CONTRACTUL DE VANZARE -CUMPARARE

Contractul de vnzare- cumprare poate fi definit ca fiind acel

contract prin care o parte, numit vnztor, stramuta proprietatea
unui bun sau alt drept real ori drept de crean, celeilalte parti
numit cumprtor, cumprtorul obligndu-se, n schimb, s
plteasc vnztorului o sum de bani, numit pre .
Transmiterea proprietatii tine de natura contractului si nu de esenta
lui, motiv ptr care prin contractul de vanzare-cumparare se poate transmite
si un alt drept real sau un dezmembramant al unui drept real precum si alte
drepturi.
De exemplu prin contractul de vanzare-cumparare se poate transmite:
- dr de superficie,
- dr de uzufruct,
- dr de mostenire
Contractul de vnzare-cumprare nu poate avea ca obiect drepturi
personal nepatrimoniale, drepturi patrimoniale care au caracter strict
personal cum ar fi: -dr de uz
-dr de abitatie
-dr la intretinere
sau alte drepturi prevazute de lege sau stabilite prin contracte care sunt
incheiate in considerarea persoanei (obligatia de intretinere).
Caracterele juridice:
-contract sinalagmatic (bilateral)
Intrucat prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre
parti, fiecare contractant avand in acelasi timp atat calitatea de creditor, cat
si cea de debitor.
Astfel, vanzatorului ii revine obligatia de a transmite dreptul de
proprietate, de a garanta contra evictiunii sau viciilor si de a preda bunul,
iar cumparatorului ii revine obligatia de a plati pretul, de a lua in primire
bunul, de a suporta cheltuielile vanzarii.
Aici este specific riscul contractului.
-contract cu titlu oneros
Fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj patrimonial,
adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga.
-contract comutativ
1

Existenta si intinderea obligatiilor reciproce sint cunoscute de

parti de la incheierea contractului si nu depinde de un eveniment viitor si
incert, dar posibil ca realizare.
- contract consensual
In principiu, vanzarea-cumpararea este un contract consensual,
fapt ce rezulta atat din art. 1174, 1178, precum si din 1674 putand fi
incheiat prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), fara
indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vindut si a pretului
in momentul incheierii contractului
Exceptie:
- art. 1244 - dr de proprietate sau constituirea acestuia se face in
forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute
-contractul care se incheie in forma electronica ( legislatie speciala )
-contractele ce au ca obiect dr de proprietate sau dezmembraminte
ale acestuia privind bunuri imobile
- contract translativ de proprietate
In care, cu exceptia cazurilor preazute de lege si a vointei partilor,
odata cu realizarea acordului de vointa si independent de predarea bunului
si plata pretului, are loc incheierea valabila a contractului, dar si
transmiterea dreptului de la vanzator la cumparator.

Ptr a opera transmisiunea imediata a dreptului de proprietate,

trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a). vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul sa fie
valabil incheiat;
b). efectul transaltiv de proprietate se produce doar in cazul bunurilor
individual determinate (lucrurile de gen nu pot pieri)

In cazul bunurilor de gen, potrivit art 1678, efectul translativ de

proprietate se produce in momentul individualizarii bunului care de obicei se
face prin predare, numarare, cantarire, masurare sau orice alte metode sau

mijloace prin care sa se asigure identificarea bunurilor ca fiind proprietatea

cumparatorului, mijloacele convenite de parti sau impuse de natura bunului.
In cazul obligatiilor alternative ( art. 1461), daca vanzarea are ca
obiect un bun din 2 sau mai multe determinate, proprietatea se transmite
in momentul alegerii.
Obligatiile alternative sunt cele care au ca obiect 2 prestatii
principale, iar executarea uneia elibereaza pe debitor de obligatii ( alegerea
revine debitorului)
In cazul obligatiilor facultative care au ca obiect un singur bun, al
doilea fiind prevazut doar ca o simpla posibilitate de plata, dr se transmite
dupa cum este vorba de un bun de gen sau individual determinat-art. 1468
c). lucrul vandut trebuie sa existe;
d). partile, prin conventia lor, sa nu fi amanat transferul dr de
proprietate pana la implinirea unui termen sau a unei conditii.
Regula inscrisa in dispozitiile art. 1674, potrivit careia transferul
propietatii opereaza din momentul incheierii contractului, nu are caracter
personal, ci supletiv, si ca atare poate fi inlaturat prin consimtamantul
partilor.
Lucrul sa existe - in cazul vanzarii bunurilor viitoare transferul
proprietatii poate opera doar din momentul in care bunurile au fost
realizate, confectionate sau terminate, adica de la momentul in care sunt in
stare de a fi predate cumparatorului.
Opereaza transmiterea imediata a dreptului de proprietate daca
contractul nu are ca obiect drepturi reale asupra unui imobil cuprins in
cartea funciara , intrucat transferul proprietatii opereaza in momentul
inscrierii in cartea funciara, atat intre parti, cat si fata de terti.

Conditii de validitate
-consimtamant
-capacitate
-obiect
-cauza

Art. 1879-ptr incheierea valabila a contractului este absolut necesar

sa existe capacitate, consimtamant, obiect determinat si licit, cauza licita si
morala.
Consimtamantul
Incheierea contractului de vanzare-cumparare are loc prin
negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte
de a contracta.
In aceasta materie isi gaseste aplicabilitate principiul bunei credinte
de care trebuie sa dea dovada partile in initierea si desfasurarea
negocierilor, in vederea incheierii valabile a contractului de vanzarecumparare.
Consimtamatul trebuie sa fie dat in cunostinta de cauza si in deplina
libertate, sa nu fie afectat de vicii care sa-l altereze, sa fie serios, sa provina
de la o persoana care sa aiba puterea de a aprecia consecintele juridice
care urmeaza sa se produca: promisiunea unilaterala si bilaterala de
vanzare-cumparare, dr de preemptiune.
PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE-CUMPARARE
Este actul juridic facut cu intentia de a se obliga independent de
acceptare care leaga numai pe autor in conditiile in care destinatarul
actului poate refuza dreptul astfel nascut.
Cand autorul actului nu a stipulat un termen, promisiunea este
considerata ca fiind facuta ptr o anumita perioada potrivit cu natura
obligatiei si cu imprejurarile in care a fost asumata.
Acest aspect instituie o limitare a exercitiului dreptului de a revoca
oferta, fiind menita sa asigure evitarea unui abuz de drept care s-ar putea
deduce dintr-o revocare intempestiva.
Daca promitentul refuza incheierea contractului de vanzarecumparare, beneficiarul promisiunii va avea dreptul sa solicite executarea
obligatiei de catre promitent sau poate solicita desfiintarea conventiei cu
daune interese.
Daca bunul a fost vandut altei persoane sau nu mai exista ,
beneficiarul promisiunii are dreptul la daune interese.
Daca bunul inca mai este in patrimoniul promitentului instanta de
judecata poate pronunta o hotarare judecatoreasca care sa tina loc de
contract de vanzare-cumparare, actiunea putand fi introdusa in termen de
6 luni de zile de la data cand contractul trebuia incheiat ( art. 1669 alin 1
si 4).
4

Daca bunul piere riscul il va suporta promitentul ptr ca el este

proprietar si intrucat nu a avut loc transferul proprietatii.
Daca inainte ca promisiunea sa fie executata creditorul instraineaza
bunul sau constituie un drept real asupra lui, obligatia promitentului se
considera stinsa.

PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE-CUMPARARE

Reprezinta acel antecontract care, comparativ cu promisiunea
unilaterala da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti de a incheia in
viitor contractul de vanzare-cumparare.
Daca promitentul vanzator nu-si respecta obligatia si vinde bunul
altei persoane, beneficiarul promisiunii nu poate solicita predarea bunului,
fiindca nu a devenit proprietar, dar are posibilitatea sa solicite daune
interese.
Daca bunul mai este in patrimoniul promitentului vanzator, atunci in
conditiile art 1669 alin 1 NCC beneficiarul poate solicita instantei sa dea
o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare.
Actiunea se poate introduce in termen de 6 luni de zile de la
momentul incheierii promisiunii.
Inscrierea promisiunii in cartea funciara
Aici se prevede ( art 906 NCC ) ca promisiunea de a incheia un
contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra unui imobil sau alt
drept real , in legatura cu acest imobil, se poate nota in cartea funciara
daca promitentul este inscris in cartea funciara ca fiind titularul dreptului
care face obiectul promisiunii, iar antecontractul prevede un termen in
care urmeaza sa se incheie , sub sanctiunea respingerii cererii de notare.
Notarea in cartea funciara se pate face oricand in termenul stipulat
in antecontract, dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui.
Promisiunea bilaterala se va putea radia daca cel indreptatit nu a
solicitat instantei de judecata o hotarare care sa tina loc de contract de
vanzare-cumparare, in termen de 6 luni de la expirarea termenului fixat
ptr incheierea lui sau daca intre timp imobilul a fost definitiv adjudecat ( la
licitatie publica ) de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de
obligatiile promitentului.

Pactul de optiune
Este un act bilateral, un contract prin care partile convin cu privire la
contractul pe care urmeaza sa-l incheie, care naste obligatii in sarcina
promitentului ( emitentului ) declaratiei.

Promitentul declaratiei nu se mai angajeaza de a incheia in viitor

contractul, ci acesta in mod actual si anticipat isi manifesta vointa la
incheierea contratului subsecvent, astfel incat la data la care si
beneficiarul va opta ptr incheierea acestuia odata cu manifestarea propriei
vointe, realizandu-se acordul de vointa, contractul fiind considerat
incheiat.
Pactul de optiune cuprinde 2 elemente:
- un element care s-ar asemana cu oferta
-si care cuprinde continutul esential al actului proiectat,
inclusiv consimtamantul promitentului, dar fara consimtamantul
beneficiarului
- un element se refera la contractul care urmeaza sa fie incheiat
-contractul dintre promitent si beneficiar cu privire la
mentinerea propunerii pe o anumita durata de timp, conventie din care ia
nastere ptr beneficiar un drept potestativ de a incheia contractul sau de a
nu-l incheia, contract care i-a fost propus.
Pactul de optiune trebuie sa cuprinda toate elementele contractului
care urmeaza sa fie incheiat de catre parti.
Contractul se incheie prin exercitarea optiunii de catre beneficiar in
sensul acceptarii declaratiei de vointa facute de catre promitent
( emitentul promisiunii ).

In cazul in care vanzarea urmeaza sa aiba ca obiect un imobil este

necesar ca/ nevoie de :
-exprimarea consimtamantului sa fie facuta in forma autentica
-de obligativitatea inscrierii dreptului in cartea funciara ca
formalitate ce marcheaza dobandirea dreptului real, astfel incat
transmiterea proprietatii sa aiba loc in momentul inscrierii in cartea
funciara
-daca vanzatorul refuza indeplinirea formalitatilor de publicitate,
cumparatorul are la dispozitie actiunea in prestatie tabulara.
In contractul de vanzare-cumparare trebuie sa fie cuprinsa o clauza
de inalienabilitate, in perioada cuprinsa intre data incheierii pactului si
data exercitarii optiunii, ca atare neputandu-se instraina de bun, dar nici
de o publicitate obligatorie prin cartea funciara, atunci cand pactul are ca
obiect drepturi tabulare.
Inalienabilitatea este temporara prin esenta ei, iar pactul de optiune
va fi supus in mod obligatoriu unui termen determinat in insasi continutul
sau.
6

Nerespectarea clauzei de inalienabilitate atrage dupa sine faptul ca

beneficiarul poate solicita anularea actului de instrainare.
Nerespectarea de catre proprietar a dreptului de optiune al
beneficiarului ca urmare a vanzarii bunului de catre un tert nu acorda
beneficiarului un drept de urmarire, ci numai daune interese cu privire la
repararea prejudiciului cauzat.

Dreptul de preemptiune
Noul Cod Civil limiteaza notiunea de drept de preemptiune la
contractul de vanzare-cumparare, desi si celelalte drepturi prioritare la
incheierea unui alt tip de contract denumit de legiuitor drept de preferinta
urmeaza regimul similar dreptului de preemtiune
In ceea ce priveste notiunea dreptului de preemptiune
-este acel drept subiectiv civil conferit de lege anumitor categorii de
persoane sau stabilit prin contract de a cumpara cu prioritate sau preferinta un
bun atunci cand primeaza dreptul de preemtiune, iar preemtorul lui s-a hotarat
sa-l vanda la pret si in conditii egale cu tertii.
-constituie un mecanism complex care are la baza principiul prioritatii ca
element esential sau fundamental al dreptulu de preemtiune, pe principiul
interventiei preemtorului la pret si in conditii egale cu tertii precum si pe
caracterul facultativ al interventiei preemtorului.
-constituie o derogare de la principiul liberei circulatiei a bunurilor,
precum si de la principiul potrivit caruia proprietarul poate sa dispuna in mod
liber de bunul sau.
Natura juridica a dreptului de preemtiune
Dreptul de premtiune poate avea ca izvor atat legea cat si contractul sau
conventia partilor, astfel incat putem distinge intre un drept legal de
preemtiune si drept conventional de preemtiune.
Dreptul legal de preemtiune
-este instituit prin norme juridice imperative dandu-i-se astfel caracter de
ordine publica.
-partile nu pot deroga prin conventie sau act juridic unilateral de la
dispozitiile ce reglementeaza dreptul de preemptiune , iar preemtorul nu poate
renunta anticipat la dreptul sau de prioritate.
-reprezinta o limitare a libertatii contractuale si a principiului autonomiei
de vointa, de unde rezulta ca legiuitorul impune alegerea partenerului
contractual.
-in cazul fiecarui drept de preemtiune care se instituie , se urmareste
realizarea unui interes general care impune preemtorului exercitarea dreptului
de preemtiune.
7

Dreptul conventional de preemtiune

-urmareste satisfacerea unui interes particular avand in vedere faptul ca
in cazul concursului de preemtori se acorda prioritate titularului dreptului real
atunci cand se afla in concurs cu titularii unor drepturi conventionale ( art.
1174 ).
-se stinge prin moartea preemptorului
-daca a fost constituit pe o anumita perioada de timp acesta se va reduce
la termenul de 5 ani de la data constituirii.
Caractere juridice
-nu poate fi instrainat si este indivizibil
Conditii de exercitare
-vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemtorului cuprinsul
contractului cu un tert.
-notificarea trebuie sa cuprinda numele si prenumele vanzatorului,
descrierea bunului , sarcinile ce-l greveaza , termenul si conditiile vanzarii
precum si locul unde se afla situat bunul.
-preemtorul isi poate exercita dreptul prin comunicarea catre vanzator a
acordului sau de a incheia contatul de vanzare-cumparare insotit de
consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.
-in cazul vanzarii de bunuri mobile dreptul de preemtiune se exercita in
termen de 10 zile de la comunicarea catre preemtor a notificarii.
In cazul bunurilor imobile dreptul de preemtiune se va exercita in termen
de 30 de zile de la comunicarea catre preemtor a notificarii.

Efectele dreptului de preemptiune

-1- vanzarea-cumpararea se considera incheiata
intre preemtor si
vanzator in conditiile cuprinse in contractul incheiat cu tertul, iar acesta se
desfiinteaza retroactiv, vanzatorul fiind raspunzator ptr evictiune fata de tertul
de buna-credinta, evictuine ce rezulta din exercitarea dreptului de preemtiune.
2) daca exista un concurs de preemtori, atunci contractul de vanzare
cumparare se considera incheiat dupa cum urmeaza:
a) cu titularul dreptului legal de preemtiune atunci cand se afla in
concurs cu titulari ai unor drepturi conventionale de preemtiune.
b) cu titularul drepului legal de preemtiune ales de vanzator cand se afla
in concurs cu alti titulari ai drepturilor legale de preemtiune.
c) daca bunul este imobil contractul se considera incheiat cu titularul
dreptului conventional care a fost mai intai inscris in cartea funciara atunci
cand se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale.
d) daca bunul este mobil contractul se considera incheiat cu titularul
dreptului conventional de preemtiune care are data certa mai veche, atunci

cand se afla in concurs cu alti titualri ai unor drepturi conventionale de

preemtiune.
Daca exista o pluralitate de bunuri vandute atunci dreptul de preemtiune
se exercita in privinta bunului cumparat de tert impreuna cu alte bunuri pe un
singur pret, vanzatorul putand pretinde de la preemtor numai o parte
proportionala din acel pret.
Legiuitorul prevede anumite reguli speciale si in cazul dreptului
conventiomal de preemtiune in legatua cu un imobil:
-imobilul se noteaza in cartea funciara.
-daca notarea a fost facuta nu este necesar acordul preemtorului ptr ca tertul
cumparator sub conditie suspeniva sa isi poata inscrie dreptul in cartea
funciara in temeiul contractului de vanzare cumparare incheiat cu proprietarul.
-inscrierea in cartea funciara se poate face sub conditie suspensiva ca in
termen de 30 de zile de la comnicarea incheierii prin care s-a dispus inscrierea,
preemtorul sa nu notifice biroului de carte funciara dovada consemnarii
pretului la dispozitia vanzatorului.
-in temeiul notificarii preemtorul poate cere radierea din cartea funciara a
dreptului tertului si inscrierea dreptului sau
-daca preemtorul nu a facuta notificarea in termen, dreptul de preemtiune se
stinge si se radiaza din oficiu din cartea funciara.
Domeniul de aplicarea a dreptului de preemtiune
Se determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui, de actul
juridic care urmeaza sa fie incheiat si de dreptul care se instraineaza pe baza
contractului proiectat.
In cele ce urmeaza voi analiza dreptul de preemtiune reglemenatat de:
-art. 1828
Instituie in favoarea chiriasului un drept de preferinta la incheierea unui
nou contract de inchiriere.
-art. 1849
Instituie un drept de preemtiune in favoarea arendasului cu privire la
bunuri agricole arendate, drept care se va exercita potrivit reglementarilor
generale.
-art. 1746
In cazul vanzarii terenurilor forestiere proprietate privata se instituie un
drept de preemtiune ce trebuie exercitat mai intai de catre coproprietar si apoi
de catre vecini.
Dreptul de preemtiune reglementat de legi speciale:
Legea 10/2001-care in art 17 instituie un drept de preemtiune ptr
locatarii urmatoarelor imobile:
- cele ocupate de institutii sau unitatile de invatamant din sistemul de stat
- cele ocupate de unitatile sanitare si de asistenta medico-sociale
9

- cele ocupate de institutiile publice

- cele ocupate de institutiile culturale
- cele ocupate de sediile partidelor politice legal inregistrate
Locatarii isi pot exercita dreptul de preemtiune sub sanctiunea decaderii
in termen de 90 de zile de la momnetul primirii notificarii prin executoriul
judecatoresc.
In cazul in care contractul de vanzare cumparare se incheie cu incalcarea
dreptului de preemtiune sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta a acelor
contracte.
De asemenea tot prin legea 10/2001 prin art. 42 alin. 2 se arata ca
imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta care nu se restituie
persoanelor indreptatite se pot instraina, iar detinatorii cu titlu valabil au drept
de preemtiune asupra acestora.
Codul Silvic
-art .45 alin. 5-statul are drept de preemtiune la cumpararea de paduri
care constituie enclave in fondul forestier proprietate publica sau sunt limitrofe
acestuia la pret egal si in conditii egale.
Vanzatorul are obligatia de a instiinta in scris administratorul padurilor
proprietate publica a statului cu privire la intentia de vanzare, iar statul va
trebui sa-si exercite dreptul de preemtiune in termen de 30 de zile de la
instiintare.
Vanzarea facuta cu incalcarea dispozitiilor de mai sus este nula de drept.
OG 52/1997 -privind regimul juridic al francizei care arata ca
dreptul de preemtiune va fi prevazut daca interesul ,mentinerii sau dezvoltarii
retelei de franciza necesita recunoasterea acestui drept
L 376/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor
mici si mijlocii
L 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil
Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat
L 33/1994 art. 37-privind exproprierea ptr o cauza de utilitate
publica
In cazul in care lucrarile ptr care s-a facut exproprierea nu s-au realizat,
iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului, expropriatul are un drept
prioritar la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea
actualizata.
In acest scop expropriatorul se va putea adresa in scris fostului proprietar, iar
daca acesta nu opteaza ptr cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului
in termen de 60 de zile de la primirea notificarii, acesta din urma poate
dispune de imobil.
Fostul prorprietar se bucura de dreptul prioritar la dobandire in toate
situatiile in care expropriatorul intentionaeaza sa instraineze imobilul respectiv.

10

Chiar daca instrainarea s-ar face cu titlu oneros, prin vanzare fostul proprietar
se bucura de acest drept de preemtiune, nu la un pret egal, ci la un pret ce nu
poate depasi despagubirea actualizata.
Procedura exercitarii dreptului prioritar este simpla constand in notifcarea
intentiei de instrainare expropriatului si manifestarea vointei acestuia de a
redobandi proprietatea imobilului expropriat in termen de 60 de zile de la
primirea notificarii.
Capacitaea partilor in contractul de vanzare - cumparare
Art. 1180 Cod Civil-poate contracta orice persoana care nu este
declarat incapabila de lege si nu este nici oprita sa incheie un anumit contract.
Art 1181 - face trimitere in privinta capacitatii de a contracta la
dispozitiile generale cuprinse in cartea 1 a codului despre persoane.
Persoanele incapabile de a contracta intrucat nu-si pot exprima un
consimtamat valabil sunt in conditiile art. 43 NCC:
- minorii care nu au implinit 14 ani
-interzisii judecatoresti-caz in care actele se incheie prin reprezentatntii lor in
conditiile prevazute de lege.
Actele facute de cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
de exercitiu restransa, precum si cele facute de tutore fara autorizatia instantei
de tutela, atunci cand este ceruta de lege , sunt lovite de nulitate relativa chiar
fara dovedirea vreunui prejudiciu.
Prin NCC se instituie un regim specific si anume caracterul nulitatii este
determinat de natura interesului ocrotit atat timp cat nu se cere sa se faca
dovada vreunei vatamari.
Aceasta sanctiune nu este inlaturata de simpla declaratie a celui lipist
de capacitate de exercitiu sau de capacitate restransa in sensul ca este capabil
sa contracteze doar in situatia in care incapabilul a folosit manopere dolosive,
instanta putand la cererea partii indusa in eroare sa considere contractul
valabil incheiat daca apreciaza ca aceasta ar reprezenta o sanctiune civila
adecvata.
In ceea ce priveste capacitatea partilor in contractul de vanzare
cumparare sediul materiei reglem. art 1652-1656 NCC:
Regula inscrisa in materia de vanzare cumparare este capacitatea-toti cei
care au capacitatea ceruta de lege pot incheia contracte de vanzare
cumparare(capacitate deplina de exercitiu- 18 ani).
Exceptia incapacitatea
Minorii de 14 ani pot incheia singuri acte de conservare, de
adminsistrare si de dispozitie de mica valoare cu caracter curent.
Minorul de 16 ani are posibilitatea sa dobandeasca capacitate de
exercitiu anticipata.
Incapacitatea
11

-art 1653-1654 de a cumpara

-art 1655 de a vinde

Incapacitati de a cumpara :
Cfm art. 1654 N. C. Civ. sunt incapabili de a cumpara :
Mandatarii atat cei conventionali cat si cei legali, imputerniciti a vinde un
bun, nu-l pot cumpara pt ca s-ar ajunge la un conflict de interese intre
mandate si mandatar ( exceptie face mandatul cu sine insusi)

Parintii, tutorii, curatorii, administratorii provizorii nu pot cumpara bunurile

persoanelor pe care le reprezinta.

Functionarii publici , judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii

judecatoresti precum si alte asemenea persoanecare ar putea influenta
conditiile vanzarii facute prin intermediul lor, sau care au ca obiect bunuri care
le administreaza sau a caror administrare o supravegheaza, nu pot cumpara
aceste bunuri, sanctiunea care se aplica fiind nulitatea absoluta , intrucat
incapacitatea vizeaza activitatea unor persoane care sunt investite cu o
autoritate publica.
De asemenea , in conditiile lui 1653 N. C. Civ, exista incapacitatea
de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantei
judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea judecatorii,
procurorii, consilierii juridici practicieni in insolventa.
In cazul judecatorilor, procurorilor, grefierilor, limita teritoriala a
incapacitatii este data de instanta judecatoreasca in care isi desfasoara
activitatea, adica in aria judecatoriei in care se afla sediul.
La avocati, consilieri juridici, practicieni in insolventa, executori
interdictia s-ar intinde la nivelul intregii tari, fiindca isi desfasoara activitatea
in fata oricarei instante judecatoresti din tara.
De asemenea, in cazul judecatorilor care isi exercita activitatea la ICCJ,
interdictia isi are aplicabilitate la nivelul intregii tari.
Astfel, art 1653 (2) arata ca persoanele prevazute la alin (1) pot fi
dobanditoare de drepturi litigioase in urmatoarele situatii :

a) La cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor parti din dreptul de

proprietate de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz.
b) La cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a
nascut inainte ca dreptul sa fie litigios.

12

c) La cumpararea care s-a facut pt apararea dreptului celui ce stapaneste bunul

in legatura cu care exista dreptul litigios.

Incapacitati de a vinde :
Art 1655 C. Civ :
Mandatarii, parintii, tutorii, curatorii, administratorii provizorii, funtionarii
publici. Judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii precum si alte
persoane care ar putea influenta vanzarea sau pot vinde bunuri proprii pt un
pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau exploatarea
bunului sau a patrimoniului pe care il administreaza.
Consideram ca interdictia are ca scop realizarea unor schimburi
patrimoniale intre persoanele enumerate care au calitatea de vanzator si cei
carora le reprezinta interesele.
Sunt interzise contractele in care, in schimbul unei prestatii promise de
persoanele aratate, cealalta parte se obliga sa plateasca o suma de bani
Consideram ca legiuitorul a avut in vedere sanctionarea persoanelor
imputernicite cu vanzarea unor bunuri care faciliteaza altei persoane
cumpararea acestora in considerarea obtinerii unui comision.
Sanctiunea aplicata celor carora le este interzis sa vanda/cumpere
consta in aceea ca acestia nu pot cere anularea vanzarii nici in nume propriu,
nici in numele persoanei pe care o ocroteste. ( aici isi gaseste aplicabilitate pt
ca nimeni nu se poate prevala de propria culpa pt a obtine desfiintarea
vanzarii)
Potrivit Constitutiei , strainii si apatrizii nu pot dobandi dr de
proprietate asupra terenurilor decat in conditiile legii speciale.
De asemenea , si art 3 din L 247/2005 prevede acelasi lucru.
L 312/2005 cu privire la dobandirea dr de proprietate privata asupra
terenurilorde catre cetatenii straini si apatrizi precum si de persoanele juridice
straine prevede urmatoarele situatii :

cetateanul unui stat membru U.E. , apatridul cu domiciliul intr-un stat

membru sau in Rom precum si persoana juridica constituita in conformitate cu
legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra
terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen
de 7 ani de la data aderarii la U.E.

cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru

sau in Rom , precum si pers juridica constituita in cfm cu legislatia unui stat
membru pot dobandi dr de prorpietate asupra terenurilor in aceleasi conditii
cu cele prevazute de lege pt cetatenii straini si persoanele juridice romane.
13

Prin exceptie, pot dobandi dr de proprietate asupra terenurilor

agricole, padurilor si terenurilor forestiere de la data aderarii fermierii care
care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz, cetateni ai statelor
membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru sau in Rom si care iti
stabileste resedinta in Rom , sau pt apatrizii domiciliati in Rom.

Cetatenii unui stat membru nerezident in Rom, apatridul nerezident in Rom,

cu domiciliul intr-un stat membru , precum si pers juridica nerezidenta
constituita in cfm cu legislatia unui stat membru pot dobandi dr de proprietate
asupra terenurilor pt resedinte secundare, sedii secundare la implinirea unui
termen de 5 ani de la data aderarii.

Cetatenii straini , apatrizii si persoanele juridice ce apartin statelor care nu

sunt membre U.E. sau spatiului economic european,pot dobandi dreptul de
proprietate asupra terenurilor in conditiile reglementate prin tratate
internationale, pe baza de reciprocitate.
OBIECTUL CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE
Art 1255 N. C. Civ. ob contractului de V C este constituit din
operatiunea juridica avuta in vedere de catre parti la mom incheierii
contractuli, adica de a vinde si respectiv de a cumpara, operatiune juridica
care este distincta de prestatia la care debitorul se obliga si care reprezinta
obiectul obligatiei vazuta ca raport juridic.
Astfel, in conditiile art 1226 N. C. Civ. Obiectul obligatiei este
prestatia la care se obliga debitorul si, sub sanctiunea nulitatii absolute, el
trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil.
Orice obiect al obligatiei trebuie sa existe, sa fie posibil, determinat
sau determinabil, sa fie in circuitul civil
Obiectul prestatiei vanzatorului care il formeaza lucrul vandut, iar
pretul platit este obiectul prestatiei cumparatorului.

o
o
o
o

LUCRUL VANDUT : - trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

Sa fie in circuitul civil
Sa existe
Sa fie determinat sau determinabil
Sa fie proprietatea vanzatorului.

1. Lucrul sa fie in circuitul civil :

Art 1657 C Civ orice bun poate fi vandut in mod liber daca
vanzarea nu este interzisa sau limitata prin lege sau prin conventia partilor ;
14

cfm art 1229 C Civ, numai bunurile care sunt in comert pot face obiectul unei
prestatii contractuale.
Sunt scoase din circuitul civil :
-

Bunurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma obiectul

dreptului de proprietate si anume, bunurile comune
Bunurile care fac parte din domeniul public sau ale unitatilor administrativteritoriale.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, nu pot fi instrainate prin acte juridice
inter-vivos terenurile care sunt atribuite in temeiul art 18 (1) , art 20 si art 39
din L 18/1991 unor categorii de persoane care nu au avut terenuri timp de 10
ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea.
L 10/2001 , in art 25 (5) arata ca sub sanctiunea nulitatii absolute pana
la solutionarea procedurilor administrative si , dupa caz, judiciare, generate de
lege, e interzisa instrainarea in beneficiul persoanei care actioneaza in
judecata o bunurilor aflate in litigiu.
O derogare de la principiul liberei circulatii si a libertatii contractuale e
reglem de L 31/1996 privitoare la monopolul de stat , prin care se arata ca nu
pot forma obiectul vanzarii bunurile care constituie monopol de stat in
conditiile prevazute de lege., contaractul de V C urmand sa se incheie numai
de catre persoane fizice sau juridice autorizate.
Art 2 L 31/1996
: constituie monopol de stat fabricarea si
comercializarea armelor si munitiilor, stupefiantelor
Nu constituie monopol de stat fabricarea alcoolului in gospodarii pt
consum propriu.
Armele si munitiile nu pot fi instrainate decat in conditiile legilor speciale
( L 295/2004 modif si completata prin L 117/2011)
Bunurile din patrimoniul cultural nu sunt scoase din circuitul civil si, ca
atare, pot fi instrainate, dar scoaterea lor din tara, temporara sau definitiva,
de catre persoane fizice sau juridice se poate face numai cu prezentarea la
unitatile vamale a unei certificat de export emis de catre autoritatile
competente.
De asemeni, un bun poate fi scos din circuitul civil si prin conventia
partilor.

2. Lucrul sa existe :
Trebuie sa existe in prezent, adica in momentul incheierii
contractului de vanzare cumparare sau sa poata exista in viitor, ca atare si
bunurile viitoare pot forma obiectul vanzarii ( art. 1658 )
Daca bunul a pierit in momentul incheieri contractului, atunci
contractul este lovit de nulitate ptr lipsa de obiect.
15

Daca lucrul a pierit partial dupa momentul incheierii contractului

atunci cumparatorul are posibilitatea de a alege intre 2 facultati si anume:intre anularea vanzarii si reducerea pretului proportional cu partea care a
pierit. Asadar riscul pieirii totale sau partiale a lucrului inainte de incheierea
contractului il suporta vanzatorul sau dupa incheierea contaractului, daca
bunul nu a fost predat, neoperand transferul proprietatii, il suporta
vanzatorul.
Daca obiectul prestatiei vanzatorului il formeaza bunul viitor, iar
acesta nu a fost realizat sau confectionat, acest lucru nu aecteaza
valabilitatea contractului, dar vanzatorul va fi obligat la plata daunelor
interese ca urmare a neexecutarii obligatiei asumate, evident daca nu face
dovada unei cauze care sa il exonereze de raspundere.
3. Bunul vandut sa fie determinat sau determinabil sub sanctiunea
nulitatii absolute
Art.1226 :
Bunul determinabil este acel bun care se determina prin
individualitatea lui, prin prezentarea caracterelor individuale, adica indicarea
pozitiei lui, naturii lui, sau orice alte elemente prin care poate fi identificata.
4. Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului:

Pretul :
Trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele conditii:
- sa fie fixat in bani
- sa fie determinat sau determinabil
- sa fie sincer si serios
Pretul sa fie fixat in bani :
Pretul care reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului trebuie sa
constaea intr-o suma de bani pe care acesta o plateste vanzatorului.
Potrivit art 1660 fixarea pretului tine de esenta contratului de vanzare
cumparare, astefel incat in cazul in care se prevad in contract clauze prin
care pretul e fixat in alte prestatii sau in bani si in alte prestatii, atunci nu mai
suntem in prezenta contractului de vanzare cumparare, ci suntem in prezenta
unui contract de intretinere.
Pretul sa fie detrminat sau determinabil :
Potrivit art 1660 pretul este detrminat cand partile in momentul incheierii
contractului au stabilit in mod precis suma de bani care urmeaza sa fie
platita.
Pretul este determinabil inn conditiile art. 1661 C.civ. cand partile nu au
stabiliot suma de bani in momentul incheierii contractului, dar au stabilit
16

elementele cu ajutorul carora urmeaza sa fie fixat pretul in vederea executarii

contractului sau au stabilit o persoana, un tert, care urmeaza sa stabileasca
pretul.
Daca pretul se determina prin raportare la un factor de referinta, iar acest
factor nu exista sau a aincetat sa mai existe , atunci el se inlocuieste in
absenta unei conventii contrare, cu factorul de referinta cel mai apropiat.
Tertul care urmeaza sa satbilasca pretul poate fi numit de catre parti si se
poate intampla sa reprezinte una sau mai multe persoane.
In cazul in care persoanele desemnate nu stabilesc pretul in termenul
prevazut de catre parti, sau daca nu s-a prevazut un termen de catre parti in
termen de 6 luni de la momentul incheierii contractului, atunci la cererea
partii interesate, presedintele instantei de la locul incheierii contractului va
desemna un expert ptr determinarea pretului de urgenta, printtr-o incheiere
definitiva in camera de consiliu a instantei.
Remuneratia expertului se va plati in cote egale de catre partile
contractante.
Daca pretul nu a fost stabilit in termen de 1 an de zile de la incheierea
contactului, exceptand situatiile in care partile au convenit alt mod de
determinare a pretului, vanzarea este lovita de nulitate.
Daca contractul are ca obiect bunuri care sunt vandute in mod obisnuit de
care vanzator, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod
obisnuit de catre vanzator.
Bunurile al caror pret este stabilit pe piete organizate sunt prezumate a fi
fost comercializate la pretul mediu aplicat inn ziua incheieirii contractului sau
in ultima zi lucratoare pe piata cea mai apropiata de la locul incheierii
contractului.
Daca pretul este stabilit prin reglementarile unui act normativ, contractul
isi va produce efectele choar daca pretul nu este ficat de catre parti, intrucat
el este fixat de lege.
De asemenea sunt nule contractele de vanzare cumparare care cuprind
clauze in temeiul carora se face mentiunea ca pretul a fost platit, fara a se
preciza cuantumul.
Pretul sa fie sincer si serios
Prin pret sincer intelegem pretul real care exprima valoarea bunului si pe
care partile l-au stabilit nu in mod fictiv, ci cu intentia de a fi platit.
In cazul in care pretul este fictiv, atunci contractul este anulabil, dar
contractul poate fi valabil, de exemplu ca donatie , daca rezulta din contract
intentia partilor de a face o liberalitate.
Ptr a considera a fi in prezenta unu pret real si serios e nevoie sa existe o
proportie intre cuantumul stabilit de catre parti si valoarea reala a acestuia,
proportie care desi nu reprezinta o echivalenta, trebuie sa excluda o
disproportie vadita sau prea mare de valoare.
17

Suntem in prezenta leziunii atunci cand una din parti profitand de satrea
de nevoie sau de lipsa de experienta, sau de lipsa de cunostinte a celeilalte
parti, stipuleaza in favoarea sa, sau a unui tert o prestatie de o valoare mult
mai mare decat valoarea propriei prestatii, la momentul incheierii
contractului.
Existenta leziunii se determina in functie de scopul ptr care a fost incheiat
contractul, cat si in functie de natura acestuia.
Daca unei parti i-a fost viciat consimtamantul prin leziune, atunci poate
cere anularea contractului sau reducerea obligatiei cu valoatrea daunelor
interese la acre ar fi indreptatit.
Actiunea in anulare este admisibila in cazul minorului, dar si in cazul
majorului, daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea la
momentul incheierii contractului prestatia promisa de partea lezata.
Cauza in contractul de vanzare cumparare :
Trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie licita
-sa existe
-sa fie morala
Cauza sa existe :
-in cazul in care lipseste cauza, contractul este lovit de nulitate
relativa, exceptie facand situatia in care contractul a fost gresit calificat.
Cauza sa fie morala :
- adica sa nu contravina bunelor moravuri, daca este comuna
partilor sau in caz ontrar, daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca.
Existenta cauzei licite si morale se prezuma pana la proba contrarie.
Dreptul la actiune in anulare sau reducerea obligatiilor se prescrie in
termen de 2 ani, de la momentul incheierii contractului.
Anulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de exceptie, cand
dreptul la actiune s-a prscris.
Efectele contractului de vanzare cumparare :
Efecetele sunt obligatiile care incumba partilor contractante.
Daca din continutul clauzelor prevazute in contract rezulta
neclaritatea acestora sau faptul ca unele sunt indoielnice, atunci noul cod
civil in art 1671 prevede ca aceste clauze neclare sau indoielnice trebuie
interpretate in contra vanzatorului, adica in favoarea cumparatorului.
Obligatiile vanzatorului :
Potrivit art 1672 vanzatorul are urmatoarele obligatii:
- sa transmita proprietatea asupra bunului su dupa caz dreptului vandut
- de predare a bunului precum si obligatiile de garantare a bunului contra
evictiunii sau contra viciilor ascunse ale bunului

18

Obligatia de transmitere a proprietatii asupra bunului sau dupa a caz a

dreptului vandut :
- este reglementata de art 1673 NCC
- putem vorbi de executarea unei astfel de obligatii in urmatoarele situatii:
o la vanzarea lucrului altuia-cand vanzatorul are obligatia sa procure bunul
sau sa obtina consimtamantul proprietarului in vederea incheieirii unei
astfel de vanzari, dar codul civil prevede ca vanzatorul trebuie sa asigure
transmiterea proprietatii si atunci stramuatrera proprietatii se produce tot
in conditiile lui 1674.
o la vanzarea bunurilor imobile ptr ca dobanditorul devine proprietar in
momentul inscrierii in registrele de publicitate imobiliara
o cand partile stabilesc prin conventia lor ca proprietatea sa fie transmisa
odata cu predarea bunului
Riscul pieirii fortuite a lucrului este suportat de catre proprietar, dar
ca element de noutate in contractul de vanzare cumparare care are ca obiect
un bun individual determinat, chiar daca in principiu, o data cu incheierea
contractului, se transmite si proprietatea, nu din acest moment trece asupra
cumparatorului, riscul pierii fortuite fiind conditionat de predarea efectiva a
bunului de la vanzator la cumparator.
Prin predarea lucrului vandut intelegem punerea la dispozitie a
cumparatorului a bunului, fapt ce se poate executa printr-o atitudine pasiva
din partea vanzatorului sau prin executarea unor acte sau fapte care sa
confere posibilitatea cumparatorului de a intra in stapanirea bunului.
Normele cu privire la predare sunt supletive de unde rezulta ca
partile prin conventia dintre ele pot in mod liber sa stabileasca continutul
acestor obligatii.
Obligatia de predare cuprinde in acest timp si obligatia de
conservare a bunului, pana la momentul implinirii termenului de predare.
La momentul incheierii contractului se are in vedere starea naturala
a bunului astfel incat vanzatorul trebuie sa depuna toate diligentele ca bunul
sa fie predat in aceasta stare, raspunzand de orice culpa comisa cu ocazia
conservarii bunului.
Bunul este predat cu toate accesoriile lui, cu toate documentele
privind proprietatea sau folosinta lui. ( art 1686 )
Predarea se face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii
contractului , lucru posibil numai daca suntem in prezenta bunrilor individual
determinate, fiinca in cazul bunurilor generice sau de gen predarea se face la
domiciliul vanzatorului, fiinca obligatia de predare este cherabila, ci nu
portabila.

19

Cu privire la data predarii , aceasta are loc potrivit termenului stabilit

de catre parti prin contract, iar daca nu s-a prevazut un astfel de termen ,
predarea trebuie sa aiba loc imediat.
In cazul bunurilor imobile acestea se predau prin punerea la
dispozitie a bunului liber de orice alte bunuri ale vanzatorului.
In cazul bunurilor mobile predarea acestora are loc prin inmanarea
titlurilor reprezentative ce contin bunurile incorporale.
La momentul preluarii bunului respectiv, cumparatorul trebuie sa
verifice starea bunului potrivit uzantelor, iar in cazul in care bunul are vicii
aparente trebuie sa-l instiinteze pe vanzator.
Daca se contesta starea bunului , presedintele instantei de la locul
prevazut ptr executarea obligatiei de predare, la cererea oricarei parti va
desemna un expert in vederea constatarii starii bunului.
Prin hotararea data de presedinte se poate dispune fie sechestrarea
bunului, fie depozitarea lui.
Daca pastrarea bunului produce pagube mari, atunci se poate
dispune vanzarea bunului pe cheltuiala proprietarului in conditiile stabilite de
instanta de judecata.
Hotararea de vanzare va trebui comunicata inainte de punerea ei in
executare celelilalte parti sau reprezentantului, iar daca unul din ei se afla
intr-o localitate situata in circumscriptia judecatoriei care a pronuntat
hotararea, aceasta se comunica de indata, iar in caz contrar ea se va
comunica in termen de 3 zile de la pronuntare ( comunicare ) prin instanta.
Daca nu se plateste pretul de catre cumparator, vanzatorul are un
drept de retentie asupra bunului vandut.
Vanzatorul nu poate invoca acesta exceptie in situatia in care a a
acordat cumparatorului un termen in vederea platii pretului.
Cheltuielile de predare cad in sarcina vanzatorului, iar cele de
ridicare a bunului cad in sarcina cumparatorului.
Vanzatorul are un drept de retentie si atunci cand a acordat
cumparatorului un termen de plata insa acesta a devenit insolvabil, astfel
incat vanzatorul este in pericol de a pierde bunul.
Daca cumparatorul plateste o cautiune sau o garantie potrivit careia
la termen va plati pretul atunci dreptul de retentie nu va mai exista si
vanzatorul va trebui sa predea bunul.

Reguli speciale in materie de vanzare de bunuri imobile :

Potrivit art. 1741 NCC atunci cand se vinde un imobil fara a se arata
suprafata pe un pret total, nici vanzatorul, nici cumparatorul nu pot cere
rezolutiunea sau modificarea pretului pe motiv ca suprafata e mai mica
decat au crezut.

20

Potrivit art. 1742 NCC atunci cand se vinde cu un anumit pret pe

unitate de masura o suprafata dintr-un teren mai mare, a carui intindere
nu este precizata sau determinata, cumparatorul poate cere stramutarea
proprietatii numai dupa masurarea sau delimitarea suprafetei vandute.
Daca se vinde un imobil cu indicarea suprafetei si a pretului pe
unitatea de masura, iar suprafata este mai mica decat cea prevazuta in
contract , atunci cumparatorul poate cere suplinirea suprafetei.
Daca cumparatorul nu cere sau vanzatorul nu poate complini
suprafata respectiva, atunci se poate solicita reducerea pretului
corespunzator, sau rezolutiunea contractului, daca din cauza diferentei de
suprafata cumparatorul nu poate sa foloseasca bunul potrivit scopului
pentru care s-a incheiat contractul.
Daca suprafata este mai mare decat cea prevazuta in contract, iar
excedentul depaseste a 20-a parte din suprafata convenita, cumparatorul
va plati suplimentul de pret corespunzator sau va putea cere rezolutiunea
contractului.
Daca se vand 2 sau mai multe imobile printr-un singur contract si un
singur pret, iar intinderea unuia este mai mare si a celuilalt mai mica,
atunci diferentele se compenseaza.
Actiunea pentru suplimentul de pret sau rezolutiunea se introduc in
termen de 1 an, termen care curge de la momentul incheierii contractului
sub sanctiunea decaderii, iar daca partile au stabilit o anumita data in
vederea efectuarii masuratorilor, termenul curge de la acest moment.

Obligatia de garantie contra evictiunii

Evictiunea reprezinta pierderea totala sau partiala a proprietatii
lucrului sau tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului de
proprietate , rezultand din valorificarea de catre un tert a unui drept
asupra lucrului, drept ce exclude in tot sau in parte pe cel al
cumparatorului.
Garantia contra evictiunii provenind din fapte personale
In virtutea acestei garantii vanzatorul este tinut sa se abtina de la
orice fapt sau act anterior sau posterior vanzarii care ar putea sa-l
impiedice pe cumparator in folosinta linistita a bunului.
Nu prezinta relevanta daca este vorba despre o tulbrare de fapt sau
o tulburare de drept.
In situatia in care cumparatorul este tulburat sau amenintat, cu
asemenea tulburare el poate opune exceptia de garantie rezultand din
fapta tertului.

21

Daca tulburarea provine de la un tert, vanzatorul are obligatia de a-l

apara pe cumparator, iar daca nu va reusi va trebui sa suporte
consecintele evictiunii.
Pentru a se angaja raspunderea vanzatorului pentru evictiunea
rezultata din fapta tertului, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
-vanzatorul sa fie garant pentru tulburare de drept
-care rezulta din exercitarea de catre un tert a unui drept
concurand cu cel al cumparatorului
Impotriva tulburarilor de fapt cumparatorul se va apara singur prin
actiunile posesorii.
-evictiunea sa aiba o cauza anterioara vanzarii
-necunoasterea evictiunii de catre cumparator

Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie contra

evictiunii
Daca cumparatorul este amenintat de evictiune sau daca este
actionat in judecata de catre un tert, atunci trebuie sa solicite vanzatorului
sa-si execute obligatia de a-l apara contra evictiunii.
Aici avem 3 momente:
-evictiunea nu s-a produs
-evictiunea este pe cale sa se produca
-evictiunea s-a produs
Cand evictiunea nu s-a produs , vanzatorul este tinut sa se abtina
de la orice fapt care sa atraga posibilitatea tulburarii cumparatorului in
exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate.
Daca evictiunea este pe cale sa se produca atunci vanzatorul are
obligatia sa utilizeze toate mijloacele care-i stau la dispozitie pentru a-l
apara pe cumparator impotriva tertului evingator.
Daca evictiunea s-a produs atunci ii revine obligatia de a plati toate
pagubele suferite de catre cumparator.
Efectele obligatiei de garantie contra evictiunii
Evctiunea poate fi totala sau partiala
Daca evctiunea este totala se produc anumite efecte, iar daca este
partiala depinde ce anume a fost evins.
Daca evctiunea este totala cumparatorul trebuie sa restituie pretul
platit, restituire care trebuie sa fie integrala, indiferent daca are loc o
cadere sau o crestere a valorii lucrului, cu exceptia cazului in care
cumparatorul a tras anumite foloase din stricaciunile cauzate lucrului, fapt
ce-l poate face pe vanzator sa solicite o reducere proportionala a pretului.
22

Restituirea valorii fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le

restituie tertului evingator.
Restituirea cheltuielilor de judecata atat ale procesului dintre
cumparator si tert evingator, cat si cele rezultand din procesul de chemare
in garantie a vanzatorului.
Daune interese-adica cheltuielile facute cu incheierea si executarea
contractului de catre cumparator precum si pierderile suferite si castigurile
nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii.
De asemena vanzatorul este tinut sa restituie cumparatorului toate
cheltuielile facute pentru lucrarile ce au fost efectuate in legatura cu bunul
cumparat sau vandut, fie ca aceste lucrari sunt autonome sau sunt
adaugate, iar cu privire la acestea din urma se solicita numai cheltuielile
necesare si utile, nu si cele voluptorii.
De asemenea daca vanzatorul a cunoscut cauza evictiunii la
momentul incheierii contractului el este obligat sa restituie cumparatorului
si cheltuielile facute pentru efectuarea si dupa caz ridicarea lucrarilor
voluptoare.
Daca evictiunea este partiala atunci cumparatorul poate cere
rezolutiunea contractului de vanzare cumparare, numai daca aceasta
evictiune este atat de impoartanta incat cumparatorul, daca ar fi cunoscut
nu ar fi cumparat.
Daca cumparatorul nu cere rezolutiunea, atunci are dreptul la
valoarea partii pierdute prin evictiune. S-a instiuit posibilitatea pentru
cumparator de a inlatura el insusi evictiunea prin plata unei sume de bani
sau transmiterea proprietatii asupra altui bun in beneficiul tertului
evingator.
Cumparatorul pastreaza dreptul sau de recurs impotriva
vanzatorului, care se poate libera de garantie prin plata pretului primit
catre cumparator in prima situatie, si cu dobanda aferenta legala,
calculata de la data platii, iar in a doua situatie , prin plata valorii bunului
predat + cheltuielile aferente.

Garantia de evictiune contra viciilor lucrului vandut

Art. 1772 NCC-in cazul garantiei pentru vicii ascunse ale lucrului
vandut, vanzatorul raspunde pentru acele deficiente calitative ale bunului
care exista la momentul predarii sale, si care nu i-au fost cunoscute
cumparatorului ,si nici nu au putut fi descoperite de acesta prin mijloace
obisnuite de verificare, si care fac ca bunul sa nu mai poata fi intrebuintat
potrivit scopului pentru care a fost dobandit, sau care fac ca intrebunitarea
23

sa-i fie micsorata astfel incat cumparatorul daca ar fi cunoscut nu ar fi

cumparat.
Pentru a se angaja raspunderea vanzatorului pentru vicii, acestea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-viciul trebuie sa fie ascuns-adica nu putea fi descoperit la
momentul incheierii vanzarii de catre un cumparator prudent si diligent
-viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului de
vanzare cumparare
-viciul sa fie grav-adica datorita lui lucrul sa fie impropriu folosintei
potrivit destinatiei sau sa i se micsoreze foarte mult intrebuintarea.
Cunoasterea sau necunoasterea de catre vanzator la momentul
incheierii contractului produce urmatoarele efecte:
-daca vanzatorul cunostea despre existenta viciilor, atunci acesta
este obligat la plata daunelor interese pentru repararea intregului
prejudiciu
-daca nu cunostea atunci el este obligat sa restituie doar pretul si
cheltuielile vanzarii
De asemenea in conditiile art. 1710 NCC alin. 1 cumparatorul poate
cere dupa caz:
-inlaturarea viciilor de catre vanzator
-inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel
-reducerea corespunzatoare a pretului
-rezolutiunea vanzarii
Exista de asemenea posibilitatea ca in conditiile art. 1710 alin. 2
ca instanta de judecata, la cererea vanzatorului, avand in vedere
gravitatea viciilor si scopul pentru care contractul a fost incheiat,
coroborand cu alte imprejurari, sa dispuna o alta masura, fata de cele
enumerate, stabilita de instanta in raport cu situatia de fapt.
De asemenea in conditiile art. 1711 daca vanzarea are ca obiect
mai multe bunuri , dar numai unele dintre ele prezinta vicii ascunse, iar
aceste bunuri pot fi separate fata de celelalte, fara insa a se produce o
paguba cumparatorului, atunci instanta de judecata poate dispune
rezolutiunea contractului.
Contractul se desfinteaza in parte doar cu privire la bunurile care au
vicii ascunse.
Daca rezolutiunea contractului priveste bunul principal, atunci
aceasta atrage rezolutiunea contractului si in privinta bunurilor accesorii.
Termenele in care poate fi intentata aceasta actiune
Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este
obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil
stabilit in raport de imprejurarile existente, sub sanctiunea decaderii
In ceea ce priveste termenul de prescriptie, in art. 2517 se prevede
ca termenul general de prescriptie este de 3 ani de zile, iar in
24

conditiile art. 2531 se arata ca daca prin lege nu se prevede altfel

prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga:
-1) in cazul bunului vandut sau a unei lucrari executate, alta
decat o constructie, termenul curge de la implinirea 1 an de la data
predarii sau receptiei finale a bunului, in afara de cazul in care viciul a fost
descoperit mai inaintea situatiei in care prescriptia curge de la momentul
descoperii viciului
-2) in cazul unei constructii termenul curge de la implinirea a 3
ani de la data predarii sau receptiei finale, afara de situatia cand viciul a
fost descoperit mai inainte.

Obligatia de garantie pentru buna functionare.

Potrivit art. 1716 NCC in cazul in care partile au convenit ca
obligatia sa fie executata pe o anumita perioada de timp, daca apar
defectiuni in acest interval de timp, atunci vanzatorul are obligatia sa
repare bunul pe cheltuiala sa.
De altfel reparatia bunului constituie continutul obligatiei legale
pentru buna functionare a bunului.
Daca bunul nu poate fi reparat sau daca necesita un interval mare
de timp in vederea repararii, atunci vanzatorul are obligatia sa inlocuiasca
bunul.
In cazul in care vanzatorul nu inlocuieste bunul in termen rezonabil,
cumparatorul poate obtine restituirea pretului in schimbul restituirii
bunului.
Ca atare, vanzatorul are la indemana 3 posibilitati de reparare a
prejudiciului suferit, care nu raman la alegerea cumparatorului, ci
vanzatorul este cel care ar putea stabili care dintre aceste facultati este
cea mai potrivita ( eficienta ) pentru cumparator.
Reparatia nu va fi efectuata daca vanzatorul dovedeste ca bunul nu
a fost folosit corespunzator de catre cumparator.
Cumparatorul are obligatia de a comunica vanzatorului in termen
rezonabil defectiunea bunului, sub sanctiunea decaderii.
Obligatiile cumparatorului ( art. 1719 )
- sa preia lucrul vandut
- sa plateasca pretul
- sa suporte cheltuielile vanzarii daca prin contract nu s-a prevazut
altfel.

25

Obligatia de plata a pretului

Plata pretului tine de esenta contractului de vanzare cumparare, iar
in conditiile art. 1720 NCC , in lipsa de stipulatie contrara, cumparatorul
trebuie sa platesca pretul la locul unde se afla bunul in momentul
incheierii contractului si de indata ce proprietatea s-a transmis.
Daca la momentul incheierii contractului bunul se afla in tranzit,
plata pretului se face la locul care rezulta din uzante sau in lipsa acestora
la locul destinatiei.
Cumparatorul are posibilitatea de a suspenda plata pretului in cazul
in care are cunostinta de existenta vreunei cauze de evictiune, suspendare
care se produce pana la momentul incetarii
tulburarii aduse
cumparatorului in exercitarea dreptului sau de proprietate sau pana in
momentul cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare, suspendare
care se face fara interventia instantei de judecata.
De asemenea debitorul poate fi pus in intarziere fie print-o notificare
scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei de plata a
pretului, fie prin cerere de chemare in judecata.

Drept civil curs 7 -10 octombrie 2011

Cumparatorul, in conditiile art. 1721 Cod Civil, este obligat sa
plateasca dobanda la pret pana la achitarea integrala in urmatoarele situatii:
daca exista conventie in acest sens
daca bunul este producator de fructe, atunci dobanda se va plati din ziua
dobandirii proprietatii sau daca bunul nu este producator de fructe, ci de
alte foloase, dobanda se va calcula din ziua predarii bunului
daca si din momentul punerii in intarziere a cumparatorului printr-o
notificare
Dispozitiile art. 1552 prevad ca debitorul poate fi pus in intarziere
printr-o notificare scrisa, prin care vanzatorul ii solicita executarea obligatiei
sau printr-o cerere de chemare in judecata.
Daca prin lege nu se prevede altfel, notificarea se va comunica
cumparatorului prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura
dovada comunicarii.
In cazul in care cumparatorul simte pericolul unei eventuale evictiuni,
atunci are dreptul sa solicite suspendarea platii pretului pana in momentul in
care vanzatorul va face sa inceteze evctiunea sau ii va da o cautiune daca nu
s-a prevazut ca pretul va fi platit si in asemenea situatii.

26

Sanctiunea neplatii pretului

- exista posibilitatea invocarii exceptiei de nexecutare
- executarea in natura a obligatiei
- rezolutiunea contractului

In cazul exceptiei de neexecutare, in conditiile art. 1693 Cod Civil, in

lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce
pretul este platit, iar vanzatorul are drept de retentie asupra lucrului pana la
plata pretului, daca nu a fost acordat un termen de plata.
Executarea silita a contractului este posibila ori de cate ori
cumparatorul este solvabil. Actiunea in executare a vanzatorului este
persoanala si se prescrie in termenul general de precriptie.
Executarea silita are loc in mod direct asupra bunurilor mobile, astfel
incat vanzatorul poate sa depuna in depozit bunul mobil, iar in caz de
neexecutare a obligatiei de catre cumparator se va proceda la vanzarea la
licitatie publica sau pe pretul curent, daca lucrul are un pret egal sau la bursa,
sau in targ, de catre o persoana autorizata, iar pentru toate astea cumparatorul
trebuie instiintat.
Vanzatorul are dreptul sa primeasca diferenta de pret dintre pretul pe
care ar fi trebuit sa-l obtina si cel realizat din a 2-a vanzare, precum si dauneinterese.
Actiunea in rezolutiunea vanzarii e una reala, aceasta insemnand ca ea
nu urmareste persoana cumparatorului, ci bunul si, ca atare, poate fi intentata
impotriva persoanei in mana careia se afla bunul.
Potrivit art. 1550 rezolutiunea poate fi dispusa la cerere de instanta
de judecata sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre persoana
indreptatita.
Rezolutiunea declarata unilateral poate avea loc prin notificarea scrisa a
debitorului:
- atunci cand partile au convenit
- cand debitorul se afla de drept in intarziere
- cand debiorul nu a executat obligatia in termenul prevazut prin punerea in
intarziere

In cazul bunurilor mobile are loc rezolutiunea de drept a contractului de

vanzare- cumparare, in cazul neexecutarii obligatiei, cumparatorul fiind de
drept in intarziere, daca la scadenta nu a platit nici pretul si nici nu a luat in
primire bunul.
In cazul in care obiectul vanzarii il constituie bunuri supuse deteriorarii
rapide, cumparatorul se afla de drept in intarziere cu privire la preluarea lor, in
cazul in care nu le-a luat in primire la termenul prevazut, sau in cazul in care
27

chiar daca pretul a fost platit sau cand a solicitat predarea, dar nu a platit
pretul.
O alta situatie de rezolutiune a vanzarii potrivit art. 1727 cod civil
apare in cazul in care vanzatorul si-a executat obligatia de predare si nu a
obtinut pretul vanzarii in termen de 15 zile de la predare ; poate sa declare
rezolutiunea fara punere in intarziere in cel mult 15 zile de la data cand trebuia
sa aiba loc predarea si sa ceara restituirea bunului mobil vandut atata vreme
cat acesta se afla in posesia cumparatorului si nu a suportat modificari.
Astfel, in conditiile art. 2339 cod civil, alin. 1 creanta vanzatorului
neplatita pentru pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice se bucura de
un privilegiu mobiliar, care se mentine pana la instrainarea, transfomarea sau
modificarea bunului astfel incat, daca actiunea in restituire nu a fost introdusa
in conditiile stabilite de acesta, vanzatorul nu mai poate opune celorlalti
creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru
neplata pretului.
In cazul bunurilor imobile, in conditiile art. 1728, daca prin contract s-a
prevazut ca in situatia in care cumparatorul nu plateste pretul la termenul
prevazut este de drept in intarziere, atunci cumparatorul poate plati si dupa
scadenta atata timp cat nu a primit soilicitare de rezolutiune din partea
vanzatorului.

Obligatia de luare in primire a bunului de catre cumparator :

Cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la termenul
prevazut in contract sau din ziua cand a fost pus in intarziere.
Si de asemenea este obligat sa suporte cheltuielile de predare si
transport de la locul predarii.
In cazul in care nu-si executa obligatia de luare in primire a bunului,
vanzatorul are facultatea de a depozita bunul, la dispozitia si pe cheltuiala
cumparatorului, sau de a-l vinde la licitatie publica sau pe pretul curent.
De asemenea vanzatorul are dreptul sa solicite cumparatorului
despagubiri pentru eventualele cheltuieli de depozitare sau de transportare a
bunului.
In cazul produselor care se deterioreaza rapid si a altor bunuri imobile
legea prevede rezolutiunea de drept a contractului in favoarea vanzatorului.
Obligatia de suportare a cheltuielilor vanzarii :
art. 1666 cod civil - cumparatorul are obligatia, in lipsa de stipulatie contrara,
sa plateasca toate cheltuielile vanzarii.

28

Tipuri sau varietati de vanzare :

1) vanzarea bunurilor de gen
- art. 1678 - obiectul prestatiei il formeaza numai bunurile de gen care se
vand dintr-un gen limitat si pe cale de consecinta trebuie sa se procedeze la
cantarire, masurare, numarare pentru a se putea individualiza fie bunul vandut,
fie pretul corespunzator.
In legatura cu momentul incheierii valabile a contractului -vanzarea
este perfecta din momentul acordului de vointa asupra caruia partile au cazut
cu privire la lucrul si pretul platit.
Cu privire la transmiterea propretatii vanzarea isi produce efectele din
momentul in care lucrul vandut
fost individualizat. Pana in momentul
individualizarii vanzatorul ramane proprietarul lucrului vandut.
2) vanzarea pe incercate
- art. 1681 cod civil- este o vanzare incheiata sub conditie suspensiva de a
incerca bunul de catre cumparator.
Vanzarea fiind sub conditie suspensiva, contractul este valabil incheiat
din momentul realizarii acordului de vointa, riscurile pieirii fortuite a bunului
cad in sarcina vanzatorului, si ca atare, pana la realizarea conditiei, vanzatorul
este proprietar sub conditie rezolutorie, iar dupa implinirea conditiei
cumparatorul devine proprietar cu efect retroactiv.
Daca durata de incercare nu a fost prevazuta de catre parti si din
uzante nu rezulta altfel, conditia se considera indeplinita in cazul in care
cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 30 de zile
de la predarea bunului.
In cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca bunul
vandut urmeaza sa fie incercat se prezuma ca s-a incheiat o vanzare pe
incercate.

3) vanzarea pe gustate
- art. 1682 cod civil alin 1- nu este o vanzare sub conditie, pentru ca daca ar
fi asa atunci ar fi supusa unei conditii pur potestative si vanzarea ar fi nula,
intrucat este lasata la aprecierea cumparatorului.
29

Vanzarea este perfect valabil incheiata in momentul in care

cumpaatorul declara ca bunul corespunde gusturilor acestuia.
In ceea ce priveste termenul, se aplica aceleasi reglementari ca in cazul
vanzarii pe incercate
4) vanzarea in bloc
-art. 1679-in cazul acestei varietati de vanzare nu se procedeaza la
numarare, proprietatea fiind transmisa de a vanzator la cumparator in
momentul realizarii acordului de vointa.
Are ca obiect o cantitate determinata de bunuri prin masa ei, iar pretul
se stabileste global pe intreaga cantitate.
5) vanzarea bunului altuia
- art. 1683- reprezinta acel contract prin care vanzatorul se asigura sa
transmita proprietatea asupra bunului individual determinat de la titular sau la
cumparator.
- obiectul unei astfel de vanzari il formeaza bunurile individual determinate
- contractul este valabil incheiat din momentul in care s-au intalnit vointele
partilor
- bunul se afla in proprietatea unui tert
- vanzatorul se obliga sa transmita proprietatea asupra bunului catre
cumparator
Obligatia vanzatorului de a transmite proprietatea se considera
executata atunci cand dobandeste bunul sau in momentul ratificarii vanzarii de
catre proprietarul bunului sau prin orice alt mijloc direct sau indirect prin care
procura bunul cumparatorului in proprietatea sa.
Cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului in caz de
neexecutare a obligatiei de transmitere a proprietatii, avand loc restituirea
pretului si eventuale daune interese.
In cazul in care vanzarea are ca obiect un bun aflat in coproprietate si
coproprietarul vanzator nu asigura transmiterea proprietatii asupra intregului
bun cumparatorului, acesta are posibilitatea de a opta intre urmatoarele
situatii:
fie sa solicite reducerea pretului proportional cu cota parte pe care nu a
dobandit-o cu daune interese
fie sa solicite rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat
daca ar fi cunoscut ca vanzatorul nu este unicul proprietar
In cazul in care cumparatorul, cunoscand ca vanzatorul nu este
proprietarul intregului bun, atunci acesta nu poate solicita restituirea
cheltuielilor necesare sau voluptorii.
6) vanzarea cu plata pretului in rate
- art.1755- este acel contract prin care obligatia de plata a pretului este
garantata cu rezerva dreptului de proprietate, cumparatorul dobandind
proprietatea asupra bunului numai in momentul platii ultimei rate
30

Caracteristici:
- transferul dreptului de proprietate are loc in mommentul achitarii ultimei
transe din pret, astfel incat trasmiterea proprietatii se face sub conditie
suspensiva
- riscul bunului il suporta cumparatorul de la momentul predarii acestuia
- in lipsa de stipulatie contrara neplata unei singure rate care nu e mai mare de
1/8 din pret nu duce la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza
beneficiul termenului pentru ratele succesive
- daca are loc rezolutiunea contractului, vanzatorul trebuie sa restiuie pretul pe
care l-a primit pana in acel moment, dar este indreptatit sa retina o parte din
suma platita, care reprezinta o compensatie pentru folosirea bunului si totodata
este in drept sa solicite daune-interese
- daca s-a convenit ca sumele incasate cu titlu de rata sa ramana in tot sau in
parte dobandite de catre vanzator, instanta de judecata va putea reduce
aceste sume prin aplicarea dispozitiilor cu privire la reducerea de catre instanat
de judecata a cuantumului clauzei prevazute
7) vanzarea de drepturi succesorale
- art. 1747-1754-reprezinta acel contract prin care mostenitorul instraineaza
dreptul sau succesoral unui tert sau comostenitor
Vanzarea poate avea loc numai dupa momentul dobandirii sucesiunii
intrucat, daca are loc mai inainte, atunci suntem in prezenta unei succesiuni
viitoare, interzise sub sanctiunea nulitatii.
Codul civil consacra forma solemna a vanzarii unei mosteniri sub
sanctiunea nulitatii.
Caracteristici:
- are ca obiect fie o cota parte indiviza asupra unei universalitati, fie o
universalitate
- vanzatorul este obligat sa garanteze pe cumparator de calitatea sa de
mostenitor
- vanzatorul este obligat sa predea cumpartorului tot ceea ce se gasea in
mostenire la momentul deschiderii ei si tot ceea ce a dobandit ulterior
- vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului fructele percepute,
creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala sau
orice alt bun care inlocuieste un bun al mostenirii, evident daca nu exista
conventie contrara
- cumparatorul este obligat sa restituie vanzatorului datoriile si sarcinile
achitate de acesta, precum si cheltuielile de inmormantare si reparatiile facute
imobilului succesoral de catre mostenitorul vanzator.
Codul civil instituie prezumtia ca bunurile de familie cu valoare
sentimentala, dar cu valoare economica neinsemnata sa nu fie cuprinse in
masa succesorala care a fost instrainata.

31

Vanzarea cu pact de rascumparare - art. 1758 C.Civil

-reprezinta acea varietate de vanzare care e incheiata sub
conditie rezolutorie, prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a
rascumpara bunul sau dreptul transmis.
In cazul termenului prevazut in vederea rascumpararii este de 5 ani,
iar daca partile au convenit un termen mai mare acesta se va reduce la
termenul de 5 ani.
Daca optiunea nu a fost exercitata in intervalul de timp prevazut de
lege, atunci vanzarea se va consolida cu efect retroactiv.
Ca urmare, ptr a nu se ajunge la incheierea de astfel de contracte
legiuitorul a prevazut ca acesta vanzare sa fie lovita de nulitate daca
diferenta dintre pretul rascumpararii si pretul platit ptr vanzare
depaseste nivelul maxim stabilit de lege ptr dobanzi.
In vederea exercitarii optiunii, vanzatorul are obligatia sa
restituie cumparatorului:
-pretul
-cheltuielile care au fost facute ptr incheierea contractului
-cheltuielile facute cu ridicarea si transportul bunului
-cheltuielile necesare si utile in limita sporului de valoare
De asemenea vanzatorul care doreste sa-si exercite optiunea de
rascumparare trebuie sa-l notifice atat pe cumparator, cat si pe orice alta
persoana care are calitatea de subdobanditor caruia ii este opozabil
dreptul de optiune.
Cu privire la consemnarea sumei de bani acesta se face la
dispozitia cumparatorului sau dobanditorului in termen de 1 luna de
la data notificarii sub sanctiunea decaderii din dreptul de exercitare a
optiunii.
Fiind o vanzare sub conditie rezolutorie reluarea bunului opereaza
cu efect retroactiv, atat impotriva cumparatorului, cat si a tertilor
dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut.
Exista o exceptie reglementata de dispozitiile art. 1760 C. Civil
alin. 1 de la efectul retroactiv al implinirii conditiei rezolutorii si
anume ca vanzatorul va trebui sa respecte contractul de locatiune
consemnat de proprietar sub conditie rezolutorie, dar nu pe un termen
mai mare de 3 ani de zile de la exercitarea optiunii.

CONTRACTUL DE DONATIE
Art. 985 C.Civil- donatia este acel contract unilateral, solemn si
cu titlu gratuit prin care o parte numita donator isi micsoreaza in
mod irevocabil si actual patrimoniul cu un drept sporind in acelasi
32

timp patrimoniul celeilalte persoane numita donatar, fara a urmari sa

primeasca nimic in schimb.
De esenta contractului de donatie ca liberalitate va fi intotdeauna
intentia liberala a donatorului.
Caractere juridice
-este un contract unilateral
- fiindca nu creeaza obligatii decat ptr donator, donatarul nu se obliga
fata de donator, acestuia revenindu-i doar obligatia de recunostinta fata de
acesta care rezulta din lege sau din contract.
Exista posibilitatea ca acest contract sa devina bilateral atunci cand
donatia este afectata de sarcina, astfel incat donatorul va fi si el obligat, in
limita valorii sarcinii prevazute.
-este un contract cu titlu gratuit
Caracterul gratuit al donatiei consta in aceea ca donatorul isi
micsoreaza patrimoniul su cu un bun, marind in acelasi timp patrimoniul
donatarului cu acel bun fara a urmari un contra echivalent.
In cazul donatiei cu sarcina contractul este oneros in limita
valorii sarcinii si este gratuit numai in limita bunurilor care depasesc
valoarea sarcinii.
-este un contract solemn
Solemnitatea rezulta din dispozitiile art.1011 C.Civil alin 1 adica
donatia sub sanctiunea nulitatii absolute trebuie a fie incheiat prin inscris
autentic.
Nerespectarea fomei autentice este sanctionata cu nulitatea
absoluta care poate fi invocata de orice persoana interesata
-este un contract translativ de proprietate
-adica are ca efect transmiterea unui drept de proprietate sau a unui alt
drept real principal sau de creanta.
Ptr validitatea contractului nu e nevoie de predarea bunului , ci este
suficient ca acordul de vointa sa imbrace forma ceruta de lege.
-este un contract irevocabil
-adica prin instituirea principiului irevocabilitatii legiuitorul a urmarit
intarirea fortei obligatorii a contractului motivat de apararea interesului
donatorului.
Interpretarea contractului de donatie
-este operatiunea prin care se determina intelesul exact al
clauzelor contractului ca urmare a cercetarii manifestarii de vointa a
partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna.
Conditii de validitate
a)-capacitate
33

b)-consimtamant
c)-obiect
d)-cauza
a) Capacitatea partilor :
Art. 987 C.Civil donatia fiind un act de dipozitie rezulta ca toti cei
care au capacitatea deplina de exercitiu, daca legea nu prevede altfel, pot
face si primi donatii.
Ca atare in materie de donatie, regula este capacitatea , iar
execptia incapacitatea.
Ptr incheierea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba
capacitatea de a dispune cu titlu gratuit si donatarul capacitatea de a
primi cu titlu gratuit.
De asemenea si minorul care se casatoreste inainte de 18 ani
dobandeste capacitatea deplina de exercitiu si implicit capacitatea de a dona..
In ceea ce-l priveste pe donatar acesta trebuie sa existe in momentul
facerii donatiei sau sa fie conceput la acea data si sa se nasca viu.
Minorii si interzisii au capacitatea de a primi, dar nu au exercitiul
dreptului.
Momentul cand capacitatea este ceruta
-la donator exista 3 momente: - in momentul in care a facut oferta de
donatie
-in momentul in care aceasta a fost
acceptata de donatar
-in momentul primirii comunicarii
actului de donatie
-la donatar exista 1 moment: - trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii
donatiei si nu al facerii acestuia.
In momentul acceptarii donatarul trebuie sa fie in viata ptr ca atunci se
produce acordul de vointa.
Daca inceteaza inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta
donatia, intrucat autorul lor nu le-a transmis niciun drept. Pana in momentul
primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia.
Incapacitatile
A . Incapacitati de a dispune prin donatie
Art. 988 C.Civil - minorii indiferent de varsta lor nu pot dispune
printr-un contract de donatie nici personal , nici prin reprezentatntii
lor legali,, iar instanta de tutela nu pooate sa incuviinteze astfel de acte.
De asemenea tot in conditiile art. 988, alin 2 sub sanctiunea
nulitatii relative, nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu
persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut
calitatea de reprezentant sau ocrotitor inainte de a avea loc
descarcarea de gestiune sau inainte ca socotelile sa fi fost date si
incheiate.
34

Descarcarea de gestiune are loc prin instanta de tutela. De la

aceasta situatie exista o exceptie si anume in cazul ascendentului
dispunatorului.
Interzisii judecatoresti nu pot face donatii.
B. Incapacitati de a primi prin donatie
Art. 36 C.Civil drepturile copilului sunt recunoscute de la
conceptiune numai daca el se naste viu. Prin interpretare per a contrario
persoana neconceputa nu poate primi printr-un contract de donatie, dar
aceste persoane neconcepute pot fi gratificate in mod indirect, de exemplu
prin liberalitati cu sarcini care sunt facute unor terte persoane capabile.
In conditiile art. 208 coroborat cu 205 C.Civil-orice persoana
juridica poate primi donatii in conditiile dreptului comun de la data actului
de infiintare, chiar si atunci cand liberalitatile nu sunt necesare ptr ca
persoana juridica sa ia fiinta.

Categorii de donatii care pot fi facute statului

Donatiile facute ministerelor sau altor organe sau institutii
centrale care depind direct de Guvern precum si institutiilor bugetare care
fac parte din sistemul acestora se accepta de catre ministere sau conducatorul
organului sau institutiei centrale de stat.
Donatiile facute unitatilor administrativ teritoriale se accepta de
catre consilul judetean sau al municipiului Bucuresti.
Donatiile facute regiilor autonome sau societatilor comerciale cu
capital majoritar de stat se accepta de catre conducatorii acestora.
C. Incapacitati relative de a primi prin donatie
Art. 990 C.Civil-donatiile facute medicilor, farmacistilor precum si
altor persoane care practica legal medicina nu pot fi primite de la persoana
pe care au tratat-o de o boala din cauza careia decedeaza.
Este relevant aici caracterul continuu, repetat al asistentei
medicale ce se acorda donatorului si nu calitatea de medic , farmacist
s.a.m.d.
De asemenea este relevant ca donatorul sa decedeze datorita bolii de
care a fost tratat. Per a contrario daca donatorul moare din cauza altei boli
liberalitatea este valabila.
Aceasta incapacitate se intemeiaza pe o prezumtie relativa de
captatie si sugestie rezultata din manoperele frauduloase ale unor persoane
motiv ptr care dovada contrara a vointei libere a donatorului este
inadmisibila.

35

De la regula de la 990 alin. 1 C.Civil exista si exceptii care se

jusitifca prin aceea ca este echitabil ca aceste categorii de persoane sa fie
rasplatite ptr serviciile facute.
Astfel sunt valabile:
- donatiile facute sotului, rudelor in linie dreapta si colateralilor
privilegiati
- donatiile facute altor rude pana la gradul 4 daca la momentul facerii
donatiei donatorul nu avea sot, rude in linie dreapta si colaterali privilegiati
De asemenea art. 990 alin. 3 prevede ca nu pot primi donatii
preotii care au asistat pe donator dpdv religios si continuu in cursul
ultimei boli.
Sanctiunea care se aplica este nulitatea relativa, iar in conditiile
art. 990 alin. 4 termenul de prescriptie al actiunii in nulitate relativa
curge de la data la care mostenitorii au luat la cunostinta de existenta
liberalitatii in cazul in care dispunatorul( donatorul) a decedat.
Daca nu a avut loc decesul donatorului actiunea in anularea
donatiei se prescrie in termen de 3 ani de zile, care curge de la data
cand donatorul s-a insanatosit.
Consimtamantul
-sa fie exteriorizat
-sa fie expres
-sa imbrace forma autentica
-sa nu fie viciat
Dolul se manifesta sub forma capatatiei si sugestiei. Eroarea in
contractul de donatie poate fi retinuta cand are in vedere identitatea
donatorului sau calitatile lui determinante in incheierea contractului
de donatie.
Promisiunea de a dona
Art.1014 C.Civil - sub sanctiunea nulitatii absolute promisiunea de a
dona este supusa formei autentice.
-este un antecontract de donatie care da nastere unei obligatii de a
face si care da dreptul la daune interese la care este tinut promitentul donator
care nu-si respecta obligatia.
Natura obligatiei este conforma cu esenta contractului si ca atare
nerespectarea promisiunii de catre donator da nastere unei obligatii de
dezdaunare a persoanei care a suferit un prejudiciu prin nerespectarea
intentiei de a gratifica, intentie exprimata in forma ceruta de lege-autenticaptr actul valid.
Legiuitorul nu face nicio precizare cu privire la modalitatea de evaluare
a prejudiciului, astfel incat ar trebui raportat la efectul pe care donatia
perfectata l-ar fi produs asupra patrimoniului gratificatului.

36

Sanctiunea daunelor interese obliga subiectele de drept sa

actioneze cu mai multa diligenta in circuitul civil.
Tot in conditiile art. 1014 alin.2 poate avea loc revocarea
promisiunii de donatie, revocare care opereaza de drept , instanta
judecatoreasca trebuind sa constate faptul de ingratitudine reglementat de
dispozitiile art. 1023 C.Civil.

Obiectul contractului de donatie :

-sa fie in circuitul civil
-sa fie determinat sau determinabil
-sa fie posibil
-sa existe
Este format din bunurile mobile sau imobile, precum si din
bunurile viitoare, acestea din urma putand forma obiectul contractului de
donatie, cu exceptia succesiunilor nedeschise.
Art. 68 C.Civil-pot forma obiectul donatiei si prelevarea si
transplantul de organe, tesuturi de origine umana, dar numai cu
acordul scris, liber si expres al donatorului si numai dupa ce acesta a
fost informat cu privire la riscurile pe care le presupune interventia
chirurgicala.
Donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat pana atunci cand
se procedeaza la prelevare.

Conditii de forma ale contractului de donatie

Contractul de donatie se poate incheia: a)- intre persoane prezente
b)- intre absenti
a) Incheierea
prezente

contractului

de

donatie

intre

persoane

Contractul se incheie printr-un singur act, ambele parti fiind

prezente simultan la incheierea contractului, contractul fiind valabil
incheiat si producand efecte juridice din momentul exprimarii
consimtamantului ambelor parti in forma autentica.
Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea
absoluta.

37

Consimtamantul partilor trebuie sa fie luat de notar in momentul

autentificarii actului, nefiind suficient consimatamantul luat anetrior
autentificarii, si asta intrucat valabilitatea autentificarii unui act este
conditionata de existenta consimtamantului partilor chiar la momentul
autentificarii.
Contractul de donatie poate fi incheiat atat personal, cat si
prin mandatar. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea
absoluta a contractului, astfel incat mandatul dat este unul special si
trebuie dat in forma autentica intrucat cele 2 acte alcatuiesc un tot
indivizibil.
Avand in vedere ca cerinta formei autentice este ceruta prin
dispozitii imperative, dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta
prin martori si nici printr-un inceput de dovada scrisa.
Cu privire la succesorii donatorului-sanctiunea este nulitatea
relativa ptr ca acestia pot confirma ca fiind valabila donatia autorului lor.
Notarul care autentifica contractul de donatie are obligatia de a inscrie
acest contract in Registrul Notarial care se tine la nivel national.
b) Incheierea contractului de donatie intre absenti
Cand donatia se incheie prin acte separate, adica oferta de
donatie si acceptarea ei, aceste acte trebuie sa imbrace forma
autentica.
Momentul incheierii contractului este acela in care oferta de
donatie este acceptata de catre donatar si numai efectele
contractului se produc de la comunicarea acceptarii donatiei catre
donator.
In conditiile art. 1013 C.Civ oferta de donatie poate fi revocata
pana la comunicarea acceptarii de catre donatar, iar acceptarea
ofertei poate fi comunicata donatorului si de mostenitorii donatarului.
Astfel, potrivit art. 1013 C.Civ trebuie ca acceptarea ofertei sa
se faca in timpul vietii donatorului. Daca donatorul decedeaza inainte
de acceptare, oferta devine caduca. De asemenea oferta o sa fie caduca
si cand acesta devine incapabil.
Actul ( statul ) estimativ
Potrivit art. 1011 C.Civ daca obiectul donatiei il formeaza bunuri
mobile corporale sau incorporale este necesar sub sanctiunea
nulitatii absolute intocmirea unui stat estimativ, in care sa fie trecute
38

toate bunurile donate si care sa fie semnat atat de donator, cat si de

donatar.
Statul estimativ trebuie sa cuprinda o descriere a fiecarui bun mobil,
precum si evaluarea lui. In cazul in care bunurile mobile alcatuiesc o
universalitate, estimarea descrierii are loc pe fiecare bun in parte, iar
evaluarea poate fi facuta in mod global.
Statul estimativ poate fi parte componenta a contractului de
donatie sau poate fi facut printr-un act separat, fie intocmit in forma
solemna, fie prin inscris sub semnatura privata de catre ambele parti.
Principiul irevocabilitatii donatiilor
Irevocabilitatea donatiilor nu e cea generala prevazuta de art.
1270 C.Civ ptr toate contractele. Aceasta este o irevocabilitate de
gradul 1 care rezulta din principiul potrivit caruia un contract incheiat in
mod valabil are ptr toate partile contractante putere de lege.
In conformitate cu dispozitiile art. 1015 C.Civ irevocabilitatea
donatiilor tine de esenta contractului de donatie, constituindu-se intr-o
conditie de validitate si influentand nu numai efectele contractului, ci si
existenta lui, motiv ptr care irevocabilitatea este de gradul 2.
Orice clauza sau conditie de a carei indeplinire depinde in mod
exclusiv vointa donatorului, care ar putea in mod direct sau indirect sa
micsoreze sau sa desfiinteze liberalitatea, este incompatibila cu
principiul irevocabilitatii, atragand dupa sine nulitatea absoluta.
Nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract, nu numai clauza
incompatibila irevocabilitatii.
Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii
-art.1015 alin. 2-donatia nu poate fi afectata de o conditie pur
potestativa atragand nulitatea ei.
Este nul contractul de donatie care cuprinde o clauza potrivit careia
se impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in
viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contractul
de donatie.
-donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de un bun din cele donate
sau de o suma detrminata=>ca donatia este lovita de nulitate
-clauza dreptului de denuntare unilaterala=>atrage nulitatea
39

Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii

-termenul-cel prevazut in contractul de donatie nu produce consecinte cu
privire la dobandirea dreptului, ci numai cu privire la exercitarea lui
-conditii cauzale sau mixte-depind de intamplare, hazard sau de vointa
unui tert determinat sau nu=> nu afecteaza valabilitatea contractului
de donatie
-plata datoriilor prezente-cu data certa anterioara donatiei nu atrage
nulitatea contractului
-intoarcerea conventionala a bunurilor donate ptr situatia in care
donatarul decedeaza inaintea donatoruluieste permisa chiar daca are
descendentisau ptr caz de deces al donatarului sau al descendentilor sai
De asemenea este permisa donatia facuta cu rezerva uzufructului
sau a dreptului de abitatie in favoarea donatorului sau a unui tert,
donatia avand ca obiect nuda proprietate

Exceptii de la caracterul irevocabil al contractului de donatie

1) donatia intre soti-art.1031 C.Civ
Bunurile proprii ale sotului donator pot forma obiectul donatiei intre
soti sau partea din bunurile dobandite in coproprietate cu un tert.
Potrivit art. 1031 C.Civ sunt stabilite reguli speciale cu privire la
donatia intre soti, cea mai importanta fiind cea referitoare la faptul ca
donatia incheiata intre soti poate fi revocata numai in timpul
casatoriei acestora. Prin regula revocabilitatii donatiei intre soti se
deroga chiar de la forta obligatorie a contractului.
Revocarea poate avea loc prin vointa unilaterala a sotului
donator, indiferent de forma in care a fost realizata, numai in timpul
casatoriei, donatia devenind irevocabila numai daca casatoria
inceteaza.

40

Revocarea poate fi expresa sau tacita. Potrivit art.1032 C.Civ

in cazul in care casatoria este lovita de nulitate, nulitatea acestuia atrage
si nulitatea donatiei, dar numai ptr sotul de rea-credinta.
De asemenea C.Civ. recunoaste in art. 1030 ca fiind valabile
donatiile facute viitorilor soti sub conditia incheierii casatoriei.
Daca nu se indeplineste aceasta conditie donatia devine caduca.
Art. 1033 prevede simulatia in cazul donatiilor intre soti, aratanduse ca orice simulatie in care donatia este contract secret este lovita de
nulitate, avandu-se in vedere ca e facuta cu scopul de a eluda
revocabilitatea donatiilor intre soti.
Efectele contractului de donatie
1) obligatiile donatorului
-de predare-donatorul este obligat sa predea dupa momentul
incheierii contractului bunul donat
-de garantie-donatorul nu datoreaza garantie ptr vicii si evictiune,
avandu-se in vedere faptul ca donatia e cu titlu gratuit, dar donatarul
poate totusi introduce actiune in garantie impotriva donatorului in
urmatoarele situatii (art. 1018):
a) daca a fost promisa expres garantia
b) daca evictiunea rezulta din faptul personal al donatorului
c) in caz de dol-daca decurge dintr-o imprejurare pe care a cunoscut-o si
nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului
d) in cazul donatiei cu sarcina in limita valorii acesteia
Donatorul nu raspunde ptr viciile ascunse ale bunului donat, dar
daca a cunoscut viciile ascunse si nu l-a incunostiintat pe donatar in
momentul incheierii contractului, atunci donatorul este tinut sa repare
prejudiciul ce s-a produs ca urmare a existentei acelor vicii.
In cazul donatiei cu sarcina, in limita valorii acestuia donatorul
raspunde ptr vicii la fel ca si vanzatorul.

Cauze legale de revocare a donatiilor

1)-revocarea ptr ingratitudine
41

2)-revocarea ptr neexecutarea sarcinii

1) revocarea ptr ingratitudine-art.1023->1026 C.Civ.
Intervine in situatiile limitativ prevazute de art. 1023 C.Civ. si
anume:
a) atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca
altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat
b) fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de donatar
donatorului
c) daca donatarul in mod nejusitificat refuza sa asigure alimente
donatorului ajuns la nevoie, in limita valorii actuale a bunului donat ,
tinandu-se seama de starea in care se afla bunul la momentul cand s-a
incheiat contractul.
a) Atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau
stiind ca altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat.
-sa fi fost savarsita fapta de catre donatar, neavand relevanta daca
aceasta actioneaza in calitate de autor, instigator sau complice, relevant
fiind ca actiunea este indreptata impotriva donatorului, acesta trebuie sa fi
actionat cu intentie directa sau indirecta, donatarul sa fi omorat sau sa fi
pus in executare hotararea de a-l omori pe donator.
De asemenea suntem in prezenta primei situatii cand se procedeaza
cu intentie la viata unei persoane apropiate donatorului, legiuitorul
neprevazand ce se intelege prin persoana apropiata, astfel incat instanta
de judecata este in masura sa stabileasca daca se revoca sau nu donatia,
avandu-se in vedere situatia de fapt existenta, relatia nascuta intre
donator si acea persoana, pecum si imprejurarile existente care au condus
la savarsirea unei astfel de infractiuni.
Se poate revoca donatia si atunci cand donatarul cunoscand ca alte
persoane intentioneaza sa atenteze la viata lui nu i-a comunicat acestuia,
adica putem spune ca suntem in prezenta unei fapte savarsite prin
omisiune de donatar.
In toate cele 3 situatii este necesar sa se faca dovada existentei
intentiei, intentie manifestata in sensul de a omori sau a incerca de a
omori pe donator sau o persoana apropiata lui.

42

Astfel in cazul in care donatarul este alienat mintal, atunci nu se va

putea retine intentia comiterii faptei, motiv ptr care donatia nu va mai
putea fi revocata.

b) Fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de

donatar donatorului.
Prin injurii grave se intelege un act de jignire a sentimentelor de
onoare si reputatie a donatorului, savarsit cu intentie si suficient de grav
ptr a putea conduce la revocarea donatiei.
Instanta de judecata este cea care apreciaza ca urmare a prezentarii
situatiei de fapt, gravitatea acestora, astfel incat contractul sa poata fi
revocat.

c) Refuzul nejustificat de alimente-art. 1023 C.Civil.

Donatarul in limita valorii bunului donat este obligat sa asigure
intretinere donatorului.
Prin refuzul nejustificat de alimente se intelege situatia in care
donatorul, care ar fi avut posibilitatea de a le acorda, a refuzat fara temei.
Revocarea va opera numai daca donatorul nu avea rude sau alte
persoane obligate prin lege si aflate in situatia de a acorda intretinere.
Cuantumul valorii ca intretinere nu trebuie sa depaseasca valoarea
bunurilor donate, tinandu-se seama de starea in care se aflau acestea la
momentul donatiei
Caracterizarea actiunii in revocarea donatiei
-este strict personala-putand fi introdusa doar de donator-adica
de persoana impotriva careia au fost savarsite cu intentie faptele de
ingratitudine, nu si de creditor.
De asemenea nici succesorii nu pot introduce aceasta actiune
personala, dar in mod exceptional acestia pot fi titulari ai actiunii in
revocare ptr ingratitudine, daca donatorul a decedat inainte de
solutionarea cauzei si de pronunutarea hotararii definitive in procesul pe
care l-a intentat.
Mostenitorii pot introduce actiunea si in cazul in care donatorul a
decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi
intentata.
Aceasta actiune poate fi introdusa in termen de 1 an de la data
mortii donatorului, cand donatorul a decedat fara sa aiba cunostinta de
cauza de ingratitudine. Donatorul poate introduceactiunea in termen de
1 an de zile de la data cand a aflat de fapta de ingratitudine.
43

Termenul este de prescriptie, astfel incat el poate fi supus suspendarii,

intreruperii sau repunerii in termen.
-fiind o pedeapsa civila-actiunea nu se poate produce de plin
drept, astfel incat donatorul cunoscand faptul de ingratitudine il poate
ierta pe donatar daca a trecut 1 an de la data faptei.
-actiunea in revocarea donatiei nu poate fi intentata decat
impotriva donatarului, iar daca acesta decedeaza inainte ca actiunea sa
fi fost introdusa, ea se stinge, neputand fi pornita impotriva
mostenitorilor donatarului.
Daca decesul donatarului s-a produs dupa momentul introducerii
actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor donatarului.
-revocarea donatiei ptr ingratitudine nu poate fi adusa decat
impotriva acelori donatari care se fac vinovati de faptul de ingratitudine,
fata de ceilalti donatia ramanand valabila si producandu-si efectele.
-se consacra principiul restituirii in natura a bunului donat,
adica este vorba de o actiune in restituire sau in masura in care bunul
nu poate fi returnat in natura, donatarul va fi obligat sa plateasca valoarea
bunului la momentul solutionarii cauzei.
Astfel din momentul savarsirii faptei de ingratitudine donatarul
trebuie sa fie considerat ca fiind de rea-credinta.
Revocarea donatiei ptr neexecutarea sarcinii
Sarcina reprezinta obligatia donatarului care daca a acceptat
donatia, este tinut sa o duca la indeplinire. In caz de neexecutare
donatorul poate cere revocarea acesteia.
Sarcina prevazuta in contract trebuie sa fie:
-posibila
-licita
-morala, ea putand fi stipulata in favoarea oricareia dintre parti, sau
in favoarea unui tert.
Daca sarcina a fost stipulata in favoarea donatarului, donatia
este pur gratuita, dar in caz de neexecutare ea poate fi revocata pe
acest temei.
Daca sarcina este impusa in favoarea donatorului sau a unui
tert, atunci in masura sarcinii donatia nu mai este o liberalitate, ci
devine un contract bilateral.
Actiunea in revocare ptr neexecutarea sarcinii poate fi
intenatat de:
-donator
-mostenitorii acestuia
-creditorii donatorului
Termenul in care poate fi intentata este termenul general de
prescriptie, adica de 3 ani de zile. Daca actiunea este admisa, atunci
44

donatarul va fi obligat la restituirea bunurilor donate, care se reintorc la

donator libere de orice drepturi ce au fost constituite asupra lor.
Tipuri de donatii
1-donatii indirecte
2-donatii simulate
3-darul manual
1) Donatiile indirecte
Exista situatii in care o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar
nu prin intermediul contractului de donatie in forma autentica, ci prin
intermediul altui act juridic.
In aceasta situatie are loc o donatie indirecta, care presupune
intentia de a gratifica din partea donatorului, insa gratificare are
loc prin alt act juridic decat donatia propriu-zisa. Donatia indirecta
trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma ale actului
prin care se realizeaza.
Ca donatii indirecte avem:
a) renuntarea la un drept
b) remiterea de datorie
c) stipularea in favoarea unei terte persoane
a) Renuntarea la un drept
-in cazul in care renuntarea este facuta cu intentia de a
gratifica atunci suntem in prezenta unei liberalitati
b) Remiterea de datorie
-este un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, ce consta
in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cu consimtamantul
expres al debitorului.
c) Stipularea in favoarea unei terte persoane
-acel contract prin care o persoana numita promitent se obliga
fata de o alta persoana numita stipulant sa exercite o anumita prestatie in
folosul unei terte persoane, numita beneficiar, care nu participa la
incheierea contractului.
2) Donatiile deghizate ( simulate )
Este ascunsa sub forma unui act juridic diferit cu titlu
oneros. Ea este valabila daca donatorul avea capacitatea de a
dispune cu titlu gratuit, iar donatarul de a primi o liberalitate.
Donatia deghizata produce efectele unei donatii obisnuite, si in
consecinta daca este ascunsa sub forma unui contract cu titul oneros,
donatorul va putea cere revocarea acesteia ptr ingratitudine, dupa
ce in prealabil s-a stabilit prin intermediul simulatiei caracterul real al
contractului incheiat.

45

Cat priveste forma, aceasta trebuie sa imbrace forma ceruta de lege

ptr contractul pe care il deghizeaza.
3) Darul manual
= reprezinta acea liberalitate intre vii care consta in
traditiunea materiala a unui bun mobil corporal, de la o persoana
la alta, facuta cu intentia de a gratifica si de a accepta donatia.
Conditii :
-trebuie
sa
indeplineasca
conditiile
de
validitate
ale
contractului de donatie cu exceptia formei autentice, la care se
adauga traditiunea si bunurile care pot forma obiectul darului
manual
Traditiunea
-nu este definita de Codul Civil, este de esenta darului manual,
de unde rezulta ca suntem in prezenta unui contract real. Pot forma
obiect al darului manual bunurile cu o valoare de pana la 25.000 lei.
Plafonul valorii bunului mobil corporal va fi actualizat periodic prin
HG. Ca atare obiectul darului manual il poate forma numai bunurile
mobile corporale, deci numai acelea care sunt susceptibile de traditiune.
Bunurile viitoare nu pot forma obiectul darului manual.
Titlurile la purtator, biletele la banca pot face obiectul darului
manual intrucat creanta este incorporata in titulu si apartine purtatorului.
Aici se mentin si incapacitatile de a primi.
Sunt
interzise
clauzele
incompatibile
cu
principiul
irevocabilitatii, sub sanctiunea nulitatii absolute, dar este permisa
clauza de intoarcere a bunului donat in caz de predeces al donatorului
sau donatarului, cat si al descendentilor sai fata de donator
CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Def: Este acel contract prin care una dintre parti -numita locatorse obliga sa asigure celeilalte parti-numita locatar sau chirias-folosinta
temporara a unui bun total sau partial, in schimbul unei suma de bani
numita chirie.
Sediul materiei este reglementat de dispozitiile C.Civ art. 17771823
Varietatile contractului de locatiune:
-contractul de inchieriere a locuintei-reglementat de L
114/1996 cu modificarile ulterioare si de dispozitiile C.Civ. art. 18241835
-contractul de arendare-reglementat de dispozitiile C.Civ.
art.1836-1850
In ceea ce priveste contractul de inchiriere a locuintei acesta are un
obiect determinat si anume locuinta, iar cu privire la contractul de
arendare obiectul acestuia il formeaza terenurile cu destinatie agricola,
46

precum si animalelel, constructiile de orice fel, masinile si utilajele si alte

asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.
Caractere juridice:
-este un contract bilateral-reciprocitatea obligatiilor
-este un contract cu titlu oneros-ambele parti contractante
urmaresc obtinerea unui avantaj patrimonial
-este un contract comutativ-partile din momentul incheierii
contractului isi cunosc intinderea si existenta obligatiilor ce le incumba
-este un contract consensual-ia nastere de indata ce partile au
convenit asupra bunului si aspura pretului, se incheie prin simplul acord de
vointa la partilor, fara sa mai fie nevoie de indeplinirea vreunei formalitati
-este un contract cu executare succesiva
-este un contract translativ de folosinta temporara asupra
bunului care formeaza obiectul locatiunii
In ceea ce priveste durata, art 1785 arata ca , daca partile nu au
stipulat durata locatiunii in contract , in lipsa uzantelor, locatiunea se
considera incheiata astfel :
a) Pt 1 an in cazul locuintelor care nu sunt mobilate sau a spatiilor pt
exercitarea ectivitatii unui profesionist.
b) Pe durata corespunzatoare unitatii de timp pt care s-a calculat chiria in
cazul bunurilor mobile sau in cazul camerelor sau apartamentelor
mobilate.
c) Pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia
locatarului pt folosinta unui imobil
Conditii de validitate :
1) Capacitatea partilor :
Locatiunea este, in principiu, un act de administrare, astfel
incat partile trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pt a face
acte de administrare.
In cazul minorilor intre 14 si 18 ani acestia pot incheia singuri
contracte de locatiune care nu ii prejudiciaza.
De asemenea, poate fi incheiat contractul de locatiune de oricare
dintre soti fara consimtamantul celuilalt intrucat se prezuma ca
exista acel consimtamant. ( acord tacit ) . In privinta imobilelor,
daca termenul pt care s-a incheiat contractul depaseste 5 ani, atunci
suntem in prezenta unui act de dispozitie si, in consecinta partile
trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. ( 1784 )
Minorul care are capacitatea de exercitiu restransa are nevoie de
incuviintarea ocrotitorului legal.
47

Poate incheia contractul de locatiune nu numai proprietarul bunului

dat in locatiune ci si un uzufructuar sau chiar un locatar care poate
incheia valabil un contract de locatiune avand ca obiect bunul detinut
cu titlu de uzufruct sau de locatiune .
C.Civil extinde incapacitatile prevazute la vanzare cumparare
( 1653 1654, 1655 ) si in materia locatiunii ; astfel sunt incapabili de
a incheia contracte de locatiune :
Mandatarii pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le locateze
Parintii
Tutorele, curatorul, administratorul provizoriu pt bunurile pe care
le reprezinta
Functionarii publici
Judecatorii sindici, practicienii in insolventa , executorii precum si
alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile locatiunii
facute prin intermediul lor, sau care are ca obiect bunurile date in
folosinta.

Obiectul contractului de locatiune :

- locatiunea
- obiectul prestatiei locatarului bunul
- obiectul prestatiei locatarului chiria
Obiectul prestatiei locatorului poate fi un bun mobil sau imobil,
corporal sau incorporal , dar mereu trebuie sa fie un bun individual
determinat, neconsumptibil si care sa nu se distruga prin folosinta.
1779 C.Civ arata ca toate bunurile mobile si imobile pot face
obiectul locatiunii daca nu rezulta contrariul din lege sau din natura
bunului.
Un bun viitor poate face obiectul locatiunii, exceptie facand
bunurile dintr-o mostenire nedeschisa.
____________bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale pot face obiectul locatiunii numai in conditiile legii
speciale , precum si in conditiile legii fundamentale. ( Constitutia)
Categorii de bunuri care nu pot forma obiectul locatiunii :
Nu pot forma obiectul locatiunii: nuda proprietate-intrucat titularul
acesteia nu poate asigura folosinta bunului care formeaza obiectul
dreptului. De asemenea bunurile coproprietate fortata nu pot forma
obiectul prestatiei locatorului decat impreuna cu bunul principal.
( art.647 alin 2 C.Civ ).
O persoana nu poate fi obiect al prestatiei locatorului si de
asemenea bunurile ptr care legea prevede un regim special pot fi locatate
sau inchiriate decat in conditiile legii special.
48

In ceea ce priveste obiectul prestatiei locatarului-reprezinta

pretul folosintei si anume chiria.
Chiria reprezinta pretul pe care locatarul trebuie sa-l
plateasca in schimbul folosintei locuintei totale sau partiale a
bunului dat spre locatiune sau inchiriere.
De regula chiria se stabileste in bani si se fixeaza in raport cu
perioada sau durata ptr care contractul de locatiune a luat fiinta si
urmeaza sa fie executat. Ea poate fi stabilita fie global, fie pe unitati de
timp urmand sa fie platita potrivit conventiei partilor sau legilor.
Chiria trebuie sa fie determinata sau determinabila, adica
partile trebuie sa stabileasca cuantumul acesteia la momentul incheierii
contractului si e determinabila atunci cand este stabilita cu ajutorul
anumitor elemente sau cand partile numesc un tert care urmeaza sa
stabilesca cuantumul acesteia.
Chiria trebuie sa fie sincera si serioasa, sa exprime pretul real
si efectiv primit de locator, intrucat daca ea consta in sume derizorii,
atunci nu mai suntem in prezenta contractului de locatiune, ci suntem in
prezenta unui contract de comodat.
In ceea ce priveste consimtamantul si cauza, trebui indeplinite
aceleasi conditii ca la celelalte contracte, nu exista nicio alta
particularitate
EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE
Se refera atat la obligatiile locatorului, cat si la obligatiile locatarului.
1) OBLIGATIILE LOCATORULUI -art.1786 C.Civ
- sa predea locatarului bunul inchiriat ( locatat)
- sa mentina bunul in starea corespunzatoare de folosinta pe toata durata
locatiunii
- sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe toate durata
contractului, adica sa-l garanteze impotriva viciilor ascunse, precum si a
oricaror tulburari aduse folosintei bunului.
Obligatia de predare
Locatorul este tinut de predarea lucrului dat in locatiune potrivit
termenului stabilit de parti si cu cheltuiala locatarului. Daca acesta refuza
predarea bunului, locatarul va putea cere desfiintarea contractului,
adica rezilierea, cu daune-interese sau poate invoca exceptia de
neexecutare sau poate cere executarea silita.
Predarea bunului pp si predarea tuturor accesoriilor care tin de
acest bun si care trebuie sa se faca intr-o stare corespunzatoare destinatiei
in vederea careia a fost inchiriat.
Predarea se va face la locul prevazut in contract de catre
parti, iar daca nu exista o astfel de clauza, atunci se va face la locul
unde se afla bunul in momentul incheierii contractului. Daca
49

locatorul executa obligatia de predare cu intarziere, atunci locatarul are

posibilitatea de a solicita diminuarea corespunzatoare a chiriei,
proportional cu lipsa de folosinta.
Locatorul este obligat prin natura bunului si a contractului de a
preda locatarului bunul inchiriat, ptr ca acesta sa-l poata folosi netulburat
pe toata durata locatiunii.

Obligatia de efectuare a reparatiilor

Potrivit art. 1788 C.Civ locatorul este tinut nu numai la predarea
bunului in stare buna, ci si la intrebuintarea lui pe toata durata locatiunii,
motiv ptr care trebuie sa efectueze toate reparatiile necesare pe toata
durata locatiunii, daca bunul necesita aceste reparatii.
Cu privire la reparatiile de intretinere trebuie facute de catre locatar,
el raspunzand de deteriorarea bunului care provine de lipsa de intretinere
a acestuia. Daca obligatia nu este indeplinita, astfel incat bunul devine
impropriu folosintei, locatarul poate solicita rezilierea contractului.
Daca dupa incheierea contractului se impune efectuarea
reparatiilor necesare, acestea cad in sarcina locatorului, iar acesta
desi i s-a adus la cunostinta nu procedeaza la efectuarea lor de indata,
atunci reparatiile pot fi facute de catre locatar pe cheltuiala sa, locatorul
fiind obligat sa-i restituie acestuia din urma sumele cheltuite, precum si
dobannzile aferente acestora, calculate fie de la data instiintarii
locatorului, fie de la data efectuarii reparatiilor.
Obligatia de garantie
Potrivit art. 1789 C.Civ. locatorul are si obligatia de garantie, el
trebuind sa-l garanteze pe locatar atat impotriva tulburarilor aduse
folosintei bunului, cat si impotriva viciilor ascunse ale lucrului.
Locatorul raspunde sub un triplu aspect si anume:
-de tulburarile provenite din fapta sa
-de tulburarile provenite de la terti
-de viciile lucrului
Astfel, locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal
care ar putea afecta folosinta lucrului, indifferent daca suntem in prezenta
unei tulburari de drept sau de fapt.
Locatarul nu va putea pe toata durata locatiunii sa schimbe
destinatia acesteia, intrucat locatorul trebuie sa asigure intretinerea
bunului potrivit destinatiei prevazute.
Locatorul nu raspunde de stingerea folosintei care rezulta din
efectuarea unor reparatii, dar conditia este ca acestea sa aiba caracter
necesar. Reparatiile trebuie sa nu dureze mai mult de 10 zile.

50

In cursul executarii contractului, daca locatorul procedeaza la

efectuarea reparatiilor necesare si urgente, atunci acestea se vor
face:
-fara nicio diminuare a chiriei, daca ele nu dureaza mai mult de 10
zile
-cu diminuarea chiriei-daca dureaza mai mult de 10 zile, pretul
fiind scazut sau diminuat proportional cu timpul si cu partea de bun de
care a fost lipsit locatorul
-cu dreptul de a cere rezilierea contractului, daca prin efetuarea
acestor reparatii, locatarul a fost lipsit in totalitate de folosinta bunului
Codul civil reglementeaza obligatia locatorului de a-i permite
locatorului examinarea bunului care face obiectul locatiunii ( art.
1804).
De asemenea locatorul raspunde si ptr tulburarile rezultate din
partea unui tert, prin invocarea unu drept real asupra lucrului dat in
locatiune. In acesta situatie locatarul trebuie sa-l incunostiinteze pe
locator intrucat numai el este in drept de a se apara impotriva unuei
asemenea tulburari.
In conditiile art. 1759, alin 2 -daca locatarul nu-l incunostiinteaza
pe locator de tulburarile provenite din partea tertului, acesta il va
despagubi pe locator ptr toate prejudiciile provocate si rezultate ca urmare
a lipsei de comunicare.
Locatarul nu va fi obligat la despagubiri daca reuseste sa
probeze ca locatorul nu ar fi avut castig de cauza sau desi cunostea
despre tulburarea adusa nu a actionat in niciun fel.
Locatorul raspunde si de viciile acunse ale bunului dat in
locatiune, dar numai ptr acelea care apar ulterior momentului incheierii
contractului, ptr ca locatorul este obligat sa asigure folosinta utila pe toata
durata locatiunii.
Locatorul raspunde ptr vicii ascunse chiar daca nu a avut
cunostinta de acestea si ptr cele ulterioare. Daca bunul dat in
locatiune are vicii ascunse, locatarul poate solicita o diminuare
proportionala a chiriei sau poate solicita rezilierea contractului cu
daune-interese ptr pagubele aduse ca urmare a stricaciunilor provocate
( art. 1791 C.Civ.)
2) OBLIGATIILE LOCATARULUI
-sa
-sa
-sa
-sa
-sa

Potrivit art. 1796 C.Civ. locatarul are urmatoarele obligatii:

ia in primire bunul dat inlocatiune
plateasca chiria
folosesca bunul cu prudenta si diligent
restituie bunul la incetarea contractului
raspunda ptr incendiu
51

Obligatia de prudenta si diligenta

Potrivit art. 1799 C.Civ locatarul trebuie sa foloseasca bunul cu
prudenta si diligenta potrivit destinatiei stabilite in contract, intrucat
acesta tine de esenta contractului.
Destinatia, in lipsa unei stipulatii exprese, se determina dupa natura
bunului, destinatia sa anterioara sau potrivit careia locatarul il foloseste.
Daca locatarul nu-si indeplineste obligatia de a se ingriji de bun ca un bun
proprietar, atunci locatorul poate solicita rezilierea contractului cu
daune-interese si repunere in situatia anterioara.
Prin expresia bun proprietar se intelege ca locatarul este
tinut sa intretina bunul pe toata durata locatiunii, adica acestuia ii
revine sarcina de a efectua toate reparatiile locative. Locatarul este
tinut sa raspunda si de pierderile sau stricaciunile provocate
bunului de catre membrii familiei sale sau de catre sublocatar, precum si
ptr fapta altor personae carora le-a permis sa folosesca bunul.
Reparatiile privitoare la partile commune ale bunului cad in
sarcina proprietarului daca nu se face dovada ca acestea au fost
pricinuite din culpa locatarilor.
Obligatia de plata a chiriei
Locatarul trebuie sa plateasca pretul folosintei la termenele
prevazute in contract, iar in lipsa acestora potrivit uzantelor. Daca nu
exista uzante si daca prin contract nu s-a prevazut nimic cu privire la plata
chiriei, atunci acesta se va plati astfel:
-in avans ptr toata durata contractului, in cazul in care
locatiunea care nu depaseste 1 luna
-in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este
mai mare de 1 luna, dar mai mica de 1 an
-in prima zi lucratoare a fiecarui semestru, daca durata
locatiunii este de cel putin 1 an
Daca exista mai multi locatari, obligatia de plata a chiriei este
divizibila. Daca locatarul a decedat, succesorii lui sunt obligati sa
plateasca pe durata cat a beneficiat de bun pana la deces, iar daca
locatorul a decedat, succesorii lui sunt indreptatiti sa solicite plata
chiriei, iar in caz contrar solicita rezilierea contractului.
In caz de neexecutare a platii chiriei de catre locatar, locatorul
poate cere fie executarea silita, fie rezilierea. Exista posibilitatea ca
partile sa stipuleze prin contract un pact comisoriu in temeiul caruia in
caz de neplata a chiriei la termenele prevazaute in contract, contractual sa
fie reziliat de drept, fara cerere de chemare in judecata si fara
notificare.
Art. 1798 C.civ consacra caracterul executoriu al contractului
de locatiune incheiat in forma autentica sau sub semnatura private, si
52

inregistrat la Administratia Financiara, acesta constituind titlul

executoriu ptr plata chiriei, potrivit termenelor si modalitatilor prevazute in
contract.
Daca intre parti nu exista contract de locatiune, proprietarul
imobilului ocupat de un tert nu poate solicita chiria, dar poate solicita
echivalentul ptr lipsa folosintei in temeiul executarii ( imbogatirii ) fara
justa cauza.
Daca pe parcursul executarii contractului pretul chiriei suporta
cresteri sau scaderi fata de cel prevazut in contract, atunci conform
teoriei impreviziunii, reglementata de art. 1271 C.Civ, partile sunt
tinute sa-si execute obligatiile, chiar daca executarea lor devine sau a
devenit imposibila, in sensul ca este mult mai oneroasa, dar cu toatre
acestea partile au obligatia sa negocieze in vederea adaptarii sau incetarii
contractului, iar daca executarea devine excesiv de oneroasa ptr una
dintre ele, ca urmare a unor schimbari exceptionale a imprejurarilor:
-care au survenit dupa incheierea contractului
-care nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre
debitor intr-un mod rezonabil in momentul incheierii contractului
-debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici
nu putea fi considerat ca si-ar fi asumat acest risc in mod rezonabil
-debitorul a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna
credinta negocierea adaptarii echitabile a contractului.
In cazul in care partile nu reusesc sa convina asupra negocierilor sau
incetarii contractului in termen rezonabil, atunci instant de judecata poate
dispune:
-adaptarea contractului ptr a imparti in mod echitabil pierderile si
beneficiile rezultate, ca urmare a aschimbarii imprejurarilor care au aparut
intre parti
-incetarea contractului la momentul si in conditiile stabilite de catre
aceasta ( instant de judecata)

Conditii de forma ale contractului de donatie

Contractul de donatie se poate incheia:
- intre persoane prezente
- intre absenti
Incheierea contractului de donatie intre persoane prezente
53

Contractul se incheie printr-un singur act, ambele parti fiind prezente

simultan la incheierea contractului, contractul fiind valabil incheiat si
producand efecte juridice din momentul exprimarii consimtamantului
ambelor parti in forma autentica.
Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatatea
absoluta.
Consimtamantul partilor trebuie sa fie luat de notar in momentul
autentificarii actului, nefiind suficient consimatamantul luat anetrior
autentificarii, si asta intrucat valabilitatea autentificarii unui act este
conditionata de existenta consimtamantului partilor chiar la momentul
autentificarii.
Contractul de donatie poate fi incheiat atat personal, cat si prin
mandatar. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absoluta a
contractului, astfel incat mandatul dat este unul special si trebuie dat in
forma autentica intrucat cele 2 acte alcatuiesc un tot indivizibil.
Avand in vedere ca cerinta formei autentice este ceruta prin
dispozitii imperative, dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta prin
martori si nici printr-un inceput de dovada scrisa.
Cu privire la succesorii donatorului-sanctiunea este nulitatea relativa
ptr ca acestia pot confirma ca fiind valabila donatia autorului lor. Notarul
acre autentifica contractul de donatie are obligatia de a inscrie acest
contract in Registrul Notarial care se tine la nivel national.
Incheierea contractului de donatie intre absenti
Cand donatia se incheie prin acte separate, adica oferta de donatie
si acceptarea ei, aceste acte trebuie sa imbrace forma autentica.
Momentul incheieirii contractului este acela in care oferta de donatie
este acceptata de catre donatar si numai efectele contractului se produc
de la comunicarea acceptarii donatiei catre donator.
In conditiile art. 1013 C.Civ oferat de donatie poate fi revocata pana
la comunicarea acceptarii de ctare donatar, iar acceptarea ofertei poate fi
comunicata donatorului si de mostenitorii donatarului.
Astfel, potrivit art. 1013 C.Civ trebuie ca acceptarea ofertei sa se
faca in timpul vietii donatorului. Daca donatorul decedeaza inainte de
acceptare, oferta devine caduca. De asemenea oferta o sa fie caduca si
cand acesta devine incapabil.

54

Actul ( statul ) estimativ

Potrivit art. 1011 C.Civ daca obiectul donatiei il formeaza bunuri
mobile corporale sau incorporale este necesar sub sanctiunea nulitatii
absolute intocmirea unui stat estimativ, in care sa fie trecute toate
bunurile donate si care sa fie semnat atat de donator, cat si de donatar.
Statul estimativ trebuie sa cuprinda o descriere a fiecarui bun mobil,
precum si evaluarea lui. In cazul in care bunurile mobilealcatuiesc o
universalitate, estimarea descrieirii are loc pe fiecare bun in parte, iar
evaluarea poate fi facuta in mod global.
Statul estimativ poate fi parte componenta a contractului de donatie
sau poate fi facut printr-un act separat, fie intocmit in forma solemna, fie
prin inscris sub semnatura privata de catre ambele parti.
Principiul irevocabilitatii donatiilor
Irevocabilitatea donatiilor nu e cea generala prevazuta de art. 1270
C.Civ ptr toate contractele. Aceasta este o irevocabilitate de gradul 1 care
rezulta din principiul potrivit caruia un contract incheiat in mod valabil are
ptr toate partile contractante putere de lege.
In conformitate cu dispozitiile art. 1015 C.Civ irevocabilitatea
donatiilor tine de esenta contractului de donatie, constituindu-se intr-o
conditie de validitate si influentand nu numai efectele contractului, ci si
existenta lui, motiv ptr care irevocabilitatea este de gradul 2.
Orice clauza sau conditie de a carei indeplinire depinde in mod
exclusiv vointa donatorului, care ar putea in mod direct sau indirect sa
micsoreze sau sa desfiinteze liberalitatea, este incompatibila cu principiul
irevocabilitatii, atragand dupa sine nulitatea absoluta.
Nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract, nu numai clauza
incompatibila irevocabilitatii.
Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii
-art.1015 alin. 2-donatia nu poate fi afectata de o conditie pur potestativa
atragand nulitatea ei.
Este nul contractul de donatie care cuprinde o clauza potrivit careia
se impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in
viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este detrminata in contractul
de donatie.

55

-donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de un bun din cele donate

sau de o suma detrminata=>ca donatia este lovita de nulitate
-clauza dreptului de denuntare unilaterala=>atrage nulitatea
Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii
-termenul-cel prevazut in contractul de donatie nu produce consecinte cu
privire la dobandirea dreptului, ci numai cu privire la exercitarea lui
-conditii cauzale sau mixte-depind de intamplare, hazard sau de vointa
unui tert determinat sau nu=> nu afecteaza valabilitatea contractului de
donatie
-plata datoriilor prezente-cu data certa anterioara donatiei nu atrage
nulitatea contractului
-intoarcerea conventionala a bunurilor donate ptr situatia in care donatarul
decedeaza
inaintea
donatoruluieste
permisa
chiar
daca
are
descendentisau ptr caz de deces al donatarului sau al descendentilor sai
De asemenea este permisa donatia facuta cu rezerva uzufructului
sau a dreptului de abitatie in favoarea donatorului sau a unui tert, donatia
avand ca obiect nuda proprietate
Exceptii de la caracterul irevocabil al contractului de donatie
1) donatia intre soti-art.1031 C.Civ
Bunurile proprii ale sotului donator pot forma obiectul donatiei intre
soti sau partea din bunurile dobandite in coproprietate cu un tert.
Potrivit art. 1031 C.Civ sunt stabilite reguli speciale cu privire la
donatia intre soti, cea mai importanta fiind cea referitoare la faptul ca
donatia incheiata intre soti poate fi revocata numai in timpul casatoriei
acestora. Prin regula revocabilitatii donatiei intre soti se deroga chiar de la
forta obligatorie a contractului.
Revocarea poate avea loc prin vointa unilaterala a sotului donator,
indiferent de forma in care a fost realizata, numai in timpul casatoriei,
donatia devinind irevocabila numai daca casatoria inceteaza.
Revocarea poate fi expresa sau tacita. Potrivit art.1032 C.Civ in cazul
in care casatoria este lovita de nulitate, nulitatea acestuia atrage si
nulitatea donatiei, dar numai ptr sotul de rea-credinta.

56

De asemenea C.Civ. recunoaste in art. 1030 ca fiind valabile

donatiile facute viitorilor soti sub conditia incheierii casatoriei. Daca nu se
indeplineste aceasta conditie donatia devine caduca.
Art. 1033 prevede simulatia in cazul donatiilor intre soti, aratandu-se
ca orice simulatie in care donatia este contract secret este lovita de
nulitate, avandu-se in vedere ca e facuta cu scopul de a eluda
revocabilitatea donatiilor intre soti.
Efectele contractului de donatie
1) obligatiile donatorului
-de predare-donatorul este obligat sa predea dupa momentul
incheierii contractului bunul donat
-de garantie-donatorul nu datoreaza garantie ptr vicii si evictiune,
avandu-se in vedere faptul ca donatia e cu titlu gratuit, dar donatarul
poate totusi introduce actiune in garantie impotriva donatorului in
urmatoarele situatii (art. 1018):
a) daca a fost promisa expres garantia
b) daca evictiunea rezulta din faptul personal al donatorului
c) in caz de dol-daca decurge dintr-o imprejurare pe care a cunoscut-o si
nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului
d) in cazul donatiei cu sarcina in limita valorii acesteia
donatorul nu raspunde ptr viciile ascunse ale bunului donat, dar
daca a cunoscut viciile ascunse si nu l-a incunostiintat pe donatar in
momentul incheieri contractului, atunci donatorul este tinut sa repare
prejudiciul ce s-a produs ca urmare a existentei acelor vicii.
In cazul donatiei cu sarcina, in limita valorii acestuia donatorul
raspunde ptr vicii la fel ca si vanzatorul.
Cauze legale de revocare a donatiilor
1)-revocarea ptr ingratitudine
2)-revocarea ptr neexecutarea sarcinii
1) revocarea ptr ingratitudine-art.1023->1026 C.Civ.

57

Intervine in situatiile limitativ prevazute de art. 1023 C.Civ. si

anume:
a) atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca
altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat
b) fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de donatar
donatorului
c) daca donatarul in mod nejusitificat refuza sa asigure alimente
donatorului ajuns la nevoie, in limita valorii actuale a bunului donat ,
tinandu-se seama de starea in care se afla bunul la momentul cand s-a
incheiat contractul.
a) Atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau
stiind ca altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat.
-sa fi fost savarsita fapta de catre donatar, neavand relevanta daca
aceasta actioneaza in calitate de autor, instigator sau complice, relevant
fiind ca actiunea este indreptata impotriva donatorului, acesta trebuie sa fi
actionat cu intentie directa sau indirecta, donatarul sa fi omorat sau sa fi
pus in executare hotararea de a-l omori pe donator.
De asemenea suntem in prezenta primei situatii cand se procedeaza
cu intentie la viata unei persoane apropiate donatorului, legiuitorul
neprevazand ce se intelege prin persoana apropiata, astefl incat instanta
de judecata este in masura sa stabileasca daca se revoca sau nu donatia,
avandu-se in vedere situatia de fapt existenta, relatia nascuta intre
donator si acea persoana, pecum si imprejurarile existente care au condus
la savarsirea unei astfel de infractiuni.
Se poate revoca donatia si atunci cand donatarul cunoscand ca alte
persoane intentioneaza sa atenteze la viata lui nu ia- comunicat acestuia,
adica putem spune ca suntem in prezenta unei fapte savarsite prin
omisiune de donatar.
In toate cele 3 situatii este necesar sa se faca davoada existentei
intentiei, intentie manifestata in sensul se a omori sau a incerca de a
omori pe donator sau o persoana apropiata lui.
Astfel in cazul in care donatarul este alienat mintal, atunci nu se va
putea retine intentia comiterii faptei, motiv ptr care donatia nu va mai
putea fi revocata.
b) Fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de
donatar donatorului.
58

Prin injurii grave se intelege un act de jignire a sentimentelor de

onoare si reputatie a donatorului, savarsit cu intentie si suficient de grav
ptr a putea conduce la revocarea donatiei.
Instanta de judecata este cea care apreciaza ca urmare a prezentarii
situatiei de fapt, gravitatea acestora, astfel incat contractul sa poata fi
revocat.
c) Refuzul nejustificat de alimente
Donatarul in limita valorii bunului donat este obligat sa asigure
intretinere donatorului.

Refuzul nejustificat de alimente

-art. 1023 C.Civil.
Prin refuzul nejustificat de alimente se intelege situatia in care
donatorul, care ar fi avut posibilitatea de a le acorda, a refuzat fara temei.
Revocarea va opera numai daca donatorul nu avea rude sau alte
persoane obligate prin lege si aflate in situatia de a acorda intretinere.
Cuantumul valorii ca intretinere nu trebuie sa depaseasca valoarea
bunurilor donate, tinandu-se seama de starea in care se aflau acestea la
momentul donatiei
Caracterizarea actiunii in revocarea donatiei
-este strict persoanala-putand fi introdusa doar de donator-adica
de persoana impotriva careia au fost savarsite cu intentie faptele de
ingratitudine, nu si de creditor.
De asemenea nici succesorii nu pot introduce aceasta actiune
personala, dar in mod exceptional acestia pot fi titulari ai actiunii in
revocare ptr ingratitudine, daca donatorul a decedat inainte de solutionarea
cauzei si de pronunutarea hotararii definitive in procesul pe care l-a intentat.
Mostenitorii pot introduce actiunea si in cazul in care donatorul a
decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata.
Aceasta actiune poate fi introdusa in termen de 1 an de la data
mortii donatorului, cand donatorul a decedat fara sa aiba cunostinta de
cauza de ingratitudine. Donatorul poate introduceactiunea in termen de 1
an de zile de la data cand a aflat de fapta de ingratitudine.
Termenul este de prescriptie, astfel incat el poate fi supus suspendarii,
intreruperii sau repunerii in termen.
-fiind o pedeapsa civila-actiunea nu se poate produce de plin
drept, astfel incat donatorul cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta
pe donatar daca a trecut 1 an de la data faptei.
-actiunea in revocarea donatiei nu poate fi intentata decat
impotriva donatarului, iar daca acesta decedeaza inainte ca actiunea sa fi
59

fost introdusa, ea se stinge, neputand fi pornita impotriva mostenitorilor

donatarului.
Daca decesul donatarului s-a produs dupa momntul introducerii
actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor donatarului.
-revocarea donatiei ptr ingratitudinenu poate fi adusa decat
impotriva acelori donatari care se fac vinovati de faptul de ingratitudine, fata
de ceilalti donatia ramanand valabila si producandu-si efectele.
-se consacra principiul restituirii in natura a bunului donat,
adica este vorba de o actiune in restituire sau in masura in care bunul nu
poate fi returnat in natura, donatarul va fi obligat sa plateasca valoarea
bunului la momentul solutionarii cauzei.
Astfel din momentul savarsirii faptei de ingratitudine donatarul
trebuie sa fie considerat ca fiind de rea-credinta.
Revocarea donatiei ptr neexecutarea sarcinii
Sarcina reprezinta obligatia donatarului care daca a acceptat
donatia, este tinut sa o duca la indeplinire. In caz de neexecutare donatorul
poate cere revocarea acesteia.
Sarcina prevazuta in contract trebuie sa fie:
-posibila
-licita
-morala, ea putand fi stipulata in favoarea oricareia dintre parti, sau in
favoarea unui tert.
Daca sarcina a fost stipulata in favoarea donatarului, donatia este
pur gratuita, dar in caz de neexecutare ea poate fi revocata pe acest temei.
Daca sarcina este impusa in favoarea donatorului sau a unui tert,
atunci in masura sarcinii donatia nu mai este o liberalitate, ci devine un
contract bilateral.

Actiunea in revocare ptr neexecutarea sarcinii poate fi

intenatat de:
-donator
-mostenitorii acestuia
-creditorii donatorului
Termenul in care poate fi intentata este termenul general de
prescriptie, adica de 3 ani de zile. Daca actiunea este admisa, atunci
donatarul va fi obligat la restituirea bunurilor donate, care se reintorc la
donator libere de orice drepturi ce au fost constituite asupra lor.
Tipuri de donatii
1-donatii indirecte
2-donatii simulate
3-darul manual
1) Donatiile indirecte
60

Exista situatii in care o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar

nu prin intermediul contractului de donatie in forma autentica, ci prin
intermediul altui act juridic.
In aceasta situatie are loc o donatie indirecta, care presupune
intentia de a gratifica din partea donatorului, insa gratificare are loc prin alt
act juridic decat donatia propriu-zisa. Donatia indirecta trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de fond si forma ale actului prin care se
realizeaza.
Ca donatii indirecte avem:
a) renuntarea la un drept
b) remiterea de datorie
c) stipularea in favoarea unei terte persoane

a) Renuntarea la un drept
-in cazul in care renuntarea este facuta cu intentia de a
gratifica atunci suntem in prezenta unei liberalitati
b) Remiterea de datorie
-este un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, ce consta
in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cu consimtamantul
expres al debitorului.
c) Stipularea in favoarea unei terte persoane
-acel contract prin care o persoana numita promitent se obliga
fata de o alta persoana numita stipulant sa exercite o anumita prestatie in
folosul unei terte persoane, numita beneficiar, care nu participa la incheierea
contractului.
2) Donatiile deghizate ( simulate )
Este ascunsa sub forma unui act juridic diferit cu titlu oneros.
Ea este valabila daca donatorul avea capacitatea de a dispune cu titlu
gratuit, iar donatarul de a primi o liberalitate.
Donatia deghizata produce efectele unei donatii obisnuite, si in
consecinta daca este ascunsa sub forma unui contract cu titul oneros,
donatorul va putea cere revocarea acesteia ptr ingratitudine, dupa ce in
prealabil s-a stabilit prin intermediul simulatiei caracterul real al contractului
incheiat.
Cat priveste forma, acesta terbuie sa imbrace forma ceruta de lege
ptr contractul pe care il deghizeaza.
3) Darul manual
= reprezinta acea liberalitate intre vii care consta in
traditiunea materiala a unui bun mobil corporal, de la o persoana la
alta, facuta cu intentia de a gratifica si de a accepta donatia.

61

Conditii :
-terbuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale contractului de
donatie cu exceptia formei autentice, la care se adauga traditiunea si
bunurile care pot forma obiectul darului manual
Traditiunea
-nu este definita de Codul Civil, este de esenta darului manual,
de unde rezulta ca suntem in prezenta unui contract real. Pot forma obiect al
darului manual bunurile cu o valoare de pana la 25.000 lei.
Plafonul valorii bunului mobil corporal va fi actualizat periodic prin
HG. Ca atare obiectul darului manual il poate forma numai bunurile mobile
corporale, deci numai acelea care sunt susceptibile de traditiune.
Bunurile viitoare nu pot forma obiectul darului manual. Titlurile la
purtator, biletele la banca pot face obiectul darului manual intrucat creanta
este incorporata in titulu si apartine purtatorului. Aici se mentin si
incapacitatile de a primi.
Sunt interzise clauzele incompatibile cu rpincipiul irevocabilitatii, sub
sanctiunea nulitatii absolute, dar este permisa clauza de intoarcere a bunului
donat in caz de predeces al donatorului sau donatarului, cat si al
descendentilor sai fata de donator

CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Def: Este acel contract prin care una dintre parti -numita locatorse obliga sa asigure celeilalte parti-numita locatar sau chirias-folosinta
temporara a unui bun total sau partial, in schimbul unei suma de bani
numita chirie.
Sediul materiei este reglementat de dispozitiile C.Civ art. 17771823
Varietatile contractului de locatiune:
-contractul de inchieriere a locuintei-reglementat de L
114/1996 cu modificarile ulterioare si de dispozitiile C.Civ. art. 1824-1835
-contractul de arendare-reglementat de dispozitiile C.Civ.
art.1836-1850
In ceea ce priveste contractul de inchiriere a locuintei acesta are un
obiect determinat si anume locuinta, iar cu privire la contractul de arendare
obiectul acestuia il formeaza terenurile cu destinatie agricola, precum si
62

animalelel, constructiile de orice fel, masinile si utilajele si alte asemenea

bunuri destinate exploatarii agricole.
Caractere juridice:
-este un contract bilateral-reciprocitatea obligatiilor
-este un contract cu titlu oneros-ambele parti contractante
urmaresc obtinerea unui avantaj patrimonial
-este un contract comutativ-partile din momentul incheierii
contractului isi cunosc intinderea si existenta obligatiilor ce le incumba
-este un contract consensual-ia nastere de indata ce partile au
convenit asupra bunului si aspura pretului, se incheie prin simplul acord de
vointa la partilor, fara sa mai fie nevoie de indeplinirea vreunei formalitati
-este un contract cu executare succesiva
-este un contract translativ de folosinta temporara asupra
bunului care formeaza obiectul locatiunii
In ceea ce priveste durata, art 1785 arata ca , daca partile nu au
stipulat durata locatiunii in contract , in lipsa uzantelor, locatiunea se
considera incheiata astfel :
d)
Pt 1 an in cazul locuintelor care nu sunt mobilate sau a spatiilor pt
exercitarea ectivitatii unui profesionist.
e)

Pe durata corespunzatoare unitatii de timp pt care s-a calculat chiria in

cazul bunurilor mobile sau in cazul camerelor sau apartamentelor mobilate.

f)

Pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia

locatarului pt folosinta unui imobil
Conditii de validitate :

1.

Capacitatea partilor :
Locatiunea este, in principiu, un act de administrare, astfel incat partile
trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pt a face acte de administrare.
In cazul minorilor intre 14 si 18 ani acestia pot incheia singuri contracte
de locatiune care nu ii prejudiciaza.
De asemenea, poate fi incheiat contractul de locatiune de oricare dintre
soti fara consimtamantul celuilalt intrucat se prezuma ca exista acel
consimtamant. ( acord tacit ) . In privinta imobilelor, daca terenul pt care s-a
incheiat contractul depaseste 5 ani, atunci suntem in prezenta unui act de
dispozitie si, in consecinta partile trebuie sa aiba capacitatea de a face acte
de dispozitie. ( 1784 )
Minorul care are capacitatea de exercitiu restransa are nevoie de
incuviintarea ocrotitorului legal.
Poate incheia contractul de locatiune nu numai proprietarul bunului dat
in locatiune ci si un uzufructuar sau chiar un locatar care poate incheia
63

valabil un contract de locatiune avand ca obiect bunul detinut cu titlu de

uzufruct sau de locatiune .
C.Civil extinde incapacitatile prevazute la vanzare cumparare ( 1653
1654, 1655 ) si in materia locatiunii ; astfel sunt incapabili de a incheia
contracte de locatiune :
Mandatarii pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le locateze
Parintii
Tutorele, curatorul, administratorul provizoriu pt bunurile pe care le
reprezinta
Functionarii publici
Judecatorii sindici, practicienii in insolventa , executorii precum si alte
asemenea persoane care ar putea influenta ???????????? conditiile locatiunii
facute prin intermediul lor, sau care are ca obiect bunurile date in folosinta.
Obiectul contractului de locatiune :
- locatiunea
- obiectul prestatiei locatarului bunul
- obiectul prestatiei locatarului chiria
Obiectul prestatiei locatorului poate fi un bun mobil sau imobil,
corporal sau incorporal , dar mereu trebuie sa fie un bun individual
determinat, neconsumptibil si care sa nu se distruga prin folosinta.
1779 C.Civ arata ca toate bunurile mobile si imobile pot face obiectul
locatiunii daca nu rezulta contrariul din lege sau din natura bunului.
Un bun viitor poate face obiectul locatiunii, exceptie facand bunurile
dintr-o mostenire nedeschisa.
????? bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale pot face obiectul locatiunii numai in conditiile legii
speciale , precum si in conditiile legii fundamentale. ( Constitutia)

Categorii de bunuri care nu pot forma obiectul locatiunii :

Nu pot forma obiectul locatiunii: nuda proprietate-intrucat titularul

acesteia nu poate asigura folosinta bunului care formeaza obiectul
dreptului. De asemenea bunurile coproprietate fortata nu pot forma
obiectul prestatiei locatorului decat impreuna cu bunul principal. ( art.647
alin 2 C.Civ ).
O persona nu poate fi obiect al prestatiei locatorului si de asemenea
bunurile ptr care legea prevede un regim special pot fi locatate sau
inchiriate decat in conditiile legii special.
64

In ceea ce priveste obiectul prestatiei locatarului-reprezinta pretul

folosintei si anume chiria. Chiria reprezinta pretul pe care locatarul trebuie
sa-l plateasca in schimbul folosintei locuintei totale sau partiale a bunului
dat spre locatiune sau inchiriere.
De regula chiria se stabileste in bani si se fixeaza in raport cu
perioada sau durata ptr care contractul de locatiune a luat fiinta si
urmeaza sa fie executat. Ea poate fi stabilita fie global, fie pe unitati de
timp urmand sa fie platita potrivit conventiei partilor sau legilor.
Chiria trebuie sa fie determinate sau determinabila, adica partile
trebuie sa satbileasca cuantumul acesteia la momentul incheierii
contractului si e determinabila atunci cand este stabilita cu ajutorul
anumitor elemente sau cand partile numesc un tert care urmeaza sa
stabilesca cuantumul acesteia.
Chiria terbuie sa fie sincera si serioasa, sa exprime pretul real si
efectiv primit de locator, intrucat daca ea consta in sume derizorii, atunci
nu mai suntem in prezenta contractului de locatiune, ci suntem in
prezenta unui contract de comodat.
In ceea ce priveste consimtamantul si cauza, trebui indeplinite
aceleasi conditii ca la celelalte contracte, nu exista nicio alta
particularitate
EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE
OBLIGATIILE LOCATORULUI
-art.1786 C.Civ. locatorul are obligatia
sa prdea locatarului bunul
inchiriat ( locatat)
-este obligat sa mentina bunul in starea corespunzatoare de folosinta pe
toata durata locatiunii
-este obligat sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe
toate durata contractului, adica sa-l garanteze impotriva viciilor ascunse,
precum si a oricaror tulburari aduse folosintei bunului.
Obligatia de predare
Locatorul este tinut de predarea lucrului dat in locatiune potrivit
termenului stabilit de parti si cu cheltuiala locatarului. Daca acesta refuza
preadrea bunului, locatarul va putea cere desfiintarea contractului, adica
rezilierea, cu daune-interese sau poate invoca exceptia de neexecutare
sau poate cere executarea silita.
Predarea bunului pp si predarea tuturir accesoriilor care tin de acest
bun si care trebuie sa se faca intr-o stare corespunzatoare destinatiei in
vederea careia a fost inchiriat.
Predarea se va face la locul prevazut in contract de catre parti, iar
daca nu exista o astfel de clauza, atunci se va face la locul unde se afla
bunul in momentul incheierii contractului. Daca locatorul executa obligatia

65

de predare cu intarziere, atunci locatarul are posibilitatea de a solicita

diminuarea corespunzatoare a chiriei, proportional cu lipsa de folosinta.
Locatorul este obligat prin natura bunului si a contractului de a
preda locatarului bunul inchiriat, ptr ca acesta sa-l poata folosi netulburat
pe toata durata locatiunii.
Obligatia de efectuare a reparatiilor
Potrivit art. 1788 C.Civ locatorul este tinut nu numai la predarea
bunului in stare buna, ci si la intrebuintarea lui pe toata durata locatiunii,
motiv ptr care trebuie sa efectueze toate reparatiile necesare pe toata
durata locatiunii, daca bunul necesita aceste reparatii.
Cu privire la reparatiile de intretinere trebuie facute de catre locatar,
el raspunzand de deteriorarea bunului care provine de lipsa de intretinere
a acestuia. Daca obligatia nu este indeplinita, astfel incat bunul devine
impropriu folosintei, locatarul poate solicita rezilierea contractului.
Daca dupa incheierea contractului se impune efectuarea reparatiilor
necesare, acestea cad in sarcina locatorului, iar acesta desi i s-a adus la
cunostinta nu procedeaza la efectuarea lor de indata, atunci reparatiile pot
fi facute de catre locatar pe cheltuiala sa, locatorul fiind obligat sa-i
restituie acestuia din urma sumele cheltuite, precum si dobannzile
aferente acestora, calculate fie de la data instiintarii locatorului, fie de la
data efectuarii reparatiilor.
Obligatia de garantie
Potrivit art. 1789 C.Civ. locatorul are si obligatia de garantie, el
trebuind sa-l garanteze pe locatar atat impotriva tulburarilor aduse
folosintei bunului, cat si impotriva viciilor ascunse ale lucrului.
Locatorul raspundesub un triplu aspect si anume:
-de tulburarile provenite din fapta sa
-de tulburarile provenite de la terti
-de viciile lucrului
Astfel,locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal
care ar putea afecta folosinta lucrului, indifferent daca suntem in prezenta
unei tulburari de drept sau de fapt.
Locatarul nu va putea pet oat durata locatiunii sa schimbe destinatia
acesteia, intrucat locatorul trebuie sa asigure intretinerea bunului potrivit
destinatiei prevazute. Locatorul nu raspunde de stingerea folosintei care
rezulta din efectuarea unor repaartii, dar conditia este ca acestea sa aiba
character necesar. Reparatiile trebuie sa nu dureze mai mult de 10 zile.
In cursul executarii contractului, daca locatorul procedeaza la
efectuarea reparatiilor necesare si urgent, atunci acestea se vor face:
-fara nicio diminuare a chiriei, daca ele nu dureaza mai mult de 10 zile
-cu diminuarea chiriei-daca dureazamai mult de 10 zile, pretul fiind scazut
sau diminuat proportional cu timpul si cu partea de bun de care a fost
lipsit locatorul
66

-cu dreptul de a cere rezilierea contractului, daca prin efetuarea acestor

reparatii, locatarul a fost lipsit in totalitate de folosinta bunului
Codul civil reglementeaza obligatia locatorului de a-i permite
locatorului examinarea bunului care face obiectul locatiunii ( art. 1804).
De asemenea locatorul raspunde si ptr tulburarile rezultate din
partea unui tert, prin invocarea unu drept real asupra lucrului dat
inlocatiune. In acesta situatie locatarul trebuie sa-l incunostiinteze pe
locator intrucat numai el este in drept de a se apara impotriva unuei
asemenea tulburari.
In conditiile art. 1759, alin 2 c.civ.-daca locatarul nulincunostiinteaza pe locator de tulburarile provenite din partea tertului,
acesta il va despagubi pe locator ptr toate prejudiciile provocate si
rezultate ca urmare a lipsei de comunicare. Locatarul nu va fi obligat la
despagubiri daca reuseste sa probeze ca locatorul nu ar fi avut castig de
cauza sau desi cunostea despre tulburarea adusa nu a actionat in niciun
fel.
Locatorul raspunde si de viciile acunse ale bunului dat in locatiune,
dar numai ptr acelea care apar ulterior momentului incheierii contractului,
ptr ca locatorul este obligat sa asigure folosinta utila pe toata durata
locatiunii.
Locatorul raspunde ptr vicii ascunse chiar daca nu a avut cunostinta
de acestea si ptr cele ulterioare. Daca bunul dat in locatiune are vicii
ascunse, locatarul poate solicita o diminuare proportional a chiriei sau
poate solicita rezilierea contractului cu daune-interese ptr pagubele aduse
ca urmare a stricaciunilor provocate ( art. 1791 C.Civ.)
OBLIGATIILE LOCATARULUI
Potrivit art. 1796 C.Civ. locatarul are urmatoarele obligatii:
-sa ia in primire bunul dat inlocatiune
-sa plateasca chiria
-sa folosesca bunul cu prudenta si diligent
-sa restituie bunul la incetarea contractului
-sa raspunda ptr incendiu
Obligatia de prudenta si diligent
Potrivit art. 1799 C.Civ locatarul trebuie sa foloseasca bunul cu
prudenta si diligebta potrivit destinatiei stabilite in contract, intrucat
acesta tine de esenta contractului.
Destinatia, in lipsa unei stipulatii exprese, se determina dupa natura
bunului, destinatia sa anterioara sau potrivit careia locatarul il foloseste.
Daca locatarul nu-si indeplineste obligatia de a se ingriji de bun ca un bun
proprietar, atunci locatorul poate solicita rezilierea contractului cu dauneinterese si repunere in situatia anterioara.
Prin expresia bun proprietar se intelege ca locatarul este tinut sa
intretina bunul pe toata durata locatiunii, adica acestuia ii revine sarcina
67

de a efectua toate reparatiile locative. Locatarul este tinut sa raspunda si

de pierderile sau stricaciunile provocate bunului de catre membrii familiei
sale sau de catre sublocatar, precum si ptr fapta altor personae carora le-a
permis sa folosesca bunul.
Reparatiile privitoare la partile commune ale bunului cad in sarcina
proprietarului daca nu se face dovada ca acestea au fost pricinuite din
culpa locatarilor.
Obligatia de plata a chiriei
Locatarul trebuie sa plateasca pretul folosintei la termenele
prevazute in contract, iar in lipsa acestora potrivit uzantelor. Daca nu
exista uzante si daca prin contract nu s-a prevazut nimic cu privire la plata
chiriei, atunci acesta se va plati astfel:
-in avans ptr toata durata contractului, in cazul in care locatiunea care nu
depaseste 1 luna
-in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare
de 1 luna, dar mai mica de 1 an
-in prima zi lucratoare a fiecarui semestru, daca durata locatiunii este de
cel putin 1 an
Daca exista mai multi locatari, obligatia de plata a chiriei este
divizibila. Daca locatarul a decedat, succesorii lui sunt obligati sa
plateasca pe durata cat a beneficiat de bun pana la deces,iar daca
locatorul a decedat, succesorii lui sunt indreptatiti sa solicite plata chiriei,
iar in caz contrar solicita rezilierea contractului.
In caz de neexecutare a platii chiriei de catre locatar, locatorul poate
cere fie executarea silita, fie rezilierea. Exista posibilitatea ca partile sa
stipuleze prin contract un pact comisoriu in temeiul caruia in caz de
neplata a chiriei la termenele prevazaute in contract, contractual sa fie
reziliat de drept, fara cerere de chemare in judecata si fara notificare.
Art. 1798 C.civ consacra caracterul executoriu al contractului de
locatiune incheiat in forma autentica sau sub semnatura private, si
inregistrat la Administratia Financiara, acesta constituind titlul executoriu
ptr plata chiriei, potrivit termenelor si modalitatilor prevazute in contract.
Daca intre parti nu exista contract de locatiune,proprietarul
imobilului ocupat de un tert nu poate solicita chiria, dar poate solicita
echivalentul ptr lipsa folosintei in temeiul eecutarii ( imbogatirii ) fara justa
cauza.
Daca pe parcursul executarii contractului pretul chiriei suporta
cresteri sau scaderi fata de cel prevazut in contract, atunci conform teoriei
impreviziunii, reglementata de art. 1271 C.Civ, partile sunt tinute sa-si
execute obligatiile, chiar daca executarea lor devine sau a devenit
imposibila, in sensul ca este mult mai oneroasa, dar cu toatre acestea
partile au obligatia sa negocieze in vederea adaptarii sau incetarii

68

contractului, iar daca executarea devine excesiv de oneroasa ptr una

dintre ele, ca urmare a unor schimbari exceptionale a imprejurarilor:
-care au survenit dupa incheierea contractului
-care nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre
debitor intr-un mod rezonabil in momentul incheierii contractului
-debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici
nu putea fi considerat ca si-ar fi asumat acest risc in mod rezonabil
-debitorul a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna
credinta negocierea adaptarii echitabile a contractului.
In cazul in care partile nu reusesc sa convina asupra negocierilor sau
incetarii contractului in termen rezonabil, atunci instant de judecata poate
dispune:
-adaptarea contractului ptr a imparti in mod echitabil pierderile si
beneficiile rezultate, ca urmare a aschimbarii imprejurarilor care au aparut
intre parti
-incetarea contractului la momentul si in conditiile stabilite de catre
aceasta
( instant de judecata)

Obligatia de restituire a bunului dat in locatiune

Dupa incetarea contractului de locatiune, locatarul are obligatia de a
restitui locatorului bunul locatat cu toate accesoriile acestuia si potrivit
inventarului facut.
In lipsa de inventar si pana la proba contrarie se prezuma ca
locatarul a primit bunul in stare buna si potrivit destinatiei sale.
Obligatia de restituire, precum si cea de conservare pana la
momentul restituirii presupune angajarea raspunderii locatarului pentru
toate degradarile si pierderile pe care bunul le suporta datorita culpei
sale , precum si a membrilor sai de familie sau a sublocatarului.
Restituirea bunului poate fi solicitata fie printr-o actiune personala
rezultata din contract, fie printr-o actiune in revendicare.
In cond. art
1833 C.civ, in situatia in care locatarul a facut
imbunatatiri bunului primit in locatiune, atunci locatorul are dreptul de a
pastra lucrarile adaugate pe durata locatiunii si nu poate fi obligat la
despagubiri decat daca locatarul a efectuat aceste lucrari cu
consintamantul sau acordul prealabil al locatorului.
In cazul inexistentei consintamantului, locatorul poate cere aducerea
bunului in starea existenta la momentul incheierii contractulu, precum si
plata de despagubiri pentru orice paguba produsa bunului de locatar,
situatie in care nu poate invoca dreptul de retentie.

69

Locatarul nu raspunde daca bunul inchiriat s-a deteriorat datorita

vechimii, fortei majore, cazului fortuit, locatorul fiind cel ce raspunde
intrucat el este proprietarul bunului.
Raspunderea pentru incendiu
Art 1822 C.civ
Locatarul raspunde pentru pagubele cauzate locatorului prin
incendiu daca nu face dovada ca acesta a izbucnit dintr-un caz fortuit.
Daca ezista mai multi locatari, fiecare va raspunde pt pagubele
pricinuite de incendiu in raport cu valoarea locativa a partii din imobil pe
care o ocupa.
Contractul de sublocatiune si cesiune a locatiunii
Locatarul, in temeiul contractului de locatiune, poate sa incheie un
contract de sublocatiune prin care se transmite dreptul de folosinta unui
tert, total sau partial, dar numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
-sublocatiunea sa nu fie interzisa prin contractul principal
-sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina
conditiilor din contractual principal
Interdictia de a incheia un contract de sublocatiune are in vedere
atat sublocatiunea totala, cat si cea partial.
In cazul bunurilor mobile, in vederea sublocatiunii, este nevoie de
acordul scris al locatorului.
In cazul nerespectarii in contractual de sublocatiune a conditiilor
aratate, locatorul va putea executarea obligatiei sau rezilierea contractului
principal de locatiune cu daune interese pt neexecutarea obligatiei.
Contractual de sublocatiune produce efecte fata de locator chiar
daca acesta nu este parte contractanta in contractual de sublocatiune,
astfel incat locatorul il poate constrange pe sublocatar la resepctarea
obligatiei in contractual de sublocatiune. Astfel, locatorul are actiune
directa impotriva sublocatarului cu privire la situatia in care acesta nu
plateste chiria cuvenita in temeiul locatiunii, situatie in care locatorul il
poate urmari pe sublocatar pana la concurenta chiriei pe care acesta o are
fata de locatarul principal.
Locatorul poate sa se indrepte impotriva sublocatarului in mod direct
pt a-l constringe la executarea celorlalte obligatii asumate prin contractul
de sublocatiune.
CESIUNEA LOCATIUNII
Art 1805 C.civ

70

Locatarul poate sa-si cedeze dreptul sau de folosinta catre un tert

astfel incat obiectul cesiunii nu il formeaza contractul de locatiune in
intregime, ci doar dreptul locatarului.
Cesiunea are loc in aceleasi conditii ca si sublocatiunea, dar
cesiunea contractului si acceptarea ei de catre contractantul cedat trebuie
sa fie facute in forma ceruta de lege pt incheierea valabila a contractului
de locatiune.
Locatarul cedent garanteaza existent dreptului de folosinta din
momentul cesiunii si nu pe tot parcursul executarii contractului.
Daca locatarul a subinchiriat sau cedat contractul sau in conditiile
in care el a fost interzis prin contractual principal, se poate solicita
rezilierea contractului npentru neexecutarea obligatiei.
Cesionarul dobandeste drepturi si este tinut de obligatiile locatarului
izvorate din contractual de locatiune.
Interdictia de a incheia un contract de sublocatiune o include pe cea
de a ceda locatiunea, pe cand interdictia de a ceda locatiunea nu o include
pe cea de a incheia sublocatiunea.

Modurile de incetare a locatiunii

DENUNTAREA UNILATERALA A CL
Art 1277 C.civ
Un contract incheiat pe o durata nedeterminata poate fi denuntat
unilateral de oricare dintre parti intr-un termen rezonabil de preaviz.
Contractul de locatiune, daca nu are prevazut un termen poate fi denuntat
unilateral, adica prin manifestarea de vointa a uneia dintre parti de a
inceta contactul, dar cu respectarea termenului de preaviz.
Termenul de preaviz reprezinta intervalul de timp cuprins intre
momentul manifestarii de vointa privind desfacerea contractului si
momentul in care contractual inceteaza ca urmare a denuntarii. Poate fi
stabilit de lege sau de parti prin conventia lor sau, in lipsa acesteia, de
uzante. Termenul, daca nu este stabilitt, variaza in functie de natura
bunului dat in locatiune, de obiceiul locului, iar scopul lui este acela ca da
posibilitatea locatorului sau locatarului sa gaseasca un alt locatar sau bun
pe care sa-l inchirieze.
Denuntarea este actul unilateral de vointa care va conduce la
incetarea contractului fara a fi nevoie de acceptarea celeilalte parti.
Dupa expirarea termenului de preaviz, contractul inceteaza, putand
fi incheiat un alt contract numai daca exista consintamantul ambelor parti.
(art 1276) Denuntarea unilateral nu produce efecte cu privire la
prestatiile executate sau care se afla in curs de executare, iar daca s-a
71

prevazut o prestatie in schimbul denuntarii, aceasta produce efecte numai

atunci cand prestatia este executata.
EXPIRAREA TERMENULUI
Daca prin contract s-a prevazut un termen, locatiunea va inceta la
implinirea acestuia fara a mai fi nevoie de vreo instiintare prealabila in
acest sens.
Daca la expirarea termenului contractual, contractul incheiat pe
durata detrminata si constatat prin inscris autentic sau sub semnatura
private si inregistrat la Administratia Financiara, cealalta parte refuza
restituirea bunului, contractual constituie titlu executoriu cu privire la
obligatia locatarului de restituire a bunului dat in locatiune.
Dupa expirarea termenului, daca locatarul continua sa foloseasca
bunul fara a fi impiedicat de locator, atunci locatiunea se considera
reinnoita prin tacita locatiune, chiar daca partile nu au convenit in acest
sens.
Tacita relocatiune conduce la o prelungire a contractuli in aceleasi
conditii in care el a fost incheiat dar se va socoti ca fiind un nou contract
de locatiune incheiat fara termen.
Daca contractual initial a fost insotit de garantii, relocatiunea ia
nastere inclusive cu aceleasi garantii.
In cazul tacitei relocatiuni, contractul urmeaza sa inceteze prin
denuntare unilaterala.
REZILIERA CONTRACTULUI
Intervine in cazul in care una dintre partile contractante nu-si
respecta obligatiile prevzute in contract. La neexecutarea obligatiei trebuie
avute in vedere cu privire la obligatiile principale prin care s-ar adduce o
vatamare celeilalte parti.
PIEIREA BUNULUI
Poate fi totala sau partiala.
Daca este totala, contractual se desface de drept intrucat locatorul
nu mai poate asigura locatarului folosinta bunului, neprezentand relevanta
cauza pieirii acestuia.
Daca bunul a pierit din culpa locatorului acesta va fi obligat sa
suporte pe langa desfacerea contractului si daunele interese in vederea
acoperirii pagubelor cauzate locatarului ca urmare a incetarii contractului.
Daca bunul este doar deterioarat, locatiunea va continua, locatarul
avand obligatia sa efectueze reparatiile necesare pt mentinerea bunului in
stare corespunzatoare de folosinta.
Daca bunul piere in parte, locatarul poat cere fie o reduce a pretului
corespunzatoare cu partea care a pierit, fie rezilierea contractului daca
72

partea care a pierit este atat de importanta incat bunul nu mai poate fi
folosit potrivit destinatiei prevazute in contract.
Problema daunelor-interese se rezolva in functie de culpa partii care
a cauzat pieirea in parte a bunului dat in locatiune.
DESFIINTAREA TITLULUI LOCATORULU
O asemenea desfiintare are ca efect incetarea contractului intrucat
locatorul nu mai poate asigura folosinta bunului.
Titlul locatorului poate fi anulat, rezolvit sau locatorul poate fi evins
printr-o actiune in revendicare.
Legea cunoaste cateva exceptii de la acesta regula care constau in
faptul ca locatiunea isi va produce efectul si dupa desfiintarea titlului
locatorului pe durata prevazuta de parti fara insa a se depasi un an de zile
de la data desfiintarii, dar numai daca locatarul a fost de bunacredinta la
incheierea contractului.
In cond. art. 715 (3) C.civ contractul de locatiune incheiat de
uzufructuar ramane in vigoare timp de 3 ani de la data stingerii
uzufructului.
Contractul incheiat cu tertul dobanditor al imobilului ipotecat, chiar
daca este evins, va continua cu conditia ca contract sa fi fost incheiat cu
bunacredinta si cu data certa anterioara inscrierii comandamentului.
INSTRAINAREA BUNULUI
In cazul in care bunul care a format obiectul prestatiei locatorului a
fost instrainat, locatiunea nu inceteaza, cumparatorul fiind obligat sa
respecte contractul de locatiune daca:
-a fost notata instrainarea in Cartea Funciara in cazul imobilelor
inscrise in CF.
-daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a vanzarii in
cazul imobilelor neinscrise in CF.
-locatarul a indeplinit formalitatile de publicitate in cazul mobilelor
supuse publicitatii.
-daca bunul se afla in folosinta locatarului la data vanzarii in cazul
celorlalte bunuri.
In cazul in care partile convin, locatiunea poate inceta daca bunul
dat in locatiune a fost vandut. Astfel, cumparatorul are obligatia sa il
instiinteze pe locatar despre vanzarea intervenita, iar contractul de
locatiune va inceta dupa exprarea unui termen de 2 ori mai mare decat
termenul de preaviz prevazut pt denuntarea unilaterala, aceasta pt a
putea obtine incetarea contractului de locatiune .
Locatarul caruia i s-a adus la cunostinta incetarea contractului ca
urmare a vanzarii bunului, cu respectarea prevederilor legale, nu va putea
avea dreptul la despagubiri nici impotriva locatorului nici impotriva
cumparatorului.
73

MOARTEA LOCATORULUI
In cond. art, 1820 C.civ, locatiune nu inceteaza prin moartea
locatorului sau locatarului.
Daca contractul se incheie pe perioada detrminata, mostenitorii pot
denunta contractul in 60 de zile, termen ce incepe sa curga de la data la
care au luat cunostinta de moartea locatarului si existenta locatiunii.

Curs 13
Dreptul la mostenire
Mostenirea (art. 953 c.civ) reprezinta transmiterea patrimoniului unei
persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in viata.
Cel despre a carui mostenire este vorba se numeste defunct sau de
cujus, fiind o abreviere din formula dreptului roman "is de cujus succesionis".
Persoana care urmeaza sa dobandeasca patrimoniul lasat de catre defunct
se numeste mostenitor.
Masa succesorala reprezinta o notiune care se intrebuinteaza in sensul
de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate, dar si pentru a
desemna patrimoniul transmis din cauza de moarte.
Felurile mostenirii :
1. Mostenire legala
2. Mostenire testamentara
Legiuitorul, prin art. 955 alin.2 c.civ., prevede si posibilitatea coexistentei
mostenirii legale cu mostenirea testamentara dar si posibilitatea coexistentei
calitatii de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar.
1. Mostenirea legala
Reprezinta transmiterea patrimoniului succesoral, in temeiul legii, la
persoanele in ordinea si regulile prevazute de lege.
Persoanele care dobandesc mostenirea in temeiul legii poarta denumirea
de mostenitori legali, universali, cu vocatie sau chemare la intregul
patrimoniu lasat de catre defunct.
Rezerva succesorala se va culege in toate cazurile cu titlu universal, iar
mostenitorii legali nu pot avea vocatie numai la bunurile singulare privite ut
singuli.
2. Mostenirea testamentara

74

Mostenirea este testamentara in cazul in care transmiterea patrimoniului

defunctului are loc potrivit actului de ultima voint a acestuia, manifestata prin
testament.
Persoanele desemnate de catre testator sa culeaga mostenirea lasata de
defunct, in tot sau in parte, poarta denumirea de mostenitori testamentari
sau legatari.
Legatarul poate fi :
- universal, adica are vocatie la intregul patrimoniu lasat;
- cu titlu universal, are vocatie la o fractiune din patrimoniu;
- cu titlu particular, are vocatie la bunuri privite singular sau
determinate.
Coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara :
Potrivit legii, cele doua tipuri de mostenire nu se exclud ci dimpotriva ele
pot exista.

Situatii :
1. In cazul in care testatorul a facut mai multe legate cu titlu particular,
patrimoniul defunctului se transmite in temeiul legii mostenitorilor legali, doar
ca acestia vor fi tinuti fata de legatarii cu titlu particular sa execute legatele.
2. Daca testatorul a facut unul sau mai multe legate cu titlu universal,
legate care nu epuizeaza masa succesorala.
Atunci devolutiunea mostenirii (impartirea) va fi testamentara in limitele
legatelor, iar pentru ceea ce ramane va fi legala.
3. Daca testatorul a instituit prin testament mai multi legatari universali,
astfel incat prin legatele respective se epuizeaza intreaga masa succesorala,
atunci devolutiunea mostenirii va fi numai testamentara.
Totusi daca exista mostenitori rezervatari care beneficiaza de o parte din
mostenire impotriva vointei defunctului si prin legatele facute s-a adus
atingere rezervei succesorale a acestora, atunci mostenitorii rezervatari vor
beneficia de rezerva succesorala potrivit legii, iar pentru partea ramasa,
impartirea se va face potrivit regulilor de la mostenirea testamentara.
Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii :
Din definitia data mostenirii rezulta ca aceasta imbraca urmatoarele
caractere juridice :
- este o transmisiune mortis-causa;
- este o transmisiune universala;
75

- este o transmisiune unitara;

- este o transmisiune indivizibila.
I. Este o transmisiune mortis-causa, intrucat se produce ca urmare a
mortii constatate fizic sau declarate judecatoreste a unei persoane fizice.
Normele care guverneaza transmisiunea succesorala sunt aplicabile nu
numai persoanei fizice ci si persoanei juridice sau statului in situatia in care
acestia se prezinta in calitate de dobanditori ai patrimoniului defunctului.
II. Este o transmisiune universala, pentru ca are ca obiect intregul
patrimoniu al persoanei fizice decedate, privit ca totalitatea drepturilor si
obligatiilor cu valoare economica, adica patrimoniul defunctului provit ca
universalitate juridica.
Nu intra in patrimoniul succesoral :
- drepturile si obligatiile nepatrimoniale
- drepturile patrimoniale care se sting in momentul mortii titularului lor
- obligatiile patrimoniale legate de o calitate personala a defunctului.
III. Este o transmisiune unitara, adica mostenirea in intregul ei se
transmite la mostenitorii legali sau la legatari dupa aceleasi norme juridice,
neprezentand relevanta natura bunurilor, originea lor, provenienta lor.
Exceptii de la caracterul unitar :
1. O astfel de exceptie intalnim in cazul sotului supravietuitor, cand nu
vine in concurs cu descendentii, va mosteni alaturi de cota legala ce i se
cuvine, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei
comune.
2. O alta exceptie este data de art. 167 din codul muncii, prin care se
arata ca in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la
data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori sau
parintilor salariatului.
Daca nu exista niciuna din aceste categorii de persoane, drepturile
salariale sunt platite altor mostenitori in conditiile dreptului comun.
3. O alta excepie este reglementata de art. 120 din legea 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit careia sumele neincasate de
catre pensionari, reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul si/sau
alte drepturi restante la pensia cuvenita si neincasate pana la deces se platesc
sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau in lipsa acestora celorlalti
mostenitori in conditiile dreptului comun.

76

4. O alta exceptie o constituie indemnizatia de concediu care nu a fost

ridicata de salariatul decedat, ea putand fi ridicata de sotul supravietuitor,
copiii majori sau parintii salariatului, in ordine, iar daca nu exista niciuna din
aceste categorii de persoane atunci se vor aplica dispozitiile dreptului comun.

IV. Este o transmisiune indivizibila, in sensul ca acceptarea sau

renuntarea la mostenire are caracter indivizibil, neputand avea ca obiect numai
o parte din mostenire.
Fiecare mostenitor trebuie sa accepte potrivit chemarii sale la mostenire
sau sa renunte la mostenire.
Exceptii :
1. Legea 112/1995 privind restituirea in natura a imobilelor prevede ca
mostenitorii fostului propritar al imobilului cu destinatie de locuinta, trecut in
proprietatea statului, sunt socotiti de drept acceptanti ai mostenirii de la
depunerea cererii pentru restituirea in natura.
2. Legea 10/2001 prevede aceeasi situatie ca si in cazul legii 112/1995.
Succesorii care dupa 6 martie 1945 nu au acceptat mostenirea sunt repusi de
drept in termenul de acceptare pentru bunurile care au format obiectul legii.
3. Art. 1102 c. civ. mostenitorul care in temeiul legii sau a testamentului
cumuleaza doua sau mai multe vocatii are pentru fiecare dintre ele un drept
distinct de mostenire.
Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita
optiunea in fiecare din aceste calitati.
Daca, desi nu a fost incalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a
dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal,
atunci el va putea opta ca legatar.

Deschiderea mostenirii
Prin deschiderea mostenirii se produce efectul juridic al transmiterii
mostenirii.
Art 954 C. Civ. mostenirea unei persoane se deschide in momentul
decesului
acesteia. Deschiderea mostenirii pp existenta a doua etape
coordonate si anume :
Data deschiderii mostenirii
Locul deschiderii mostenirii
Data deschiderii mostenirii :
77

- intrucat mostenirea se deschide in momentul decesului unei persoane fizice,

data deschiderii mostenirii coincide cu momentul mortii acesteia, atfel incat
persoana care pretinde ca are dr la mostenirea celei decedate, fie in calitate de
mostenitor legal, fie in calitate de mostenitor testamentar, trebuie sa faca
dovada existentei sale dupa momentul mortii celui a carui mostenire o
pretinde. ( sa faca dovada ca acea persoana este in viata cand pretinde
drepturile succesorale).
- dovada mortii se face cu certificat de deces, eliberat dupa intocmirea actului
de deces, ca urmare a constatarii fizice a mortii sau cu actul de deces
completat pe baza hot judec declarative de moarte ramasa definitiva care
cuprinde si data stabilita de instanta ca fiind data mortii.
- in cazul persoanelor disparute , se prezuma ca acestea sunt in viata si ca
atare, atata timp cat nu exista o hotarare declarativa de moarte a disparutului,
nu se poate discuta despre momentul decesului acestuia. ( art 53 C Civ ) .
- in cazul in care cel declarat mort e in viata se poate solicita instantei
judecatoresti anularea hotararii declarative de moarte, iar daca se va face
dovada ca o alta data decat cea inscrisa in hotararea declarativa de moarte
este data mortii, atunci instanta va rectifica data mortii stabilita prin hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva.
Importanta datei deschiderii mostenirii :
In functie de aceasta data se stabilesc persoanele care sunt chemate la
mostenirea lasata de catre defunct , stabilind capacitatea lor succesorala,
precum si drepturile care li se cuvin din acea mostenire
De la aceasta data incepe sa curga , in principiu, termenul de prescriptie al dr
de optiune succesorala care este de 1 an ( art 1103 C Civ)
Din acest moment se pune problema validitatii actelor juridice care privesc
mostenirea.
Se stabileste compunerea masei succesorale
Stabilirea momentului transmiterii mostenirii la mostenitori
Din acest moment se marcheaza indiviziunea succesorala ( la pluralitatea de
mostenitori )
Din acest moment se stabileste legea care se aplica pt devolutiunea?????????
mostenirii in cazul unui conflict in timp de legi succesorale.

78

Locul deschiderii mostenirii :

- se deschide la ultimul domiciliu al defunctului ( 1954???????? (2) )
- art 87 C Civ - domiciuliul unei persoane este acolo unde aceasta declara
ca isi are locuinta principala. In cazul minorului, daca nu a dobandit capacitate
deplina de exercitiu potrivit legii, atunci domiciliul sau este la parintii sai sau la
acela dintre parinti la care locuieste statornic.
Daca parintii nu se inteleg cu privire la domiciliul minorului, sau daca
parintii au domicilii separate instanta de tutela va decide care e domiciliul
minorului, avand in vedere interesele acestuia.
Daca minorul sau persoana pusa sub interdictie se afla sub tutela,
domiciliul acestuia va fi cel al reprezentantului.
Daca minorul este lipsit de ocrotire si este supus unor masuri de
protectie speciala, domiciliul acestuia va fi la institutia/familia/persoanele
carora le-a fost data in plasament.
In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu
se afla pe teritoriul tarii noastre, mostenirea se va deschide la locul unde se
afla circumscriptia notarului public sesizat primul, cu conditia ca acolo sa se
gaseasca cel putin un bun imobil .
Daca defunctul nu are bunuri imobile, atunci locul deschiderii mostenirii
se afla in circumscriptia primului notar public sesizat cu conditia ca acolo sa se
gaseasca bunuri mobile.
Daca nu are bunuri pe teritoriul tarii noastre, atunci mostenirea se va
deschide in circumscriptia primului notar public sesizat.
Dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces sau, dupa
caz, cu hotararea declarativa de moarte ramasa definitiva. Aceasta prevedere
creeaza dezavantajul ca daca intre domiciliul mentionat in certificatul de deces
sau hotararea declarativa de moarte si cel de fapt al defunctului nu sunt
concordante atunci pot aparea probleme legate de competenta teritoriala a
instantelor.

Importanta locului deschiderii mostenirii :

In functie de acest moment se determina organele competente teritorial sa
solutioneze problemele care pot aparea in legatura cu mostenirea.
Secretarul primariei/ Consiliului Local de la domiciliul defunctului poate cere
deschiderea procedurii succesorale notariale.
79

 De asemenea se stabileste si biroul notarial care urmeaza sa dezbata

mostenirea lasata de catre defunct.
Stabileste si instanta de judecata care este competenta sa solutioneze
cererile care privesc mostenirea -> cereri privitoare la :
o
o
o
o
o
o
o

executarea dispozitiilor testamentare

reductiunea liberalitatilor excesive
raportul donatiilor
petitia de ereditate
partajul succesoral
anularea certificatului de mostenitor
suplimentarea certificatelor de mostenitor

Conditii generale ale dreptului de a mosteni :

- orice mostenitor, indiferent ca este ??? net legal sau testementar, pt a putea
culege din mostenirea lasata de catre defunct, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
sa aiba capacitate succesorala ( 957 (1) C Civ )
sa nu fie nedemn ( 960 C Civ)
sa aiba vocatie la mostenire ( 962 C Civ )
Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ.

1. Capacitatea succesorala :
- art 957 C Civ o persoana poate mosteni daca exista la momentul
deschiderii mostenirii. Orice persoana care exista in momentul deschiderii
mostenirii are capacitate succesorala, capacitate de a culege din mostenirea
lasata de defunct.
Dovada existentei incumba celui care pretinde ca este mostenitor si
care urmeaza sa culeaga din mostenirea lasata de defunct. Dovada existentei
se va face in functie de momentul deschiderii mostenirii.
Probleme ce privesc mostenirea prin retransmitere si prin reprezentare :
I. Mostenirea prin retransmitere :
- este reglem de art 1105 C Civ care ne arata ca mostenitorii celui care a
decedat fara a fi exercitat dr de optiune succesorala il exercita separat , fiecare
pt partea sa, in termenul aplicabil dr de optiune privind mostenirea autorului
lor.
80

- mostenitorii defunctului trebuie sa fie in viata in momentul decesului

acestuia si sa fi decedat mai inainte de a fi expirat termenul de prescriptie al dr
de optiune succesorala de 1 an si sa fi optat pt mostenirea defunctului.
II.

Mostenirea prin reprezentare :

- 965 C Civ - reprezentatul ???????? trebuie sa fie decedat la momentul

deschiderii succesiunii, reprezentantii urcand in locul si gradul reprezentatului
si culegand cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi fost in viata la momentul
deschiderii succesiunii.

Persoanele care au capacitate succesorala :

Persoanele fizice in viata
Persoanale disparute
Persoanele concepute, dar nenascute la momentul deschiderii succesiunii
Persoanele juridice
A.

Persoanele fizice in viata :

au capacitate succesorala, fara a face diferentierea de rasa, sex,

nationalitate etc. Este suficient sa se faca dovada ca ele exista la momentul
deschiderii succesiunii. Nu prezinta relevanta durata vietii mostenitorului dupa
momentul deschiderii mostenirii, iar dovada se poate face cu actele de stare
civila , iar in cazul mostenirii prin retransmitere, trebuie facuta dovada
decesului mostenitorului care a fost in viata la momentul deschiderii mostenirii
cu certificatul de deces al acestuia sau hot declarativa de moarte si cu actele
de stare civila ale celui ce mosteneste prin retransmitere.
B.

Persoanele disparute :

au capacitate succesorala provizorie intrucat persoana disparuta se

considera ca e in viata la momentul deschiderii mostenirii atata timp cat nu a
intervenit o hot judec declarativa de moarte ramasa definitiva si nu are
relevanta daca exista sau nu o hot declarativa de disparitie
- capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu efect retroactiv
daca se constata fizic sau prin hot judec definitiva declarativa de moarte ca
acesta nu mai era in viata la data deschiderii mostenirii, astfel incat, tot ceea

81

ce a primit disparutul din mostenire, se va restitui mostenitorilor care au fost

inlaturati prin prezenta disparutului , sau ale caror cote parti au fost micsorate.

C . Persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii.

Art. 36 Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune dar,
numai daca el se naste viu.
Art. 412
Fiind vorba de fapte materiale, cel ce pretinde mostenirea in numele
copilului trebuie sa dovedeasca prin orice mijloace de proba admise de lege,
data conceptiei copilului, situarea acestuia inainte de momentul deschiderii
succesiunii. Prin mijloace proba stiintifice se poate face dovada conceptiei
copilului intr-o anumtia perioada de timp (art. 412 alin. 2).
D. Persoanele juridice.
Au capacitate de a dobandi mostenirea in temeiul testamentului lasat
de catre defunct, bunurile mostenirii fiind dobandite de la data cand persoana
juridica dobandeste personalitate juridica in conditiile legii, adica de la data
inregistrarii, daca sunt supuse inregistrarii, iar pentru celelalte persoane
juridice, de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data
autorizarii infiintarii sau la oricare alta cerinta.
Legea recunoaste persoanei juridice o capacitate de folosinta
anticipata, ca atare si capacitate succesorala anticipata de la data actlui de
infiintare, in masura in care bunurile care formeaza obiectul legatului lasat de
testatar sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod legal.
Prin art. 208 suntem in fata unei exceptii de la art. 205 C.Civ. potrivit
caruia persoanele juridice supuse inregistrarii pot dobandi drepturi si isi pot
asuma obligatii de la data actului de infiintare, numai in masura necesara ca
persoana sa ia fiinta.
Astfel C.Civ. recunoaste persoanelor juridice capacitatea de a mosteni
inainte de dobandirea personalitatii juridice, si chiar daca liberalitatea nu este
necesara pentru a luat fiinta in mod legal.

Persoanele care nu au capacitate succesorala

- persoanele fizice decedata inainte de momentul deschiderii succesiuni
- persoanele juridice care au incetat sa mai aiba fiinta
- art. 957 alin. 2 persoana care decedeaza in acelasi moment fara a se putea
stabili ca una a supravietuit celeilalte. Ca sa fim in prezenta unor astfel de
persoane trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) Sa fie vorba de 2 sau mai multe persoane
82

b) Sa fi decedat in acelasi timp

c) Sa nu se poata stabili ca una a supravietuit celeilalate.
Vocatia la mostenire
- 962 C.Civ. pentru ca o persoana fizica sau juridica sau statul sa
poata culege in tot sau in parte mosntenirea lasata de catre o persoana fizica
decedata nu este suficient sa aiba capacitatea de a mosteni ci, este absolut
necesar ca alaturi de capacitate sa existe si chemarea la mostenire, fie in
temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de defunct.
Legea confera vocatie la mostenire rudelor defunctului in anumite
limite, inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravetuitor si statului
prin comuna, oras etc.
De asemenea vocatia la mostenire in temeiul testamentului poate
exista oricarei persoane desemnate de catre testatar prin testament facut de
acesta si recunoscut de lege.
- art 405 C.civ.; art. 971 C.Civ.; art. 970 C.civ.
Vocatia succesorala generala si concreta la mostenire
Vocatia generala reprezinta vocatia eventuala sau potentiala a unor
persoane de a culege mostenirea lasata de catre defunct.
In acest sens avem vocatia succesorala legala a rudelor defunctului in
linie dreapta fara limita de grad sai in linie colaterala pana la gradul 4, inclusiv.
Vocatia concreta reprezinta acea vocatie potrivit careia rudele
defunctului viu pot in mod efectiv sa culeaga din mostenirea acestuia, vocatia
concreta presupunand indeplinirea a 2 conditii:
- cel ce are vocatie concreta, sa aiba vocatie generala la mostenirea
defunctului
- cel ce are vocatie concreta sa nu fie inlaturat de la mostenire de un alt
succesibil chemat de lege in rang preferabil sau de un legatar
In cazul mostenirii legale, functioneaza principiul reciprocitatii vocatiei
legale la mostenire atat in sens pozitiv cat si in sens negativ.
In sens pozitiv, potrivit acestui principiu daca o ruda are chemare la
mostenirea altei rude si aceasta din urma are chemare la mostenirea celei
dintai.
In sens negativ, daca un mostenitor nu are chemare la mostenirea altui
succesibil sau mostenitor, nici acesta din urma nu are chemare la mostenirea
celui dintai.
Casatoria putativa vocatie unilaterala

83

Nedemnitatea succesorala :
Reprezinta decaderea succesibilului din dreptul de a mosteni pe defunct
fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de acesta, inclusiv din
dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine conform legii, intrucat se
face vinovat de vreuna dintre faptele grave prezentate expres de catre legiuitor
si savarsite impotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia.
Art. 960 C.Civ.
Caractere juridice
- se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prezentate de lege atat
in domeniul mosteniri legale, cat si in domeniul mostenirii testamentare.
efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin testament
sau printr-un act notarial de catre ce ce lasa mostenirea dar numai daca nu a
avut loc reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita dupa condamnare,
gratierea sau prescriptia executarii pedepsei.
produce efecte doar in privinta autorului faptei
sanctiunea nedemnitatii succesorale fiind prevazuta pentru faptele
savarsite cu intentie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant
- domeniul de aplicare al nedemnitatii succesorale nu poate fi extins la
alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat de la mostenirea persoanei fata de care
a savarsit fapta.
Cazurile de nedemnitate succesorala :
Legiuitorul face distinctie intre nedemnitatea succesorala de drept si
nedemnitatea succesorala judiciara reglementand pentru fiecare tip de
nedemnitate succesorala anumite cazuri expres si limitativ prezentate.

I. Nedemnitatea succesorala de drept art. 958 C.Civ.

Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia

de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea

Conditii :
- mostenitorul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe cel ce lasa
mostenirea
84

- fapta sa fi fost savarsita cu intentie

- mostenitorul in principiu sa fi fost condamnat penal in calitate de autor,
coautor, instigator, complice pentru omor sau tentativa de omor
- daca inainte de condamnare a fost abilitat, amnistiat, a decedat sau
sanctiunea penala s-a prescris, nedemnitatea succesorala opereaza daca fapta
a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila ramasa definitiva.

Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de data deschiderii

mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care
daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei ar fi inlaturat sau
ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului,

Conditii :
a) Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care, daca
ar exista in momentul deschiderii mostenirii, l-ar inlatura pe nedemn, acesta
facand parte dintr-o clasa sau rang preferabil sau fiind legator universal, iar
faptuitorul, numai mostenitor legal nerezervator.
b)

c)

Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care,

daca ar exista la data deschiderii mostenirii, i-ar limita faptuitorului vocatia la
mostenire, fiind comostenitor din aceeasi clasa si acelasi grad sau sot
supravietuitor sau legatar universal cu titlu particular, iar faptuitorul
mostenitor legal.
Fapta sa fi fost savarsita cu intentie

d) In principiu, mostenitorul sa fi fost condamnat penal .

Regimul juridic :
Nedemnitate de drept poate fi constata oricand, la cererea oricarei
persoane interesate mostenitor, comostenitor, creditorul mostenitorului,
creditorul comostenitorului, legator, donatar, sau, din oficiu, de instanta de
judecata sau de catre nedemnul insusi.
Nedemnitatea opereaza ?????????legis, instanta judecatoreasca sau
notarul doar constatand cazul de nedemnitate succesorala.
II. Nedemnitatea judiciara
1. Persoana condamnata penal pt savarsirea cu intentie impotriva celui ce
lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori, dupa
caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.
Vatamarea corporala simpla , dar care depinde de nr de ingrijiri medicale
Vatamarea corporala grava
85

Amenintarea, santajul , denuntarea calomnioasa, lipsirea de

libertate in forma grava
Faptele savarsite cu praeterintentie ( lovituri cauatoare de moarte ).
2. Persoana care cu rea-credinta a ascuns , a alterat, a distrus sau a
falsificat testamentul defunctului .
Priveste mostenirea testamentara, comparativ cu celelalte situatii care
au in vedere atat mostenirea legala, cat si mostenirea testamentara, pornind
de la ideea ca persoana trebuie sa fie libera, sa dispuna asupra patrimoniului
succesoral.
Testamentul va dobandi o importanta mult mai mare in situatia
mostenitorilor rezervatari.
3. Persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel ce lasa
mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul .
Termenul de constatare a nedemnitatii judiciare presupune conditii diferite
fata de demnitatea de drept :
Declararea nedemnitatii succesorale este lasata la latitudinea instantei de
judecata
Art 959 C. Civ. : in cazul in care condamnarea pt savarsirea faptei cu
intentie impotriva celui despre a carui mostenire este vorba a unor fapte
grave sau a unor fapte care au avut ca scop moartea victimei este impiedicata
prin deces, amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea
succesorala se poate declara daca aceste fapte au fost constatate si prin hot
judec civila definitiva.
Regimul juridic :
Nedemnitatea succesorala se poate invoca dupa momentul deschiderii
succesiunii
Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale poate fi introdusa de o
persoana care are calitatea de succesibil, iar daca nu exista niciunul, de orice
persoana care are interes in constatarea nedemnitatii succesorale ( comuna,
orasul, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data
deschiderii mostenirii )
Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale se exercita in termen de
1 an, care incepe sa curga, de regula, de la data deschiderii mostenirii.
Exceptii ale termenului. Termenul incepe sa curga :
a) De la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare , daca aceasta hot
prevazuta de art 959 (1) lit. a) se pronunta dupa data deschiderii mostenirii.

86

b) De la data cand a aparut cauza care impiedica condamnarea daca a intervenit

dupa momentul deschiderii mostenirii, in situatia in care nu s-a putut realiza
condamnarea faptuitorului pt savarsirea cu intentie a unor fapte grave sau a
unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei pt ca a intervenit decesul,
prescriptia rsp pen, iar nedemnitatea a fost constatata printr-o hot judec civila
definitiva.
c) De la data cand succesibilul a cunoscut motivele de nedemnitate succesorala ,
daca aceasta data este ulterioara momentului deschiderii mostenirii in cazul
alterarii, ascunderii, distrugerii sau falsificarii cu rea-credinta a testamentului
lasat sau in cazul impiedicarii prin dol sau violenta a testatorului sa-l
intocmeasca, modifice, revoce.
Termenul de 1 an de zile este un termen de decadere .
Introducerea actiunii in declarare constituie un act de acceptare tacita a
mostenirii de catre succesibilul reclamat.
Efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin iertarea
nedemnului care trebuie sa intervina in deplina cunostinta de cauza, legatul
trebuind sa cuprinda o cauza expresa de iertare.
Efectele nedemnitatii succesorale :
I.

Fata de nedemni :
Avand in vedere ca titlul de mostenitor este desfiintat de la data
deschiderii mostenirii, el nu mai poate reclama cota parte din mostenire ce i
s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal si nici rezerva succesorala.
Cota de mostenire va fi culeasa de catre succesibilii care ar fi venit la
mostenire alaturi de nedemni sau de cei pe care prezenta nedemnului i-ar fi
inlaturat.
Inlaturarea nedemnului va duce la profitul comostenitorilor sau
comostenitorilor legali subsecventi, sau legatarilor, sau donatarilor daca
nedemnul era rezervatar.
Daca inainte de momentul constatarii nedemnitatii, nedemnul a intrat
in posesia bunurilor care alcatuiesc patrimoniul succesoral, atunci va fi
obligat sa le restituie persoanei indreptatite sa culeaga succesiunea.
Restituirea se face, de regula, in natura, iar daca nu mai este posibil,
atunci nedemnul , fiind considerat posesor de rea-credinta si de drept pus in
intarziere, va trebui sa plateasca despagubiri de la data intrarii in folosinta a
bunurilor respective.

87

Daca bunul este producator de fructe, nedemnul este considerat

posesor de rea-credinta de la data deschiderii mostenirii si este obligat sa le
restituie de la data folosirii bunurilo mostenirii; restituirea se face in natura
sau, daca le-a consumat, se va restitui valoarea acestora.
Pt sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenitorului, acesta va
plati dobanzi din ziua incasarii.
Daca nedemnul a facut cheltuieli pt achitarea unor datorii ale
mostenitorului sau alte cheltuieli necesare, persoanele indreptatite sa
culeaga mostenirea vor trebui sa inapoieze nedemnului aceste cheltuieli.
Art 956 C. Civ nedemnul poate fi reprezentat chiar daca la data
deschiderii mostenirii se afla in viata.
Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de
reprezentat sau a renuntat la mostenire, sau a fost dezmostenit. ( art 967
(1) ).

II.

Fata de terti :

Produce efecte pozitive asupra descendentilor acestuia, ei putand

culege din succesiunea de defunct prin reprezentare culegand cota parte ce
se cuvenea nedemnului daca nu ar fi fost vinovat de vreuna din faptele de la
art 958-959 C. Civ.
Actele de conservare si administrare a bunurilor care fac parte din
masa succesorala se vor mentine daca profita adevaratilor mostenitori (
art 960 (3) ).
Actele de dispozitie a bunurilor mobile corporale se mentin daca
dobanditorul posesor este de buna-credinta.
Actele de dispozitie care au ca obiect bunuri imobile se mentin
daca este vorba de un act cu titlu oneros, daca tertul este de buna
credinta, daca se invoca regimul CF( cartii funciare) si daca este vorba de
o eroare comuna invincibila.
Daca sunt indeplinite conditiile, actul isi mentine valabilitatea.
Art 901 (1) - C. Civ instituie o prezumtie irefragibila a dr tabular
inscris pe numele unei persoane. Daca in CF s-a inscris un dr real in folosul
unei persoane, se prezuma ca dr respectiv exista in folosul ei.
Eroarea comuna si invincibila provine si din eliberarea certificatului
de mostenitor paratului posesor de buna sau rea-creinta.

88

Art 1131 in ceea ce priveste relatia dintre mostenitorul aparent si

tertul dobanditor, se aplica dispozitiile art 960 (3), adica se vor mentine
actele de dispozitie.

Curs 15
3. Mai au capacitate succesorala persoanele concepute, dar nenascute la
data deschiderii succesiunii.
Art. 36 Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune dar,
numai daca el se naste viu.
Art. 412
Fiind vorba de fapte materiale, cel ce pretinde mostenirea in numele
copilului trebuie sa dovedeasca prin orice mijloace de proba admise de
lege, data conceptiei copilului, situarea acestuia inainte de momentul
deschiderii succesiunii. Prin mijloace proba stiintifice se poate face dovada
conceptiei copilului intr-o anumtia perioada de timp (art. 412 alin. 2).
4. De asemenea au capacitate succesorala si persoanele juridice. Au
capacitate de a dobandi mostenirea in temeiul testamentului lasat de
catre defunct, bunurile mostenirii fiind dobandite de la data cand persoana
juridica dobandeste personalitate juridica in conditiile legii, adica de la
data inregistrarii, daca sunt supuse inregistrarii, iar pentru celelalte
persoane juridice de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de
la data autorizarii infiintarii sau la oricare alta cerinta.
Legea recunoaste persoanei juridice o capacitate de folosinta anticipata,
ca atare si capacitate succesorala anticipata de la data actlui de infiintare,
in masura in care bunurile care formeaza obiectul legatului lasat de
testatar sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod legal.
Prin art. 208 suntem in fata unei exceptii de la art. 205 C.Civ. potrivit
caruia persoanele juridice supuse inregistrarii pot dobandi drepturi si isi
pot asuma obligatii de la data actului de infiintare, numai in masura
necesara ca persoana sa ia fiinta.
Astfel C.Civ. recunoaste persoanelor juridice capacitatea de a mosteni
inainte de dobandirea personalitatii juridice, si chiar daca liberalitatea nu
este necesara pentru a luat fiinta in mod legal.
Persoanele care nu au capacitate succesorala
- persoanele fizice decedata inainte de momentul deschiderii succesiuni
- persoanele juridice care au incetat sa mai aiba fiinta
- art. 957 alin. 2 persoana care decedeaza in acelasi moment fara a se
putea stabili ca una a supravietuit celeilalte. Ca sa fim in prezenta unor
astfel de persoane trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
d) Sa fie vorba de 2 sau mai multe persoane
89

e) Sa fi decedat in acelasi timp

f) Sa nu se poata stabili ca una a supravietuit celeilalate.
Vocatia la mostenire
- 962 C.Civ. pentru ca o persoana fizica sau juridica sau statul sa
poata culege in tot sau in parte mosntenirea lasata de catre o persoana
fizica decedata nu este suficient sa aiba capacitatea de a mosteni ci,
este absolut necesar ca alaturi de capacitate sa existe si chemarea la
mostenire, fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de
defunct.
Legea confera vocatie la mostenire rudelor defunctului in anumite
limite, inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravetuitor si
statului prin comuna, oras etc.
De asemenea vocatia la mostenire in temeiul testamentului poate
exista oricarei persoane desemnate de catre testatar prin testament
facut de acesta si recunoscut de lege.
- art 405 C.civ.; art. 971 C.Civ.; art. 970 C.civ.
Vocatia succesorala generala si concreta la mostenire
Vocatia generala reprezinta vocatia eventuala sau potentiala a unor
persoane de a culege mostenirea lasata de catre defunct.
In acest sens avem vocatia succesorala legala a rudelor defunctului in
linie dreapta fara limita de grad sai in linie colaterala pana la gradul 4,
inclusiv.
Vocatia concreta reprezinta acea vocatie potrivit careia rudele
defunctului viu pot in mod efectiv sa culeaga din mostenirea acestuia,
vocatia concreta presupunand indeplinirea a 2 conditii:
- cel ce are vocatie concreta, sa aiba vocatie generala la mostenirea
defunctului
- cel ce are vocatie concreta sa nu fie inlaturat de la mostenire de un alt
succesibil chemat de lege in rang preferabil sau de un legatar
In cazul mostenirii legale, functioneaza principiul reciprocitatii vocatiei
legale la mostenire atat in sens pozitiv cat si in sens negativ.
In sens pozitiv, potrivit acestui principiu daca o ruda are chemare la
mostenirea altei rude si aceasta din urma are chemare la mostenirea
celei dintai.
In sens negativ, daca un mostenitor nu are chemare la mostenirea altui
succesibil sau mostenitor, nici acesta din urma nu are chemare la
mostenirea celui dintai.
Casatoria putativa vocatie unilaterala
Nedemnitatea succesorala
Reprezinta decaderea succesibilului din dreptul de a mosteni pe defunct
fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de acesta, inclusiv
din dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine conform legii,
90

intrucat se face vinovat de vreuna dintre faptele grave prezentate

expres de catre legiuitor si savarsite impotriva defunctului sau a unui
succesibil al acestuia.
Art. 960 C.Civ.
Caractere juridice
- se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prezentate de lege atat in
domeniul mosteniri legale, cat si in domeniul mostenirii testamentare.
- efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin testament sau
printr-un act notarial de catre ce ce lasa mostenirea dar numai daca nu
a avut loc reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita dupa
condamnare, gratierea sau prescriptia executarii pedepsei.
- produce efecte doar in privinta autorului faptei
- sanctiunea nedemnitatii succesorale fiind prevazuta pentru faptele
savarsite cu intentie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu
discernamant
- domeniul de aplicare al nedemnitatii succesorale nu poate fi extins la
alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat de la mostenirea persoanei fata
de care a savarsit fapta
Cazurile de nedemnitate succesorala
Legiuitorul face distinctie intre nedemnitatea succesorala de drept si
nedemnitatea succesorala judiciara reglementand pentru fiecare tip de
nedemnitate succesorala anumite cazuri expres si limitativ prezentate.
Nedemnitatea succesorala de drept art. 958 C.Civ.
Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu
intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea
Conditii
- mostenitorul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe cel ce lasa
mostenirea
- fapta sa fi fost savarsita cu intentie
- mostenitorul in principiu sa fi fost condamnat penal in calitate de
autor, coautor, instigator, complice pentru omor sau tentativa de
omor
- daca inainte de condamnare a fost abilitat, amnistiat, a decedat
sau sanctiunea penala s-a prescris, nedemnitatea succesorala
opereaza daca fapta a fost constatata printr-o hotarare
judecatoreasca civila ramasa definitiva
Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de data
deschiderii mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe
un alt succesibil care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data
savarsirii faptei ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la
mostenire a faptuitorului

91

Conditii :
e) Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care, daca
ar exista in momentul deschiderii mostenirii, l-ar inlatura pe nedemn, acesta
facand parte dintr-o clasa sau rang preferabil sau fiind legator universal, iar
faptuitorul, numai mostenitor legal nerezervator.
f)

g)

Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care,

daca ar exista la data deschiderii mostenirii, i-ar limita faptuitorului vocatia la
mostenire, fiind comostenitor din aceeasi clasa si acelasi grad sau sot
supravietuitor sau legatar universal cu titlu particular, iar faptuitorul
mostenitor legal.
Fapta sa fi fost savarsita cu intentie

h) In principiu, mostenitorul sa fi fost condamnat penal .

Regimul juridic :
Nedemnitate de drept poate fi constata oricand, la cererea oricarei
persoane interesate mostenitor, comostenitor, creditorul mostenitorului,
creditorul comostenitorului, legator, donatar, sau, din oficiu, de instanta de
judecata sau de catre nedemnul insusi.
Nedemnitatea opereaza ?????????legis, instanta judecatoreasca sau
notarul doar constatand cazul de nedemnitate succesorala.
II. Nedemnitatea judiciara
4. Persoana condamnata penal pt savarsirea cu intentie impotriva celui ce
lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori, dupa
caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.
Vatamarea corporala simpla , dar care depinde de nr de ingrijiri medicale
Vatamarea corporala grava
Amenintarea, santajul , denuntarea calomnioasa, lipsirea de
libertate in forma grava
Faptele savarsite cu praeterintentie ( lovituri cauatoare de moarte ).
5. Persoana care cu rea-credinta a ascuns , a alterat, a distrus sau a
falsificat testamentul defunctului .
Priveste mostenirea testamentara, comparativ cu celelalte situatii care
au in vedere atat mostenirea legala, cat si mostenirea testamentara, pornind
de la ideea ca persoana trebuie sa fie libera, sa dispuna asupra patrimoniului
succesoral.

92

Testamentul va dobandi o importanta mult mai mare in situatia

mostenitorilor rezervatari.
6. Persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel ce lasa
mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul .
Termenul de constatare a nedemnitatii judiciare presupune conditii diferite
fata de demnitatea de drept :
Declararea nedemnitatii succesorale este lasata la latitudinea instantei de
judecata
Art 959 C. Civ. : in cazul in care condamnarea pt savarsirea faptei cu
intentie impotriva celui despre a carui mostenire este vorba a unor fapte
grave sau a unor fapte care au avut ca scop moartea victimei este impiedicata
prin deces, amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea
succesorala se poate declara daca aceste fapte au fost constatate si prin hot
judec civila definitiva.
Regimul juridic :
Nedemnitatea succesorala se poate invoca dupa momentul deschiderii
succesiunii
Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale poate fi introdusa de o
persoana care are calitatea de succesibil, iar daca nu exista niciunul, de orice
persoana care are interes in constatarea nedemnitatii succesorale ( comuna,
orasul, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data
deschiderii mostenirii )
Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale se exercita in termen de
1 an, care incepe sa curga, de regula, de la data deschiderii mostenirii.
Exceptii ale termenului. Termenul incepe sa curga :
d) De la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare , daca aceasta hot
prevazuta de art 959 (1) lit. a) se pronunta dupa data deschiderii mostenirii.
e) De la data cand a aparut cauza care impiedica condamnarea daca a intervenit
dupa momentul deschiderii mostenirii, in situatia in care nu s-a putut realiza
condamnarea faptuitorului pt savarsirea cu intentie a unor fapte grave sau a
unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei pt ca a intervenit decesul,
prescriptia rsp pen, iar nedemnitatea a fost constatata printr-o hot judec civila
definitiva.
f) De la data cand succesibilul a cunoscut motivele de nedemnitate succesorala ,
daca aceasta data este ulterioara momentului deschiderii mostenirii in cazul
alterarii, ascunderii, distrugerii sau falsificarii cu rea-credinta a testamentului
93

lasat sau in cazul impiedicarii prin dol sau violenta a testatorului sa-l
intocmeasca, modifice, revoce.
Termenul de 1 an de zile este un termen de decadere .
Introducerea actiunii in declarare constituie un act de acceptare tacita a
mostenirii de catre succesibilul reclamat.
Efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin iertarea
nedemnului care trebuie sa intervina in deplina cunostinta de cauza, legatul
trebuind sa cuprinda o cauza expresa de iertare.
Efectele nedemnitatii succesorale :
III.

Fata de nedemni :
Avand in vedere ca titlul de mostenitor este desfiintat de la data
deschiderii mostenirii, el nu mai poate reclama cota parte din mostenire ce i
s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal si nici rezerva succesorala.
Cota de mostenire va fi culeasa de catre succesibilii care ar fi venit la
mostenire alaturi de nedemni sau de cei pe care prezenta nedemnului i-ar fi
inlaturat.
Inlaturarea nedemnului va duce la profitul comostenitorilor sau
comostenitorilor legali subsecventi, sau legatarilor, sau donatarilor daca
nedemnul era rezervatar.
Daca inainte de momentul constatarii nedemnitatii, nedemnul a intrat
in posesia bunurilor care alcatuiesc patrimoniul succesoral, atunci va fi
obligat sa le restituie persoanei indreptatite sa culeaga succesiunea.
Restituirea se face, de regula, in natura, iar daca nu mai este posibil,
atunci nedemnul , fiind considerat posesor de rea-credinta si de drept pus in
intarziere, va trebui sa plateasca despagubiri de la data intrarii in folosinta a
bunurilor respective.
Daca bunul este producator de fructe, nedemnul este considerat
posesor de rea-credinta de la data deschiderii mostenirii si este obligat sa le
restituie de la data folosirii bunurilo mostenirii; restituirea se face in natura
sau, daca le-a consumat, se va restitui valoarea acestora.
Pt sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenitorului, acesta va
plati dobanzi din ziua incasarii.
Daca nedemnul a facut cheltuieli pt achitarea unor datorii ale
mostenitorului sau alte cheltuieli necesare, persoanele indreptatite sa
culeaga mostenirea vor trebui sa inapoieze nedemnului aceste cheltuieli.
94

Art 956 C. Civ nedemnul poate fi reprezentat chiar daca la data

deschiderii mostenirii se afla in viata.
Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de
reprezentat sau a renuntat la mostenire, sau a fost dezmostenit. ( art 967
(1) ).

IV.

Fata de terti :

Produce efecte pozitive asupra descendentilor acestuia, ei putand

culege din succesiunea de defunct prin reprezentare culegand cota parte ce
se cuvenea nedemnului daca nu ar fi fost vinovat de vreuna din faptele de la
art 958-959 C. Civ.
Actele de conservare si administrare a bunurilor care fac parte din
masa succesorala se vor mentine daca profita adevaratilor mostenitori (
art 960 (3) ).
Actele de dispozitie a bunurilor mobile corporale se mentin daca
dobanditorul posesor este de buna-credinta.
Actele de dispozitie care au ca obiect bunuri imobile se mentin
daca este vorba de un act cu titlu oneros, daca tertul este de buna
credinta, daca se invoca regimul CF( cartii funciare) si daca este vorba de
o eroare comuna invincibila.
Daca sunt indeplinite conditiile, actul isi mentine valabilitatea.
Art 901 (1) - C. Civ instituie o prezumtie irefragibila a dr tabular
inscris pe numele unei persoane. Daca in CF s-a inscris un dr real in folosul
unei persoane, se prezuma ca dr respectiv exista in folosul ei.
Eroarea comuna si invincibila provine si din eliberarea certificatului
de mostenitor paratului posesor de buna sau rea-creinta.
Art 1131 in ceea ce priveste relatia dintre mostenitorul aparent si
tertul dobanditor, se aplica dispozitiile art 960 (3), adica se vor mentine
actele de dispozitie.

MOSTENIREA LEGALA
mostenirea legala - transmisiunea mostenirii defunctului, in
temeiul legii, la pers , in ordinea si cotele prevazute de lege.
Conditii :
Sa fi acceptat mostenirea lasata de defunct
Sa nu fi fost exheredat ( dezmostenit ) .
95

Principii Generale ale devolutiunii legale si Exceptii :

1.Principiul venirii la mostenire in ordinea clasei de mostenire .
( principiul clasei de mostenitor ).
2.Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din
aceeasi clasa.
3.Principiul legalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si
acelasi grad.
Legiuitorul utilizeaza 2 criterii tehnico-juridice :
a) Clasa de mostenitor
b) Gradul de rudenie
Astfel, se determina vocatia efectiva la mostenire a rudelor prin stabilirea
celor 3 principii generale.
clasa de mostenitor categorie de rude care in mod colectiv exclude
de la mostenire o alta categorie de rude
grad de rudenie rudele de grad mai apropiat cu defunctul inlatura
rudele cu grad mai indepartat.
Art 964 (1)
1. Principiul prioritatii clasei de mostenitor
- 4 clase de mostenitori : ( desen )

Exceptie : 942 (2) - exheredarea unui mostenitor rezervator

dintr-o clasa prioritara care concureaza cu un succesibil ?????
dintr-o clasa subsecventa.
2. Principiul gradului de rudenie :
96

Mostenitorul de grad mai apropiat inlatura pe succesibilii de grad

mai indepartat, acesta capatand vocatie concreta la mostenire.
Exceptii :
I. Clasa a II- a de mostenitori legali
II. Reprezentarea succesorala
3.

Principiul legalitatii intre mostenitorii de aceeasi clasa si

acelasi grad
Toti mostenitorii de acelasi grad si aceeasi clasa vor culege in cote
egale mostenirea lasata de catre defunct .

Exceptii :
I. Impartirea pe tulpini
II. Impartirea pe linii

R3pr3z3ntar3a succ3sorala
Art.965. C Civil
=este definita ca fiind urcarea in grad a unui mostenitor
legal de un grad mai indepartat numit reprezentant, care in
temeiul legii urmeaza sa culeaga partea din mostenire ce I se
cuvenea ascendentului sau de un grad mai apropiat cu defunctul
care la momentul deschiderii succesiunii era decedat, nedemn sau
renuntator.
Reprezentarea succesorala vine sa inlature consecintele negative
sau injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie intre
mostenitorii din aceeasi clasa si principiului egalitatii intre mostenitorii din
aceeasi clasa si de acelasi grad.
Domeniul de aplicare
-art.966, alin 1 c.civ.-reprezentarea succesorala este adimisa in
privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din
frati si surori ai defunctului intrucat reprezentarea deroga de la principiile
devolutiunii legale a mostenirii, iar dispozitiile care o prevad sunt de stricta
interpretare. Ca atare niciun alt mostenitor in afara celor prevazuti de lege
nu pot culege prin reprezentare din mostenirea defunctului
Conditii necesare ptr a opera reprezentarea succesorala

97

Aceste conditii trebuie indeplinite atat in persoana reprezentantului,

cat si in persoana reprezentatului.
In ceea ce priveste persoana reprezentatului:
-sa fie mort la data deschiderii succesiunii
-sa fie nedemn, chiar si atunci cand se afla in viata
-sa fi renuntat la mostenire sau sa fi fost dezmostenit
In ceea ce priveste persoana reprezentantului:
-sa aiba capacitate succesorala
-sa nu fie nedemn
-sa aiba vocatie succesorala, adica sa fie ruda cu cel pe care il
mosteneste, rudenie rezultata fie din filiatia fireasca, fie din filiatia civila
Reprezentarea nedemnului a avut in vedere ca descendentii acestuia
sa nu aiba de suferit. Ca atare poate fi reprezentat si nedemnul, chiar aflat
in viata la data deschiderii succesiunii, si chiar daca renunta la mostenire
reprezentarea operand chiar daca reprezentantul este nedemn fata de
reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost
dezmostenit ( art. 967, alin 1 si 3).
De asemenea interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data
deschiderii mostenirii mai are drept consecinta ca reprezentarea
succesorala nu poate opera per saltum sau per omisio medio, adica
opereaza numai din grad in grad trecand prin toate gradele intermediare.
Caracteristicile reprezentarii succesorale( modul cum opereaza
ea)
Daca sunt indeplinite conditiile atat in persoana reprezentantului,
cat si a reprezentatului reprezentarea succesorala opereaza in toate
cazurile la infinit, de drept si imperativ.
Potrivit legii reprezentarea este admisa in toate cazurile adica nu
numai atunci cand unul sau mai multi descedendenti ai unui copil copil
decedat al defunctului vin la mostenire in concurs cu alti descendenti in
viata ai defunctului de grad mai apropiat, dar su atunci cand descendentii
copilului sau copiilor decedati ai defunctului sunt de acelasi grad.
Efectele pe care le produce reprezentarea succesorala
-art.968-in toate cazurile in care reprezentarea succesorala
opereaza partajul se realizeaza pe tulpina. Aceasta inseamna ca
reprezentantii unei personae indifferent de nr lor vor lua din mostenire
partea care s-ar fi cuvenit ascendentului reprezentat daca ar fi fost in viata
la momentul cand s-a deschis succesiunea, ca atare ei neputand pretinde
mai mult din mostenire, dar nici neputand lua mai putin.

98

Daca o tulpina a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi

pe tulpina in fiecare ramura, partea cuvenita descendentilor din acceasi
ramura impartindu-se intre ei in mod egal.
Mostenitorii care culeg prin reprezentare dobandesc nu numai
drepturi, dar si obligatii in raport ci vocatia lor succesorala, raspunzand ptr
pasivul mostenirii in limita activului succesoral sau cu propriul patrimoniu.
Efectul particular al reprezentarii succesorale
Copii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii, drept
la care nedemnul a fost exclus, trebuie sa raporteze la mostenirea
acestuia bunurile pe care le-au primit din mostenirea dobandita prin
reprezentare, daca vin la mostenirea lui ( ai nedemnului ) in concurs cu alti
copii ai lui care au fost conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a
fost inlaturat nedemnul.
Raportarea se face numai in cazul si in masura in care valoarea
bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depasit valoarea
pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa-l suporte ca
urmare a reprezentarii.

Clasa 1 de mostenitori
-este clasa descendentilor defunctului care potrivit art.975 C.civil.
sunt copii acestuia si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit care provin din
casatorie, din afara casatoriei, din casatorii diferite sau din adoptie
Nu prezinta relevanta faptul ca descendentii, respectiv copii sunt
rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata.
-art.305 C.Civ.-nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta
copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie
-are drept si copilul care a fost conceput, dar cu conditia sa se nasca
viu. Copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de
catre tatal sau. Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunsocut numai
daca a lasat descendenti firesti.
Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de
filiatie intre adoptator si adoptat si legatura de rudenie intre adoptat si
rudele adoptatorului. In acelasi timp se rupe orice legatura intre adoptat si
rudele lui firesti ( parinti).
Impartirea mostenirii
Art.975 alin.3,4-ori de cate ori descendentii de gradul 1, respectiv
copii defunctului, vin singuri la mostenire, acesta se va imparti in mod egal
pe capete.

99

-daca sunt descendenti care vin prin reprezentare, atunci impartirea

se va face pe tulpina
-daca descendentii vin la mostenirea defunctului in concurs cu sotul
supravietuitor se va acorda prima data cota sotului supravietuitor in
proportie de , iar celelalte de vor fi culese in mod egal de descendentii
de gradul 1, iar daca se vine prin reprezentare, impartirea se va face pe
tulpini, respectiv ramura.
Potrivit art. 441 C.Civ. in categoria descendentilor intra si copii
rezultati prin reproducere umana asistata medical cu terti donatori.
Legaturile de rudenie se nasc intre copil si parintii acestuia ( un barbat si o
femeie sau o femeie singura ), niciodata nu pot lua nastere legaturile de
rudenie intre copil si tertul donator.

Caractere juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor

-pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare
-sunt mostenitori rezervatari-reprezentarea succesorala a
mostenitorilor rezevatari este jumatate din cota succesorala care in
absenta dezmostenirii i s-ar cuveni ca mostenitor legal
-descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de
la defunct in timpul vietii ori de cate ori vin in concurs cu sotul
supravietuitor
-sunt mostenitori sezinari-adica pot intra in stapanirea de fapt a
mostenirii fara a fi nevoie sa solicite eliberarea certificatului de mostenitor
asa cum se intampla celorlaltor categorii ( colateralii privilegiati, ordinari
etc).
In conditiile art. 1149 C.Civ. descendentul care vine la mostenire
prin reprezentare are obligatia sa raporteze donatia primita de
ascendentul sau pe care il reprezinta chiar daca nu l-a mostenit.
Clasa ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati
-este o clasa mixta, alcatuita din 2 categorii de mostenitori si anume
ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati care vin la mostenire ori de
cate ori nu exista mostenitor din clasa 1 sau acestia exista dar nu pot
mosteni intrucat nu indeplinesc conditiile.
Poarta denumirea de privilegiati deoarece inlatura de la mostenire
pe ceilalti ascendenti si colaterali care se numesc ordinari si care fac parte
dinn clasele subsecvente, respectiv 3 si 4.
1) Ascendentii privilegiati
Art. 976 alin. 1
In acesta categorie intra parintii defunctului, respectiv mama si tatal
care pot proveni din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

100

Vocatie succesoarala are si tatal din afara casatoriei, precum si

parintii firesti in cazul adoptiei cu efecte restranse, precum si sotul mamei
care a adoptat copilul acesteia, precum si adoptatorii, indiferent de felul
adoptiei.
De asemenea au vocatie la mostenirea defunctului care a rezultat
prin reproducerea umana in calitate de ascendenti privilegiati, barbatul si
femeia, sau femeia singura care a consimtit in conditiile legii la acesta
metoda.
Tertul donator nu poate sa mosteneasca neavand vocatie. De
asemenea au vocatie la mostenirea defunctului ascendentii privilegiati ai
acestuia care si ei au fost rezultati prin aceeasi metoda a reproducerii
umane asistate.
Impartirea mostenirii
Cand ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire ei vor culege
intreaga masa succesorala impartindu-se in mod egal in functie de
numarul acestora. Daca ascendentii privilegiati vin la mostenire alaturi sau
in concurs cu sotul supravietuitor acestia vor culege jumatate din
mostenire.
Dacaa ascendentii privilegiati vin la mostenire alaturi de sotul
supravietuitor si colateralii privilegiati intai acordam cota sotului
supravietuitor, apoi acordam cota ascendentilor privilegiati in functie de
numarul lor, iar ceea ce ramane se va imparti intre colateralii privilegiati.
Astfel daca exista un singur parinte acesta ca culege 1/3 din ceea ce a
ramas dupa ce acordam sotului iar daca exista 2 sau mai multi parinti,
acestia vor culege din ceea ce a ramas dupa ce vom acorda cota
sotului.
Daca ascendentii privilegiati vin impreuna cu colateralii privilegiati
atunci se va acorda ascendentilor in functie de numarul lor, iar restul se va
imparti intre colateralii privilegiati.
In cazul reproducerii se intampla la fel.
Caractere juridice ale dreptului la mostenire ale ascendentilor
privilegiati
-vin la mostenire in nume propriu
-sunt mostenitori rezervatari
-nu sunt obligati sa raporteze donatiile primite in timpul
vietii
-sunt mostenitori sezinari
2) Colateralii privilegiati
-sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la
gradul 4 inclusiv care provin din casatorie, din afara casatoriei, din
casatorii diferite sau din adoptia deplina.

101

Casatoria se desfiinteaza ca urmare a neindeplinirii conditiilor de

fond si forma necesare ptr incheierea unei casatorii valabile sau a
existentei vreunuia dintre impedimentele la casatorie.
In cazul desfiintarii casatoriei aceasta are loc cu efect retroactiv,
astfel incat daca in intervalul de timp cuprins intre data incheierii
casatoriei si data constatarii nulitatii intervine decesul unuia dintre soti,
sotul ramas in viata nu-l poate mosteni pe defunct intrucat pierde
calitatea de sot. Exceptie face sotul de buna-credinta la incheierea unei
casatorii nule sau anulate. Acesta isi pastreaza calitatea de sot pana la
data cand hotararea judecatoreasca de desfiintare a casatoriei ramane
definitiva. Este vorba despre casatoria putativa. ( art. 304,305 C.Civ.)
Daca decesul unuia dintre soti a intervenit dupa momentul ramanerii
definitive a hotararii judecatoresti de desfiintare, sotul in viata nu-l va
putea mosteni pe sotul defunct indifferent daca este de buna credinta sau
de rea-credinta, fiindca pierde cu efect retroactiv calitatea de sot.
Corelatia dintre dreptul la mostenire a sotului supravietuitor si
regimul matrimonial ales.
Art.291 C.Civ.- sotii la momentul incheierii casatoriei trebuie sa
aleaga regimul matrimonial. In conformitate cu dispozitiile Codului Civil
exista trei categorii de regimuri matrimoniale:
-regimul comunitatii de bunuri
-regimul separatiei de bunuri
-regimul comunitatii conventionale
Se pune problema corelarii dreptului la mostenire al sotului in viata
cu regimul matrimonial ales numai in cazul comunitatii legale de bunuri
precum si in cazul comunitatii conventionale de bunuri.
In cazul comunitatii legale acesta constituie acel regim matrimonial
in conformitate cu care bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt ,de la
data dobandirii lor, bunuri commune in devalmasie.
Lichidarea comunitatii legale in cazul in care acesta inceteaza ca
urmare a decesului unuia dintre soti se va face intre sotul in viata si
mostenitorii sotului defunct, impartirea bunurilor facandu-se proportional
cu cotele ce le revine din mostenire.
Comunitatea conventionala
In cazul in care sotii aleg regimul comunitatii conventionale ei
trebuie sa incheie o conventie matrimoniala, fie inainte de casatorie, fie in
timpul casatoriei dupa cel putin un an de la incheierea ei.
Conventia matrimoniala sub sanctiunea nulitatii absolute se incheie
prin act notarial cu consimtamantul personal al viitorilor soti sau exprimat
prin mandatar cu procura speciala si continut predeterminat. Acest regim
se aplica atunci cand viitorii soti vor deroga prin conventie matrimoniala in
102

conditiile si limitele prevazute de lege de la dispozitiile regimului

comunitatii legale.
Daca se adopta un astfel de regim acesta poate viza:
-includerea in comunitatea de bunuri a unor bunuri proprii dobandite
inainte de casatorie sau dupa incheierea casatoriei, exceptie facand cele
destinate exercitarii profesiei sau uzului personal.
-restrangerea comunitatii la bunurile anume mentionate in
conventia matrimoniala indiferent de momentul dobandirii lor.
-includerea clauzei de preciput. Exercitarea clauzei de preciput se
va face in natura, iar daca nu este posibil prin echivalent din valoarea
activului net al comunitatii.
Clauza de preciput reglementata de art. 333 C.Civ. reprezinta
acordul de vointa al sotilor sau dupa caz al viitorilor soti cuprins in
conventia matrimoniala in virtutea caruia sotul in viata este indrituit sa
preia fara plata inaintea partajului mostenirii unul sau mai multe bunuri
detinute in devalmasie sau coproprietate.
Ea ( clauza) genereaza un drept de preciput care se naste in
beneficiul celuilalt sot, adica a celui in viata in momentul decesului
celuilalt, adica este vorba despre un drept eventual de care va putea
beneficia sotul supravietuitor sub conditia suspensiva a supravietuirii.
-modalitatea de lichidare a conventiei matrimonial
-acordul obligatoriu al sotilor ptr incheierea anumitor acte de
administrare, iar daca unul dintre soti se opune in mod abuziv sau se afla
in imposibilitatea de a-si da consimtamantul actul se va incheia de catre
celalalt sot, dar numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela.
In ceea ce priveste corelatia dintre dreptul la mostenire al sotului in
viata si regimul comunitatii conventionale se vor aplica aceleasi reguli ca
si in cazul comunitatii legale.
Dreptul la mostenire al sotului in viata
Potrivit art.972 C.Civ. sotul in viata beneficiaza de un drept
general la mostenire ce i se cuvine in concurs cu fiecare clasa de
mostenitori precum si de anumite drepturi speciale. Potrivit art.973
beneficiaza de un drept de abitatie adica de a folosi locuinta care face
parte din mostenire si potrivit art. 974 C.Civ de un drept special asupra
mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei
comune.
Cota de mostenire a sotului supravietuitor se imputa asupra intregii
mosteniri conducand in mod invariabil la scaderea masei succesorale
asupra careia se imputa cotele cuvenite mostenitorilor cu care vine in
concurs.
Concursul sotului supravietuitor cu 2 clase de mostenitori
Ori de cate ori sotul supravietuitor vine in concurs cu 2 clase de
mostenitori cota sotului supravietuitor se va acorda in concurs cu clasa
103

cea mai apropiata. Cand la succesiune vin 2 sau mai multi soti cota
sotului ce se cuvine in concurs cu clasa cu care vine se va imparti in mod
egal in functie de numarul lor.
Caractere juridice ale dreptului la mostenire cu al sotului
supravietuitor
-poate veni la mostenire numai in nume propriu
-este mostenitor rezervatar
-este mostenitor sezinar, adica dobandeste de drept stapanirea
de fapt a mostenirii, nemaifiind nevoie sa solicite atestarea calitatii de
mostenitor.
-este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct, insa
numai atunci cand vine in concurs cu descendentii
-sotul supravietuitor beneficiaza de mobilierul si obiectele de
uz casnic ori de cate ori vine in concurs cu clasele 2,3,4 de
mostenitori legali ( art. 974 C.Civ.)

104