Universitatea „Dimitrie Cantemir”din Târgu Mureş

PROIECT LA DISCIPLINA
DREPT CIVIL
2008-2009

CAPACITATEA CIVILĂ DE EXERCIȚIU

Mărgineanu Liviu-Ioan
Drept
 Capacitatea civilă de exercițiu

Cuprins

CUPRINS.......................................................................................................................................................2
1. INTRODUCERE........................................................................................................................................3
2. DEFINIRE ȘI CARCATERE JURIDICE...............................................................................................4
3. LIPSA CAPACITĂȚII DE EXERCIȚIU................................................................................................5
4. CAPACITATEA CIVILĂ DE EXERCIȚIU RESTRÂNSĂ .................................................................7
5. CAPACITATEA DE EXERCIȚIU DEPLIN..........................................................................................9
........................................................................................................................................................................9
6. CONCLUZIE............................................................................................................................................11
7. SPEȚĂ.......................................................................................................................................................12
8. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................13

2
 Capacitatea civilă de exercițiu

1. Introducere
Capacitatea civilă cuprinde două grade: capacitatea de folosință și capacitatea de
exercițiu. Individul are de la naștere capacitate de folosință , adică are drepturi și obligații.
Discernământul constituie fundamentul , suportul, capacității de exercițiu. Așadar, dacă
capacitatea de folosință reprezinta prima condiție a existenței capacității de exercițiu, a doua
condiție constituie discernământul. 1
Fiecare persoană este nevoit ca zilnic să participe la raporte juridice deoarece nu poate
trăii izolat. Raportul juridic civil are în componenţa sa trei elemente şi anume: subiecţi, obiect şi
conţinut. Pentru ca o persoana sa poata participa la raporte juridice, subiecţii trebuie să dispună
de capacitate civilă de exerciţiu.
La romani, nu aveau capacitate de exerciţiu: impuberii (cei care nu împliniseră o anumită
vârstă), femeile şi nebunii. Tot dreptul roman îl consideră incapabil pe copilul în vârstă de până
la 7 ani, în timp ce copilul între 7-14 ani era capabil dar numai în privinţa actelor ce îi sporea
patrimoniul, iar de la vârsta de 14 ani dreptul roman primitiv cunoştea capacitatea deplină.
Experienţa a dovedit că acest majorat timpuriu nu era în interesul copilului şi de aceea
prin Legea Praetoria minoritatea a fost prelungită până la 25 de ani. Până la mojorat, aceşti
minori puteau contracta dar numai asistaţi de un curator, tutore in zilele noastre. Ex; daca actul
juridic încheiat nu era asistat de curator şi producea minorului un prejudiciu, el putea fi anulat
printr-o restitution in integrum.
Codul nostru civil de la 1864 a coborât vârsta majoratului la 21 de ani. În schimb a
eliminat perioada de tranziţie între incapacitatea totală şi capacitatea deplină: deci în mod brusc
prin împlinirea vârstei de 21 de ani persoana se bucura de capacitate de exerciţiu deplină.
Acest sistem a fost criticat deoarece fără o perioadă de acomodare juridică, fostul minor,
neavând o experienţă era expus să contracteze obligaţii riscante. Mai târziu emanciparea
minorului desfiinţa puterea pârintească când copilul împlinea vârsta de 18 ani care era de doua
feluri: expresă când părinţi minorului care avea 18 ani împliniţi declara emanciparea în faţa
tribunalului sau tacită când emanciparea opera prin căsătorie.2

1
Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru , Drept civil. Persoanele, Editur Rosetti , București , 2003, p.101-102
2
Idem, Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru , Drept civil. Persoanele , 102

3
 Capacitatea civilă de exercițiu

2. Definire și carcatere juridice

Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice beneficiează atât de o definiție legală cât și de
mai multe doctrinare.
Potrivit art.5 alin.3 Decret: „capacitatea de exercițiu este capacitatea persoanei de a-și
exercita drepturile și de a-și asuma obligații , săvârsind acte juridice”
Definițiile doctrinare au ca fundament definiția legală a capacității de exercițiu, conținând
aceleași elemente, deosebirile putându-se observa doar în privința formularilor.
Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice este aceea parte a capacității civile a omului
care constă în aptitudinea acestuia de a exercita drepturile civile și de a-și asuma obligațiile civile
prin încheierea de acte juridice civile.3

Caractere juridice

Principalele caractere juridice ale capacității de exercițiu a persoanei fizice sunt:

legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea și egalitatea.
Legalitatea, Capacitatea de exercițiu este de domeniul exclusiv al legii excedând voinței
individuale; legea prevede încetarea capacității civile de exercițiu.
Generalitatea, Acest caracter privește conținutul capacității de exercițiu , în sensul că
persoana fizică are aptitudinea de a exercita toate drepturile subiective civile și de a-și asuma
orice obligații civile, prin încheierea oricăror acte juridice civile în afara celor prohibite de lege.
Inalienabilitatea, Nimeni nu poate renunța nici în tot nici în parte la capacitatea de
exercițiu.
Intangibilitatea, Nimeni nu poate fii lipsit , în tot sau în parte , de capacitatea de
exercițiu, decâtîin cazurile și condițiile prevăzute de lege.
Egalitatea, Sexul, rasa, naționalitatea, religia, gradul de cultură sau originea nu au nicio
inraurire asupra capacității.4

Forme ale capacității de exercițiu

Ținând seama de existența și calitatea discernământului omului, având în vedere

înaintarea în vârstă , capacitatea de exercițiu are trei ipostaze și anume:
• Lipsa totală a capacității de exercițiu, adică minorii sub 14 ani și
persoanele puse sub interdicție judecătorească.
• Capacitatea de exercițiu restrânsă, care aparține minorilor între 14 și
18 ani.
• Capacitatea de exercițiu deplină, adică persoanele care au înplinit
vârsta de 18 ani și minorii căsătoriți.5

3
Iosif Robi Urs, Carmen Todică, Drept civil, persoana fizică , persoana juridică, Editura Universitară,
București , 2007, p.61-62
4
Iosif Robi Urs, Carmen Todică, Drept civil, persoana fizică , persoana juridică, Editura Universitară,
București , 2007, 62-63
5
Teodor Bodoașcă, Augustin Fărcaș, Teodora Draghici, Subiectele dreptului civil (persoanele) , Editura
Târgu Mureș, 2006 , p60

4
 Capacitatea civilă de exercițiu

3. Lipsa capacității de exercițiu

Lipsa totală a capacității civile de exercițiu exprimă situația în care persoana fizică nu
poate încheia în mod valabil acte juridice civile, datorită faptului că le lipsește discernământul
necesar pentru a prevedea consecințelor actelor respective.
Persoanele fizice lipsite de capacitate civila de exercițiu potrivit art. 11 alin.1 din decretul
nr.31.1954 sunt: minorul care nu a îndeplinit vârsta de 14 ani și persoana pusă sub interdicție.
În acest fel , aceste persoane sunt protejate pentru a nu suferii din cauza unor acte juridice
care să le fie defavorabile. Actele juridice închiate de aceste persoane sunt anulabile.
Părinții și/sau tutorele au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor
minor și de a-l prezenta în actele civile până la data la care el înplinește 14 ani.

Începutul lipsei capacității civile de exercițiu

Începutul lipsei capacității civile de exercițiu poate începe în funcție de categoria din care
face parte persoana fizică, în două momente diferite. În cazul când lipsa discernământului se
datorează vârstei fragede a minorului, acest moment coincide cu cel al nașterii persoanei fizice.
Atunci când lipsa discernământului se datorează alienației mintale ori debilității mintale , starea
de lipsă a capacității civile de exercițiu începe în momentul în care hotărârea de admitere a
cererii de punere sub interdicție a devenit definitivă și irevocabilă.

Reprezentarea legală a persoanelor fizice lipsite de capacitate civila de exercițiu

Reprezentarea legală îndeplinește un rol important , având o utilitate deosebită în

raporturile juridice civile. Dacă nu ar exista această instituție juridică, persoanele lipsite de
capacitate civilă de exercițiu nu s-ar putea bucura de nici un avantaj al vieții juridice.
Art. 11 alin. 2 din Decretul nr.31/1954 înlatură acest neajuns atunci când stabilește că
„ pentru cei ce nu au capacitate de exercițiu actele juridice se fac de către reprezzentanții lor
legali, iar acești reprezentanți pot fii: părinți, tutore sau curator.
Deșii la o primă vedere lipsirea minorilor sub 14 ani și a interzișilor de capacitate civilă
de exercițiu poate să pară o frustrare , în realitate ea este o măsură de protecție a intereselor lor.

Actele juridice care pot fii încheiate valabil de persoanele fizice lipsite de capacitate
civilă de exercițiu

Deși, persoana fizică lipsită de capacitate civilă de exercițiu nu poate încheia personal
acte juridice civile , care este o masură de ocrotire , rațiunea inpune totuși că unor astfel de
persoane să i se permită încheierea anumitor acte juridice. Inposibilitatea legală de a încheia acte
juridice civile de către incapabili este doar o regulă generală.
Acte juridice civile ce pot încheia persoanele lipsite de capacitate civilă de exercițiu:
• Acte de conservare – prin care se urmărește păstrarea unui drept ori
preântâmpinarea pierderii lui cum sunt somația, punerea peceților etc.
• Acte juridice civile marunte – încheierea acestora este necesară pentru
satisfacerea necesităților elementare cum sunt: cumpărăturile
obișnuite, cumpărarea biletelor de spectacol etc.
Se poate observa că starea de lipsă a capacității civile de exercițiu nu este totală, ea
permitând incheierea anumitor acte juridice civile de către incapabil.6

6
Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, Tratat de drept civil, Vol, II. Persoanele, Editura C.H.Back. București ,
2007 , p.76-80

5
 Capacitatea civilă de exercițiu

Sfârșitul lipsei capacității civile de exercițiu

Sfârșitul stării de lipsă a capacității de exercițiu încetează datorită unor cauze specifice
celor două categorii de persoane incapabile.
În cazul minorului sub 14 ani , înprejurarea care determină încetarea incapacității este
scurgerea timpului până la înplinirea vârstei de 14 ani, când această stare se înlocuiește cu o altă
stare, de capacitate de exercițiu restrâns. A doua ipoteză care duce la încetarea stării de lipsă a
capacității civile de exercițiu este moartea fizică constată ori declararea judecătorească a morții,
când încetează însași calitatea de subiect de drept civil a persoanei.
Incapacitatea interzisului judecătoresc încetează tot în două situoații. Prin ridicarea
interdicției judecătorești , persoana fizică revenind la starea de capacitate civilă de exercițiu
deplină, daca a înplinit vârsta de 18 ani , sau la capacitatea de exercițiu restrânsă dacă a înplinit
vârsta de 14 ani, până la 18 ani. A doua ipoteză de încetare a capacității de exercițiu restrânsă
este moartea fizică constatată ori declararea judecătorească a morții.7

7
Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, Tratat de drept civil, Vol, II. Persoanele, Editura C.H.Back. București ,
2007 , p.80

6
 Capacitatea civilă de exercițiu

4. Capacitatea civilă de exercițiu restrânsă

Capacitatea de exercițiu restrânsă este aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobândii și

exercita drepturi civile și de a-și asuma și exercita obligații civile prin încheierea , personal, de
acte juridice civile, însă cu încuviințarea prealabilă a ocrotitorilor legali.
Între lipsa totală a capacității de exercițiu a minorului care nu a înplinit 14 ani și
capacitatea deplină de exercițiu a majorului, legea a stabilit o perioadă intermediară , aceea a
capacității de exercițiu restrâns.

Începutul capacității de exercițiu restrâns

Capacitatea de exercițiu restrânsă începe la data la care minorul înplinește vârsta de 14

ani. Vârsta de 14 ani trebuie îndeplinită efectiv , dovada ei făcânduse cu certificatul de naștere
sau cu cartea de indentitate.
Regula funcționează numai dacă până la data de 14 ani minorul nu a fost pus sub
interdicție. Totuși dacă fața de minor sa luat măsura punerii sub interdicție , iar acesta se ridica în
intervalul 14-18 ani, capacitatea de exercițiu restrânsă va începe pe data ridicării interdicției.
Condiții necesare pentru dobândirea capacității restrânse de exercițiu:
• Minorul să fi înplinit efectiv vârsta de 14 ani
• Până la accea dată minorul sa nu fi pus sub interdicție8

Conținutul capacității de exercițiu restrânsă

Când vorbim de conținutul capacității civile de exercițiu restrânsă avem în vedere toate
actele juridice civile pe care minorul între 14 și 18 ani le poate încheia numai cu încuviințarea
prealabilă a ocrotitorului său legal. 9

Capacitatea de exercițiu restrânsă conferă minorului între 14 și 18 ani posibilitatea de a

participa la viață juridică în mod diferit, astfel:
• El încheie personal și singur acte juridice civile
• El încheie personal , dar cu încuviintarea prealabila a ocrotitorului
legal acte juridice civile
• El încheie personal , dar cu dubla încuviințare prealabilă acte juridice
civile
• El nu poate încheia o serie de acte juridice chiar dacă ar exista
încuviințare

În funcție de modalitatea de participare a minorului la raporturile juridice civile, vom

departaja patru grupe de acte juridice civile , dintre care primele trei intră în conținutul
capacității civile de exercițiu restrânsă a minorului, iar ultima grupă excede acestei capacități:
• Acte juridice civile pe care minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă
le poate încheia valabil , personal și singur , fără nici o încuviințare
prealabilă:
• Actele de conservare și actele marunte
• Contractul de depozit special la C.E.C
• Acte de administrare a patrimoniului
• Redactarea testamentului la înplinirea vârstei de 16 ani
8
Iosif Robi Urs, Carmen Todică, Drept civil, persoana fizică , persoana juridică, Editura Universitară,
București , 2007, 68-69
9
Idem, Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, Tratat de drept civil, Vol, II. Persoanele, p.83

7
 Capacitatea civilă de exercițiu

• Acte juridice pe care minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă le

poate încheia personal, dar cu încuviințarea ocrotitorului legal:
• Acte de administrare a unui bun individual
determinat(închirierea unui bun)
• Acte de administrare a patrimoniului
• Acte juridice civile pe care minorul cu capacitate restrânsă le poate
încheia personal, dar cu dubla încuviințare a ocrotitorului legal și a
autorității tutelare.
• Înstrăinarea bunurilor
• Grevarea bunurilor cu o sarcina reală(ipotecă)
• Renunțarea la un drept
• Tranzacția
• Închirierea unui imobil pe o durată mai mare de 3 ani
• Renunțarea respectiv acceptarea unei succesiuni
• Acte juridice civile interzise minorului cu capacitate de exercițiu
restrânsă
• Contractul de donație
• Actele juridice prin care se garantează obligația altuia10

Încheierea capacității de exercițiu restrânsă

Capacitatea de exercițiu restrânsă încetează când survine unul dintre următoarele cazuri:
• Minorul dobândește deplină capacitate de exercițiu, adică la înplinirea
vârstei de 18 ani , ca regulă, și la data încheierii căsătoriei de către
minoră (16 ani și în anumite condiții speciale chiar și 15 ani)
• Minorul este pus sub interdicție judecătorească devenind incapabil,
fiind total lipsit de capacitate de exercițiu
• Minorul de 14-18 ani decedează , indiferent dacă este vorba de
moartea fizică constatată ori de hotărârea declarativă de moarte
definitivă și irevocabilă.

10
Iosif Robi Urs, Carmen Todică, Drept civil, persoana fizică , persoana juridică, Editura Universitară,
București , 2007, 71-73

8
 Capacitatea civilă de exercițiu

5. Capacitatea de exercițiu deplin

Capacitatea de exercițiu deplină a persoanei fizice este acea parte a capacității de drept
civil care rezidă în aptitudinea omului de a dobândii și exercita drepturile civile și de a-și asuma
și executa obligațiile civile prin încheierea personală a actelor juridice civile permise de lege.
Din definiție rezultă următoarele idei:
• Capacitatea de exercițiu este o parte a capacității civile
• Capacitatea de exercițiu presupune că persoana fizică poate încheia
actele juridice personal și singur fără încuviințare prealabilă
• Persoana fizică care se bucură de această capacitate poate încheia toate
actele juridice permise de lege.

Începutul capacității civile de exercițiu deplină

Capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră adică
înplinește vârsta de 18 ani.
În mod excepțional minora care se căsătorește înainte de vârsta majoratului dobândește
capacitate de exercițiu deplin.
Dacă persoana la înplinirea vârstei de 18 ani se află sub interdicție judecătorească , ea nu
va dobâmdii această capacitate.11

Conținutul capacității de exercițiu deplină

Conținutul capacității de exercițiu cuprinde:

• Caracterul juridic numit generalitatea capacității de exercițiu care
evocă: aptitudinea generală ți abstractă a persoanei fizice de a încheia
toate actele juridice
• Definiția capacității de exercițiu deplină a persoanei fizice exprimă ,
sintetic , tocmai conținutul ei: aptitudinea omului de a încheia ,
personal și singur orice act juridic civil.
În conținutul capacității de exercițiu deplină cuprinde toate actele juridice dar nu intră în
acest conținut acele acte care sunt oprite de lege, printr-o limită a capacității de folosință a
persoanei fizice.12

Încetarea capacității de exercițiu deplin

Ea încetează în următoarele cazuri:

• Prin decesul persoanei fizice
• Prin punerea sub interdicție judecătorească
• Prin anularea căsătoriei (înainte ca femea să fi înplinit 18 ani) când ea revine
la capacitatea de exercițiu restrânsă
• În cazul căsătoriei putative13

Sancțiunea nerespectării regulilor referitoare la capacitatea de exercițiu deplină

11
Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru , Drept civil. Persoanele, Editur Rosetti , București , 2003, p.116-117
12
Gheorghe Beleiu, Drept civil român, Editura Universul Juridic, București, 2007, p.358
13
Idem. Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru , Drept civil. Persoanele, p.118

9
 Capacitatea civilă de exercițiu

Încălcarea reglementărilor legale privitoare la capacitatea de exercițiu a personei fizice

poate să atragă anumite sancțiuni juridice. Aceste sancțiuni diferă în funcție de caracterul normei
încalcate și în raport cu gravitatea încalcarii legii.
Aceste consecințe pot fi:
• Consecințe penale, dacă s-a încălcat intangibilitatea ori egalitatea
capacității de exercițiu
• Nulitatea relativă a actului juridic civil, conform reglementărilor civile
din domeniu
Principala sancțiune a actelor juridice încheiate de o persoană cu ignorarea normelor
legale privind capacitatea de exercițiu este nulitatea.
Nulitatea aplicabilă pentru nerespectarea dispozițiilor privitoare la capacitatea de
exercițiu a persoanei fizice este relativă, numită și de protecție, iar nu absolută.
Nulitatea relativă aplicabilă este de fond în sensul că privește un aspect esențial al actului
juridic , iar nu unul de formă a acestuia.
Nulitatea relativă de fond este expresă , ea fiind consacrată în art. 25 alin.2 din Decretul
nr.32/1954, în art. 133 alin. Final și în art. 147 din Codul familiei.14

14
Teodor Bodoașcă, Augustin Fărcaș, Teodora Draghici, Subiectele dreptului civil (persoanele) , Editura
Târgu Mureș, 2006 , p67-68

10
 Capacitatea civilă de exercițiu

6. Concluzie

Capacitatea civilă cuprinde două grade: capacitatea de folosință și capacitatea de

exercițiu. Individul are de la naștere capacitate de folosință , adică are drepturi și obligații.
Discernământul constituie fundamentul , suportul, capacității de exercițiu. Așadar, dacă
capacitatea de folosință reprezinta prima condiție a existenței capacității de exercițiu, a doua
condiție constituie discernământul.
Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice este aceea parte a capacității civile a omului
care constă în aptitudinea acestuia de a exercita drepturile civile și de a-și asuma obligațiile civile
prin încheierea de acte juridice civile.
Potrivit art.5 alin.3 Decret: „capacitatea de exercițiu este capacitatea persoanei de a-și
exercita drepturile și de a-și asuma obligații , săvârsind acte juridice”

11
 Capacitatea civilă de exercițiu

7. Speță

A și B au încheiat la 1 martie 1994 un contract de vânzare cumpărare prin care A ia

vândut lui B o motocicletă marca Suzuky la prețul de 6 millioane lei, suma reprezentativă pe
piața de motociclete. Contractul s-a încheiat sub forma înscrisului sub semnatură privată, urmând
ca zece zile mai târziu , când B împlinea vârsta de 18 ani , actul să fie perfectat în formă
autentică.
La câteva zile de la încheierea actului autentic , A i-a cerut lui B o diferență de 4
millioane lei ca urmare a deprecierii monedei naționale. În urma refuzului lui B , A il acționează
în judecată solicitând instanței anularea atât a contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub
semnatură privată , cât și a contractului autentic, deoarece la încheierea actului juridic B era
minor , în plus fiind incidentă și leziunea.

Cerințe:
1. leziunea ca viciu de consimțemânt întrunește condițiile pentru a fi reținută în speță?
2. considerați că la încheierea actului sub semnătura privată , B avea capacitate de a face
acte de dispoziție? Dar în momentul încheierii actului în formă autentică?
3. ce va hotărî instanța?

Soluții:
1.condițiile leziunii nu sunt îndeplinite:
• contractulîncheiat este un act de dispoziție și nu de administrare
• actul nu este lezionar pentru minor
2.la momentul încheierii actului sub semnătură privată B nu avea capacitate deplină de
exercițiu , deci nu avea capacitate de a încheia un act de dispoziție; la momentul încheierii
actului autentic , B avea capacitate deplină de exercițiu
3.instanța urmează să respingă acțiunea lui A pentru urmatoarele motive:
• conform principiului conversiunii actelor juridice , contractul de
vânzare-cumpărare considerat nul pentru că minorul nu avea
capacitate de a contracta , poate fii considerat ca un antecontract,
materializat ulterior într-un contract de vânzare cumpărare autentic
• chiar dacă nu am lua în considerare actul sub semnătură privată , între
părți a intervenit un contract autentic ce respectă condițiile de fond și
de formă.

12
 Capacitatea civilă de exercițiu

8. Bibliografie

1. Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, Tratat de drept civil, Vol, II. Persoanele, Editura
C.H.Back. București , 2007
2. Gheorghe Beleiu, Drept civil român, Editura Universul Juridic, București, 2007
3. Iosif Robi Urs, Carmen Todică, Drept civil, persoana fizică , persoana juridică,
Editura Universitară, București , 2007
4. Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru , Drept civil. Persoanele, Editur Rosetti ,
București , 2003
5. Teodor Bodoașcă, Augustin Fărcaș, Teodora Draghici, Subiectele dreptului civil
(persoanele) , Editura Târgu Mureș, 2006

13