DREPT PROCESUAL CIVIL CURS 3

Conditiile de exercitiu -> se verifica de catre instanta, de principiu, inainte de inceperea dezbaterilor; presupun o dezbatere prealabila.
4 conditii de exercitiu. NCPC -> Art.32 (consacrare expresa) a) Afirmarea unui drept; in NCPC -> Formularea unei pretentii. -exista situatii juridice protejate de lege (posesia ca stare de fapt); -situatia in care dreptul este supus unui termen suspensiv sau unei conditii suspensive -> exercitiul dreptului nu poate inca a fi facut -> instanta va respinge actiunea ca fiind prematura. Atunci cand conditia se va implini sau termenul va ajunge la scadenta, se va putea formula actiunea, fara a se pune problema autoritatii lucrului judecat. Protectia judiciara a unor drepturi chiar si inainte sa ajunga sa fie actuale -> este vorba despre actiunile preventive. Sediul materiei in actualul Cod de procedura este art.110. a)cererea ptr predarea unui imobil la implinirea termenului de locatiune poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen; b)se poate cere inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatii periodice; c)preintampinarea pentru reclamant a unei pagube insemnate pe care acesta ar suferi-o prin ajungerea la termen -> judecatorul va analiza situatiile in concret si va admite/respinge cererea; NCPC ->Art.34 cuprinde prevederi similare cu cele din art.110 CPC. Art.2312 NCC -> Regresul anticipat b) Interesul Interesul trebuie sa fie legitim, protejat de lege. Nu se accepta interesele pur economice, fara conotatie juridica. Nu se accepta interesele de ordin moral. Interesul trebuie sa fie nascut si actual. Se leaga, in general, de cealalta conditie, actualitatea dreptului. Interesul trebuie sa fie personal si direct. Exemple de cereri respinse de instanta ca fiind lipsite de interes: a)Apelul facut de catre partea care a fost citata la proces->a fost prezenta, dar invoca cum ca partea adversa nu a fost citata legal si nici nu a fost prezenta -> cererea va fi respinsa ca fiind lipsita de interes .b) Intr-o procedura de executare silita, se face contestatie la tabloul de creante - creditorul chirografar aflat pe locul 5 afirma ca pozitia lui trebuie sa fie aceea de pe locul 4. Exceptia lipsei de interes se invoca chiar si din oficiu, este o exceptie de ordine publica, iar

admiterea ei conduce la respingerea actiunii ca lipsita de interes. Hotararea pronuntata in atare ipoteze, nu va fi tinuta de autoritatea lucrului judecat. c) Capacitatea procesuala Capacitatea de folosinta + capacitate de exercitiu Capacitatea de folosinta -> art.41, alin(1) CPC-> asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, pot sta in instanta ca parate, daca au organe proprii de conducere. Art.2, Lg. nr.554/2004 -> grupul de persoane fizice fara personalitate juridica pot formula si actiuni, pentru ca sunt subiecte sezine. O alta exceptie -> se vorbeste despre o capacitate procesuala specifica contenciosului administrativ, cand avem de-a face cu actiuni formulate de catre entitati care, potrivit legii, nu au personalitate juridica, dar au atributii in domeniul administratiei publice locale ( de exemplu, sectoarele). NCPC -> Art.56 prevede ca pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii. Lipsa capacitatii de folosinta atrage nulitatea absoluta. Ea va putea fi invocata de oricare dintre parti, in orice faza a litigiului si chiar de instanta, din oficiu. Capacitatea de exercitiu Reprezentarea, asistarea si autorizarea Reprezentarea intervine in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu . In cazul reprezentarii, cel reprezentat nu vine in justitie, ci va veni in instanta reprezentantul, in numele reprezentatului. In cazul asistarii, avem de-a face cu o persoana care are capacitate de exercitiu restransa. Aceasta poate sa efectueze acte de procedura, are dreptul sa vina in instanta si sa-si spuna punctul de vedere, dar va fi asistata atat in instanta cat si in actele de procedura de catre cel care are acest drept, adica parintele, in principiu, sau tutorele. Daca intre reprezentant sau cel care il asista pe cel care are nevoie si reprezentat, apar conflicte de interese -> art.44 prevede in teza a 2-a, ca instanta care judeca procesul respectiv va numi un curator special, numit numai pentru actele din procesul respectiv. S-a ridicat problema daca sub imperiul Codului familiei, nu cumva ar fi competenta autoritatea tutelara, ptr ca in vechiul Cod al familiei, curatela era desemnata de catre autoritatea tutela. ICCJ -> R.I.L. , Decizia nr. XXXVII/2007. Art.150 NCC nu poate intra in conflict cu art.44 CPC. Art.150 NCC vizeaza actele minorului din perspectiva dreptului civil, iar art.44 CPC vizeaza actele de procedura. Autorizarea este o institutie care intervine atunci cand persoana care reprezinta interesele celui pus sub interdictie, minorului, celui lipsit de capacitate, doreste sa faca acte de dispozitie -> este

necesara autorizarea din partea instantei de tutela. Art.45 indice 1 CPC permite instantei care judeca procesul sa nu ia act de actele de dispozitie facute de reprezentant, chiar daca acestea au fost autorizate. -> cand actele, desi autorizate, nu servesc interesului celui lipsit de capacitate de exercitiu. Lipsa capacitatii de exercitiu este sanctionata cu nulitatea relativa. Aceasta exceptie are anumite caracteristici particulare, care o deosebesc in randul nulitatilor relative. Desi este relativa, art.43 CPC prevede ca exceptia poate fi invocata in orice stare a pricinii. Alin.(2) al art.43 CPC prevede ca reprezentantul persoanei fara capacitate de exercitiu va putea sa confirme actele. Art.161 CPC -> Instanta poate acorda un termen, dand posibilitatea confirmarii actelor lovite de nulitate relativa. d) Calitatea procesuala -> identitatea dintre reclamant si titularul dreptului dedus judecatii (calitate procesuala activa) si identitatea dintre parat si cel obligat prin raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva). In anumite cazuri, legea prevede in mod expres cine are calitate procesuala (in general, in materia dreptului familiei, in materie de rudenie). In materie de rudenie-> Art. 429 NCC -> actiunea in tagada paternitatii. In materia actiunilor reale, calitatea procesuala activa ar insemna identitatea persoanelor dintre reclamant si titularul dreptului a carui protectie se solicita. In genere, in actiunile reale, exceptia calitatii procesuale active se uneste cu fondul. Dovada calitatii procesuale se dovedeste de catre reclamant, atat in privinta calitatii procesuale active, cat si in privinta celei pasive. Transmiterea calitatii procesuale poate interveni, in cazul pers. juridice prin fuziune, absorbtie, divizare. In cazul persoanei fizice, prin moarte, prin acte intre vii (vanzare sau cesiune a dreptului litigios). Art.243 CPC -> in cazul decesului uneia dintre parti, se vor introduce in cauza mostenitorii defunctului. Art.39 NCPC -> in toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza sau poate fi introdus in cauza din oficiu (situatia cesionarului). Cedentul va fi scos din proces numai daca nu exista controverse intre el si cesionar. Sunt situatii in care transmisiunea calitatii procesuale nu poate opera. In materie de divort, in principiu, nu poate opera transmiterea calitatii procesuale, ptr ca este intim legata de calitatea de sot. Art.380 NCC -> daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii pot continua procesul de divort -> culpa exclusiva a sotului parat. Art.423 NCC -> regimul juridic al actiunii in stabilirea maternitatii. -> actiunea inceputa de copil, poate fi continuata de catre mostenitorii sai. In timpul vietii copilului, dreptul este imprescriptibil; daca a decedat, actiunea poate fi introdusa doar intr-un singur an de la deces. Art.1391 NCC -> repararea prejudiciului nepatrimonial. Este vb de acele prejudicii care au fost provocate prin vatamarea corporala sau a sanatatii. Aceste categorii de drepturi, intim legate de

persoana, nu pot fi cedate in timpul procesului, insa pot fi cedate numai in cazul in care au fost stabilite prin tranzactie sau prin hotarare judecatoreasca definitiva [alin.(3), art.1391]. Acest drept la despagubire nu poate trece la mostenitori, insa acestia il pot exercita, daca actiunea a fost pornita de defunct. In cazul lipsei calitatii procesuale se va invoca exceptia lipsei calitatii procesuale, exceptie absoluta, de oricare dintre parti si de instanta, din oficiu. Hotararea nu are autoritate de lucru judecat. Sunt situatii in care legea atribuie calitate procesuala unor persoane care nu au un interes -> situatia procurorului, in materia protectiei drepturilor minorilor, celor cu interdictie judecatoreasca, disparutilor. CLASIFICAREA ACTIUNILOR CIVILE a)Din perspectiva modului in care sunt formulate: Cererile principale -> cele deduse judecatii printr-o cerere de chemare in judecata si care au o independenta proprie. Cererile incidentale -> cele care pot fi facute separat, printr-o cerere de chemare in judecata, insa sunt introduse in cadrul aceluiasi proces. (cererea reconventionala, cererea de chemare in garantie) Cererile accesorii -> cererile a caror dezlegare depinde de solutionarea cererii principale : cererea de acordare a dobanzilor, cererea de repunere in situatia anterioara, cererea de revenire la numele anterior casatoriei) Interesul clasificarii: art.17 CPC-> Instanta competenta sa judece cererea principala este competenta sa judece cererile accesorii si cererile incidentale. Caile de atac si termenele prevazute pentru cererea principala se aplica si cererilor incidentale si accesorii. Sunt cereri accesorii care nu pot fi solutionate decat impreuna cu cererea principala. (in materia divortului, pastrarea numelui din timpul casatoriei; aceasta cerere se face numai in fata instantei de divort). b) Dupa scopul lor: Actiuni in realizare -> cele prin care reclamantul solicita instantei recunoasterea dreptului si obligarea paratului sa se conformeze dreptului respectiv. Actiunile in constatare -> cele prin care reclamantul solicita instantei sa constate existenta sau inexistenta unui drept, fara a cere realizarea lui. Art.111, teza a 2-a CPC -> Actiunea in constatare nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Actiunile in constatare au 3 caracteristici de baza: a) ele sunt subsidiare actiunii in realizare, adica nu se poate promova o actiune in constatare daca partea are la indemana actiune in realizare; b)

hotararile in constatare nu au caracter de titluri executorii, pentru ca reclamantul nu cere obligarea paratului la ceva; c) se pot constata existenta unor drepturi, nu a unor situatii de fapt. Actiunile in constatare sunt de doua feluri: pozitive (constatarea existentei unui drept) sau negative (constatarea inexistentei unui drept). O alta clasificare: declaratorii, interogatorii si provocatorii. Actiunile in constituire de drepturi -> au caracteristica ca ele dispun numai pentru viitor. Judecatorul, prin hotararea pe care o pronunta, constituie drepturi noi, diferite de cele vechi (divortul -> noul statut. In materie patrimoniala, pronuntarea unei hotarari care tine loc de act de vanzare -> initial exista un drept de creanta (obligatia de a face) -> hotararea constituie dreptul de proprietate.)