitatilor, dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati. c) nu pot primi donatii, preotii care au asistat pe donator d.p.d.v. religios, cu caracter continuu si repetat in cursul ultimei boli (alin 3) Sanctiunea care se aplica este nulitatea relativa. Termenul de prescriptie al actiunii in nulitate relativa curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de existenta liberalitatii in cazul in care dispunatorul a decedat ( alin. 4) Daca nu a avut loc decesul donatorului, actiunea in anularea donatiei se prescrie in termen de 3 ani, termen care incepe sa curga de la momentul in care donatorul s-a insanatosit (alin5).

51

Clase de mostenitori : Iclasa descendentilor copii defunctului si descendentii lor la infinit, fir ca provin din casatorie (din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite), fie din afara casatoriei (dar cu filiatia legal stabilita) sau prin adoptie sau infiere IIascendentii privilegiati : parintii defunctului, chiar si tatal din afara casatoriei cu paternitatea stabilita, precum si parintii infietori colateralii privilegiati : fratii si surorile defunctului ( din casatorie sau din casatorii diferite, din afara casatoriei si din infiere), descendentii din frati si surori IIIascendenti ordinari : bunicii, strabunicii si stra-strabunicii defunctului,indiferent daca filiatia intre ei este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie IVcolateralii ordinari :unchii, matusele si verii primari ai defunctului, fie din casatorie, fie din afara casatoriei sau din infierea cu efecte depline, precum si pe fratii si surorile oricaruia dintre bunicii defunctului, adica toate rudele colaterale pana la gradul IV inclusiv.

Promisiunea de donatie Este reglemetata expres de dispozitiile art. 1014 C.C. si constituie acel antecontract care da nastere obligatiei de a face si care da dreptul la daune interese la care este tinut promitentul in cazul nerespectarii obligatiei.

52

Natura obligatiei este conforma cu esenta contractului. In cazul nerespectarii promisiunii de catre donator, se da nastere unei obligaii de dezdaunare a persoanei care a suportat un prejudiciu ca urmare a nerespectarii intentiei de a gratifica (forma autentica a promisiunii de donatie art. 1014). Nefacandu-se precizarea de catre legiuitor cu privire la modalitatea de evaluare a prejudiciului, acesta ar trebui raportat la efectul pe care donatia perfecta l-ar fi produs asupra patrimoniului gratificatului (donatorului) Promisiunea de a dona poate fi revocata, revocarea operand de drept, adica instanta de judecata trebuind sa constate doar faptul de ingratitudine. Obiectul contractului de donatie Bunul care formeaza obiectul prestatiei donatorului trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate : sa fie in circuitul civil sa fie licit determinat sau determinabil sa existe si sa fie posibil Cauza contractului de donatie Trebuie indeplinite conditiile necesare cauzei in orice contract: licita, morala, sa existe Incheierea contractului de donatie art. 1011 coroborat cu art. 1013 a) Intre persoane prezente b) Intre persoane absente
53

a) Intre persoane prezente In cazul incheierii contractului de donatie intre persoane prezente. Contractul se incheie printr-un singur act, partile fiind prezente simultan la incheierea contractului, iar acesta este valabil incheieat si produce efecte juridice din momentul exprimarii consimtamantului ambelor parti in forma autentica.

Curs 9

I.

Consimtamanul in contractul de donatie

Promisiunea de donatie Este reglementata expres de dispozitiile art. 1014 din C.C. si constituie acel antecontract de donatie care da nastere obligatiei de a face si care da dreptul la daune interese la care este tinut promitentul in cazul nerespectarii obligatiei. Natura obligatiei este conforma cu esenta contractului. In cazul nerespectarii promisiunii de catre donator, se da nastere unei obligatii de dezdaunare a persoanei care a suportat prejudiciul ca urmare a nerespectarii intentiei de a gratifica (forma autenica promisiunea de donatie art.1014)

54

Nefacandu-se precizare de catre legiuitor cu privire la modalitatea de evaluare a prejudiciului, acesta ar trebui raportat la efectul pe care donatia perfecta l-ar fi produs asupra patrimoniul gratificatului (donatorului) Promisiunea de a dona poate fi revocata, revocarea operand de drept, adica instanta de judecata trebuie sa constate doar faptul de ingratitudine. II. Obiectul contractului de donatie Bunul care face obiectul prestatiei donatorului trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate : sa fie in circuitul civil licit determinat/determinabil sa existe si sa fie posibil III. Cauza contractului de donatie : licita morala sa existe

Incheierea contractului de donatie (art. 1011 coroborat cu 1013C.C.): a) Intre persoane prezente b) Intre persoane absente a) Incheierea contractului de donatie intre persoane prezente

55

Contractul se incheie printr-un singur act, partile fiind prezente simultan la incheierea contractului, iar acesta este valabil incheiat si producator de efecte juridice din momentul exprimarii consimtantului ambelor parti in forma autentica Contractul poate fi incheiat personal, cat si prin mandatar, nerespectarea formei ducand la nulitatea absoluta a acestuia. In cazul incheierii prin mandatar, mandatul care sa de trebuie sa fie special, dat in forma autentica, intrucat cele doua acte formeaza un tot indivizibil /un tot unitar In ceea ce priveste succesorii donatorului, sanctiunea care se aplica este nulitatea relativa (pentru cain cazul donatorului, succesorii acestuia trebuie sa confirme donatia) Avand in vedere aceasta cerinta, a formei autentice, care este ceruta prin cerinte imperative, dovada existentei unei donatii nu se poate face prin martori si nici printr-un inceput de dovada scrisa. b) Incheierea contractului de donatie intre persoane absente Acesta se incheie prin acte separate, si anume oferta de a dona si acceptarea ofertei trebuie sa imbrace forma autentica. Momentul incheierii contractului este acela in care oferta de donatie este acceptata se donatar, iar efectele contractului se vor produce de la momentul comunicarii acceptarii ofertei catre donator. Oferta de donatie poate fi revocata de donator pana in momentul comunicarii acceptarii catre acesta , iar acceptarea ofertei poate fi comunicata donatorului si de catre mostenitorii donatarului. Ca atare,
56

acceptarea ofertei trebuie sa aiba loc in timpul vietii donatorului, iar daca donatorul decedeaza inainte de a fi avut loc acceptarea ofertei, devine caduca sau daca donatorul devine incapabil. Daca donatarul decedeaza inainte de acceptare, succesorii/mostenitorii sai nu pot accepta donatiea ( oferta de donatie s-a facut intuitu persoane) In cazul contractului de donatie care are ca obiect bunuri mobile (corporale/incorporale), sub sanctiunea nulitatii absolute, este necesar sa se intocmeasca un stat estimativ in care sa fie trecute toate bunurile donate, stat care trebuie semnat atat de donator, cat si de catre donatar. Statul estimativ trebuie sa cuprinda o descriere a fiecarui bun (mobil) , precum si evaluarea acestora. In cazul in care bunurile mobile donate constituie si o universalitate, estimarea lor se face pe fiecare bun in parte, dar evaluarea se face in mod global. Statul estimativ poate fi intocmit separat de contractul de donatie in forma solemna sau poate fi parte componenta a contractului de donatie ori poate fi intocmit separat printr-un inscris sub semnatura privata.

Principiul irevocabilitatii donatiei art. 1015 Irevocabilitatea donatiilor nu este cea general prevazuta de 1270 NCC pentru toate contractele O irevocabilitate de gradul I care rezulta din pricipiul potrivit careia un contract incheiat in mod valabil, are pentru toate partile contractante putere de lege (art. 1270- forta obligatorie a contractului)

57

Irevocabilitatea donatiei tine de esenta contractului, constituinduse intr-o conditie de validitate care influenteaza nu numai efectele acestuia, ci insasi existenta contractului (art. 1015) Suntem in prezenta unei irevocabilitati de gradul II, astfel incat orice conditie sau clauza de a carei indeplinire depinde in mod exclusiv vointa donatorului, care ar putea sa conduc in mod direct/indirect la micsorarea patrimoniului ca urmare a liberalitatii facute, este incompatibila cu principiul irevocabilitatii donatiei si atrage dupa sine nulitatea absoluta. Nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract, nu numai clauza care este incompatibila irevocabilitatii. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei sunt (art.1015 alin.2 ): 1. donatia nu poate fi afectata de o conditie pur potestativa (in sens contrar nul absoluta) 2. este nul contractul de donatie prin care se impune donatarului plat datoriilor pe care donatorul urmeaza sa le contracteze in viitor si a caror valoare nu este prevazuta in contract 3. denuntarea unilaterala a contractului care conduce la nulitatea conventiei de donatie 4. donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de o suma determinata sau de un bun din cele daruite, fapt ce face ca donatia sa fie nula cu privire la acel drept, chiar daca donatorul ar deceda inainte de a dispune efectiv de acesta. Clauze compatibile cu contractul de donatie a) termenul care nu afecteaza dobandirea dreptului, ci exercitarea acestuia

58

b) plata datoriilor prezente cu data certa anterioara donatiei sau a celor viitoare cu conditia sa fie stipulata expres valoarea acestora in contract c) intoarcerea conventionala a bunurilor daruite in cazul in care donatarul decedeaza inaintea donatorului sau pentru caz de deces si al descendentilor.

Exceptii Revocarea donatiei intre soti Donatia intre soti poate fi revocata prin vointa unilaterala a sotului donatorului indiferent de felul in care ea a fost realizata, numai in timpul casatoriei, astfel incat donatia intre soti devine irevocaila numai in momentul incetarii casatoriei. In cazul in care casatoria este lovita de nulitate, nulitatea acesteia va atrage si nulitatea contractului de donatie, dar numai pentru sotul de rea-redinta. De asemenea, C.C. recunoaste si donatia facuta viitorilor soti sub conditia incheierii casatoriei, insa art. 1030 prevede caducitatea acestora in cazul in care casatoria nu se inccheie. Este lovita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contract secret, facuta cu scopul de a eluda revocabilitatea donatiei intre soti.

Cauzele de revocare a contractului de donatie ( art.1023, 1027) 1. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii (art. 1027)
59

Donatia poate fi cu sarcina, adica acea obligtie impusa donatarului si care trebuie executata fie in favoarea donatoruli, fie in favoarea donatarului, fie in favoarea unui tert. In caul in care donatarul nu executa sarcina, atunci donatorul poate intent actiune in revocare pentru neexecutarea sarcinii sau poate fi intentata si de succesorii in drepturi ai acestuia si chiar de creditorii acestuia. In cazul in care este admisa de instanta, actiunea in revocare va produce efecte retroactive in privinta donatarului si a succesorilor acestuia, cat si fata de terti. Bunurile donate se reintorc la donator libere de orice drept constituit asupra lor. Dreptul la actiune prin care se solicita revocarea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de la data la care trebuia indeplinita sarcina. Donatarul este tinut sa execute sarcina numai in limita valorii bunului donat actualizata la data la care sarcina trebuia indeplinita. 2. Revocarea pentru ingratitudine (art. 1023) Legiuitorul prevede trei situatii de revocare pentru ingratitudine: Donatarul a atentat la viata donatorului, a unei personae appropriate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat Conditii: donatarul sa fi omorat sau sa fi pus in executare hotararea de a-l omori pep e donator sau o persoana apropriata lui fapta sa fi fost savarsita cu intentie nu se cere ca tentative/omorul sa fie calificat sau deosebit de grav etc. nu se cere ca donatarul sa fi fost si condamnat penal pentru fapta sa, fiind suficient sa se constate doar intentia de a omori

a)

60

Legiuitorul nu prevede nimic cu privire la ce se intelege prin persoana apropiata, astfel incat instanta de judecata este singura in masura sa stabileasca daca donatia poate fi revocata pornind de la situatia de fapt existenta, de la relatiile nascute intre donator si persoana respectiva, precum si de la imprejurarile in care s-a produs fapta. b) Faptele penale, cruzimile sau injuriile grave de care se face vinovat donatarul Prin injurii grave intelegem acel act de jignire a sentimentului de oroare si demnitate a donatorului, savarsit cu intentie si suficient de grav pentru a conduce la revocarea donatiei. Ca atare, nu orice incalcare a morale sau orice atitudine ireverentioasa poate sa conduca la revocare. In ceea ce priveste gravitatea acestor injurii, ele sunt apreciate de catre instanta de judecata . c) Refuzul nejustificat de alimente Presupune situatia in care donatorul ar fi avut nevoie de alimente si ar fi solicitat de la donator, iar acesta a avut posibilitatea sa i le procure, l-a refuzat. Aceasta cauza de revocare va functiona numai in situatia in care donatorul nu avea rude sau alte persoane obligate prin lege sa-i asigure intretinerea (art. 516- subiectele obligatiei de intretinere). Ori de cate ori exista aceasta categorie de persoane, donatorul nu-l poate obliga pe donatar sa-i asigure aceasta intretinere. Doar atunci cand nu exista aceste categorii de persoane se poate solicita revocarea pentru refuzul nejustificat de alimente.

61

Curs 10 Caracterizarea actiunii in revocare a donatiei: este strict personala, ea putand fi introdusa doar de donator adica de persona impotriva careia au fost savarsite cu intentie faptele de ingratitudine nu si de creditor; caracterul unei pedepse civile, iar aplicarea acesteia nu se produce niciodata ope legis ( de drept), titularul actiunii, respectiv mostenitorii, cunoscand faptul de ingratitudine il pot ierta pe donatar nu este actiune in rezolutiune, ci o actiune in restituire su caracter de pedeapsa, fiind consacrat principiul restituirii in natura a bunului donat sau in masura in care bunul nu mai poate fi restituit in natura, donatarul va avea obligatia sa plateasca valoarea bunului existenta la momentul solutionarii cauzei, astfel incat din momentul savarsirii faptei (de ingratitudine), donatarul trebuie considerat ca fiind cu rea-credinta. nu poate fi intentata decat impotriva donatarului, iar daca acesta decedeaza inainte ca actiunea sa fie pornita, ea se stinge, mostenitorii acestuia neputand fi parte in proces, ca atare, impotriva lor neputandu-se introduce actiunea. In cazul in care decesul donatarului s-a produs dupa introducerea actiunii, atunci aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor/succesorilor donatarului.

62

In cazul admiterii actiunii, donatarul are obligatia, pe langa restituirea bunului daruit impreuna cu toate accesoriile acestuia, sa plateasca si despagubirile pentru sarcinile constituite in folosul unor terti, precum si fructele pe care donatarul le datoreaza de la momentul cererii de revocare. Pentru donatar se naste obligatia de transmitere a proprietatii bunului donat, precum si obligatia de garantie pentru evictiune si pentru vicii in urmatoarele situatii: 1. daca exista conventie in acest sens ( i s-a promis donatorului ca raspunde pt. evictiune) 2. daca evictiunea decurge din faptul personal al donatarului sau dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul transmis 3. in cazul dolului 4. cand donatia este cu sarcina in limitele valorii sarcinii Darul manual C.C, recunoaste existenta darului manual ca liberalitatate, dar nu confera o definitie a acestuia. Def: Liberalitate nascuta intre vii care consta in traditiunea sau remiterea materiala a bunului mobil corporal de la o persoana la alta, facuta cu intentia de a gratifica. Conditii: fiind un contract de donatie, darul manual trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale contractului de donatie, cu exceptia formei autentice trebuie sa aiba loc traditiunea/remiterea materiala a bunului daruit

63

pot forma obiectul darului manual numai bunurile mobile corporale, numai cele susceptibile de traditiune sau predare. Ca atare, bunurile viitoare, bunurile imobile nu pot face obiectul darului manual. De asemenea titlul la purtator , biletele la banca pot face obiectul darului manual intrucat creanta este incorporata in titlul si apartine purtatorului. Bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25000 lei pot face obiectul darului manual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Conditii de valabilitate : aceleasi conditii pe care le indeplineste orice contract de donatie, se mentin aceleasi incapacitati speciale, sunt interzise clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei sub sanctiunea nulitatii absolute si este permisa clauza de reintoarcere a bunului donat in caz de predeces al donatoului sau donatarului, cat si descendentilor sai fata de donator.

64

MOSTENIREA

Def. (art. 953) Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta. Persoana despre a carei mostenire este vorba poarta denumirea de defunct sau de cujus, fiind o abreviere din formula dreptului roman is de cujus succesionis
65

Persoanale care dobandesc patrimoniul defunctului poarta denumirea de mostenitori. Masa succesorala este intalnita in sensul de transmitere a patrimoniului persoanei fizice decedate, totalitatea drepturilor si obligatiilor existente in patrimoniul celui despre a carei mostenire este vorba la momentul deschiderii succesiunii. Felurile mostenirii (art. 955): a) Mostenire legala b) Mostenire testamentara a) Mostenirea legala Apare in cazul in care transmisiunea patrimoniului succesoral are loc in temeiul legii la persoane in cotele si ordinea prevazuta de catre lege. Ea intervine in cazul si in masura in care defunctul nu a dispus prin testament de patrimoniul sau pentru cauza de moarte sau manifestarea sa de vointa nu produce efecte total sau in parte. Adica mostenirea legala este si in cazul in care defunctul a dispus prin testament, insa acesta nu cuprinde dispozitii care privesc transmiterea patrimoniului succesoral, ci cuprinde alte dispozitii, spre exemplu : dispozitii cu privire la numirea unui executor testamentar, recunoasterea unui copil etc. Persoanele care dobandesc mostenirea in temeiul legii sunt mostenitori universali care au vocatie la intregul patrimoniu al defunctului, chiar daca in concret, existand o pluralitate de mostenitori, ei beneficiaza numai de o fractiune din mostenire.

66

Rezerva succesorala se va culege in toate cazurile cu titlu universal, mostenitorii legali nu pot avea vocatie la bunurile primite ut singuli (singulare), adica nu pot exista ca mostenitori legali cu titlu particular.

b) Mostenirea testamentara Este testamentara in cazul in care transmiterea patrimoniului succesoral are loc in temeiul vointei celui despre a carui mostenire este legata de vointa. Persoanele desemnate de catre testator sa culeaga mostenirea lasata de defunct in totalitate sau in parte, poarta denumirea de mostenitori testamentari sau legatari. Legatarul poate fi: universal, adica are vocatie la intregul patrimoniu lasat cu titlu universal, are vocatie la o fractiune din patrimoniu cu titlu particular, are vocatie la bunuri privite singular sau determinate Coexistenta mostenirii legale cu mostenirea testamentara Se pot intrevedea urmatoarele situatii de coexisteta : 1. Daca testatorul a dispus numai legate cu titlu particular , patrimoniul succesoral se transmite potrivit legii mostenitorilor legali, numai ca acestia vor fi obligati fata de legatarii cu titlu particular sa execute legatele 2. Daca testatorul a dispus unul sau mai multe legate cu titlu universal, insa aceste legate nu epuizeaza patrimoniul succesoral,
67

atunci devolutiunea (impartirea) mostenirii va fi testamentara in limitele legatelor facute si va fi legala pentru restul ramas din patrimoniul succesoral. 3. Daca testatorul a instituit prin testament mai multe legate, astfel incat aceste legate epuizeaza intreaga masa succesorala sau daca testatorul a instituit unul sau mai multi legatari universali, devolutiunea va fi numai testamentara, dar in toate cazurile in care exista mostenitori rezervatari care beneficiaza de o parte a averii chiar si impotriva vointei defunctului, ei vor dobandi o cota parte din mostenirea corespunzatoare rezervei succesorale. (art. 1087 mostenitori rezervatari)

Curs 11 Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii Din definitie rezulta ca aceasta imbraca urmatoarele caractere juridice: 1. este o transmisiune mortis causa
68

2. este o transmisiune universala 3. este o transmisiune unitara 4. este o transmisiune indivizibila 1. Transmisiune mortis causa, intrucat se produce ca urmare a mortii constatate fizic sau declarate judecatoreste a unei persoane fizice. Normele ce guverneaza transmiterea succesorala sunt aplicabile nu numai persoanei fizice ci si persoanei juridice sau statului in situatia in care acestia se prezinta in calitate de dobanditori ai patrimoniuluidefuncutlui 2. Transmisiune universala , pentru ca are ca obiect intregul patrimoniu al defunctului privita ca totalitatea drepturilor siobligatiilor cu valoarea economica , adica patrimoniul acestuia privit ca universalitate juridica Nu intra in patrimoniul succesoral privit ca o universalitate juridica: drepturile si obligatiile nepatrimoniale, pentru ca patrimoniul face obiectul transmisiunii mortis-causa obligatiile patrimoniale legate de o calitate personala a defunctului ( in comparatie cu transmisiunea inter vivos , drepturile reale dobandite mortis-causa de catre mostenitori nu trebuie inscrise in C.F. atunci cand ele poarta asupra unor bunuri imobile In cazul transmiterii inter vivos, drepturile reale asupra imobilelor se dobandesc numai in momentul inscrierii acestora in C.F., de asemenea, se sting prin radierea lor din C.F. Mostenitorii dobandesc drepturi reale ca parte a patrimoniului mostenit fara conditia inscrieirii lor in C.F.. Daca insa acestia vor dori sa dispuna ulterior de aceste drepturi, cerinta inscrierii lor in C.F. se impune.
69

drepturile patrimoniale care se sting in momentul mortii titularului 3. Transmisiune unitara, adica mostenita in intregul ei se transmite la mostenitorii legali sau la legatari(testamentari) , dupa aceleasi norme juridice, neprezentand relevanta natura bunurilor , originea si provenienta lor Caracterul unitar nu este afectat atunci cand oricare dintre mostenitori cumuleaza calitatile de mostenitor legal si testamentar.

Exceptie: 1. in cazul sotului supravietuitor cand nu vine in concurs cu descendentii, va mosteni, alaturi de cota legala ce se cuvine, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune dreptul la abitatie in locuinta comuna a sotului supravietuitor pana la partaj Rezulta din art.33 C.C., potricit caruia, saotii sau viitorii soti prin conventie matrimoniala, pot conveni faptul ca acela care supravietuieste va fi indrituit sa preia fara plata, inainte partajului mostenirii, unul sau mai mlte bunuri mentionate in conventiea ( clauza de preciput)
2.

Art 167 CM in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite ,in ordine, sotului supravietuitor , copiilor majori ai defunctului, sau parintilor acestuia; daca nu exista nici una din aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenirorii in conditiile textului de lege. Art 120 legea 263/2010 sistemul unitar de pensii publice potrivit caruia sumele neincasate de catre pensionari, reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul si/sau alte drepturi la restante la
70

3.

pensia cuvenita si neincasata pana la deces se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau ,in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun 4. indemnizatia de salariu care nu a fost ridicata de salariatul decedat, ea putand fi ridicata de sotul supravietuitor, copiii majori sau parintii salariatului, in ordine, iar daca nu exista niciuna din aceste categorii de persoane, atunci se vor aplica dispozitiile dreptului comun 4. Transmisiune indivizibila, in sensul ca acceptarea sau renuntarea la mostenire are caracter indivizibil neputand avea ca obiect numai o parte din mostenire. Fiecare mostenitor trebuie sa accepte potrivit chemarii sale la mostenre , ori sa renunte la mostenire. Exceptii: 1. L 112/1995 (legea caselor nationalizate), privind restituirea in natura a imobilelor, prevede ca mostenitorii fostului proprietar al imobilului cu destinatie de locuinta, trecut in proprietatea statului, sunt socotiti de drept acceptanti ai mostenirii de la depunerea cereri pentru restituirea in natura. 2. L 10/2001 prevede acceasi situatie ca si in cazul L 112/1995. Succesorii, care dupa 6 martie 1945 nu au acceptat mostenirea, sunt repusi de drept in termenul de acceptare pentru bunurile care au format obiectul legii. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul legii. In orice caz, chiar daca potrivit Legii 18/1991, respectiv L 10/2001, se repune in drepturi mostenitorul care nu acceptase mostenirea la momentul deschiderii succesiunii, aceste dispozitii nu se aplica celor care au renuntat expres la succesiune.

71

3. Art. 1102 C.C. mostenitorul care, in temeiul legii sau a testamentului, cumuleaza doua sau mai multe vocatii, are, pentru fiecare dintre ele, un drept distinct de mostenire. Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita optiunea in oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a fost incalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma va putea opta doar ca legatar.

Curs 12 Deschiderea mostenirii Reprezinta o importanta deosebita, intrucat mostenitorii, indiferent de calitatea in care dobandesc (legala sau testamentara), nu pot dobandi drepturile succesorale ce li se cuvin pana in momentul deschiderii mostenirii. a) Data deschiderii mostenitrii b) Locul dechiderii mostenirii a) Data deschiderii mostenirii Coincide cum momentul mortii celui care lasa mostenirea si este inscrisa in certificatul de deces, care este obligatoriu dupa intocmirea actului de deces ca urmare a constatarii fizice a mortii de organele abilitate sau a actului de deces care se completeaza pe baza hotararii judecatoresti declarative de moarte ramasa definitiva. Importanta In functie de aceasta data se stabilesc :
72

persoanele chemate sa-l mosteneasca pe defunct, adica persoanele care au capacitatea succesorala, precum si drepturi ce li se cuvin din mostenire se stabilesc bunurile care compun masa succesorala, precum si cele ce urmeaza sa intre data de la care incepe de la care incepe sa curga termenul de prescriptie al succesorilor in drepturi, care este de 1 an de la deschiderea mostenirii se stabileste validitatea actelor juridice privitoare mostenire momentul transmiterii mostenirii catre mostenitori reprezinta momentul indiviziunii succesorale in cazul in care exista pluralitate de mostenitori se stabileste legea care se va aplica in cazul devolutiunii (transmiterea mostenirii) mostenirii incazul conflictului in timp al unor legi succesorale

b) Locul deschiderii mostenirii Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului (art. 954 alin.1) In cazul minorului, daca nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu, ultimul domiciliu este la parintii sai sau lla acela dintre parinti la care locuieste in mod statornic. Daca parintii au domicilii separate si nu au cazut de acord cu privire la domiciliul minorului, atunci instanta de tutela stabileste in functie de interesele minorului. Daca minorul se afla sub tutela, atunci domiciliul este la reprezentantul sau . Daca minorul se afla in plasament ca urmare a lipsei ocrotire, fiind suspus unor masuri de protectie sociala, domiciliul este la institutia, familia sau la persoana caruia i-a fost dat in plasament.

73

Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Ro, atunci mostenirea se va deschide la locul unde se afla circumscriptia notarului public sesizat primul cu conditia ca acolo sa se gaseasca cel putin un bun imobil al defunctului. Daca nu are bunuri imobile, atunci locul deschiderii este in circumscriptia primului notar sesizat cu conditia ca acolo sa se afle bunul mobil. Daca nu are bunuri pe teritoriul Ro, atunci mostenirea se va decshide in circumscriptia primului notar public sesizat. Dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva. Importanta : Se afla unde se declanseaza procedura succesorala necontencioasa : este de competenta notarului public de la ultimul domiciliu al defunctului. Stabileste instanta de judecata competenta sa solutioneze cererile care privesc mostenirea, cum ar fi: cererile privitoare la validitatea sau exectarea dispozitiilor testamentare cererile privitoare la mostenire legate de pretentiile mostenitorilor ( actiunea in petitie de ereditate, actiunea in reductiune a liberalitatilor, actiunea privind raportul donatiilor, actiunea in partaj succesoral, actiunea ce are ca obiect pretentii nascute in timpul indiviziunii) cererile legatarilor sau creditorilor definitive impotriva vreunui mostenitor sau impotriva executorului testamentar se vor introduce la instanta de la ultimul domiciliu al defunctului cererile privind anularea certificatului de mostenitor se vor introduce la instanta de la utlimul domiciliu al defunctului

74

Conditiile generale ale dreptului de a mosteni necesare ca orice mostenitor, indiferent ca etse legal sau testamentar, trebuie sa le indeplineasca: a) Capacitate succesorala ( de a mosteni) b) Vocatia la mostenire c) Nedemnitatea a) Capacitatea succesorala Capacitatea succesorala o are orice persoana care exista sau este in viata in momentul deschiderii mostenirii. Dovada existentei incumba aceluia care pretinde dreptul la mostenire si care poate sa fie mostenitor in cauza ( sau prin reprezentant legal, daca este cazul) , dar si succesorilor sau mostenitorilor sai in drepturi, in situatia in care mostenitorul a fost in viata la momentul deschiderii mostenirii, dar ,ulterior la scurt timp, a decedat. Drepturile lui asupra mostenirii fiind reclamate de proprii sai mostenitori. Persoanele care au capacitate succesorala: persoanele fizice in voata la momentul deschiderii succesiunii, nereprezentand importanta nationalitatea, rasa, religia, sexul etc, dovada facandu-se cu actele de stare civila sau cu actul de deces al mostenitorului care a fost in viata la momentul dechiderii succesiunii si a decedat ulterior persoanele disparute (art.53) - capacitate succesorala provizorie Capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu efecte retroactive, daca se constata fizic sau prin hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva ca acesta nu a existat la data mortii celui ce lasa mostenirea, astfel incat tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui restituit mostenitorilor care au fost inlaturati de la mostenire prin prezenta disparutului sau ale caror cote-parti au fost micsorate

75

persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii ( 121 de zile) persoanele juridice care au capacitatea de a dobandi, in temeiul testamentului lasat de catre defunct, bunurile mostenite de la data dobandirii personalitatii juridice, adica de la data inregistrarii, iar celelalte persoane de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data autorizarii infiintarii sau oricare alta cerinta Persoanele care nu au capacitate succesorala Persoanele fizice predecedate, precum si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta. In cazul persoanelor fizice, partea din mostenire ce s-ar fi cuvenit persoanei predecedate va fi culeasa in cadrul mostenirii legale de catre descendentii acesteia in conditiile reprezentarii succesorale si daca acesta ( predecedatul) indeplineste conditiile pentru a mosteni.

Curs 13 In categoria persoanelor care nu au capacitate succesorala intra si acele persoane, doua sau mai multe, care au murit in acelasi timp, neputandu-se stabili daca una a supravietuit celeilalte, astfel incat nu au capacitate de a se mosteni una pe alta. In aceasta categorie intra comorientii, fiind acele persoane, doua sau mai multe, care au decedat in acelasi timp si aceleasi imprejurari, precum si codecedatii, acele persoane, doua sau mai multe, care au murit in acelasi timp, dar in imprejurari diferite. c) Vocatia legala succesorala ( art. 962)
76

Pentru ca o persoana fizica, juridica, statul sau o unitate adm. terit. sa poata culege din mostenirea lasata de catre defunct, in tot sau in parte, este nevoie ca, pe langa capacitatea succesorala , sa aiba si vocatie la mostenire sau vocatie succesorala. Legea confera vocatiei la mostenire rudelor defunctului, inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravietuitor, statului sau unitatilor adm. terit. Vocatia succesorala generala si vocatia succesorala concreta In ceea ce priveste vocatia succesorala generala, aceasta desemneaza vocatia eventuala/potentiala a unor persoane de a culege mostenirea lasata de catre defunct si in acest sens avem vocatie succesorala legala a rudelor in linie dreapta fara limita de grad, precum si a rudelor in linie colaterala pana la gradul IV. Cu privire la vocatia succesorala concreta, aceasta este determinata prin devolutiune succesorala cu ajutorul careia se triaza/selecteaza dintre persoanele cu vocatie legala generala acele persoane care vor veni sa culeaga in mod efectiv mostenirea defunctului, ca atare, vocatia concreta presupune existenta a doua conditii: 1. pozitiva - cel ce are vocatie concreta, sa aiba vocatie generala la mostenirea defunctului 2. negativa - persoana in cauza, sa nu fie inlaturata de un alt succesibil chemat de lege in rang preferabil sau de un legatar Principiile vocatiei succesorale Principiul reciprocitatii vocatiei legale generale in sens pozitiv, in virtutea caruia, daca o persoana are o vocatie la mostenirea lasata de o alta persoana si aceasta din urma are vocatie la mostenirea celei dintai sau in raport cu prima

77

Principiul reciprocitatii vocatiei legale generale in sens negativ, potrivit caruia, daca o persoana nu are vocatie la mostenirea unei alte persoane, nici aceasta din urma nu va mosteni in raport cu prima. Principiul vocatiei succesorale in sens unilateral, in cazul casatoriei putative c) Nedemnitate succesorala (art. 958, 959 pana la 961) Reprezinta decaderea mostenitorului din dreptul de a culege mostenirea in temeiul legii sau testamentului, inclusiv din dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine potrivit legii, intrucat se face vinovat de vreuna dintre faptele grave expres prevazute de legiuitor impotriva defunctului sau a unui succesibil ori mostenitor al acestuia. Caracterele juridice: se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prevazute de lege, atat in domeniul mostenirii legale, cat si in domeniul mostenirii testamentare efectele nedemnitatii succesorale pot fi intalnite prin testament sau act notarial de catre cel care lasa mostenirea,numai in ipoteza in care nu a avut loc reabilitarea, amnistia intervenita dupa condamnare, gratierea sau prescriptia executari pedepsei produce efecte doar cu privire la autorul faptei fiind prevazuta pentru fapte savarsite cu intentie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant si, de asemenea, domeniul de aplicare al nedemnitatii succesorale nu poate fi extins si la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat doar de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit fapta Cazuri de nedemnitate succesorala
78

I. Nedemnitate de drept II.Nedemnitate judiciara I. Nedemnitate de drept (art.958) Cazuri: a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenira Conditii: mostenitorul sa fi pus in executare actul infactional sau sa-l fi omorat pe cel care lasa mostenirea fapta sa fi fost savarsita cu intentie mostenitorul, in principiu, sa fi fost condamnat penal in calitate de autor, coautor, instigator, complice pentru omor sau tentativa de omor daca inainte de condamnare a decedat, a fost achitat, amnistiat sau sanctiunea penala s-a prescris, nedemnitatea succesorala opereaza daca fapta a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila definitiva

Curs 14 b) persoana condamnata penal pentru savarsirea, inaintea de deschiderea mosteenirii , a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt susceptibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului Conditii:

79

-nedemnul sa fi pus in executare / sa fi omorat pe un succesibil care, daca ar fi existat la momentul deschiderii succesiunii, l-ar fi inlaturat pe nedemn, acesta facand parte dintr-o clasa/rang preferabil in cadrul mostenirii legale sau fiind legatar in cadrul mostenirii testamentare, iar faptuitorul numai mostenitor legal nerezervatar - nedemnul sa fi pus in executare/ sa fi omorat pe un succesibil, care,daca ar fi existat in momentul mortii defunctului,i-ar limita faptuitorului vocatia la mostenire, fiind comostenitor din acelasi grad / acceasi clasa sau sot supravietuitor in cazul mostenirii lagale sau legatar universal cu tirlu universal sau cu titlu particular, iar faptuitorul mostenitor legal - fapta sa fi fost savarsita cu intentie - mostenitorul sa fi fost condamnat penal Nedemnitatea succesorala intervine si in cazul unei hotarari judecatoresti civile definitive. * Regimul juridic al nedmenitatii de drept : - poate fi constatat oricand la cererea persoanei indicate (comostenitor, mostenitor subsecvent, creditor al mostenitorului ,creditorul mostenitorului subsecvent, legator, donator sau din oficiu de catre instantade judecata sau de catre ndemnul insusi) - opereaza opel legis , instanta de judecata sau notarul doar constata cazul de nedemnitate II. Nedemnitatea judiciara ( art. 959) Poate fi declarata nedemnitatea de a mosteni : a) persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei b) persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului - se refera doar la mostenirea testamentara
80

c) persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul aceasta situatie isi gaseste aplicabilitate in materia mostenirii testamentare. * Regim juridic al nedemnitatii judiciare - declararea nedemnitatii judiciare este lasata la latitudinea instantei de judecata - poate fi constatata numai dupa deschiderea mostenirii - actiunea in declararea nedemnitatii succesorale poate fi introdusa de o persoana ce are calitatea de succesibil, iar daca nu exista niciun sucesibil, atunci interesul in declararea nedemnitatii il poate avea comuna, orasul, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la momentul deschiderii succesiunii - actiunea in declararea nedemnitatii succesorale se exercita in termen de 1 an de zile ( termen de decadere), care incepe sa curga de la momentul deschiderii succesiunii Execeptii. In cazul termenului de 1 an, acesta incepe sa curga : a) de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare , daca aceasta hotarare se pronunta dupa data deschiderii mostenirii ( pt situatia de la art. 959 alin. 1 pct. a) b) de la data cand a aparut cauza care impiedica condamnarea, care a intervenit dupa data deschiderii mostenirii, in cazul in care nu s-a putut realiza condamnarea faptuitorului pentru savarsirea cu intentie a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei, pentru ca a intervenit decesul, amnistia, prescriptia raspunderii penale, iar nedemnitatea succesorala a fost constatata prin hotarare judecatoreasca civila definitiva c) de la data cand mostenitorul a cunoscut motivele nedemnitatii succesoale, daca aceasta data e ulterioara momentului deschiderii succesiunii in cazul ascunderii, alterarii, distrugerii, falsificarii cu reacredinta a testamentului defunctului sau impiedicarea prin dol sau
81

violenta a celui care lasa testamentul sa-l intocmeasca, sa-l modifice ori sa-l revoce * Efectele nedemnitatii succesorale judecatoresti / de drept pot fi inlaturate prin iertarea pri nedemnului care trebuie sa intervina in deplina cunostina de cauza, iar legatul trebuind sa cuprinda o clauza expresa de iertare. * Efectele nedemnitatii fata de nedemn In cazul constatarii nedemnitatii sau a pronuntarii de catre instanta, titlul de mostenitor al nedmenului e desfiintat de la data deschiderii mostenirii, el neputand reclama partea din mostenirea ce i s-ar fi cuvenit ca mostenire si nici rezerva succesorala . Inlaturarea nedemnului de la mostenire profita comostenitorilor legali , mostenitorilor legali subsecventi, legatarilor sau donatarilor. Daca nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenite, va fi obligat sa le restituie persoanei indreptatite, restituirea facandu-se, in principiu, in natura, iar daca nu este posibila restituirea in natura ca urmare a pieririi bunului, se restituie contraechivalentul acestuia. Nedemnul este considerat posesor de rea-credinta de la data deschiderii mostenirii si este obligat sa restituie fructele de la data folosirii bunului mostenit ( in cazul in care este producator de fructe) . Va avea dreptul insa sa i se restituie sumele pe care le-a platit in vederea onorarii datoriilor mostenite, precum si cheltuielile necesare si utile privind bunul mostenit. *Efectele nedemnitatii fata de terti In ceea ce priveste actele de conservare si administrare incheiate de nedemn si teri in perioada dintre deschiderea mostenirii si constatarea nedemnitatii succesorale, se vor mentine, daca profita adevaratului mostenitorului art. 960 Actele de dispozitie cu titlu oneros privind bunurilor mobile corporale, incheiate de nedemn cu tertii, se vor mentine daca dobanditorul este de buna-credinta.
82

In privinta actelor de dispozitie care au ca obiect bunuri imobile, daca acestea sunt cu titlu oneros si daca tertul dobanditor este de bunacredinta si sunt respectate regulile din materia cartii funciare, atunci actul va fi valabil incheiat.

MOSTENIREA LEGALA Reprezentarea succesorala Art. 965 -> beneficiu creat de legiuitor, in temeiul caruia, unul sau mai multi mostenitori legali de un grad mai indepartat, numitit reprezentanti, urca, in locul, gradul si drepturile ascendentului sau, reprezentat care este nedmen sau decedeaza la momentul deschiderii succesiunii, pentru a culege partea din mostenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, daca nu ar fi fost nedemn sau ar mai fi fost in viata. Potr. art. 966, alin. 1, reprezentarea succesorala este admisa cu privire la desecendentii copiilor defunctului, precum si cu privire la descendentii din frati si surori, acestia mergand pana la gradul IV inclusiv, intrucat reprezentarea deroga de la principiile devolutiunii legale a mostenirii, iar dispozitiile care o prevad sunt de stricta interpretare. Conditii (art.. 967) : Pentru a putea culege prin reprezentare descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori pot beneficia de reprezentare, daca sunt indeplinite conditiile atat in persoana reprezentata, cat si in cea a reprezentantului.

83

Curs 15 Conditii in persoana reprezentatului: reprezentatul trebuie sa fie lipsit de capacitatea de a mosteni sau sa fie nedemn, chiar daca se afla in viata la momentul deschiderii mostenire locul celui reprezentat sa fie util locul este util atunci cand cel reprezentat nu este renuntator, intrucat, daca ar fi renuntator, ar fi strain de mostenire si nu ar mai putea culege din succesiunea lasata de defunct cand nu este dezmostenit (exheredat) (art. 1121 efectele renuntarii) Conditii ce trebuie indeplinite in persoana reprezentantului: 1. sa aiba capacitate succesorala- spre deosebire de cel reprezentat, reprezentantul nu poate fi comorient sau codecedat cu defunctul 2. sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mstenirea lasata de defunct, intrucat o persoana care nu ar putea culege mostenirea in nume propriu , nu are cum sa culeaga nici prin reprezentare. Vocatia generala proprie se transforma in vocatie concreta. In lumina acestei conditii se impune sa precizam ca descendentii din frati si surori ai defunctului pot veni la mostenire prin reprezentare numai pana la gradul IV inclusiv, intrucat pe linie colaterala, legea confera vocatie pana la gradul IV inclusiv In ceea ce priveste adoptia, indiferent ca este vorba de descendenti in linie directa sau descendenti pe linie colaterala, aceasta opereaza. 3. in linir directa descendenta pot fi reprezentate absolut toate persoanele 4. sa nu fie nedemn Toate aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ.

84

Modul de operare al reprezentarii succesorale (art.966domeniul de aplicare) Reprezentarea opereaza in toate cazurile, nu numai atunci cand unul sau mai multi descendenti ai unui copil decedat al defunctului vin la mostenire in concurs cu unul sau mai multi descendenti in viata ai defunctului de grad mai apropiat si cand fara beneficiul reprezentarii nu ar putea mosteni, dar si atunci cand descendentii copilului/copiilor decedati ai defunctului sunt de acelasi grad. Reprezentarea opereaza de drept si operativ, impatirea urmand a se face pe tulpini, iar regulile preprezentarii succesorale legale nu pot fi modificate prin vointa defunctului. Efecte (art. 968 si 969) 1. Efectul general 2. Efectul particular 1. Efectul general Reprezentantii unei persoane, indiferent de numarul lor, vor lua partea din mostenire care s-ar fi cuvenit ascendentului reprezentat, daca ar fi fost in viata, ar fi fost nedemn la deschiderea mostenirii, acestia neputand pretinde mai mult, dar nici sa fie obligati sa culeaga mai putin.Ca atare, stabilirea partii din mostenire se face pe tulpina. In cazul in care, aceasta tulpina produce mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi pe tulpina in cadrul fiecarei ramuri, astfel incat partea cuvenita descendentilor din aceeasi ramura se imparte in mod egal intre ei. Mostenitorii care culeg prin reprezentare dobandesc nu numai drepturi, dar si obligatii in raport cu vocatia succesorala a fiecaruia, raspunzand si pentru pasivul mostenirii in limita activului mostenirii. 2. Efectul particular Copiii nedemnului care au fost conceputi inainte de momentul deschiderii succesiunii de la care nedemnul a fost inlaturat, au obligatia
85

de a raporta la mostenirea celui inlaturat bunurile pe care le-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, in cazul in care vin la mostenirea acestuia in concurs cu alti copii ai sai conceputi dupa data deschiderii mostenirii de la care a fost exclus nedemnul. Raportarea bunurilor se va face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite ca urmare a reprezentarii nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa-l suporte ca urmare a reprezentarii succeosrale.

Curs 16 Principiile care guverneaza devolutiunea patrimoniului succesoral al defunctului (art.964) Art. 964 legiuitorul reglementeaza pentru impartirea mostenirii legale 3 principii: 1) Principiul venirii la mostenirea in ordinea claselor de mostenitor sau principiile prioritatii date de mostenitor (alin.1) - acest principiu exprim regula de drept conform cu care clasele de motenitori sunt chemate s culeag patrimoniul succesoral ntr-o anumit ordine instituit . civ. (art. 964). Legiuitorul a stabilit patru clase de motenitori legali: I. clasa descendentilor copii defunctului si descendentii lor la infinit, fir ca provin din casatorie (din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite), fie din afara casatoriei (dar cu filiatia legal stabilita) sau prin adoptie sau infiere

86

II. ascendentii privilegiati : parintii defunctului, chiar si tatal din afara casatoriei cu paternitatea stabilita, precum si parintii infietori colateralii privilegiati : fratii si surorile defunctului ( din casatorie sau din casatorii diferite, din afara casatoriei si din infiere), descendentii din frati si surori III. ascendenti ordinari : bunicii, strabunicii si stra-strabunicii defunctului,indiferent daca filiatia intre ei este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie IV. colateralii ordinari :unchii, matusele si verii primari ai defunctului, fie din casatorie, fie din afara casatoriei sau din infierea cu efecte depline, precum si pe fratii si surorile oricaruia dintre bunicii defunctului, adica toate rudele colaterale pana la gradul IV inclusiv. Prin clasa de mostenitori intelegem acel grup de rude al celui ce lasa mostenirea determinata potrivit legii si chemate la succesiunea acestuia in ordinea stabilita de lege. 2) Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa ( alin.3)- inauntrul fiecarei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat. Acest principiu cunoaste 2 exceptii: a) in cadrul clasei a II-a de mostenitori ascendentii privilegiati care sunt rude de gradul I cu defunctul vin la mostenire alaturi de fratii si surorile defunctului care sunt rude de gradul II b) reprezentarea succesorala care opereaza in cazul in care, de exemplu, unul din fiii defunctului decedat la momentul deschiderii succesiunii nu poate sa culeaga din mostenirea acestuia, intrucat este lipsit de capacitate succesorala, motiv pentru care, alaturi de celalalt fiu, vor culege descendentii fiului decedat, respectiv nepotii de fiu ai
87

defunctului, astfel incat la mostenire vor veni mostenitorii de gradul I (fiul in viata) impreuna cu mostenitorii de gradul II ( fiii fiului decedat al defunctului) 3) Principiul egalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad (alin.4) potrivit caruia, mostenitorii defunctului care fac parte din aceeasi clasa de mostenitori si care sunt de acelasi grad de rudenie vor imparti mostenirea in cote parti egale. In cadrul acestui principiu sunt stabilite 2 exceptii: a) impartirea pe linii care opereaza in cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu sunt din aceeasi parinti, situatie in care, desi sunt rude de acelasi grad cu defunctul, mostenirea nu va mai fi impartita in mod egal, ea fiind impartita pe linii, adica fratii si surorile din aceeasi parinti vor culege o cota parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile care au ascendent comun numai tatal sau mama. b) impartirea pe tulpini care opereaza in cadrul reprezentarii succesorale (art. 981 alin.3)

Reguli care se aplica diferitelor categorii de mostenitori legali Clasa I de mostenitori (art. 975) din care fac parte: Descendentii defunctului fara limita de grad pana la infinit, fara deosebire de sex, indiferent daca sunt din aceeasi casatorie, din casatorii diferite sau din adoptie. In cazul in care s-a constatat nulitatea castoriei, aceasta nu va produce efecte asupra copiilor rezultati dintr-o astfel de casatorie, astfel incat copiii isi vor pastra drepturile ce le revin ca si in cazul copiilor dintr-o casatorie valabil incheiata.
88

Nu are relevanta daca desfiintarea s-a produs ca urmare a existentei unei cauze de nulitate absoluta sau relativa ori daca este vorba despre buna sau reaua credinta a sotilor la incheierea casatoriei. Copiii din afara casatoriei pot dobandi mostenirea lasata de cartre defunct cu conditia de a-si stabili filiatia potrivit legii, fie pe cale judecatoreasca, fie pe cale de recunoastere voluntara din partea tatatlui (art. 448). Copiii adoptati, adoptie care reprezinta operatiunea juridica in temeiul careia iau nastere raporturi de rudenie, pe de o parte de adoptat si descendentii sai , iar pe de alta parte de adoptator si rudele acestuia, legatura de rudenie asemanatoare cu cele rezultate din rudenia fireasca. Caracterele juridice al dreptului la mostenire al descendentilor descendentii pot culege mostenirea in nume propriu sau prin reprezentare ori de cate ori descendentii de gradul I sunt decedati la data deschiderii mostenirii sau sunt nedemni, indiferent daca sunt sau nu in viata sunt mostenitori rezervatari, adica in puterea legii beneficiaza de o cota parte din mostenire ce li se cuvine in virtutea legii , chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati sau dezmostenire ( notiunea de rezerva succesoralaart.1086) descendentii sunt mostenitori sezinari, adica se bucura de drept de posesiunea titlului de mostenitor, netrebuind sa indeplineasca vreo formalitate pentru a putea intra in posesia mostenirii (art. 1126 sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati) descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile pe care le-au primit de la defunct, adica sa aduca la masa succesorala bunurile primite de la cel ce lasa mostenirea

89

Curs 17

Clasa a II-a de mostenitori A. Ascendentii privilegiati sunt parintii celui ce lasa mostenirea, tatal si mama din casatorie, din afara casatoriei, din adoptie si din reproducerea umana asistata. (art. 976) *Tatal si mama defunctului Acesti parinti vor avea vocatie succesorala si la mostenirea copilului nascut dintr-o casatorie declarata nula sau anulata, fiind ireleveant daca parintii au fost de buna sau rea-credinta. Nulitatea casatoriei nu produce efecte retroactive in privinta relatiilor dintre copii si parinti. Este considerat ascendent privilegiat mama din afara casatoriei, filiatia materna rezultand din faptul nasterii, aplicandu-se principiul mater in iure semper certa est. Astfel, este considerat copil din afara casatoriei copilul conceput de o femeie care nu era casatorita nici la momentul nasterii, nici la momentul conceptiei acestuia. Tatal din afara casatoriei in cazul in care s-a stabilit filiatia, potrivit art. 415 alin. 2 recunoastere de filiatie paterna poate interveni atat in timpul vietii copilului, cat si dupa moartea acestuia, insa numai daca a lasat (copilul) descendenti firesti. (alin.3) Vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei ar putea fi pusa la indoiala in situatia in care stabilirea filiatiei din afara casatoriei se face prin recunoasterea voluntara a copilului de catre insusi tatal, dar in scopul meschin de a crea tatalui din afara casatoriei vocatia succesorala. Dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor filiatiei, iar nu cauza lui.
90

*Adoptatorul In cazul adoptiei cu efecte depline, adoptatul devine ruda cu adoptatorul si cu rudele acestuia din urma ca si un copil firesc al adoptatorului, iar raporturile cu parintii firesti si alte rude inceteaza. In acest mod, adoptatorul va avea vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptat. Parintii firesti ai adoptatului cu efecte depline pierd dreptul de vocatie succesorala. Adoptia facuta in alt scop decat cel al interesului superior al copilului este fictiva si , pe cale de consecinta, lovita de nulitate absoluta. (art. 480) In virtutea unei adoptii incheiate in conformitate cu dispozitiile legale, adoptatorul dobandeste atat dreptul la intretinere din partea adoptatului atunci cand primul ar fi in nevoie, lipsit de mijloace de existenta, dar si drepturi succesorale. De asemenea, dobandeste calitatea de ascendent privilegiat si adoptatorul dintr-o adoptie cu efecte retsranse, adoptie care nu mai este ingaduita in conditiile N.c.c.. Acest lucru este posibil, intrucat adoptatul devine in mod exclusiv ruda cu adoptatorul si invers. Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre ei si colateralii privilegiati In privinta intinderii drepturilor succesorale deosebim 3 ipoteze: 1. Atunci cand vin la mostenire numai ascendentii privilegiati ai celui care lasa mostenirea acesta se va imparti in mod egal pe capete potrivit principiului egalitate intre rudele de acelasi grad si aceeasi clasa In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatorul vine la mostenire alaturi de parintii firesti. Mostenirea impartindu-se in doua, trei sau patru parti. 2. Atunci cand vin ascendenti privilegiati in concurs cu colaterali privilegiati (art.978)

91

a) Daca exista un singur parinte, va primi 1/4 din mostenire, 3/4 revenind colateralilior privilegiati. b) Daca sunt in viata ambii parinti, acestia vor culege 1/2 din mostenire, cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati (toti de toate felurile). In cazul in care exista mai multi parinti, prezenta acestora nu afecteaza cota colateralilor privileiati. 3. In situatia in care alaturi de clasa a II- a vine sotul supravietuitor (art. 977) a) Se va acorda cota sotului supravietuitor , respectiv 1/2 cand vine in concurs fie numai cu ascendentii privilegiati, fie numai cu colateralii privilegiati, cealalta jumatate fiind impartita de de ascendentii privilegiati sau de colateralii privilegiati cand sotul vine in concurs numai cu acestia din urma. b) Cota sotului supravietuitor este de 1/3 atunci cand vine in concurs in acelasi timp si cu fratii si surorile defunctului (adica colateralii privilegiati) , dar si cu parintii acestuia (ascendentii privilegiati). Celelalte 2/3 se vor imparti intre mostenitorii din clasa a IIa astfel: - daca este numai un parinte in viata , acesta va culege 1/2 din 1/3 corespunzatoare parintilor => 1/6 - daca vin la mostenire ambii parinti vor culege 1/3, cealalta 1/3 cuvenita colateralilor privilegiati ( fratii si surorile) in prezenta ambilor parinti ai defunctului va fi impartita in mod egal In concluzie, in concurs cu sotul supravietuitor, clasa a II-a mosteneste astfel : sotul supravietuitor 1/3 parintii defunctului (ascendentii privilegiati) 1/3 fratii si surorile (colateralii privilgiati) 1/3 Daca exista un singur parinte :
92

sotul supravietuitor 1/3 parintele in viata 1/6 ( jumatate din 1/3) colateralii privilegiati 2/3 -1/6 = 1/2

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor privilegiati ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si pe calea reprezentarii ascendentii privilegiati nu sunt obligati la raportul donatiilor ascendentii privilegiati sunt mostenitori rezervatari Rezerva parintilor este egala cu 1/2 din cota lor legala (mostenitori rezervatari : sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati si defunctul art. 1087) ascendentii privilegiati sunt mostenitori sezinari Potrivit art. 1125, pe langa stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral, sezina le confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile defunctului. Sunt mostenitori sezinari : sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati (art. 1126). Mostenitorii legali nesezinari ( fratii si surorile defunctului) dobandesc sezina numai prin eliberarea certificatului de mostenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii mostenirii. Pana la intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate fi urmarit in calitate de mostenitor. B. Colateralii privilegiati fratii si surorile celui care lasa mostenirea, precum si descendentii ascestora pana la gradul IV inclusiv
93

nepoti si stranepoti de frate si sora care pot veni la mostenire prin intermediul reprezentarii succesorale. Fratii si surorile pot fi din aceeasi casatorie a parintilor ori din casatorii deosebite. In cazul in care copiii au un tata comun, firesc sau adoptator si mame diferite, ei sunt numiti frati si surori consangvini/consangeni. Daca au aceeasi mama si tati diferiti ei se numesc frati uterini. Pot proveni din cadrul casatoriei, din afara sau adoptie cu efecte depline. Intinderea drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati Cand vin in concurs cu sotul supravietuitor si ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati vor culege mostenirea cuvenita dupa normele legale dupa ce se va fi defalcat cota sotului supravietuitor, care este de 1/3. Daca acesti colaterali privilegiati vin singuri in concurs cu sotul supravietuitor, sotul culege 1/2 si colateralii privilegiati cealalta jumatate. Daca descendentii din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare, chiar daca sunt de grad egal, impartirea se va efectua pe tulpini si subtulpini.

Curs 18 Clasa a III-a de mostenitori (clasa ascendentilor ordinari) In cazul in care defunctul nu are mostenitori din primele 2 clase de mostenitori sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, atunci mostenirea se va imparti intre mostenitorii din clasa a III-a, respectiv ascendentii ordinari. Din aceasta clasa fac parte rudele in linie
94

dreapa ascendenta ale defunctului, altele decat parintii, adica bunici, strabunici si asa mai departe fara limita de grad. Acestea pot proveni din casatorie, din afara casatoriei, din adoptia cu efecte depline, intrucat in cazul adoptiei cu efecte retsranse ascendentii oridinari vor fi recrutati din categoria rudelor firesti. Intinderea drepturilor succesorale ale ascendentilor ordinari (art.982 alin.4 si 5) In situatia in care mostenirea defunctului este culeasa numai de catre ascendentii ordinari, aceasta se va imparti in mod egal intre ei prin respectarea principiilor proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa, precum si a egalitatii dintre mostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad. Daca ascendentii ordinari vin in concurs cu sotul supravietuitor, acestia vor culege impreuna 1/4 din mostenirea care urmeaza sa se imparta in mod egal la toti acsendentii ordinari din acelasi grad. Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor ordinari culege numai in nume propriu mostenirea, nu si prin reprezentare nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt mostenitori sezinari nu sunt obligati la raportul donatiei

Clasa a IV-a de mostenitori (colateralii ordinari - art. 983) Acestia vin la mostenire ori de cate ori nu exista mostenitori din cele 3 clase sau exista, dar nu pot veni, intrucat nu indeplinesc conditiile

95

necesare pentru a mosteni sau nu vor sa mosteneasca, sunt renuntatori. (alin. 2) Sunt alcatuiti din unchii si matusile defunctului, verii primari, precum si fratii bunicului defunctului. Acestia pot proveni din casatorie, din afara casatoriei, din adoptia cu efecte depline, iar in cazul adoptiei cu efecte restranse, rudele vor fi recrutate in vederea mostenirii din randul celor firesti. Impartirea mostenirii intre colateralii ordinari In situatia in care alaturi de colateralii ordinari vine si sotul supravietuitor, acesta va culege o cota parte de 3/4 din masa succesorala, iar 1/4 ramasa din mostenire urmeaza sa se imparta in mod egal intre colateralii ordinari de acelasi grad ( 1/8 in cazul in care sunt 2) (alin.4) Caractere juridice pot culege numai in nume propriu nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt obligati sa raporteze donatiile primite in timpul vietii de la cel ce lasa mostenirea nu sunt mostenitroi sezinari

Aspecte legate de calitatea de sot Sotul supravietuitor Nu fac parte din nicio clasa se mostenitori, nu inlatura de la mostenire nicio clasa, dar nici nu este inlaturata(s.s), dobandind in concurs cu fiecare clasa de mostenitori un drept general la mostenire, iar pe langa acesta si anumite drepturi speciale.

96

Sotul supravietuitor pentru a putea beneficia de aceste drepturi este nevoie sa indeplineasca, pe langa conditiile generale de a mosteni, respectiv capacitate, vocatie, nedemnitate, si o conditie speciala, si anume sa aiba calitatea de sot la momentul deschiderii succesiunii, intrucat numai daca are aceasta calitate el poate mosteni. In cazul desfacerii casatoriei Desfacerea casatoriei este reglementata de dispozitiile art. 382 casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. Conform art. 373, divortul poate avea loc: a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celelalt sot b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei a) In cazul desfacerii casatoriei prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti data desfacerii casatoriei este aceea a eliberarii certificatului de divort, situatie in care se pierde calitatea de sot. In acest caz, desfacerea casatoriei poate avea loc fie pe cale notariala, fie pe cale administrativa (la ofiterul starii civile). In cazul desfacerii casatoriei la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, instanta de judecata, constatatnd consimtamatul celuilalt sot la divort, va pronunta divortul fara a face mentiune cu privire la culpa sotilor, situatie in care hotararea de desfacere a casatoriei devine definitiva, nemaifiind supusa apelului.

97

Daca insa intre momentul depunerii cererii de divort de unul dintre soti si momentul acceptarii de celalalt inceteaza din viata unul dintre soti, sotul ramas isi mentine calitatea de sot si va putea dobandi cota parte din mostenire ce i se cuvine in functie de clasa cu care vine in concurs. d) In cazul in care divortul are loc din motive de sanatate si s-a facut la cererea sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, data desfacerii acesteia este data la care hotararea a ramas definitiva, nemaifacandu-se mentiune in ea cu privire la culpa partilor, dar este supusa apelului in termen de 30 de zile de la comunicare. In cazul in care casatoria se desface ca urmare a unor motive temeinice, atunci suntem in prezenta divortului din culpa care poate interveni in urmatoarele situatii (b si c): 1. la cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt de cel putin 2 ani, caz in care data desfacerii casatoriei este data la care hotararea a ramas definitiva (hot de divort), hotarare supus apelului in termen de 30 de zile de la comunicare, precum si cailor extraordinare de atac ( recursului si contestatiei in anulare) 2. atunci cand datorita unor motive temeinice sotii nu pot continua casatoria, data desfacerii acesteia fiind data ramanerii definitive a hotararii de divort care este supusa cailor ordinare de atac (apelul) si extraordinare de atac. In cazul in care sotul reclamant in cursul derularii procesului de divort a decedat si actiunea a fost continuata de mostenitorii acesteia, iar instanta de judecata, in urma probelor care au fost administrate, a constatat ca sotul parat are o culpa exclusiva in desfacerea casatoriei, casatoria nu va inceta prin moartea sotului reclamant , ci este considerata ca fiind desfacuta de la data decesului sotului reclamant si nu de la data ramanerii definitive a hotararii de divort. Suntem in prezenta unei
98

exceptii de la regimul in temeiul caruia in cazul decesului unuia dintre soti, casatoria inceteaza. In ipoteza in care sotul reclamant nu are mostenitori sau acestia nu doresc sa continue derularea procesului de divort, instanta de judecata va constata incetarea casatoriei ca urmare a mortii sotului reclamant si va dispune prin hotarare definitiva inchiderea dosarului. Desfiintarea casatoriei Neindeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute de lege ca fiind necesare la incheierea casatoriei constituie un impediment la aceasta in sens larg. Astfel, pana in momentul in care hotararea de desfiintare a casatoriei devine definitiva, calitatea de sot se mentine, astfel incat daca pana la acest moment unul dintre soti decedeaza, celalalt va putea culege din mostenirea celui ce a incetat din viata. Constituie cauze de nulitate absoluta a castoriei (art. 293): lipsa consimtamantului (art.271) bigamia (273) rudenia in grad interzisa la casatorie (pana la gradul IV art. 274) alienatia si debilitatea mintala (276) nerespectarea formalitatilor privind solemnitatea si publicitatea casatoriei (287 alin. 1) casatoria fictiva (295)

Casatoria putativa (art. 304) In cazul casatoriei putative, sotul de buna-credinta la incheierea casatoriei nule sau anulate isi pastreaza calitatea pana la data cand hotararea ramane definitiva ( situatia unui sot dintr-o casatorie valabila). Astfel, daca in intervlul cuprins intre momentul introducerii actiunii si momentului ramanerii definitive a hotararii de desfiintare a casatoriei se produce decesul sotului de rea-credinta, la mostenirea acestuia urmeaza
99

sa vina atat sotul din casatoria valabil incheiata, cat si sotul de bunacredinta din casatoria nula sau anulata. Regimul matrimonial care se aplica In conditiile art. 312 viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Daca sotii si-au ales un anume regim matrimonial, acesta, dupa cel putin 1 an, poate fi modificat, astfel incat alegerea unui alt regim matrimonial dectat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale. Astfel, sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public cu consimtamantul tutuor partilor, care este exprimat fie personal, fie prin mandatar (prin mandat special) si avand un continut determinat.

Curs 19 Drepturile generale la mostenire ale sotului supravietuitor(ss) Ss beneficiaza de acest drept (dreptul la mostenire) indiferent de clasa cu care intra in concurs. 1. Astfel, art. 972 stabileste cota succesorala a ss : a) un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului

100

( Defunct, Ss, Copil) b) o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendentii privilegiati, cat si cu colateralii privilegiati ai defunctului

c) o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendentii privilegiati, fie numai cu colateralii privilegiati ai defunctului

( Tata, Mama, Defunct, Frate, RezervaSuccesorala) d) trei sferturi din mostenire , daca vine in concurs fie cu ascendentii ordinari, fie cu colateralii ordinari ai defunctului

101

(Bunic, Bunica, Tata,Mama, Defunct, Unchi, RezervaSuccesorala) sau tabelul de pe => http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/06/caracterele-juridice-aledreptului-la.html : Rezerva sotului supravietuitor, conform art. 1088, este de 1/2 din cota succesorala care i se cuvine in calitate de mostenitor legal, adica: CLASA CU CARE VINE IN CONCURS Descendenti (clasa I) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ( clasa a II a - integral ) III. Ascendentii privilegiati ( clasa a II a partial ) IV. Colateralii privilegiati ( clasa a II a partial ) REZERVA SOTULUI SUPRAVIETUITOR 1/2 x1/4=1/8 1/2x1/3=1/6 1/2x1/2=1/4 1/2x1/2=1/4
102

Ascendentii ordinari 1/2x3/4=3/8 ( clasa a III a ) Colateralii ordinari 1/2x3/4=3/8 (clasa a IV a ) VII. In lipsa mostenitorilor legali 1/2 2. In conditiile art. 973, ss beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei de locuit, dar cu respectarea anumitor conditii prevazute de lege 3. In conditiile art. 974 , ss beneficiaza de un drept special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor ori de cate ori vine in concurs cu clasa a II-a, a III-a sau a IV-a de mostenitori legali. 4. Clauza de preciput (art. 333), reglementata de art. 330 si 360, reprezinta un accesoriu al conventiei matrimoniale, este supusa normelor legale care privesc conventiile, in general, precum si celor incidente care privesc conventiile matrimoniale, in special, Reprezinta acel acord de vointa al sotilor sau al viitorilor soti cuprins in conventia matrioniala, in temeiul careia ss este pregatit sa preia fara plata, inaintea efectelor partajului succesoral, unul sau mai multe bunuri care au fost dobandite in devalmasie sau in coproprietate. 4.1. Beneficiarii clauzei de preciput sunt viitorii soti, iar in ceea ce priveste caracterele juridice ale acesteia, sunt: a) preia fara plata => conventie cu titlu gratuit b) are un caracter aleatoriu in ceea ce priveste beneficiarul, intrucat nu se cunoaste momentul decesului unuia dintre soti c) are aplicabilitate numai in cadrul raporturilor patrimoniale de familie, pentru ca numai sotul sau viitorii soti pot stipula o astfel de clauza d) are ca izvor conventia matrimoniala
103

c) conventie translativa de proprietate pentru ca se transmite sotului in viata o cota parte din bunul care formeaza obiectul clauzei de preciput f) conventie care se executa in natura sau prin echivalent. Pe cale de exceptie, prin echivalent ca urmare a pieirii fortuite a bunului sau cand bunurile au facut obiectul vanzarii la cererea creditoriulor comuni ai sotilor. g) conventie care poate fi afectata de modalitati si o conventie care este supusa reductiunii in conditiile art. 1096. 4.2. Natura juridica a clauzei de preciput Din dispozitiile art. 333 rezulta ca: * In cazul donatiei atat gratificantul, cat si gratificatul sunt persoane determinate in momentul incheierii contractului, pe cand in cazul clauzei de preciput, persoana beneficiara obiectului acesteia nu este determinata, ci este determinabila cu persoana uneia dintre soti. De asemenea, in cazul donatiei intre soti, aceasta este revocabila, constituind o exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiilor, pe cand in cazul clauzei de preciput, prin esenta sa, este irevocabila, neputand fi nici macar invocata printre clauzele de revocare a donatiilor prevazute in legal, insa, comparativ cu donatia, ea poate fi inlaturata ca urmare a modificarii conventiei matrimoniale. * In cazul legatului, el reprezinta un act unilateral de vointa, iar in cazul clauzei de preciput, suntem in prezenta unui acord de vointe. In timp ce legatul este revocabil (expres/tacit), clauza de preciput este irevocabila. Legatul poate imbraca anumite forme ( spre exemplu, testament olograf), clauza de preciput pentru a fi valabila trebuie sa imbrace forma autentica.
104

Gratificantul la legat este o persoana determinata ca si gratificatul, la clauza de preciput este o persoana determinabila. 5. Obiectul Are ca obiect bunuri dobandite in devalmasie sau coproprietate.

Imputarea cotei succesorale a sotului supravietuitor Cota succesorala a ss se imputa asupra intregului patrimoniu succesoral al defunctului, conducand la scaderea masei succesorale asupra cotei cuvenite mostenitorilor cu care vine in concurs. {Aceasta pentru ca, atunci cnd la motenire vine i soul supravieuitor, mai nti se stabilete partea succesoral cuvenit acestuia, iar ceea ce rmne se mparte ntre ceilali motenitori. Astfel n prezena soului supravieuitor, celelalte clase de motenitori legali cu care acesta vine n concursa la motenire, mpart ntre ei, n pri egale sau pe tulpini, nu motenirea ntreag ci doar cota rmas din motenire dup defalcarea cotei cuvenite soului supravieuitor => http://notariattineretului.net/succesiune/dreptul-de-mostenire-alsotului-supravietuitor }

A) Clasa I D SS SS=1/4 => masa succesorala=3/4

105

C1 N1

C2

C3 C2

C1=C2=C3=1/4 N1=1/8 N2=1/8

N2

B) Clasa a II - a (Tata, Mama, Frate consangen (din partea tatalui), Frate, Sora, Nepot = ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati) T Fc S F M D SS

N1 N2 In ipoteza data Ss va veni in concurs atat cu ascendentii privilegiati (T+M), cat si cu colateralii privilegiati ( F + S). De aici, conf. art.977 (1) = > cota Ss va fi 1/3 => 2/3 este masa succesorala ramasa de impartit intre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati astfel : sunt doi parinti, asta inseamna ca li se cuvine 1/2 din 2/3 (masa succesorala) = 1/2 x 2/3 = 1/3 ceea ce inseamna ca tatalui si mamei li se cuvin separat 1/6 (fiecaruia i se cuvine 1/2 din 1/3) colateralilor privilegiati, li se cuvine cealalta 1/2 din 2/3(masa succesorala) = 1/3, asta inseamna ca se va imparti in mod egal intre ei, avand 2 colaterali privilegiati (F si S) => 1/3 : 2 = 1/6 fiecaruia

106

luand in considerare ca S are N1 si N2 => 1/6 :2 = 1/12 fiecarui nepot { fraii i surorile defunctului pot fi de trei categorii: 1.frai buni (primari), adic frai cu defunctul i dup tat i dup mam (indiferent dac sunt din cstorire, din afara cstoriei sau din adopia cu efecte depline fcuta de ambii prini, soi), 2. frai consangvini(consangeni), adica frai cu defunctul numai dup tat (indiferent dac sunt din cstorii deosebite, din afara cstoriei sau din adopia cu efecte depline facut numai de tat); 3. frai uterini, adica frai cu defunctul numai dupa mam (indiferent dac provin din cstorii diferite, din afara cstoriei sau din adopia cu efecte depline facut numai de mam} Potrivit exceptiei de la principiul egalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad (art. 964 alin.4), in cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu sunt din aceeasi parini, situatie in care, desi sunt rude de acelasi grad cu defunctul, mostenirea nu va mai fi impartita in mod egal, ea fiind impartita pe linii, adica fratii si surorile din aceeasi parinti vor culege o cota parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile care au ascendent comun numai tatal sau mama. Linia materna sunt frati de mama Linia paterna din partea tatalui Fratii primari (buni) fac parte din ambele linii si vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumatati (privilegiul dublei legaturi). Daca exista un Fc (frate consangen), situatie in care avem 2 categorii de frati diferite, cota-parte cuvenita colateralilor privilegiati se va imparti in doua linii, cea materna si paterna astfel: din 2/3 masa succesorala, colateralilor privilegiati li se cuvine 1/2 = >1/3

107

cota colateralilor privilegiati se va imparti in cele doua linii, materna si paterna => linia paterna va fi de 1/6 si cea materna tot de 1/6 in cazul fratilor buni (fiind 2 la numar) lucrurile vor sta asa ->cota S = 1/6 x1/2 = 1/12 si intrucat are N1 si N2, fiecare va avea = 1/12 x 1/2= 1/24, iar cota F = 1/12 deoarece fratii buni fac parte din ambele linii vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumatati, asta inseamna ca partea cuvenita lui Fc din linia paterna nu este de 1/6, jumatate din ceea ce se cuvine colateralilior privilegiati, deoarece peste linia paterna vor veni si fratii buni ( doar au acelasi tata) si, prin urmare, se va imparti la 3 = Fc, F, S = 1/6 x 1/3 = 1/18 va avea fiecare dintre frati pe linie materna Fc=1/18, S=1/18 ,F=1/18 de aici rezulta ca N1 si N2 li se cuvin fiecaruia pe linie paterna = 1/18 x 1/2 = 1/36 si 1/12 x 1/2 =1/24 pe linie materna Ceea ce s-a predat la curs in legatura cu ce e sus ( simt nevoia sa scot si eu unul ):

108

C) Clasa a III-a ( ascendentii ordinari bunicii/strabunicii) Atunci cand Ss vine in concurs cu ascendentii ordinari ai defunctului, cota Ss este 3/4. B T D M SS B

D) Clasa a IV-a (unchii, matusile si verii primari ai defuntului) Cota Ss in concurs cu colateralii ordinari este de 3/4. B T D M B Unchi Matusa SS

Ss poate veni in concurs si cu doua clase de mostenitori, potrivit art. 972 alin.2. T M
109

D C1 exhered

SS

Rezerva succesorala a lui C1 = 3/8 daca este exhered (dezmostenit) Rezerva succesorala a lui Ss = 1/8 => masa succesorala = 7/8 nu inteleg nimic din ce vrea sa afle cu ultima schema, asa ca nu mai scriu si va las pe voi sa intelegeti din ce s-a predat (pozele de jos) si sa imi explicati si mie, ca eu nu pot sa rezolv problema asta la civil ))

E) Cand la mostenire pot veni doi sau mai multi soti Se pune problema existentei a 2 sau mai multi soti de a veni la mostenirea sotului defunct in cazul casatoriei putative (art. 304) cand sotul de buna-credinta, la incheierea unei casatorii nule sau anulate, pastreaza pana la data cand hotararea judecatoreasca de desfiintare a casatoriei ramane definitiva situatia unui sot dintr-o casatorie valabila,
110

astefel incat alaturi de sotul din prima casatorie valabila vine si sotul sau sotii din casatoria nula sau anulata. In aceasta situatie cota sotului in viata se va stabili in functie de clasa cu care vine in concurs, urmand sa se imparta in mod egal la cati soti exista. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor (art.974) asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor. Pentru ca ss sa beneficieze de acest drept trebuie indeplinite anumite conditii: 1. ss sa nu vina in concurs cu cls.I de mostenitori legali 2. sotul defunctului sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte juridice inter vivos sau mortis causa 1. Ori de cate ori ss vine in concurs cu clasele II,III,IV de mostenitori legali, in masa succesorala nu vor intra mobilierul si obiectele de uz casnic, acestea formand obiectul dreptului special la mostenire al ss. Daca exista doar un singur descendent , indiferent de gradul lui, bunurile respective vor face obiectul mostenirii, urmand sa se imparta impreuna cu toate celelalte bunuri care au apartinut defunctului potrivit legii.

Curs 20 Daca descendentul existent este exeredat , in vederea calculului rezervei succesorale a acetsuia, masa succesorala va fi compusa inclusiv din aceste bunuri care formeaza obiectele de uz casnic si mobilierul. Dupa asigurarea rezervei succesorale a descendentului, bunurile ramase
111

din aceasta categorie vor forma obiectul dreptului special la mostenire al ss. Art. 1119 acceptarea fortata Dispozitiile art. 1119 care prevad ca succesibilul vinovat de ascunderea sau sustragerea cu rea-credinta a unor bunuri succesorale nusi gasesc aplicabiltatea in cazul ss, intrucat acesta venind in concurs cu clasele II,III,IV de mosetnitori, in masa succesorala nu vor intra aceste bunuri. 2. Sotul defunctului sa nu fi dispus de aceste bunuri prin donatie sau testament, intrucat aceste bunuri, daca fac obiectul liberalitatilor, nu vor mai intra in categoria bunurilor prevazute de art.974. Notiunea mobilier, obiecte de uz casnic Criteriile care stau la baza stabilirii bunurilor care formeaza obiectul art. 974 sunt cele legate de natura bunului, precum si de afectatiunea folosintei comune a sotilor. Potrivit acestor criterii, intra in aceasta categorie de bunuri : mobilier, electrocasnice, aragaz, masina de spalat etc. Exista si alte categorii de bunuri care nu intra in bunurile reglementate de 974: bunuri de uz personal al sotilor ce constituie bunuri personale bunuri de lux ( opere de arta, bijuterii) bunurile care puteau , prin natura si destinatarul lor, sa fie folosite ca bunuri de uz casnic, dar nu li s-a dat aceasta afectatiune bunuri destinate exercitarii profesiei sau meseriei defunctului bunuri care prin natura lor nu pot fi folosite in cadrul menajului casnic Bunurile care formeaza mobilierul si obiectele de uz casnic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie mobile
112

sa fi apartinut sotului defunct ca bunuri proprii sau sa reprezinte partea din bunurile comune ce s-ar fi cuvenit acestuia sa fie de valoare obisnuita/ uzuala Dreptul de abitatie (art.973) Sotul supravietuitor beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit cu defunctul, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1) sotul in viata sa nu fi fost titular al niciunui drept real de a folosi alta locuinta 2) casa care formeaza obiectul dreptului de abitatie sa faca parte din bunurile mostenirii 3) la data deschiderii mostenirii, ss sa fi locuit in acea casa 4) deunctul sa nu fi dispus altfel Caracterele juridice ale dreptului la abititie a) este un drept real in beneficiul caruia ss isi poate exercita folosinta in mod direct b) dreptul de abitatie este un drept temporar recunoscut sotului supravietuitor pana in momentul in care are loc partajul mostenirii, dar cel putin de 1 an de zile de la moartea acelui sot sau pana la recasotorirea sotului supravietuitor c) strict personal d) drept inalienabil - nu poate fi cedat, grevat in favoarea altei persoane. Exista posibilitatea ca mostenitorii cu care vine in concurs ss sa solicite restrangerea dreptului de abitatie atunci can locuinta nu este necesara sotului in viata, intrucat depaseste nevoia de locuinta a acestuia sau exista posibilitatea ca mostenirea sa-i procure o locuinta in alta parte corespunzatoare la care avea dreptul. e) drept insesizabil, nu poate fi urmarit de creditorii sotului in viata
113

f) drept dobandit cu titlu gratuit, sotul in viata nu este obligat sa plateasca mostenitorilor cu care vine in concurs, adica celor care au dobandit dreptul de proprietate asupra casei, dretul folosintei atat timp cat beneficiaza de dreptul de abitatie Stingerea dreptului de abitatie Acest drept inceteaza cand are loc partajul mostenirii, dar nu mai devreme de 1 an de zile de la data deschiderii mostenirii. Situatia in care poate inceta mai devreme de 1 an este data recasatoririi ss.

MOSTENIREA TESTAMENTARA

Art. 1034 Notiune Testamanetul actul revocabil, unilateral si personal prin care testatorul dispune pentru timpul incetarii sale din viata de tot sau o parte din bunurile sale sau patrimoniul sau succesoral. legat dispozitie cuprinsa in testament ce poate fi afectata de modalitati. Caractere juridice 1. act juridic care exprima vointa testatorului, iar pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate necesare pentru orice act juridic, precum si conditiile speciale de validitate cerute pentru actele cu titlu gratuit 2. act juridic unilateral, exprima vointa unei singure persoane
114

3. act juridic strict personal, el neputan fi incheiat prin reprezentare 4. act juridic solemn, intrucat vointa testatorului trebuie sa imbrace formele prevazute de lege (art. 1040 olograf/autentic) 5. act juridic mortis causa, desi este valabil din momentul vietii sale, va produce efecte din momentul mortii testatorului, la deschiderea succesiunii 6. act revocabil, astfel incat pana in momentul decesului se poate reveni asupra manifestarii sale de vointa ce a fost concretizata intr-un testament anterior Cuprinsul testatmentului (art. 1035) Testamentul poate cuprinde: sarcini impuse legatarului = anumite obligatii pentru cel ce e gratificat prin legat; exheredari dispozitii privind inlaturarea de la mostenire desemnarea unui executor testamentar = stabilirea unei persoane care sa duca la indeplinire actele de ultima vointa a testatorului revocarea testamentului anterior recunoasterea unui opil din afara casatoriei dispozitii privitoare la funerarii dispozitii privind donarea unor organe partajul de ascendenti recunoasterea de mama a unui copil neinregistrat in registrul de stare civila, daca acel copil a fost trecut in acel registru cu parinti necunoscuti dispozitii cu privire la bunurile ce intra in masa succesorala sau cu privire la o parte din bunuri

115

Conditii pentru existenta valabila Conditii generale : a) consimtamant (art.1038) b) capacitate c) obiect d) cauza Conditii de forma b) In ceea ce priveste capacitatea, este necesara capacitatea deplina de exercitiu Exista si incapaicitati: 1) Incapacitatea de a dispune Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune. Prin exceptie, - minorul care se casatoreste (art. 39) pastreaza capacitatea de exercitiu dobandita - cand , pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului ce a implinit 16 ani capacitate deplina de exercitiu Nu pot dispune prin testament persoanele care dispun nu sunt puse sub interdictie, ele nu au o vointa constienta in momentul intocmirii testamentului. Lipsa discernamantului in momentul intocmirii testamentului trebuie sa fie dovedita de cel interesat. (art.1037 proba testamentului). Sanctiunea aplicata acestor incapacitati o reprezinta nulitatea relativa. 2. Incapacitati de a primi Aceleasi ca si in cazul donatiei. Art. 990 alin1: medicii, farmacistii, altei persoane in perdioada in care in mod direct sau indirect acordau ingrijiri medicale dispunatorului pentru o boala considerata cauza decesului. Sanctiunea este nulitatea relativa.
116

Sunt exceptate liberalitatile care sunt facute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor privilegiati ori rudelor pana la gr IV inclusiv. Data care se ia in calcul este data facerii liberalitatii. Incapaitatea de a primi exista si in cazul preotilor sau altor persoane care acorda asistenta religioasa in timpul ultimei boli. Sunt lovite de nulitate relativa si legatele facute notarului public care a autentificat testamentul, interpretului ce a participat la procedura de autentificare a testamentului, martorilor in cazul testamentelor privilegiate sau extraordinare, persoanelor care au acordat in mod legal asistenta juridica la redactarea testamentului, precum si martorilor care au participat la redactarea testamentului autentic. Obiectul si cauza aceleasi ca la donatie Forma testamentului este scrisa. Este interzis testamentul reciproc. TESTAMENTUL OLOGRAF (art.1041) Pe langa conditiile generale trebuie indeplinite si 3 conditii speciale: scrierea trebuie facuta de mana testatorului datarea sau elementele ce pot stabili data la care a fost incheiat semnatura testatorului TESTAMENTUL AUTENTIC (art.1043) Testatorul trebuie sa se prezinte la notarul public pentru a fi autentificat, se citeste de notar testatorului si atunci se incheie. Cu ocazia autentificarii testatorul poate fi asistat de 2 martori.

117

118