MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI

Str. N. Iorga nr. 1, Trgu Mure - 540088, ROMNIA

Universitatea Petru Maior din Trgu Mure 2010

Reproducerea coninutului acestei publicaii, integral sau parial, n forma
original sau modificat, precum i stocarea ntr-un sistem de regsire sau
transmitere sub orice form i prin orice mijloace sunt interzise fr
autorizarea scris a autorului i a Universitii Petru Maior din Trgu
Mure.
Utilizarea coninutului acestei publicaii, cu titlu explicativ sau justificativ,
n articole, studii, cri este autorizat numai cu indicarea clar i precis a
sursei.

Ioan SABU-POP
DREPT CIVIL. SUCCESIUNILE
CUPRINS
INTRODUCERE
Descrierea cursului
Obiectivele cursului
Competenele cursului
Formatul i tipul activitilor implicate de curs
TEMA 1

REGULI GENERALE PRIVIND MOSTENIREA

Obiective
Competene
Coninut

TEMA 2

3
3
3
4
4
4

Test de autoevaluare

11

Bibliografie

12

MOSTENIREA LEGALA
Obiective
Competene
Coninut

TEMA 3

14
14
15

Test de autoevaluare

29

Bibliografie

30

MOSTENIREA TESTAMENTARA
Obiective
Coninut
Competene

13
31
32

Test de autoevaluare

47

Bibliografie

49

INTRODUCERE

Disciplina Drept civil. Succesiuni se pred n semestrul al II-lea din

anul 3 de studiu la specializarea Drept. Prezentul curs cuprinde aspecte
teoretice i practice specifice materiei succesiunilor.

Obiective

Sa isi insuseasca termenii de specialitate si sa opereze cu acestia;

S cunoasca felurile succesiunii: mostenirea legala si mostenirea testamantara;
Sa cunoasca regulile aplicabile mostenirii legale si celei testamentare;
Sa cunoasca modul in care opereaza transmisiunea succesorala.

TI
Competene: Studenii dobndesc noiuni care s i ajute s delimiteze dreptul
succesoral de alte ramuri de drept i s l fixeze n cadrul sistemului de drept actual.

Structura cursului cuprinde patru teme, al caror continut permite realizarea obiectivelor
prezentate.

Formatul i tipul activitilor implicate de curs

Materia va fi parcursa atat in cadrul orelor de curs, stabilite potrivit planului de invatamant, cat si
in cadrul studiului individual .
Cursurile organizate la facultate reprezint cadrul in care profesorul explica studentilor termenii
specifici materiei succesiunilor, institutiile dreptului succesoral si ii coordoneaza in rezolvarea
cazurilor practice propuse. n ceea ce privete activitatea individual, aceasta se va concretiza n
parcurgerea materialelor obligatorii i n rezolvarea sarcinilor i exerciiilor stabilite. Studenii au
libertatea de a-i gestiona timpul pentru parcurgerea temelor stabilite, astfel nct acesta s fie
suficient pentru nsuirea cunostintelor specifice.

TEMA 1

REGULI GENERALE PRIVIND MOSTENIREA

Obiectivele temei 1
Continutul temei 1
Autoevaluarea cunostintelor dobandite in tema1
Bibliografie pentru tema 1

Obiective:

Sa cunoasca sediul materiei;

Sa isi insuseasca termenii de specialitate si sa opereze cu acestia;

Sa cunoasca momentul, locul deschiderii succcesiunii, precum si importanta

acestora;

Sa stie care sunt conditiile generale ale dreptului de mostenire.

Competene: Studenii dobndesc cunotine cu ajutorul crora pot stabili

dac o succesiune este deschis i s determine care sunt condiiiole pentru
ca o persoan s poat veni la mostenire.

Continutul temei:
1. Mostenirea. Reglementare

Constitutia Romaniei Art. 46 care garanteaza mostenirea.

Codul civil. Cartea a IV-a Despre mostenire si liberalitati art. 953-1163.
Legea 71/2011 art. 91 Mostenirle deschise inainte de intrarea in vigoare a
noului Cod civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii
(Codului civil de la 1864).

2. Terminologie:

Mostenirea (succesiunea) - trasmiterea patrimoniului unei persoane fizice

decedate catre una ori mai multe persoane in fiinta (art. 953 Cod civil).

Masa succesorala patrimoniul succesoral.

Defunctul - persoana decedata despre a carei mostenire este vorba.

Autor, de cujus persoana despre a carei mostenire este vorba.

Mostenitori, succesori, erezi persoanele chemate la mostenirea defunctului; cele

care dobandesc patrimoniul defunctului.

Testator cel care dispune asupra mostenirii prin testament.

Legatar dobanditorul bunurilor ce fac obiectul testamentului.

3. Felurile mostenirii:

Mostenirea legala transmisiunea mortis causa a patrimoniului succesoral se

produce in temeiul legii, ]n favoarea persoanelor stabilite prin lege.

Mostenirea testamentara transmiterea patrimoniului succesoral sau a unei parti

a acestuia are loc in temeiul vointei testatorului, exprimata prin testament.
Persoanele desemnate de testator sa culeaga mostenirea se numesc legatari.
Acestia din urma pot fi: universali (cu vocatie la intregul patrimoniu succesoral);
cu titlu universal (cu vocatie la o fractiune din patrimoniul succesoral) si cu titlu
particular (cu vocatie la bunuri singulare, determinate).

Observaii:

Mostenirea legala poate coexista cu cea testamentara.

Mostenirea testamentara o inlatura pe cea legala numai daca:

a) testatorul a instituit unul sau mai multi legatari universali care, ]mpreuna, au vocatie la
intreaga succesiune;

b) nu exista mostenitori rezervatari.

4. Deschiderea mostenirii
4.1. Notiune.
Potrivit art. 954 Cod civil, mostenirea unei persoane se deschide prin decesul
acesteia.

Deschiderea mostenirii reprezinta consecinta juridica a decesului unei persoane si

are ca efect transmiterea patrimoniului defunctului catre mostenitorii acestuia.

4.2. Data deschiderii mostenirii.

A. Data deschiderii mostenirii. Notiune.

Potrivit art. 954 al. 1 Cod civil, momentul deschiderii mostenirii coincide cu
momentul mortii persoanei care lasa mostenirea.

Deschiderea mostenirii nu se confunda cu deschiderea procedurii succesorale

notariale.
B. Dovada deschiderii mostenirii si a datei acesteia

Dovada datei deschiderii mostenirii este in sarcina succesibililor.

Dovada mortii, inclusiv data ai, se face cu:
a) certificatul de deces eliberat ca urmare a mortii fizic constatate de catre organele
prevazute de lege;
b) hotararea judecatoreasca declarativa de moarte, in cazul in care decesul nu poate fi
constatat direct.

In ambele situatii, dovada contrara se poate face prin orice mijloc de proba admis
de lege, intrucat moartea este un fapt material.
6

 In situatia in care mai multe persoane decedeaza in aceeasi imprejurare, fara a se

putea stabili momentul decesului fiecareia, opereaza prezumtia ca au murit in
aceeasi clipa.
C. Importanta datei deschiderii mostenirii:
a) in functie de acest moment se determina persoanele chemate la mostenire;
b) este momentul pana la care retroactiveaza acceptarea sau renuntarea la mostenire;
c) este momentul la care se naste starea de indiviziune, in cazul in care sunt mai multi
mostenitori;
d) este momentul pana la care retroactiveaza efectul declarativ al partajului succesoral;
e) din acest moment devin valabile actele asupra mostenirii;
f) la acest moment se stabileste compunerea si valoarea masei succesorale;
g) este momentul in functie de care se stabileste legea aplicabila devolutiunii succesorale.

4.3.Locul deschiderii mostenirii

A. Locul deschiderii mostenirii. Notiune.

Locul deschiderii mostenirii este cel al ultimului domiciliu al defunctului.

Domiciliul persoanei fiyice este acolo unde aceasta declara ca are locuinta
principala.

Domiciliul nu se confunda cu resedinta, aceasta fiind locuinta secundara.

Cand domiciliul defunctului nu a fost cunoscut, va fi considerata domiciliu,

resedinta.

Daca nici ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut, nici resedinta sau
acestea nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara
aflat in circumscriptia notarului public cel dintai sesiyat, daca in aceasta
circumscriptie se afla cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea.

Daca in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii

mostenirii este in circumscriptia notarului public cel dintai sesiyat, daca in aceasta
circumscriptie se afla bunuri mobile ale celui care lasa mostenirea.

Daca in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania, locul

deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat.
7

B. Dovada locului deschiderii mostenirii

dovada ultimului domiciliu se face cu mentiunile din cartea de identitate si

certificatul de deces al persoanei care lasa mostenirea sau din hotararea
judecatoreasca declarativa de moarte.

In celelalte situatii expuse mai sus, dovada se poate face, in principiu, prin orice
mijoace de proba.

C. Importanta stabilirii locului deschiderii mostenirii

secretarul consiliului local al localitatii in raza careia defunctul a avut ultimul

domiciliu sau orice peroana interesata poate cere deschiderea procedurii
succesorale notariale;

procedura succesorala necontencioasa este de competenta notarului public din

circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul a avut ultimul domiciliu;

instanta judecatoreasca competenta a judeca actiunile privitoare la mostenire se

determina in functie de locul deschiderii mostenirii.

5. Conditii generale ale dreptului de mostenire

5.1.Enumerarea conditiilor generale ale dreptului de mostenire:

capacitatea succesorala

vocatia succesorala

persoana chemata la mostenire sa nu fie nedemna de a mosteni.

5.2. Analiza conditiilor generale ale dreptului de mostenire

A. Capacitatea succesorala
a) Notiune.

Potrivit art. 957 Cod civil, o persoana poate mosteni daca exista la momentul
deschiderii succesinii.

Capacitatea succesorala reprezinta aptitudinea unei persoane de a fi subiect de

drepturi si obligatii pe care le presupune calitatea de mostenitor.

b) Dovada capacitatii succesorale.

Este in sarcina celui care pretinde drepturi asupra mostenirii.

8

c) Persoanele care au capacitate succesorala:

persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii;

persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii;

persoanele disparute;

persoanele juridice.

d) persoanele care nu au capacitate succesorala:

predecedatii;

persoanele juridice care au incetat sa mai fie in fiinta;

comorientii si codecedatii.

B. Vocatia succesorala
a) Notiune:

In sens general, vocatia la mostenire desemneaza vocatia, chemarea potentiala,

eventuala a unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana
vocatia generala;

In sens concret, vocatia la mostenire desemneaza pesoanele care sunt chemate in

concret la mostenirea defunctului vocatia concreta.

b) Conditiile pe care le presupune vocatia succesorala concreta:

o conditie pozitiva: vocatia succesorala generala

o conditie negativa: persoana in cauza sa nu fie inlaturata de la mostenire de un alt

succesibil.

c) Persoanele care au vocatie succesorala:

Vocatie succesorala legala au rudele defunctului, sotul supravietuitor si statul;

Vocatie succesorala testamentara are legatarul desemnat de catre de cujus.

C. Nedemnitatea succesorala
a) Notiune:

reprezinta decaderea mostenitorului care s-a facut vinovat de o fapta grava fata de
defunct sau fata de memoria acestuia, din dreptul de a-l mosteni.
9

Este sanctiunea civila ce se aplica nedemnului vinovat de savarsirea unei fapte

fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia.

b) Caracteristicile nedemnitatii succesorale:

priveste atat mostenirea legala, cat si mostenirea testamentara;

opereaza de drept sau poate fi judiciara;

efectele sale pot fi inlaturate expres, prin testament sau prin act autentic notarial,
de catre cel care lasa succesiunea;

se plic[ si produce efecte numai in privinta autorului faptei, nu si fata de alte

persoane chemate la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare;

domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri;

opereaza doar daca faptele nedemnului au fost savarsite cu vinovatie.

c) Formele nedemnitatii succesorale:

c.1. Nedemnitatea de drept:
Potrivit art. 958 al. 1 Cod civil, este de drept nedemna de a mosteni:

persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l

ucide pe cal care lasa mostenirea;

persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a

unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea
ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia
la mostenire a faptuitorului.

c.2. Nedemnitatea judiciara:

Potrivit art. 959 al. 1 Cod civil, poate fi declarata nedemna de a mosteni:

persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intentie, impotriva celui care lasa
mostenirea, a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor
fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat

testamentul defunctului;

persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cal care lasa mostenirea sa
intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul.

10

Sub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare
nedemnitatea in termen de un an, termen ce curge:

de la data deschiderii mostenirii;

de la data ramanerii de finitive a hotararii de condamnare;

de la aparitia cauzei de impiedicare a condamnarii;

de la data la care succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate.

d) Efectele nedemnitatii:
d.1. Efectele nedemnitatii fata de nedemn:

titul de mostenitor a nedemnului este desfiintat retroactiv, de la data deschiderii

succesiunii, astfel ca acesta nu va putea reclama partea sa de mostenire, nici
macar rezerva succesorala;

daca nedemnul a intrat in posesia bunurilor succesorale inanite de constatarea

nedemnitatii, acesta va fi obligat sa le restituie persoanelor indreptatite;

nedemnul are obligatia de a restitui celor indreptatiti si fructele naturale, civile sau
industriale, intrucat este considerat un posesor de rea-credinta;

nedemnul are dreptul sa i se inapoiez sumele platite pentru datoriile succesiunii,

precum si cheltuielile necesare si utile;

drepturile si obligatiile nedemnului fata de succesiune, care se stinsesera prin

confuziune, vor renaste.

d.2. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului:

descendentii nedemnului pot veni la mostenire in nume propriu, dar si prin

reprezentarea nedemnului.
d.3. Efectele nedemnitatii fata de terti:
Potrivit art. 960 al. 3 Cod civil, sunt valabile si se mentin:

actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in care le profita

mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti;

actele de dispozitie cu titu oneros incheiate de catre nedemn cu tertii dobanditori

de buna-credinta.

d.4. Inlaturarea efectelor nedemnitatii:

11

Efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expre, prin testament sau prin act autentic
notarial, de catre cel care lasa mostenirea.

e) Invocarea nedemnitatii succesorale:

e.1. Persoanele care pot invoca nedemnitatea succesorala:
Nedemnitatea succesorala poate fi invocata de:

orice persoana interesata, precum: comostenitorii legali; mostenitorii legali

subsecventi; legatarii;

creditorii acestor persoane, pe calea actiunii oblice;

nedemnul insusi.

e.2. Conditiile in care poate fi invocata nedemnitatea succesorala:

poate fi invocata numai dupa deschiderea mostenirii;

poate fi invocata numai daca vocatia succesorala legala a nedemnului este

concreta;

poate fi invocata impotriva nedemnului cat timp acesta este in viata;

daca, dupa deschiderea succesiunii, nedemnul a intrat in stapanirea bunurilor

succesorale si a decedat inainte de constatarea nedemnitatii, nedemnitatea poate fi
invocata impotriva succesorilor sai legali sau testamentari care au in stapanire
aceste bunuri.

Test de autoevaluare
A.
1. Care este locul i data deschiderii motenirii? 4. Cazurile de nedemnitate
succesoral.
2. Ce semnificaie are data deschiderii motenirii?
3. Ce semnificaie are locul deschiderii motenirii?
4. Efectele nedemnitii succesorale.
5. Ce sunt comorienii?

12

B.
1.Comorienii sunt:
a. persoane care au murit mpreun.
b. Persoane care au vocaie succesoral reciproc i au decedat n aceeai
mprejurare, fr a se putea stabili care a supravieuit celeilalte.
c. Rudele de gradu I care au murit n acelai timp.

2. Locul deschiderii succesiunii este:

a.locul ultimului domiciliu al defunctului.
b.locul n care a decedat defunctul.
c. locul unde s-a gsit testamentul.
3. Nedemnitatea, fiind o sanciune are caracter personal i deci are efecte numai
asupra motenitorului nedemn.
a. adevrat.
b. fals, efectele se produc i asupra motenitorului ndemnului i asupra terilor.
c. nedemnitatea nu este o sanciune.

Bibliografie
Reglementare legal

art. 953-962 Cod civil.

Doctrin
1. Chiric, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, B., 2003
2. Deak, F., Motenirea legal, Ed. Actami, B., 1994
3. Genoiu, Ilioara, Dreptul la motenire n Noul Cod civil, Ed. C.H. Beck, 2012
4. Macovei, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai., 1993
13

5. Sabu-Pop, Ioan, Drept civil. Dreptul de motenire. Pentru uzul studentilor,

Universitatea "Petru Maior" Trgu-Mures, 2005, Departamentul I.F.R.D.
6. Stnciulescu, L., Curs de drept civil: succesiuni, conform Noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, Bucureti, 2012
7. Stnciulescu, L., Boroi G., Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod
civil. Partea generala, drepturi reale, obligatii, contracte, succesiuni, Hamangiu,
Bucureti, 2012

14

TEMA 2

MOSTENIREA LEGALA

Obiective tema 2
Coninutul temei 2
Autoevaluare tema 2
Bibliografie tema 2

Obiective
Identificarea i fixarea noiunilor privind motenirea legal, respectiv principiile
devoluiunii succesorale, clasele de motenitori, drepturile soului supraviuitor i
motenirea legal

Competene: Studenii dobndesc cunotine cu ajutorul crora pot calcula cotele

succesorale ce se cuvin diferitelor clase de motenitori atunci cnd defunctul nu a
ntocmit un testament.

15

Coninutul temei 2
I. REGULI GENERALE PRIVIND DEVOLUTIUNEA LEGALA
A MOSTENIRII

1. Consideratii generale.
Prin devolutiunea mosteenirii se intelege atribuirea catre anumiti mostenitori a
patrimoniului succesoral. Devolutiunea legala (ab intestat) a mostenirii are loc atunci cind
nu exista testament, caci in acest din urma caz devolutiunea este testamentara.
Vocatia succesorala legala este de regula reciproca. Nu se poate vorbi de
reciprocitatea vocatiei legale la mostenire a statului sau a persoanelor juridice si nici in
cazul mostenirii testamentare intrucit fiecare testament este un act juridic unilateral si
independent.

2. Principiile devolutiunii succesorale legale.

A. Principiul prioritatii clasei de mostenitori
Primul principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia
succesorii sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori.
Codul civil in art. 964 stabileste patru clase de mostenitori cu ordinea lor de
preferinta. Prima clasa de mostenitori vine la mostenire excluzind total pe cei care fac
parte din cea de a doua sau subsecventa clasa de mostenitori. Clasa a doua vine la
mostenire numai in lipsa oricaror mostenitori din prima clasa si excclude total pe cei care
fac parte din clasa a treia si a patra. Cei din clasa a treia vin la mostenire numai daca nu
exista mostenitori din prima si a doua clasa de mostenitori si exclud pe cei din clasa a
patra de mostenitori si, in fine, cei din clasa a patra pot veni la mostenire numai daca nu
exista mostenitori din clasele superioare.
Cele patru clase de mostenitori determinate de legiuitor sunt urmatoarele:
- clasa I - care cuprinde descendentii in linie dreapta ai defunctului, adica copiii
defunctului, nepotii, stranepotii etc. acestuia fara limita de grad;
16

- clasa a II-a - care cuprinde ascendentii si colateralii privilegiati, adica parintii

defunctului impreuna cu fratii si surorile acestuia precum si descendentii lor, pina la
gradul IV inclusiv. Pentru ca ea cuprinde, pe de o parte, parintii defunctului, care sunt
rude in linie ascendenta de gradul I cu acesta, iar pe de alta parte pe fratii si surorile
defunctului si copiii acestora, care sunt rude in linie colaterala pina la gradul IV, ea se
mai numeste clasa mixta a ascendentilor si colateralilor privilegiati;
- clasa a III-a - care cuprinde pe ascendentii ordinari, adica bunicii si strabunicii
defunctului etc. , fara limita de grad;
- clasa a IV-a- care cuprinde pe colateralii ordinari, adica unchii, matusile verii
primari, fratii si surorile bunicilor defunctului.
In concurs cu fiecare din aceste clase sau singur in masura, in care nu exista rude
de singe, vine la mostenire sotul supravietuitor al defunctului potrivit Legii nr.319/1944,
privitoare la drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. In cazul in care nu exista
nici una din rudele cuprinse in cele patru clase de mostenitori si nici sot supravietuitor,
potrivit art.68o c. civ. mostenirea devine vacanta si se cuvine statului.
Prin exceptie sotul supravietuitor nu este inlaturat de nici o clasa de mostenitori si
vine in concurs cu toate la mostenire, dupa cum nici nu inlatura rudele apartinind celor
patru clase de mostenitori, doar cota sa de mostenire variaza dupa cum vine in concurs cu
mostenitori dintr-o clasa sau alta.

B. Principiul prioritatii gradului de rudenie

Al doilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela al prioritatii
gradului de rudenie cu defunctul intre rudele ddin cadrul aceleasi clase (sau regula
proximitatii gradului de rudenie).
In lumina acestui principiu in ipoteza ca la moartea defunctului au ramas mai
multe rude ale sale apartinind aceleasi clase, rudele in gard mai apropiat le vor inlatura de
la mostenire pe cele in gard mai indepartat. Astfel fiul lui decujus va inlatura de la
mostenire pe nepotul de fiu al lui decujus. Ei apartin aceleasi clase de mostenitori dar in
vreme ce fiul este ruda de gradul I, nepotul de fiu este ruda de gradul II.
Prin exceptie, in clasa a doua de mostenitori parintii defunctului desi sunt rude de
gradul I cu defunctul nu vor inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului, care
17

sunt rude de gradul II cu vor veni impreuna la mostenire. De asemenea constituie o

exceptie de la acest principiu reprezeentarea succesorala de care ne vom ocupa in cele ce
urmeaza.

C.Principiul egalitatii cotelor de mostenire in cazul rudelor de

grad egal
Al treilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia in
sinul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale.
Potrivit acestui principiu daca exista mai multe rude din aceeasi clasa de
mostenitori si ele au acelasi grad de rudenie cu defunctul vor mosteni cote egale din
mostenirea acestuia.
Si de al acest principiu exista o exceptie si anume aceea a fratilor si surorilor care
provin din casatorii diferite si se mostenesc intre ei. In acest caz, asa cum vom vedea
mostenirea nu se imparte in mod egal sau pe capete ci pe linii. Cei care sunt frati dupa
ambii parinti vor lua mai mult decit cei care sunt frati numai dupa unul din parinti.

II. Reprezentarea succesorala.

1. Notiunea reprezentarii succesorale.

Reprezentarea succesorala nu trebuie confundata nici cu reprezentarea

conventionala pe care o genereaza mandatul si nici cu cea legala a minorului sau
interzisului judecatoresc caci nu are nici o legatura cu acestea. Potrivit art. 965 C. civ.
reprezentarea succesorala este o fictiune a legiuitorului care are drept efect de a pune pe
reprezentanti in locul, gradul si drepturile reprezentatului.

18

2.Cazurile de aplicare a reprezentarii succesorale.

Asa cum am vazut reprezentarea succesorala fiind o exceptie de la principiile
devolutiunii legale a mostenirii prevederile legale care o reglementeaza sunt de stricta
interpretare.
Din prevederile art. 966 C. civ. rezulta ca reprezentarea succesorala este admisa in
cazul descendentilor copiilor lui de cujus si ai descendentilor din frati si surori. Nu pot
beneficia de reprezentare nici ascendentii privilegiati, nici ascendentii ordinari, nici
colataralii ordinari si nici sotul supravietuitor.
Din analiza textelor legale amintite mai sus rezulta ca atunci cnd reprezentarea
este admisa. ea opereaza :
a) in toate cazurile si
b) la infinit.
a) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza in toate cazurile vom intelege,
referindu-ne la clasa descendentilor, ca ea va opera si in ipoteza ca la mostenire vin
descendenti de gradul I, cu descendenti de gradul II (nepoti) care-l reprezinta pe
ascendentul lor predecedat precum si in ipoteza ca toti descendentii de gradul I sunt
decedati si vin la mostenire prin reprezentare numai nepotii, rude de gradul II, care iau
locul ascendentilor lor rude de gradul I. De pilda, daca decujus a avut doi fii, din care
unul este predecedat, dar a avut la rindul sau doi fii, acestia din urma luind locul tatalui
lor prin reprezentare vor veni la mostenire impreuna cu fiul in viata al lui decujus
(unchiul lor) si vor culege cota de care s-ar fi cuvenit tatalui lor daca era in viata.
Cealalta cota o va lua, evident, fiul in viata la data deschiderii mostenirii, al lui decujus.
Intr-o a doua ipoteza, daca ambii fii ai lui decujus au predecedat acestuia, dar fiecare a
lasat cite doi copii, acestia vor veni la mostenirea prin reprezentarea parintilor lor, care
erau rude de gradul I cu defunctul si vor impartii intre ei partile care ar fi revenit
ascendentilor lor daca erau in viata la data deschiderii succesiunii.
Tot astfel descendentii din frati si surori, care sunt rude de gradul III cu defunctul
si fac parte din clasa a doua mixta de mostenitori vor putea veni la mostenire prin
reprezentare fie ca exista frati in viata ai lui decujus, fie ca vin numai nepoti de frate si
sora la mostenire.
19

b) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza la infinit vom intelege ca in cazul

descendentilor in linie dreapta, asadar al clasei I de mostenitori, se bucura de
reprezeentare nu numai cei care sunt rude de gradul II cu defunctul, ci si cei de gradul III
si asa mai departe la infinit. In schimb, in linie colaterala legiutorul mergineste si
reprezentarea succesorala pina la gradul IV de rudenie inclusiv.

3.Conditiile reprezentarii succesorale.

Reprezentarea opereaza numai daca sunt prezente dou conditii, din care doua
privesc persoana celui reprezentat, iar a treia persoana celui care reprezinta. Aceste
conditii, prevzute de art. 967 Cod civil, sunt urmatoarele:

Cel reprezentat sa fie lipsit de capacitatea de a mosteni sau s fie nedemn;

Reprezentanul s ndplineasc toate condiiile generale pentru a-l moteni pe

defunct ;
Reprezentarea opereaz chiar dac reprezentantul este nedemn fa de reprezentat

sau a renunat la motenirea lsat de acesta ori a fost dezmotenit de el.

4.Efectele reprezentarii succesorale.

4.1. Efectul general al reprezentarii succesorale este impartirea mostenirii pe
tulpini si nu pe capete. Art. 968 al. 1 C. civ. prevede ca :In cazurile in care opereaz
reprezentarea succesoral, motenirea se mparte pe tulpin. Potrivit art. 968 al. 2 C.
Civ, prin tulpin se nelege:

nuntrul clasei I, descendentul de gradul I care culege motenirea sau este

reprezentat la motenire;

nuntrul clasei a II-a, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege

motenirea sau este reprezentat la motenire.
Dac aceeai tulpin a rodus mai multe ramuri, n cadrul fiecrei ramuri
subdivizarea se face tot pe tulpin.

20

4.2. Efectul particular al reprezentrii succesorale, potrivit art. 969 C. Civ.,

const n faptul c descendenii (copiii) nedemnului, concepui nainte de deshiderea
motenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la motenirea acestuia din urm
bunurile pe care le-au motenit prin reprezentarea nedemnului dac vin la motenirea lui
n concurs cu ali copii ai si, cooncepui dup deschiderea motenirii de la care a fost
nlturat nedemnul. Raportul se face numai n cazul i n msura n care valoarea
bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depit valoarea pasivului succesoral
pe care reprezentantul al trebuit s l suporte ca urmare a reprezentrii.

II. DREPTURILE SUCCESORALE ALE RUDELOR DEFUNCTULUI

SI ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR.

1. Clasele de mostenitori.
Asa cum am aratat, legiuitorul rnduieste rudele lui de cujus in privinta
drepturilor lor la mostenirea acestuia in patru clase de mostenitori ale caror reguli
specifice le vom analiza in cele ce urmeaza.

A.Clasa I -a de mostenitori (descendentii defunctului)

Prima clasa de rude chemate la mostenirea defunctului este constituita, potrivit

art. 975 C. civ. din copiii acestuia si urmasii lor in linie dreapta la infinit indiferent ca
sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. In clasa descendentilor se includ si
copiii rezultati din adoptie. In prezent legea consacra numai adoptia cu efecte depline.
Impartirea mostenirii intre descendentii de gradul I se face in mod egal sau pe
capete, cnd vin la motenire n nume propriu, sau pe tulpin, cnd vin la motenire prin
reprezentare succesoral. Ei sunt mostenitori rezervatari, legiuitorul pastrindu-le prin
vointa sa o parte a mostenirii, care este rezerva. Descendentii defunctului sunt si
21

mostenitori sezinari, astfel ca au dreptul de a intra in posesia mostenirii fara indeplinirea

vreunei formalitati ca eliberarea certificatului de mostenitor.
In fine, in ipoteza ca vin la mostenire mai multi descendenti ai defunctului au unii
fata de altii obligatia de raport. Aceasta inseamna ca trebuie sa aduca la masa succesorala
donatiile ce au primit de la defunct, direct sau indirect, inafara de ipoteza ca au fost facute
cu scutire de raport.

B. Clasa a II-a de mostenitori (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati).

Daca nu exista rude din clasa I-a de mostenitori, sau acestea nu vor sau nu pot
primi mostenirea legiutorul cheama la mostenire rudele din clasa II-a de mostenitori.
Aceata poarta denmirea de clasa mixta intrucit in ea se cuprind ascendentii
privilegiati care sunt rude de gradul I cu de cujus si colateralii privilegiati care sunt rude
de cel putin gradul II, fara a se excclude unii pe altii. Aceasta categorie de rude mai
poarta denumirea de privilegiati intrucit mai exista ascendenti mai indepartati in gard
decit parintii care se numesc ascendenti ordinari care fac parte din calasa III-a de
mostenitori dupa cum exista si colatarali mai indepartati in grad care fac parte din clasa a
IV de mostenitori si care toti sunt inlaturati de la mostenire in prezenta celor din calasa IIa.

B. 1. Ascendentii privilegiati.

Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului, din casatorie, din afara casatoriei
sau din adoptie.
In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii privilegiati ai defunctului
neexistind colaterali privilegiati, potrivit art. 979 al. 2 C. civ. , acetia vor culege
motenirea sau partea din motenire cuvenit clasei a doua. Mostenirea se va imparti intre
ei, in acest caz, in mod egal. Daca insa la mostenire, ascendentii privilegiati vin impreuna
cu colateralii privilegiati, daca exista un singur parinte acesta va primi 1/4 din mostenire,
cealalata cota de 3/4 revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor. Daca
traiesc ambii parinti ei vor lua cota de impreuna cite 1/4 pentru fiecare, cealalata
jumatate revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor. In cazul adoptiei cu
22

efecte restrinse pot veni la mostenire patru ascendenti privilegiat iinsa numai cota de
afectata lor se va impartii intre ei astfel ca vor lua 1/4, 1/6 sau 1/8 fiecare.

B. 2. Colateralii privilegiati.

Din aceasta categorie de mostenitori fac parte fratii si surorile defunctului precum
si descendentii din frati si surori pna la gradul IV inclusiv. Fratii si surorile pot fi din
casatorie, din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline.
Cit priveste imparteala mostenirii intre colateralii privilegiati regula generala
instituita de altfel de art. 981 C. civ. este aceea ca se va imparti in parti egale, adica pe
capete. Aceasta este valabila si pentru descendentii din frati si surori.
Regula generala se aplica insa numai atunci cind fratii sunt frati buni, adica sunt
frati si dupa mama si dupa tata. Pot exista insa frati numai dupa tata si se numesc frati
consangvini sau consingeni si frati numai dupa mama care se numsc frati uterini. Cnd la
mostenire sunt chemati frati care fac parte din aceeasi categorie, bunaoara toti sunt frati
consangvini sau toti sunt frati uterini se aplica regula generala adica mostenirea se va
impartii in prti egale. Lucrurile se schimba insa cind exista frati si surori din categorii
diferite si atunci mostenire se imparte pe linii, cota de pentru linia paterna si cota de
pentru linia materna. Cota de din linia paterna se va impartii in mod egal intre fratii pe
linie paterna iar ccota de intre fratii pe linie materna. Fratii buni vor lua insa cite o
parte din ambele linii adica atit cea paterna cit si cea materna pe cind ceilalti numai din
linia din care fac parte. Nu are in prezent importanta daca fratii sunt din casatorie sau
dinafara casatoriei. Desi prevederile art.674 C. civ. s-ar parea ca duc la concluzia ca
impartirea pe linii a mostenirii are loc numi atunci cind colataralii privilegiati vin in
concurs cu ascendentii privilegiati, in realitate regula se plica si atunci cind la mostenire
ei vin singuri.
Pentru exemplificare sa presupunem ca la moartea lui de cujus au ramas un frate
bun, un frate consangvin si unul uterin. Mostenirea se imparte in doua parti egale
pentru linia paterna si pentru linia materna. Fratele bun va culege cite o parte din
ambele linii pe cind ceilalti numai din linia peterna si respectiv materna. Mostenirea se
imparte din capul locului in doua. Cota de din linia paterna sa va impartii la rindul ei in
23

doua adica in cote de 1/4 pentru fratele bun si fratele consagvin iar cota de din linia
materna se va imaprtii tot astfel in doua cite 1/4 peentru fratele bun si fratele uterin.
Rezulta, asadar, ca fratele bun ia cite o parte din ambele linii pe cinnd ceilalti doi numai
din liniile de care apartin. Aceasta imparteala este o exceptie de la regula ca in interiorul
aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale, caci este
necontastat faptul ca fratii, indiferent ca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii
diferite sunt fata de defunctul lor frate rude de grad egal.
Nedemnitatea sau renuntarea unui frate consangvin sau uterin profita celor care
fac parte din aceasi linie.
Drepturile succesorale ale colateralilor privilegiati se caracterizeaza prin aceea ca
ei nu sunt nici mostenitori rezervatari si nici sezinari. Ei pot veni al mostenire fie in nume
propriu, cind este vorba de frati si surori, fie prin reprezentare, daca este vorba de
desceendentii lor, desigur daca conditiile reprezentarii sunt indeplinite. Ei nu sunt obligati
la raportul ddonatiilor.

3.Clasa a III-a de mostenitori (ascendentii ordinari)

In aceasta clasa se cuprind ascendentii mai indepartati in grad decit parintii

defunctului, cum sunt bunicii, strabunicii acestuia etc. la infinit. Nu are importanta daca
ei sunt rude din casatorie sau dinafara casatoriei sau din adoptia ce efecte depline. Daca
de cujus a fost adoptat cu efecte restrinse ascendentii ordinari pot fi numai din rudele sale
de singe.
Ascendentii ordinari sunt chemati evident la mostenire numai in ipoteza in care nu
exista mostenitori din clasele de mostenitori superioare.
In cadrul interior al acestei clase functioneaza principiul proximitatii gradului de
rudenia astfel ca bunicii vor inlatura de la mostenire pe strabunici. Cei in grad egal de
rudenie vor mosteni in parti egale.
Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin
reprezentare, nu sunt mostenitori rezervatari si nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.
Fiind insa rude in linie directa ascendenta cu de cujus sunt mostenitori sezinari.

24

4.Clasa a IV-a de mostenitori (Colataralii ordinari)

Potrivit art. 983 C. civ.,

din aceasta clasa de mostenitori fac parte rudele

colaterale ale lui decujus, altele decit fratii si surorile lui ori a descendentilor acestora,
pina la gradul IV inclusiv, adica unchii, matusile, verii primari si fratii si surorile
bunicilor defunctului.
Evident ei vin la mostenire numai in lipsa unor mostenitori din primele trei clase
de mostenitori.
Colataralii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie cu
efecte depline. In cazul adoptiei cu efecte restrinse colataralii ordinari nu pot veni decit
din rudenia fireasca a defeunctului adoptat.
Daca colataralii ordinari sunt de acelasi grad vor impartii mostenirea in parti
egale. Daca exista colaterali ordinari de grade diferite de rudenie, cei mai apropiati in
grad ii vor inlatura pe cei mai indepartati.
Daca exista sot supravietuitor mai intii se va stabili cota acestuia iar restul se va
impartii intre colateralii ordinari.
Mostenitorii din aceasta clasa pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si
prin reprezentare, nu sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nu sunt obligati la
raportul donatiilor.

2. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor.

A. Reglementare legal.

Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sunt reglementate in art. 970-974

Cod civil.

B. Conditiile cerute de lege sotului supravietutor pentru a putea mosteni.

25

Pe lnga conditiile generale cerute oricarui mostenitor pentru a putea mosteni

sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditia ca data deschiderii succesiunii sai
aiba calitatea de sot. Daca asadar drepturile celorlalti mostenitori legali au la baza
legatura de rudenie cu defunctul ale sotului supravietitor izvoresc din calitatea sa de sot.
Legatura de concubinaj nu confera concubinului supravietuitor vreun drept la succesiunea
celuilalt concubin predecedat.

C.Corelatia dintre dreptul de mostenire al sotului supravietuitor si

comunitatea de bunuri a sotilor.

Problema esentiala care se pune la moartea oricarei persoane este stabilirea

componentei masei succesorale. Cind este vorba de o persoana casatorita, avind in vedere
comunitatea de bunuri a sotilor, se pune problema, in prealabil a stabilirii cotei care i se
cuvine din masa devalmasa a bunurilor comune sotului supravietuitor, potrivit
contributiei sale efective la dobindirea bunurilor caci numai cealalta parte care s-ar fi
cuvenit sotului decedat, alaturi desigur de bunurile sale proprii vor fi cuprinse si vor
forma masa succesorala. Partea care se cuvine sotului in viata din totalitatea bunurilor
comune nu se intemeiaza evident pe regulile care guverneaza materia dreptului
succesoral ci dispozitiile Codului familiei privitoare la raporturile patrimoniale dintre
soti. In principiu dupa desfacerea casatoriei, potrivit art.36 alin.1 C. fam. , sotii pot sa-si
imparta bunurile prin invoiala lor, or, in cazul decesului unuia din soti, intelegerea se
poate realiza intre sotul supravietuitor si mostenitorii cu care vine in concurs (art.77
alin.2 din Legea nr.36/1995).

4.Drepturile conferite de lege sotului supravietuitor.

Potrivit art. 972-974 C. civ., sotul supravietuitor are urmatoarele categorii de

drepturi:
a) un drept de mostenitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori (art. 972 C.
civ);
26

b) un drept special de mostenire cu privire la mobilele si obiectele gospodariei

casnice precum si la darurile de nunta (art. 974 C. civ);
c) un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. 973 C. Civ.).

a). Drepturile de mostenitor ale sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa

de mostenitori.
Sotul supravietuitor nu face parte din nici una din clasele de mostenitori, dar vine
in concurs cu toate cele patru clase de mostenitori.
El nici nu este inlaturat de la mostenire si nici nu inlatura rudele defunctului.
Astfel, potrivit art. 972 C. civ., el are urmatoarele cote din masa succesorala:

in concurs cu descendentii defunctului (clasa a I-a) are o cota de 1/4, indiferent de

numarul acestora;

in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati (clasa a II-a) cind

acestia vin impreuna la mostenire are o cota de 1/3, iar daca vine in concurs, fie
numai cu ascendentii privilegiati, fie numai cu colateralii privilegiati are o cota de
din mostenire;

in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a III-a ) sau cu colateralii ordinari (clasa

a IV-a) are o cota de 3/4 din mostenire, indiferent de numarul celor care compun
aceste clase de mostenitori.
In ipoteza in care nu exista mostenitori din niciuna dintre cele patru clase de

mostenitori stabilite de Codul civil sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire.

Pentru stabilirea cotei sotului supravietuitor se tine seama de mostenitorii care vin
efectiv la mostenire, adica nu se vor avea in vedere renuntatorii, nedemnii si exheredatii,
in acest din urma caz, daca nu sunt mostenitori rezervatari. Lipsa mostenitorilor din cele
patru clase de mostenitori influenteaza cota sotului supravietuitor numai daca este totala
in cadrul clasei sau subclasei respective. In ce priveste caracterele juridice ale drepturilor
succesorale ale sotului supravietuitor, acestea sunt urmatoarele:

sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar;

sotul supravietuitor este obligat la raportul ddonatiilor primite de la defunct in

timpul vietii, dar numai in concurs cu descendentii defunctului;
27

sotul supravietuitor este mostenitor sezinar;

sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai in nume propriu, fiind exclusa,
in cazul sau, reprezentarea.

b) Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si

obiectelor d uz casnic ce au fost afectate folosinei comune a soilor
Art. 974 C. Civ. i confera sotului supraietuitor, in cazul in care nu vine in concurs
cu descendentii defunctului, pe linga partea sa succesorala, un drept special asupra
mobilelor si obiectelor gospodariei casnice. In cazul in care exista mostenitori din prima
clasa stabilita de legiuitor (descendenti ai defunctului) si aceasta categorie de bunuri
urmeaza a fi cuprinsa in masa succesorala si impartita potrivit cotelor legale de
mostenire. Justificarea unei atari dispozitii legale se afla in intentia legiuitorului de a-i
asigura si pentru viitor sotului supravietuitor continuarea fireasca a vietii, fara a fi suspus
si frustrarilor determinate de lipsa bunurilor pe care le-a folosit, uneori, ani indelungati
impreuna cu sotul sau predecedat. Asadar, sotul supravietutor culege, in ipoteza aratata,
aceste bunuri peste cota sa succesorala din celelalte bunuri care compun masa
succesorala.

c)Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor.

Art. 973 C. civ. ii mai confera sotului supravietuitor un drept de abitatie asupra
casei de locuit.
Astfel, textul legal prevede ca sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui
drept real de a folosi o altlocuin corespunztoare nevoilor sale, beneficiaz de un drept
de abitaie asupra casei n care a locuit pn la data deschiderii motenirii, dac aceast
cas face parte din buurile motenirii. locuinta proprie va avea pina la executarea iesirii
din indiviziune si in orice caz, cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului
sau, (inafara de dreptul de mostnire potrivit dispozitiilor de mai sus), un drept de abitatie
asupra casei de locuit, daca aceasta face parte din succesiune.
Deducem din ceea ce spune legiuitorul ca pentru existenta dreptului de abitatie al
sotului supravietuitor trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
28

sotul supravietuitor sa fi locuit statornic, la data deschiderii mostenirii in casa

asupra careia se constituie dreptul de abitatie;nu este necesar ca la data decesului
defunctului sotii sa fi locuit impreuna;

sotul supravietuitor sa nu aiba locuinta proprie

sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei;

locuinta asupra careia se constituie dreptul de abitatie sa faca parte din masa
succesorala, in total sau in parte, fiind proprietatea exclusiva a defunctului sau
comuna acestuia cu sotul supravietuitor sau cu alta persoana ;

defunctul sa nu fi inlaturat prin vointa sa dreptul de abitatie al sotului

supravietuitor.
Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor are urmatoarele caractere juridice:

este un drept real care are ca obiect casa de locuit;in masura necesara folosirii
casei titularul sau poate folosi si terenul aferent, inclusiv partile comune;

are un caracter temporar ; el dureaza pina la realizarea iesirii din indiviziune insa
cel putin un an de la deschiderea mostenirii orin pina la recasatorirea sotului
supravietuitor;

are un caracter strict personal ;

este inalienabil ;

este insesizabil ;

are un carcater gratuit.

3.

Dreptul statului asupra mostenirii vacante.

In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in

proprietatea statului.
Problema care s-a pus a fost aceea de a determina ce trebuie sa se inteleaga prin
notiunea de lipsa de mostenitori legali sau testamentari, ipoteza in care naste vocatia
statului de a culege mostenirea. Lpsa de mostenitori poate fi nu numai o lipsa totala, dar
si una partiala. De asemenea, lipsa nu trebuie inteleasa in sens fizic ci in sens juridic.
Asadar, mostenirea va reveni statului, si atunci cind nu exista mostenitori legali in sens
29

fizic, dar si atunci cind ei au renuntat la mostenire sau au fost inlaturati ca urmare a
exheredarii, sau nedemnitatii. Este in acest caz o lipsa de mostenitori in sens juridic.
situatia este aceeasi in ipoteza in care nu exista mostenitori legali, in sensul precizat, iar
defunctul a instituit prin testament legatrari cu titlu particular sau cu titlu universal dar
aceste legate nu epuizeaza mostenirea. Ceea ce excede acestor legate va reveni statului
caci acesti legatari nu au vocatie la universalitatea mostenirii ci numai asupra bunurilor
sau cotei determinate din aceasta.
In cazul exheredarii mostenitorilor legali rezervatari ai defunctului acestia vor
mosteni rezerva iar restul, respectiv cotitatea disponibila, va reveni statului cu titlu de
mostenire vacanta. Asadar, statul poate avea vocatie concreta la mostenire, sau mai exact
spus la o parte din ea, chiar in prezenta unor mostenitori testamentari sau a unor
mostenitori legali rezervatari exheredati. Nu intotdeauna prezenta mostenitorilor legali
sau testamentari exclude vocatia concreta la mostenire a statului.
Cu privire la natura juridica a dreptului statului asupra mostenirii vacante s-a
purtat o adevarata controversa, determinata, e adevarat, de imprecizia textelor legale.
Potrivit unui prin punct de vedere statul ar avea vocatie la mostenirea vacanta in
virtutea unui drept originar derivat din puterea sa suverana (iure imperii). Potrivit unui al
doilea punct de vedere, statul dobindeste mostenirea vacanta in virtutea unui drept de
mostenire legala (iure hereditas).

Autoevaluare tema 2
1.Ce caractere are clasa I de motenitori?
2.Indicai clasele de motenitori care au dreptul la rezerva succesoral, deci sunt
motenitori rezervatari.
3.Excepiile de le principiul proximitii gradului de rudenie.
4.Excepie de la principiul mpririi pe capete a motenirii.
5.Drepturile soului supravieuitor.
30
6.Caracterele juridice ale dreptului de abitaie al soului supravieuitor.
7. Ce este sezina i care sunt motenitorii sezinarii?

Bibliografie
Chiric, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, B., 2003
Deak, F., Motenirea legal, Ed. Actami, B., 1994
Genoiu, Ilioara, Dreptul la motenire n Noul Cod civil, Ed. C.H. Beck, 2012
Macovei, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai., 1993
Sabu-Pop, Ioan, Drept civil. Dreptul de motenire. Pentru uzul studentilor,
Universitatea "Petru Maior" Trgu-Mures, 2005, Departamentul I.F.R.D.
Stnciulescu, L., Curs de drept civil: succesiuni, conform Noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, Bucureti, 2012
Stnciulescu, L., Boroi G., Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod civil.
Partea generala, drepturi reale, obligatii, contracte, succesiuni, Hamangiu, Bucureti,
2012

31

TEMA 3

MOTENIREA TESTAMENTAR

Obiective tema 3
Coninutul temei 3
Autoevaluare tema 3
Bibliografie tema 3

Obiective
Identificarea i fixarea noiunilor privind motenirea testamentar, rspectiv cuprinsul i
formele testamentului, definirea i clasificarea legatelor i cauzele de ineficacitate a
acestora.

Competene: Studenii dobndesc cunotine cu ajutorul crora pot stabili dac un

testament este valid, modul n care poate fi atacat sau redus i cotele ce se cui legatarilor.

32

Coninutul temei 3
I. TESTAMENTUL

1. Definitia, caracterele juridice si cuprinsul testamentului.

Testamentul este actul juridic unuilateral, personal si solemn, esentialmente
revocabil in timpul vietii defunctului, prin care acesta dispune de tot sau de o parte din
avutul sau pentru timpul cind va inceta din viata.
Din definitia data testamentului se pot desprinde urmatoarele caractere juridice
ale acestuia:

testamentul este un act juridic, fiind necesar sa intruneasca, asadar, pe de o parte,

conditile de validitate impuse in general pentru actele juridice, iar pe de alta parte,
conditiile speciale impuse numai pentru testament;

testamentul este un act juridic unilateral, pentru validitatea sa nefiind necesara

intilnirea a doua vointe ca in cazul conventiilor ;

testamentul este un act juridic personal si individual, el neputind fi realizat prin

reprezentare sau cu incuviintarea ocrotitorului legal ;

testamentul este un act juridic solemn, ceea ce inseamna ca el trebuie sa

indeplineasca ad validitatem conditiile de forma impuse de lege ( nu numai forma
autentica asa cum vom vedea);

testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte, efectele sale se vor produce
numai la moartea lui de cujus, acesta pastrindu-si toate drepturile asupra bunurilor
sale pna la moarte;

testamentul este un act juridic esentialmente revocabil, ceea ce inseamna ca

testatorul poate revoca sau modifica dispozitiile testamentare pina in ultima clipa a
vietii sale.
Daca testamentul cuprinde in primul rind dispozitii de ultima vointa cu privire la

bunurile defunctului, adica legate, in practica s-a observat ca in cuprinsul sau se gasesc si
alte dispozitii cum sunt:
33

sarcini impuse lagatarilor sau mostenitorilor legali, fie de natura patrimoniala, fie
de alta natura;

exheredari, adica indepartarea de la mostenire a unor mostenitori legali cu

limitarile ce le aduce rezerva succesorala;

numirea unui executor testamentar, adica a unei persoane care sa supravegheze

aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare;

revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior sau retractarea unei revocari

anterioare;

partajul de ascendent;

recunoasterea unui copil din afara casatoriei;

dispozitii cu privire la funeralii si ingropare, recunoasterea unei datorii etc.

2. Conditiile de validitate ale testamentului.

1. Conditiile de fond.

Dispozitiile testamentare fiind acte juridice, asa cum am aratat mai sus, ele trebuie
sa indeplineasca conditiile de validitate ale actului juridic in general dar si unele specifice
testamentelor. Astfel testarul trebuie sa aibe capacitatea de a incheia actul, trebuie sa
exprime un consimtamint valabil, testamentul sa aibe un obiect determinat sau
determinabil iar cauza sa fie licita si morala. In cele ce urmeaza vom analiza aceste
conditii sub aspectul specificitatii lor in cazul testamentului si in principal in privinta
legatelor care privesc patrimniul lui de cujus.

a)Capacitatea.
In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aibe capacitatea de a dispune prin
liberalitati, iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aibe capacitatea de a primi prin
testament. Orice persoana este capabila de a face testament daca nu este oprita de lege. In
doctrina s-a precizat ca aceste incapacitati reglementate expres de legiuitor ingradesc
capacitatea de folosinta a persoanei.
34

Incapacitatile de a dispune prin testament sunt urmatoarele sunt prevzute n art.

988 C. Civ.
Incapacitile speciale de a primi prin testament sunt prevzute n art. 990-991 C.
Civ.

b) Consimtamintul.

Pentru validitatea oricarui act juridic, si deci si a testamentului, se cere ca la baza

lui sa exista o vointa libera si nealterata de vreun viciu, cum sunt eroarea, dolul sau
violenta. Absenta consimtamintului, sau mai exact spus in cazul testamentului, a
manifestarii unilaterale de vointa atrage sanctiunea nulitatii absolute, caci lipseste unul
din elementele esentiale ale actului juridic.
In privinta viciilor de consimtamint sunt aplicabile regulile din materia dreptului
comun, existind unele particularitati la care ne vom referi in cele ce urmeaza.

c) Obiectul.

Pe linga conditiile privind capacitatea si consimtamintul analizate mai sus,

peeentru validitatea testamentului se cere ca acesta sa aiba un obiect dterminat sau
determinabil si in acelasi timp licit.
La fel ca la conventii in general, bunurile ce formeaza obiectul legatelor din
cuprinsul testamentului trebuie sa se afle in circuitul civil.

b) Cauza.

Cauza dispozitiilor testamentare trebuie sa fie licita si morala. Dispozitiile legale

din materia conventiilor se aplica de altfel si actelor juridice unilaterale asadar, si
dispozitiilor testamentare. Cauza constituie motivul determinant si impulsiv al
testamentului fiind diferit de la caz la caz. Determinat de acest motiv testatorul isi
prefigureaza un scop pe care urmareste sa-l realizeze prin dispozitia testamentara.

35

2. Conditii de forma.

Asa cum rezulta din insasi definitia testamentului el este un act juridic solemn.
Pentru a fi valid legiuitorul cere respectarea anumitor conditii de forma prin care vointa
testatorului trebuie sa se exprime pentru a putea produce efecte juridice. Ca in toate
cazurile conditiile de forma nu sunt un scop in sine ci legiuitorul, prin ele, cauta sa
asigure protejarea vointei testatorului, avind in vedere efectele sale de mare importanta .
Legiuitorul reglementeaza unele forme ordinare de testament, ca testamentul auteeentic,
testamentul olograf, testamentul secret sau mistic si forme extraordinare cum sunt
testamente privilegiate.
Interzicerea testamentului conjunctiv.
Potrivit art. 1036 C. civ. doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi
act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia persoane. Asadar, testamentul
conjunctiv este prohibit de legiuitor. Se urmareste prin aceasta asigurarea libertatii de
vointa a testatorului, caracterul personal, unilateral si revocabil al testamentului caci
pluralitatea de parti ar conferi testamentului un caracter contractual. Un astfel de
testament, cind mai multe persoane testeaza una in favoarea celeilalte, va fi nul absolut.
Testamentul nu este considerat conjunctiv atunci cind doua sau mai multe
persoane testeaza pe aceeasi coala de hirtie, daca dispozitiile testamentare sunt distincte
exprimind fiecare vointa unei singure persoane. Testamentul este conjunctiv numai daca
ca act juridic este o opera comuna a doua sau mai multe persoane.

II. FORMELE TESTAMENTULUI

1.Testamentele ordinare. Consideratii generale.

In privinta acestor forme testamentare sub aspectul eficientei lor juridice nu se

poate vorbi de o ierarhie caci au valoare juridica egala. Functioneaza, asadar, principiul
echivalentei formelor testamentare. Nu mai putin insa forta lor probanta este diferita.
Dupa ce s-a dovedit insa existenta testamentului in forma prescrisa de legiuitor efectul lor
juridic este acelasi, oricare ar fi forma pe care o imbrac.
36

1. Testamentul olograf.
Potrivit art. 1041 C. Civ., ,,sub sanciunea nulitii absolute, testamentul olograf
trebie scris n ntregime, datat si semnat de mna testatorului. Denumirea lui vine de la
cuvintele grecesti holos, care inseamna intreg, total si grapfos care inseamna a scrie. Din
formularea data de legiuitor vom retine, asadar, ca nu orice scriere olografa, chiar avind
ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi
considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral, semnata si datata
de mina testatorului. Este aceasta o solemnitate ceruta de lege ad validitatem si nu ad
probationem, altfel intervenind sanctiunea prevzut de art. 1041 C. civ. Lipsa oricareia
din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului, caci ele se cer a fi
indeplinite cumulativ.
Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil
oricarei persoane care stie sa scrie;poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia
participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Apoi, data fiind
simplitatea formei sale, nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa.
Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale.
Astfel, el poate fi usor sustras sau distrus, dupa moartea testatorului sau in timpul vietii
sale, dar fara cunostinta sa. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor
influente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din
partea celor interesati. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum
poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. In alta ordine de idei el
poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca
adevarata vointa a testatorului.
Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar
adausurile nu fac ccorp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf
intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testaorului,
indiferent ca acesta cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. Daca scriitura interpusa in
cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre
doua situatii:
37

- daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta
acestuia, testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator;
- daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi
valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. Desigur insa cele scrise de
catre tert nu vor fi luate in considerare.
A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. Data
testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. In primul rind, in
functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea
de a testa. In al doilea rind, in cazul testamentelor succesive, cu dispozitii contrare sau
incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de
regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte, revocind
dispozitiile anterioare.
A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia
de catre testator. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii
exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca actul a fost incheiat in
forma definitiva. Altfel se poate crede ca este vorba de un proiect lipsit de eficacitate si,
oricum, neinsusit de catre testator ca exprimind vointa sa. Legea nu prevede conditiile in
care trebuie executata semnatura. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele
si prenumele testatorului, fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi
identificat. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod
obisnuit in acest fel. Semnatura trebuie sa fie de mina. Nu se admite ca valabila punerea
parafei, stampilei ori a sigiliului.

2. Testamentul autentic.

Testamentul autentic este acela care, potrivit legii, (art. 1043 al. 1 C. Civ.) este
auteentifiat de notarul public.
Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. In
privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu
stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf. Apoi
testamentul auteentic este un act de autoritate publica, iar forta sa probanta este mai
38

puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar in
sensul de nu cuprinde dispozitii contrare legii sau clauze obscure care, de regula,
genereaza litigii intre succesori. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta.
Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul
notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic
decit la testamentul olograf.
Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli
si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura
secretul in aceasi masura ca testamentul olograf.

II. Testamentele privilegiate.

Sunt cele care, potrivit art. 1047 C. civ., sunt ntocmite n situaii speciale:

Pentru imprejurari exceptionale, cind nu exista posibilitatea de a recurge la

autentificarea unui testament in conditiile analizate mai sus, Codul civil (art.868-886)
reglementeaza modul de autentificare in conditii simplificate sub forma testamentelor
privilegiate. Cei aflati in imprejurarile exceptionale determinate de legiuitor, asa cum
vom vedea in cele ce urmeaza, pot recurge la testamentul olograf respectind regulile
specifice acestuia, dar pot testa si in formele special reglementate pentru astfel de
imprejurari, realizind testamente autentice simplificate. Aceste forme testamentare
sunt:testamentul militarilor, testamentul facut pe timp de boala contagioasa si testamentul
maritim.
a)Testamentul fcut de un militar sau un salariat ori persoan care presteaz servicii
n cadrul forelor armate ale Romniei i nu se poate adresa unui notar public.
b)Testamentul facut in timp de epidemii, catastrophe, rzboaie sau alte asemenea
mprejurri excepionale;
c) Testamentul fcut n cursul unei cltorii maritime sau fluviale ;
d) Testamentul celui internat ntr-i instituie sanitar la care noratul nu are acces

39

III. LEGATELE SI ALTE DISPOZITII TESTAMENTARE

1. Legatele si desemnarea legatarilor.

Cu toate ca testamentul poate cuprinde acte juridice multiple, de naturi diferite,
asa cum am precizat mai sus, principalele sale dispozitii se refera la transmisiunea
patrimoniului, a unei fractiuni din acesta sau numai a unor bunuri singulare caatre
anumite persoane desmnate de catre testator. Aceste dispozitii testamentare poarta
denumirea de legate iar cei care beneficiaza de ele se numesc legatari. Legatul poat fi
definit, asadar, ca fiind actul juridic cu titlu gratuit, cuprins intr-un testament prin care
testatorul dispune pentru cauza de moarte, de bunurile sale. Caracterele juridice pe care
le-am analizat ca fiind ale testamentului privesc de fapt, asa cum am aratat si cu acel
prilej, legatul.

2. Clasificarea legatelor in functie de obiectul lor.

1. Legatul universal. Potrivit art. 1055 C. civ. legatului universal este dispoziia
testamentar care confer uneia sau mai multor personae vocaie la o fraciune a
motenirii. e fapt numai un executor testamentar.
In practica au fost considerate legate universale, cu toate ca nu s-a folosit aceasta
expresie:
- legatul tuturor bunurilor mobile si imobile;
- legatul nudei proprietati a ntregii mosteniri. S-a considerat ca dupa incetarea
uzufructului nuda proprietate se intregeste si devine proprietate deplina.
- legatul cotitatii disponibile, intrucit s-a argumentat, in lipsa de mostenitori
rezervatari sau in cazul ca cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legatarul
are vocatie la intreaga mostenire. S-a precizat insa ca in acest caz se impune a se cerceta
daca testatorul nu a avut totusi intentia de a limita vocatia legatarului numai la cotitatea
disponibila calculata in raport de situatia din ziua redactarii testamentului;

40

- legatul prisosului sau al ramasitei dupa ce se executa celelalte legate cuprinse in

testament, intrucit se considera ca daca ceilalti legatari nu pot sau nu vor sa vina la
mostenire legatarul instituit prin aceasta formula, a prisosului sau a ceea ce ramine, va
culege intreaga mostenire. Si in acest caz se impune a se cerceta daca nu cumva testatorul
nu a avut intentia sa limiteze vocatia legatarului numai la o parte din mostenire si daca nu
exista si mostenitori rezervatari.

2. Legatul cu titlu universal. Potrivit art. 1056 al. 1 Cod civil, legatul cu titlu
universal este dispoziia testamentar ce-i confer uneia sau mai multor persoabe, vocaie
la o fraciune a motenirii. Potrivit al. 2, prin fraciune a motenirii se nelege :
a) fie proprietatea unei cote-pri din aceasta ;
b) fie un dezmembrmnt al proprietii asupra totalitii sau a unei cote-pri din
motenire ;
c) fie proprietatea sau un dezmembrmnt asupra totalitii ori asupra unei cote-pri din
universalitatea bunurilor determinte dup natura sau proveniena lor.

3. Legatul cu titlu particular. Potrivit art. 1057 Cod civil, este orice legat ce nu e
unuiversal sau cu titlu universal.

III. Clasificarea legatelor dupa modalitatea care le afecteaza.

1. Legatul pur si simplu. Este legatul neafectat de nici o modalitate. In acest caz
drepturile legatarului se dobindesc din momentul deschiderii succesiunii asemanator cu
situatia mostenitorilor legali.
2. Legatul cu termen. Testatorul poate sa supuna legatul unui termen, fie
suspensiv, fie extinctiv aplicindu-se regulile dreptului comun in materie de modalitati.
In cazul termenului suspensiv executarea legatului este aminata pina la implinirea
lui (de pilda la sase luni de la deschiderea mostenirii) dar drepturile legatarului se nasc si
se pot transmite inter vivos si mortis cauza din momentul deschiderii mostenirii. Cu alte
cuvinte desi legatarul devine proprietar sau creditor din momentul deschiderii mostenirii
41

el nu poate cere predarea lucrului legat sau plata creantei la deschiderea mostenirii ci
numai la implinirea termenului.
In cazul legatului afectat de un termen extinctiv legatul isi produce efectele din
momentul deschiderii mostenirii, la fel ca in cazul legatului pur si simplu, dar la
implinirea termenului legatul se stinge(de pilda cind se lasa prin legat dobinzile unei
sume de bani pe o durata de timp sau dreptul la o renta pe o durata limitata.

3. Legatul sub conditie. Este acel legat a carui nastere sau stingere depinde de un
eveniment viitor si incert cit priveste producerea lui. La fel ca in dreptul comun conditia
care afecteaza legatul poate fi suspensiva sau rezolutorie.
In cazul conditiei suspensive legatarul nu devine proprietar sau creditor la data
deschiderii succesiunii ci numai de la data indeplinirii sau neindeplinirii evenimentului
(conditiei) in functie de faptul daca conditia este pozitiva sau negativa. Daca conditia s-a
realizat ea produce efecte retroactive, legatarul devenind proprietar sau creditor din
momentul deschiderii mostenirii. De pilda testatorul a dispus de biblioteca sa juridica in
favoarea legatarului cu conditia ca acesta sa termine facultatea de drept etc.
In cazul conditiei rezolutorii drepturile legatarului se nasc din momentul
deschiderii succesiunii, la fel ca in cazul legatelor pure si simple. Daca conditia
rezolutorie se realzeaza legatul se desfiinteaza retroactiv de la data deschiderii mostenirii.
Intr-o asemenea situatie se desfiinteaza retroactiv si drepturile dobindite de succesorii in
drepturi ai legatarului, fie prin acte intre vii, fie pentru cauza de moarte. Daca conditia
rezolutorie nu se realizeaza, sau este sigur ca nu se poate realiza drepturile legatarului se
consolideaza definitiv ca si cum ar fi fost un legat pur si simplu.
Pendente conditione legatul este transmisibil prin acte intre vii sau pentru cauza
de moarte. Mostenitorii legatarului dobindesc dreptul asupra acestuia, indiferent ca este
vorba de un legat universal, cu titlu universal sau cu titlu particular, dar in caz de
retransmitere prin testament legatul care ar avea acest obiect dterminat nu poate fi decit
legat cu titlu particular in toate cazurile.

42

4. Legatul cu sarcina. Sarcina este o obligatie impusa de catre testator care

aceptind legatul trebuie sa o execute. Legatarul in acest caz trebuie sa dea, sa faca sau sa
nu faca ceva pentru a dobindi legatul. Sarcina se poate institui in cazul tuturor legatelor.
Instituirea sarcinii, la fel ca in cazul conditiei rezolutorii, nu afecteaza dobindirea
dreptului asupra legatelor, care se nasc din momentul deschiderii succesiunii, la fel ca in
cazul legatelor pure si simple, numai ca neexecutarea sarcinii la fel ca si nerealizarea
conditiei rezolutorii va prduce efecte retroactive pina la momentul deschiderii
succesiunii.

IV. Ineficacitatea legatelor.

Prin ineficacitatea legatelor vom intelege acele ipoteze in care ele nu-si produc
efectele pe care in principiu ar trebui sa le produca.
In privinta cauzelor care duc la ineficacitatea legatelor se amintesc in
doctrinanulitatea, revocarea si caducitatea, dar uneori s-a mai adaugat si reductiunea
legatelor, cu toate ca efectul reductiunii liberalitatilor excesive este tot caducitatea acelor
legate
1. Nulitatea legatelor. Incalcarea conditiilor de fond sau de forma instituite de
legiuitor duce la nulitatea actelor juridice in general, asadar, si a legatelor. Vom avea in
consecinta cauze de nulitate care se regasesc la orice act juridic, cum sunt viciile de
consimtamint, cauza sau obiect ilicite ori imorale, precum si cauze specifice actelor
juridice pentru cauza de moarte pentru care sunt prevazute conditii de validitate aparte.

2. Revocarea legatelor. Revocarea este de doua feluri: voluntara (art. 1068 C.

Civ.), cnd se datoreaza vointei unilaterale a testatorului, si judecatoreasca (art. 1069)
cnd este determinata de unele fapte culpabile ale legatarului si se pronunta prin hotarire
judecatoreasca.

3. Caducitatea legatelor.

43

Caducitatea este o cauza de ineficacitate a legatelor datorita unor imprejurari

posterioare intocmirii testamentului, straine de vointa testatorului, independente de vreo
culpa a legatarului si care fac imposibila executarea acelor legate.
Asadar, uneori legatul poate fi instituit in mod valabil si sa nu fie revocat intr-una
din modalitatile consacrate, dar cu toate acestea sa nu poata fi executat din cauze care
survin ulterior, fara vreo culpa din partea legatarului.
Caducitatea se deosebeste de nulitate intrucit aceasta din urma poate fi
determinata da cauze anterioare sau, cel mai tirziu, concomintente cu intocmirea
testamentului, or caducitatea este determinata de cauze ulterioare. Deosebirea de revocare
rezida in aceea ca nu este legata de manifestarea de vointa a testatorului, ca in cazul
revocarii voluntare, dar si de vreo culpa din partea legatarului, cum este cazul revocarii
judecatoresti.

Cazurile de caducitate. Potrivit art. 1071 Cod civil, orice legat devine caduc
atunci cnd :

legatarul nu mai este n via la data deschiderii motenirii;

legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii motenirii ;

legatarul este nedemn ;

legatarul renun la legat

legatarul decedeaz naintea mplinirii condiiei suspensive ce afecteaz legatul,

dac aceasta avea un character pur personal;

bunul ce formeaz obiectul legatuluicu titlu particular a pierit n otalitate din

motive care nu in de voina testatorului, n timpul vieii testatorului sau naintea
mplinirii condiiei suspensive ce afecteaz legatul.

V. Dreptul de acrescamint (sau de adaugire)

Dreptul de acrescamint (sau de adaugire, cum i se mai spune) vizeaza problema
cui anume ii vor reveni bunurile (drepturile) ce au format obiectul legatelor ineficace.
Regula in aceasta privinta este aceea potrivit careia de legatele ineficace, fie datorita
44

nulitatii, fie revocarii sau caducitatii, profita mostenitorii legali sau testamentari ale caror
drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta acelor legate. Altfel
spus, obiectul legatelor ineficace va reveni persoanelor cu vocatie succesorala din a caror
parte urmau sa se execute acele legate.

VI. Alte clauze testamentare.

1. Exheredarea sau desmostenirea. Prin exheredare se intelegea acea dispozitie

testamentara prin care tstatorul inlatura de la mostenire pe unul sau pe mai multi
mostenitori legali (art. 1074 al. 1 C. civ.). Cu alte cuvinte testamentul poate cuprinde nu
numai dispozitii pozitive prin care se confera drepturi unor legatari, ci si dispozitii
negative prin care unii mostenitori legali sunt inlaturati de la mostenire.
In ce priveste mostenitorii rezervatari ei pot fi exheredati numai in in limitele
cotitatii disponibile, pe cind mostenitorii nerezervatari pot fi exheredati fara nici o limita.
Desi legislatia noastra nu reglementeaza exheredarea ea este unanim recunoascuta
caci posibilitatea testatorului de a dispune in acest sens rezulta, implicit, din alte
dispozitii legale cum sunt cele privitoare la rezerva succesorala. De vreme ce se accepta
ce se accepta ca mostenitorilor rezervatari trebuie sa li se asigure o parte din mostenire,
cu titlu de rezerva, cchiar impotriva vointei testatorului, ind el dispune ca intreaga lui
avere sa fie deferita altor persoane, trebuie sa acceptam ca cei care nu ssunt rezervatari
pot fi exheredati in totalitate. Exheredarea este, asadar, permisa in limita cotitatii
disponibile cind exxista mostenitori rezervatari si in totalitate cind nu exista astfel de
mostenitori.
Mostenitorii care au fost astfel lipsiti de emolumentul succesoral, chiar in
totalitate isi pastreaza calitatea de mosteenitori legali avind posibilitatea de actiona in
justitie anularea sau revocarea judecatoreasca a legatelor sau constatatea caducitatii
acestora sau pentru reductiunea liberalitatilor excesive pentru a-si realiza vocatia concreta
la acea mostenire.
Felurile exheredarii (art. 1074, al. 2 C. civ.) Dupa modul in care se manifesta
vointa testatorului, exheredarea poate fi directa sau indirecta.
45

Exheredarea este directa atunci cind testatorul inlatura de la mostenire in mod

expres pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. Exheredarea este indirecta atunci cind
testatorul nu mentioneaza expres inlaturarea de la mostenire a unuia sau altuia dintre
mostenitorii legali ci instituie legatari care consuma, total sau partial mostenirea pe care o
lasa.
Exheredarea directa poate sa fie totala sau partiala, dupa cum sunt inlaturati toti
mostenitorii legali(inclusiv cind exista un singur mostenitor legal) sau numai unii dintre
ei. In prima ipoteza efectul care se produce este acela ca mostenirea devine vacanta si va
fi culeasa de stat, cu conditia, desigur, ca testatorul sa nu fi insituit legatari care sa
culeaga mostenirea. In cea de a doua ipoteza, a exheredarii partiale, cind sunt inlaturati de
la mostenire numai o parte din mostenitorii legali si testatorul nu desemneaza legatari,
intreaga mostenire sau numai cotitatea disponibila va fi culeasa de comostenitorii celor
exheredati sau de mostenitorii rezervatari, dupa regulile devolutiei legale a mostenirii.
Evident ca in cazul in care exista mostenitori rezervatari exheredarea nu poate fi decit
partiala, caci priveste numai cotitatea disponibila, iar nu si rezerva. De pilda, daca de
cujus a avut un singur copil, iar prin testatment dispune exheredarea lui, oricum acest
copil va culege din mostenire, care reprezinta, potrivit art.841 C. civ. rezerva sa
succesorala. Cealalta cota de va fi culeasa de mostenitorii subsecventi in grad sau
clasa, daca de cujus nu a dispus altfel. Daca de cujus a avut doi copii si-l desmosteneste
pe unul din ei, acesta din urma va cculege oricum 1/3 din mostenire, care reprezinta
rezerva sa, iar celalalt care nu a fost desmostenit, va culege 2/3 din mostenire si nu cit
ar fi cules daca nu exista dispozitia de desmostenire a fratelui sau.
Daca cei exheredati nu au calitatea de mostenitori rezervatari intreaga mostenire
va reveni comostenitorilor sau in lipsa acestora mostenitorilor subsecventi, dupa grad sau
clasa.
In cazul exheredarii indirecte, cind exheredarea se realizeaza prin institirea de
legatari, prin aceasta mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati total de la
mostenire, iar cei rezervatari numai in limita cotitatii disponibile. In acest caz se poate
spune ca instituind legatari inseaman a-i exhereda pe mostenitorii legali (instituer cest
exclure). Acest lucru nu este valabil insa in cazul exheredarii directe partiale cind
mostenitorii legali chemati sa culeaga mostenirea in locul celor inlaturati fac acest lucru
46

nu in calitate de legatari ci tot in calitate de mostenitori legali. Faptul ca exista un

testatment prin care unii mostenitori legali au fost exheredati nu schimba datele
problemei. Caci acest fapt constituie numai premisa care permite celorlalti mostenitori
legali sa culeaga si partea celor desmosteniti, dar al caror drept se intemeiaza pe lege si
nu pe testament.
Nulitatea exheredrii (art. 1076 C. Civ). Dispoziia testamentar prin care
motenitorii legali au fost dezmotenii este supus cauzelor de nulitate, absolut sau
relativ, prevzute de lege. Termenul de prescripie a dreptului la aciunea n anulare
curge de la data la care cei dezmotenii au luat cunotin de dispoziia testamentar prin
care au fost nlturai de la motenire, dar nu mai devreme de data deschiderii motenirii.

2. Executiunea testamentara.

Executiunea testamentara priveste modalitatile in care vor fi aduse la indeplinire

dispozitiile de ultima vointa ale lui de cujus. Aceste dispozitii pot fi puse in executare de
catre mostenitorii legali ai defunctului sau de catre legatarii universali, dar testatorul
poate desemna prin testament una sau mai multe persoane care sa aibe aceasta misiune si
anume de a aduce la indeplinire intocmai dispozitiile testamentare, care poarta denumirea
de executori testamentari. (art. 1077 C. civ. ). Ratiunile pentru care testatorul procedeaza
la desemnarea de executori testamentari pot fi multiple. Vrea sa scuteasca pur si simplu
pe mostenitori de asemenea obligatii; mostenitorii pot sa fie minori sau pusi sub
interdictie, sau testatorul nu are incredere ca mosteenitorii vor fi in masura sa-i aduca la
indeplinire dispozitiile.
Desemnarea executorului testamentar se poate face numai prin testament, dupa
regulile de desemnare a legatarului, iar revocarea unei asemenea dispozitii la fel.
Atributiile si puterile executorului testamentar sunt prevtute n art. 1079-1080 C.
civil.

47

Incetarea executiunii testamentare (art. 1085 C. civ). Atributiile executorului

testamentar inceteaza prin:

ndeplinirea sau imposibilitatea de aducere la ndeplinire a misiunii primate;

renunare, n forma unei declaraii autentice notariale ;

decesul executorului testamentar ;

punerea sub interdicie judectoreasc a executorului testamentar ;

revocarea, de ctre instana judectoreasc, a executorului testamentar care nu i

ndeplinete misiunea ori o ndeplinete n mod necorespunztor ;

expirarea termenului n care se exercit dreptul de administrare, n afar de cazu

n care instana decide prelungirea termenului.

n timpul vieii orice persoan poate ntocmi un testament prin

care s dispun de bunurile sale pentru momentul morii sale.
Testamentul poate fi authentic, olograf sau mistic i exist i forme
simplificate speciale care vizeaz doar situaii excepionale. Cea mai
important dispoziie testamentar este legatul care se clasific n legate
universale, cu titlu universal i cu titlu particular. Cuzele de ineficacitate
a legatelor vizeaz nulitatea, caducitatea i revocarea acestora.

Autoevaluare tema 3
A.
1. n ce situaii se poate ntocmi un testament privilegiat?
2. Este posibil revocarea unui testament autentic print-un testament olograf?
48

3. Care form testamentar are for juridic superior?

4. Care sunt cazurile de ineficacitate a legatelor?
5. Ce este testamentul conjunctiv i care este motivul pentru care legiuitorul a
interzis aceast form?
6. Legatul conjunctiv.
7. n ce modaliti se poate realiza exheredarea sau dezmotenirea?
8. Ce este executorul testamentar i care sunt atribuiile acestuia?

B. TEST GRIL:
1. Testamentul olograf poate revoca un testament autentic?
a.da, pentru c toate formele testamentare au for egal.
b.nu, pentru c actul authentic are for juridic superioar.
c. nu.

2. Testamentul conjunctiv:
a. este permis numai militarilor.
b. Este permis numai minorilor.
c. Este interzis.
3. Distrugerea fortuit a bunului individual determinat ce face obiectul legatului
atrage:
a. obligaia motenitorilor legali s procure un bun similar pentru a-l preda
legatarului.
b. Caducitatea legatului.
c. Nu are niciun efect.
4. Lipsa datei din testamentul olograf atrage:
a. caducitatea testamentului.
b. Nulitatea testamentului.
c. Nu exist sanciune pentru aceast lips
49

5. Persoana minor nu poate ntocmi un testament.

a. adevrat.
b. Fals.
c. Doar prsoana minor pn la 16 ani. ntre 16 i 18 ani poate ntocmi testament
pentru jumtate din averea sa.

BIBLIOFRAFIE
Chiric, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, B., 2003
Deak, F., Motenirea legal, Ed. Actami, B., 1994
Genoiu, Ilioara, Dreptul la motenire n Noul Cod civil, Ed. C.H. Beck, 2012
Macovei, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai., 1993
Sabu-Pop, Ioan, Drept civil. Dreptul de motenire. Pentru uzul studentilor,
Universitatea "Petru Maior" Trgu-Mures, 2005, Departamentul I.F.R.D.
Stnciulescu, L., Curs de drept civil: succesiuni, conform Noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, Bucureti, 2012
Stnciulescu, L., Boroi G., Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod civil.
Partea generala, drepturi reale, obligatii, contracte, succesiuni, Hamangiu, Bucureti,
2012

50

51