a) Capacitatea de folosinta reprezinta, conform art.

34
Cod civil, aptitudinea persoanei de a avea drepturi si
obligatii civile.

Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si

inceteaza odata cu moartea acesteia. In cadrul procedurii
civile lipsa capacitatii de folosinta, adica faptul ca
persoana a decedat, atrage inadmisibilitatea cererii in
justitie.
Lipsa acestei capacitati va fi invocata pe cale de
exceptie, exceptia lipsei capacitatii de exercitiu putand
fi pusa in discutie atat de instanta, din oficiu, cat si de
parat prin intampinare. Desigur exista si posibilitatea ca
o persoana sa decedeze in timpul procesului, caz in care,
pe temeiul art. 243, Cod procedura civila, judecata se
suspenda pentru introducerea in cauza a mostenitorilor
sau poate continua cu mostenitorii persoanei decedate.

Ţinand cont de situatiile particulare cu care orice

practician in drept se intalneste, se pune intrebarea : ce
se intampla daca se constata ca persoana era decedata la
momentul introducerii cererii, iar acest fapt nu putea fi
cunoscut de reclamant deoarece nu are acces la
informatii in lipsa existentei unei cereri de chemare in
judecata? Teoretic, in temeiul art. 132, Cod.proc.civ.,
partea poate sa solicite un termen pentru modificarea
cererii, in sensul introducerii in cauza a mostenitorilor
pe baza informatiilor obtinute, insa in realitate aceasta
cerere nu este admisa de catre instantele de judecata,
lipsa capacitatii de exercitiu existand inainte de
introducerea cererii de chemare in judecata.

b) Capacitatea de exercitiu – reprezinta, conform art. 37

Cod civil, aptitudinea persoanei de a incheia singura
acte juridice civile. Conform art.41 alin. 2 si 3 Cod civil,
Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu
restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea
parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile
prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela.
Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu
restransa poate face singur acte de conservare, acte de
administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de
dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se
executa la data incheierii lor.

De asemenea, conform art. 43 alin. 2 Cod civil, pentru

cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se
incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali,
in conditiile prevazute de lege. Aliniatul 3 al aceluiasi
articol arata ca, persoana lipsita de capacitatea de
exercitiu poate totusi incheia singura actele anume
prevazute de lege (art. 42 Cod civil), actele de
conservare, precum si actele de dispozitie de mica
valoare, cu caracter curent si care se executa la
momentul incheierii lor.

Sanctiunea prevazuta la art. 44 Cod civil este aceea ca

orice acte facute de persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele
decat cele prevazute la art. 41 alin. (3) si la art. 43 alin.
(3), precum si actele facute de tutore fara autorizarea
instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este
ceruta de lege, sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui
prejudiciu.

Iar cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate

de exercitiu rest ransa poate invoca si singur, in aparare,
anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata
din minoritate ori din punerea sub interdictie
judecatoreasca. Prin urmare, in functie de obiectul
cererii de chemare in judecata, in cazul in care una
dintre parti este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa aceasta
va sta in proces prin reprezentant legal, tutore sau
curator. Cu toate acestea, conform art. 46 alin.2 Cod
civil, actiunea in anulare poate fi exercitata de
reprezentantul legal, de minorul care a implinit varsta de
14 ani, precum si de ocrotitorul legal