Sunteți pe pagina 1din 12

DREPT CIVIL – PERSOANELE

CURS GHEORGHE BELEIU

PERSOANA FIZICA

- Cap I -

1. CAPACITATEA DE FOLOSINTA A
PERSOANEI FIZICE

Def: -este capacitatea de a avea drepturi si obligatii, potrivit art 5 Decretul 31/1954
-este o parte a capacitatii civile a omului
- consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii

A. CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITATII DE FOLOSINTA sunt:


-legalitatea ( este exclusiv de domeniul legii)
-generalitatea ( este aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate
drepturile si obligatiile civile)
-inalienabilitatea (este insusirea capacitatii de folosinta de a nu putea forma
obiect de renuntare ori instrainare)
-intangibilitatea ( este caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea
adduce limitari, ingradiri, decat prin texte exprese de lege)
- egalitatea
-universalitatea

B. INCEPUTUL CAPACITATII DE FOLOSINTA

Decretul 31/1954 art 7 alin 1 “ Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea


persoanei…” “data nasterii este data inceputului capacitatii de folosinta a persoanei
fizice”

EXCEPTIA dobandirii capacitatii de folosinta de la data CONCEPTIEI –art 7 alin 2


Decretul 31/1954 : “Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa numai
daca el se naste viu.”
Cu privire la CAPACITATEA SUCCESORALA : “Pentru a succeed trebuie neaparat ca
persoana ce succeed sa existe in momentul deschiderii succesiunii”.
“ Copilul conceput se considera ca EXISTA”.
“ Copilul nascut mort este considerat ca NU exista.”
Timpul legal al conceptiunii este cuprins intre a 300 si 180-a zi dinaintea nasterii
copilului.El se socoteste de la zi la zi.
Exceptia se mai numeste si CAPACITATE DE FOLOSINTA ANTICIPATA, ea se
refera doar la drepturile copilului, nu si la obligatii, precum si la conditia ca el sa se nasca
viu.
Pt a fi considerat viu, este sufficient ca el sa fi respirat macar o data.

C. CONTINUTUL CAPACITATII DE FOLOSINTA


- consta tocmai in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii.In acest
continut nu intra drepturile interzise prin ingradirile capacitaii de folosinta si cele
care apartin altor ramuri de drept.

- INGRADIRILE CAPACITATII DE FOLOSINTA:

a). INGRADIRI – SANCTIUNE :

- cu character de pedeapsa penala


Potrivit art 53 din Codul Penal, “ pedepsele sunt principale, complementare si
accesorii”.

Principale: - inchisoare de la 15 zile- 25 ani


- amenda de la 500- 20000 lei

Complementare: -interzicerea unor drepturi de la 1an- 10 ani


- -degradarea militara
- - confiscarea averilor
-
Accesorii: -interzicerea nor drepturi anme prevazute de lege.Ex: dreptul de a
alege si a fi ales, de a ocupa o functie , drepturi parintesti,etc.

- cu character de pedeapsa civila


Ex:
1.decaderea din drepturile parintesti ( este o pedeapsa mixta, de dr.Familiei si
Dr.Civil)
2. procesele in materie succesorala: potrivit art 655 din C.Civ , sunt nedemni de a succeed
si prin urmare, exclusi de la succesiune:
-condamnatul pt ca a omorat sau a vrut sa omoare pe defunct
- cel care a facut contra defunctului o acuzatie capitala
- mostenitorul major care avand cunostiinta de omorul defunctului, nu a denuntat
aceasta justitiei.
b.) INGRADIRI CU CARACTER DE PROTECTIE

Incapacitati prevazute de Codul Civ.

- :Miinorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel:…” prin donatie sau
testament de nunurile sale. “ Minorul de 16 ani paote dispune prin donatie sau
testament de ½ din bunurile sale”.El nu poate dispune prin testament in fav
tutorelui sau.
- Vanzarea nu se poate face intre soti.

Codul Familiei:
- “ Nu se pot incheia acte juridice intre tutore, sotul, ruda in linie dr ori fratii sau
surorile tutorelui pe de-o parte si minor, de alta.”
- Mnorul nu poate face donatii, nici chiar cu incuviintare.

Dr.Constitutional:
- nu pot allege si nu pot fi alesi alienatii si debilii minatli pusi sub interdictie
- nu pot fi alese persoanele care au facut abuzuri in functii politice, juridice ori
administrative.

C. INCETAREA CAPACITATII DE FOLOSINTA

“Capacitatea de folosinta a unei persoane inceteza odata cu moarta acesteia”.


Pt declararea judecatoreasca a mortii persoanelor fizice art 18 Decr 31/ 1954 : “ de inata
ce hot declarative de moarte a ramas definitive, cel disparut este socotit ca a murit la data
stabilita in hotarare, ca fiind aceea a mortii.
Data mortii disparutului se stab potrivit cu imprejurarile.

IPOTEZE SI REGULI PRIVIND STABILIREA DATEI MORTII

-IPOTEZA MORTII CONSTATA FIZIC,DIRECT


-IPOTEZA DISPARUTULUI, a carui moarte nu poate fi constatata direct
Esential este ca in ambele ipoteze, data incetarii capacitatii de folosinta este aceeasi, data
mortii.Aceasta este inscrisa in actul de stare civila care este actul de deces, in cf cu
acesta se elib certificatul de deces.
MODUL in care se compl rubricile din actul de stare civ: an, luna, zi, difera:
- in cazul mortii constatae fizic, data se compl in baza datei din actul medical
constatator al mortii, ori in baza declaratiei persoanei care anunta decesul.
- In ipoteza mortii declarata judecatoreste, compl datei se face pe baza hot jud
declarative de moarte, ramasa definitive.

DECLARAREA JUDECATOREASCA A MORTII

In stabilirea felurilor declarariii jud a mortii treb pornit de la prev art 16 Decr
31/1954:: “Cel care lipseste de la domiciliul sau poate fi declarat disparut prin hot
jud, putandu-se institui curatela daca a trecut 1 an de la data ultimelor stiri din
care rez ca era in viata”
Cel astfel disparut poate fi declarat mort prin hot jud daca de la data ultimelor
stiri din care rez ca era in viata au trecut 4 ani. Declararea mortii nu poate fi hot
inainte de implinirea a 6 luni de la data atasarilor extrasului de pe hot prin care s-a
declarat disparitia.
Cel disparut in razboi , naufragiu ori alta imprej poate fi decl mort fara a se mai
declara in prealabil disparitia sa daca a trecut cel putin 1 an de la data
imprejurarii in care a avut loc disparitia.

DECLARAREA JUDECATOREASCA A DISPARITIEI

Conditia de fond pt decl disparitiei : de la data ultimelor stiri din care rezulta ca
persoana era in viata sa fi trecut 1 an!!!

- aceasta data se poate stab cu probe, martori, inscrisuri.

PROCEDURA DECLARARII DISPARITIEI


1. Formularea cererii de declarare a disparitiei- se introduce la instanta din
circumspcriptia careia aceasta pers si-a avut ultimul domiciliu. Presedintele
instantei dispune ca prin organelle primariei si politiei sa culeaga info, la ultimul
domiciliu si la primarie a afisa cererea,cu invitatia ca orice pers care ar putea da
info sa le comunice instantei. Dupa 45 de zile de la afisare, pressed va fixa termen
de judecata cu citarea partilor.Judecata se face ascultanad concl procurorului.
Hotararea de declarare a disparitiei ramasa def, se va afisa 30 de zile la usa
instantei de fond si a primariei ultimului domiciliu al celui disparut.
Hotararea nu are nici un effect asupra capacitatii de folosinta a pers fiz “Cel
disparut fiind socotit a fi in viata daca nu a interv o hot declarative de moarte ramasa
definitiva”.

2. Faza prealabila a judecatii


3. Faza judecatii propriu-zise
4. Faza ulterioara judecatii
Hotararea declarative de moarte produce aceleasi efecte jur ca si moatea fizic constatata:
incetarea capacitatii de folosinta a pers fizice.
“ Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere oricand, anularea hotararii prin care s-
a declarat moartea.Judecata se face de urgenta.Incetarea capacity de folos este
inlaturata.Cel decalart mort poate cere inapoierea bunurilor sale.

COMORIENTII –in situatia in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare,
fara sa se poata stab daca una a supravietuit alteia, ele sint socotite ca au murit deodata.-
comuritori.
Cap II

2.CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI FIZICE

Def: “Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de


a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice”

PREMISE SI FELURI ALE CAPACITATII DE EXERCITIU


PREMISE :1. existenta capacitatii de folosinta, apartine tuturor oamenilor
2. existenta discernamantului, adica a puterii omului de a-si reprez
correct consecintele juridice civile ale manifestarii sale de vointa.Un
character juridic al capacitatii de folosinta este universalitatea sa,
proprie tuturor oamenilor.
Ea este diferita, in functie de varsta omului si de sanatatea mintii.

FELURI:

Capacitatea de exercitiu are 3 ipostaze:


- lipsa capacitatii de exercitiu= minorii sub 14 ani, alienatii ori debilii pusi sub
interdictie
- capacitatea de ex restransa= minori intre 14-18 ani

- capacitatea de ex deplina =majorii si femeia casatorita inainte de 18 ani.

CARACTERELE JURIDICE ale capacitatii de exercitiu sunt:


-universalitatea
-legalitatea
-generalitatea
-inalienabilitatea
-intangibilitatea
-egalitatea

LIPSA CAPACITATII DE EX A PERS.FIZICE

Prevederile art 11 alin 1 din Decretul nr 31/1954


Potrivit textului, nu au capacitate de exercitiu:
a.) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
b.) persoana pusa sub interdictie
obs: in materie testamentara, limita este de 16 ani iar nu 14 ani, caci |”minorul mai
mic de 16 ani nu poate dispune nici in vreun fel…”
Pentru cei ce nu au capacitate de ex, actele juridice se fac de reprezentantii lor legali.
Celui lipsit de capacitate de exercitiu i se permit anumite acte juridice:
- de conservare, ca :somatia, punerea pecetilor,inscrierea unui privilegiu sau a
unei ipoteci in registrul de publicitate,intreruperea unei prescriptii.
- Acte marunte, care se incheie zilnic pt nevoile obisnuite ale traiului.
Pt minor,lipsa capacitatii de ex inceteaza fie prin implinirea varstei de 14 ani, fie
prin moarte.
Pt. interzisul judcatoresc, lipsa capacitatii de ex inceteaza ori pri ridicarea
interdictiei, fie prin moarte.

CAPACITATEA DE EXERCITIU RESTRANSA

“Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de ex restransa”


Actele juridice ale minorului cu cap restransa se incheie de catre acesta cu
incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui.Dupa implinirea varstei de 14 ani
el isi exercita singur drepturile si isi executa obligatiile, insa numai cu incuviintarea
prealabila a parintilor.El are dreptul sa faca depuneri la casele de pastrare de stat .
Def: “Capacitatea de ex restransa este aptitudinea minorului de 14-18 ani de a
dobandi si exercita dr civile si de a-si asuma obligatii civile prin incheierea personal,
a anumitor acte civile.”
“Minorul nu poate sa faca, nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze
obligatia altuia!”
Cap de ex restransa inceteaza odata cu implinirea varstei de 18 ani.Daca femeia se
casatoreste inainte de 18 ani,dobandeste capacitate deplina de ex.

CAPACITATEA DE EXERCITIU DEPLINA

DEFINITIE

“ Capacitatea de exercitiu deplina este aptitudinea omului de a dobandi si exercita dr


civ si de a-si asuma obligatiile civ prin incheierea –personal si singur- a tuturor actelor
juridice.”
- capacitatea deplina de ex incepe de la data cand persoana devine majora.
- Persoana devine majora la impl varstei de 18 ani.
Incetarea capacity depline de ex poate fi prin interdictie jud, prin anularea casatoriei,
inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani,

In cazul nerespectarii regulilor capacitatii de ex consecintele posibile pot fi:

- consecinte penale
- nulitatea relativa a actului juridic

OCROTIREA PERSOANEI FIZICE PRIN MIJLOACE DE DREPT CIVIL

OCROTIREA MINORULUI
1. Ocrotirea parinteasca ;este mjlocul juridic obisnuit
de ocrotire a minorului , in care drepturile si indatoririle cu privire la persoana si bunurile
minorului se exercita, respective se indeplinesc de catre parintii sai.
Principiile ocrotirii parintesti sunt:
-drepturile arintesti trebuiesc eercitate in interesul copilului
-parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori, ambii avand o
raspundere comuna pt cresterea si dezvoltarea copilului.
- parintii au aceleasi dr si obligatii fata de copiii lor minori, indifferent ca sunt din
casatorie din afara castaoriei ori din infiere.
- parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor
parintelui, in afara de dr la mostenire si la intretinere.
Ocrotirea parinteasca are in continutul ei 2 laturi: una personala, care priveste ocrotirea
persoanei copilului si una patrimoniala care priveste administrarea bunurilor si reprez
minorului sub 14 ani in actele juridice civie.In cazul nerespectarii prevederilr raspunderii
ocrotirii parintesti, in fctie de consecintele faptelor lor, raspunderea parintilor poate
imbraca forma raspunderii penale, contraventionale, de dreptul familiei ori civila.

2. TUTELA MINORULUI
Prin tutela minorului se intelege mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotirea
parinteasca.Ea are urmatoarele caractere:
- legalitate
- obligativitate
- gratuitatea
- personalitatea
Tutela minorului este cirmuita de urm principii:
- tutela se exrecita exclusive in interesul minorului
- autonomia patrimoniala= minorul nu are vreun drept asupra bunurilor tutorelui,
nici tutorele asupra bunurilor minorului.
- Tutela se exercita sub permanent control

DESCHIDEREA TUTELEI MINORULI


Generic, tutela se deschide cand minorul este lipsit de ocrotire parinteasca.
Analitic, ea se deschide “ in cazul cand ambii parinti sunt morti, necunoscuti, decazuti
din dr , pusi sub interdictie, disparuti ori declarati morti”.
Capacitatea de a fi tutore o are orice pf care are capacitate de exercitiu deplina si bune
purtari.
Ca si in cazul ocrotirii parintesti, ocrotirea prin tutela are in continut cele 2 laturi:
personala si patrimoniala.
La deschiderea tutelei, exista pt tutore obligatiile prevazute de art 126-127 c.Fam:
- in prezenta tutorelui, un delegat al autoritatii tutelare intocmeste un inventar al
bunurilor minorului , care se supune aprobarii autoritatii tutelare.
- Autoritatea tutelara stabileste suma anuala necesara pt intretinerea minorului si
administrarea bunurilor sale.
- Sumele de bani care intrec nevoile se depun pe numele minorului la cec de unde
pot fi ridicate cu acordul autrit tutelare.
Annual, tutorele treb sa prezinte o dare de seama despre modul cum a ingrijit de bunurile
micnorului.( aceasta se face in 30 de zile de la sf anului calendaristic)
Tutela poate inceta din cause ce privesc persoana tutorelui: moartea, indepartarea de la
tutela, si cause ce privesc pers minorului: dobandirea capacitatii de ex deplina.,stabilirea
filiatiei fata de cel putin unul din parinti, ridicarea decaderii din dre parintesti ori a
interdictiei jud, reaparitia parintelui declarat disparut ori mort, moartea minorului.

3. CURATELA MINORULUI

“Curatela este mijlocul juridic, temporar si subsidiar de ocrotire a minorului”


Ca si tutela, curatela se instituie de catre autoritatea tutelara, la domiciliul minorului,
fie din oficiu fie la cerere.Ea priveste atat persoana cat si bunurile minorului.
Codul familiei reglementeaza 4 cazuri de instituire a curatelei:
1. cazul contrarietatii de interese intre minor si reprez ori ocrotitorul sau legal
2. cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu alt tutore
3. cazul punerii sub interdictie a minorului
4. cazul impiedicarii vremelnice a parintelui ori tutorelui de a-l ocroti pe minor.

PUNEREA SUB INTERDICTIE

-poate fi ceruta de oricine are interes


-intra in competenta judecatoriei de pe raza domiciliului persoanei a carei punere sub
interdictie se cere.

Ea are 2 faze: -necontradictorie: dupa ce s-a primit cererea de punere sub interdictie,
presedintele ia masuri ca aceasta sa fie comunicata procurorului; procurorul dispune
efectuarea cercetarilor necesare
- contradictorie- implica un process civil obisnuit, judecata insa se face cu
ascultarea obligatorie a concluziilor procurorului.; interogatoriul paratului este
obligatoriu.

OCROTIREA PERS FIZ PRIN CURATELA

Exista 2 feeluri de curatela:


- curatela incapabilului, a celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
de exercitiu restransa
- curatela capabilului, a pers cu capacitate deplina de ex dar aflata in situatii
speciale.
Autoritatea tutelara va putea institui curatela daca: a) din cauza batranetii, a
bolii sau a unei infirmitati fiz o persoana, desi capabila, nu poate sa-si
administreze bunurile, si din motive temeinice nu-si poate numi un reprezentant.
b) daca din cauza bolii parintele sau tutorele este impiedicat sa indepl un anumit
act in numele pers pe care o reprezinta.
c)daca persoana, lipseste un timp indelungat de la domicliu si nu a lasat un
mandatar general.
Alte cazuri in care se poate institui curatela:
-curatela succesoriala notariala
-curatela mostenirii acceptata sub beneficiu de inventar
-curatela surdomutului
Functia curatorului poate inceta : prin consimtamantul persoanei reprezentate,
prin inlocuirea curatorului,, in caz de deces.

Cap III

IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Def: prin identificarea persoanei fiz intelegem individualizarea omului in


raporturile juridice civile. Identificarea omului este o necessitate generala si
permanenta.Principalele mijloace prin care este posibila identificarea sunt: NUMELE,
DOMICILIUL si STAREA CIVILA.ceea ce inseamna ca atributele de identificare a
persoanei fizsunt drepturi personale nepatrimoniale.

NOTIUNE
Legea nu defineste numele dar reglem structura, stabilirea,si modificarea lui.
Numele este acel atribut de identificare a pers fiz care consta in dreptul omului de a
fi individualizat in familie si societate .Numele cuprinde numele de fam si
prenumele.Prerogativele sale sunt:
- dreptul de a purta numele
- dr de a cere indreptarea greselilor de scriere a numelui in orice acte
- dr de a se opune la folosirea fara indreptatire a acelui nume de catre cineva
CARACTERELE JURIDICE ALE NUMELUI sunt:
-opozabilitatea eraga omnes, fiind un drept absolute
-inaelienabilitatea: pf nu poate renunta la nume, nu-l poate vinde nici dona.
-imprescriptibilitatea- el nu se pierde
-personalitatea
-universalitatea
-legalitatea
-unitatea

NUMELE DE FAMILIE

“ Numele de fam se dobandeste prin efectul filiatiei”art 27 din Codul Familiei


“Copilul din casatorie ia numele de fam comun al parintilor”
“Copilul din afara casatoriei ia numele parintelui fata de care filiatia a fst mai
intai stabilta”.
“Numele de fam al unui copil gasit se stab pe cale administrative de catre primar”.
Modificarea numelui de fam : acesta se modif la schimbarea starii civile, ori datorita
schimbarii in filiatie ori adoptie;sau prin casatorie.
FILIATIA: A) Pt copilul nascut din parinti cunoscuti- modificarea se poate face
astfel: se stab filiatia fata de un parinte-copilul devine cu parinti cunoscuti-poate fi
din casatorie sau din afara ei.
B)stabilirea filiatiei pt copilul nascut din afara casatoriei sau pt cel de-al
2 lea parinte : art 64 alin 2 CF- instanta va putea incredinta copilului sa poarte numele
celui de-al 2 lea parinte.
C) tagada paternitatii copilului din casatorie- art 53 din CF – copilul are
ca tat ape sotul mamei. Art 54 din CF – tagada paternitatii: daca se dovedeste ca nu
este al meu, copilul dev din afara casatoriei- va lua numele de familie al mamei din
momentul nasterii sau va purta numele din cea de- a doua casatorie.
ADOPTIA: OUG NR 273/2004
La incuviintarea adoptiei, adoptatul va lua numele de familie al
adoptatorului.Adoptia cu efecte restranse: se pastreaza legaturile ; adoptia cu efecte
depline: nu se pastreaza legaturile.
La desfacerea adoptiei- fie se revine la numele purtat anterior, fie instanta
va decide pastrarea numelui. Daca adoptia este nula, se revine la numele purtat
anterior.
CASATORIE : ART 27 CFam
LA DIVORT : ART 40 ALIN 3 – ca urmare a div se poate reveni la numele purtat
anterior, dar exista sit in care instanta poate incuvinta din motive temeinice pastrarea
numelui dobandit in timpul casatoriei, chiar daca cealalata parte se opune.
NULITATEA CASATORIEI: intervine pt nerespectarea conditiilor de legalit prev
pt incheierea casatriei= se revine la numele anterior.

PRENUMELE
Este o parte a notiunii de nume in sens larg si consta intr-un cuv sau grup de cuv cu
sens sau fara, care individualizeaza pf in fam si impreuna cu numele de fam, in
societate.CARACTERELE JURIDICE ale prenumelui sunt:
-legalitatea
-egalitatea
-inalienabilitatea
-intangibilitatea
-universalitatea
-opozabilitatea
-imprescriptibilitatea
-personalitatea

Stabilirea numelui se face la declararea nasterii- in cazul copilului nascut din parinti
cunoscuti; pt copilul nascut din parinti necunoscuti, prenumele va fi stab de autritatea
tutelara.
Regulile privitoare la prenume sunt identice cu cele ref la nume in ceea ce priveste
schimbarea pe cale administrative si retranscrierea.

PSEUDONIMUL
Se intelege un cuv sau grup de cuv pe care o pers fiz le intrebuinteaza pt a-si ascunde
adevaratul nume.Este un dr civ nepatrimonial, individ pf in anumite domenii, este un
drept si nu o obligatie, se dobandeste prin simpla folosire de catre titular.

PORECLA:
-este utila in materie de cazier judiciar
Este data de catre alte pers din cauza unor defecte ori ticuri.

DOMICILIUL
Este acel atribut de identif. ce desemneaza locatia unde pf sta in mod principal si
statornic- art 13 Decretul 31/1954.

Importanta: Legea 18/91 in material capacitatii civile.


In privinta obligatiilor civ- a locului unde se face plata-
In materie succesorala – competenta pt deschiderea succesiunii apartine
biroului notarial de la ultimul dmiciliu al defunctului.
Caractere juridice:
-opozabilitate
-inalienabilitate
-imprescriptibilitate
-personalitate
-universalitate
Dovada domiciliului se face prin C.I sau prin orice mijloc de proba.
Felurile domiciliului: de drept- toti
Legal- domiciliul stab prin lege pt anumite categ de pers:-pt
minor- la parintii sai;
-pt interzisul jud- la reprez sau legal,;in cazul pers
disparate, domiciliul va fi la curator, in cazul in care avem instituita o curatela pt
bunurile disparutului si curatorul este indreptatit sa il reprezinte.
Conventional – poate fi ales la o anumita adresa stab de partile
unui act jur pt executarea actului jur sau pt comunicarea actelor de procedura in cazul
ivirii unui litigiu.
- poate fi ales in interesul debitorului, creditorului ori in interesul ambelor parti.
- Se allege fie in mom incheierii actului juridic fie ulterior, printr-un act jur
separate.

RESEDINTA
- locuinta temporara si secundara
- este un atribut de identificare
- dovada resedintei se poate face prin orice mijloc de proba.

STAREA CIVILA
- totalitatea elementelor care constituie conditia juridical in stat, societate si fam
- cntinutul starii civ desemneaza posibilitatea pers fizice de a se individualiza si de
a fi individualizata prin starea civila.
- Se expr posibilitatea pf de a apel la forta coercitiva a statului.
Folosinta starii civile –posesie de stat care rez prin intrunirea a 3 elemente:NOMEN-
TRACTUS-FAMA.
Actiunile starii civile sunt acele cereri de chemare in judecata care au ca obiect
elemente ale starii civile.Clasificare: in fctie de OBIECTUL sau FINALITATEA ei:
-actiuni in reclamatie de stat
- in contestatie
-