PERSOANA FIZICĂ ȘI PERSOANA JURIDICĂ

PROFESIONISTUL SI INTREPRINDERE

PERSOANA FIZICĂ - CAPACITATE CIVILĂ

Personalitate juridică

- Reprezintă aptitudinea de a fi subiect de drept , deci aptitudinea de a fi titular de drepturi și

obligații
- Pentru desemnarea personalității juridice se mai folosesc și noțiunile de capacitate juridică sau
capacitate de drept
- Personalitatea (capacitatea) juridică nu trebuie confundată cu noțiunea de persoană juridică,
deoarece vocația de a fi subiect de drept este recunoscută atât persoanelor juridice cât și
persoanelor fizice
- Personalitatea juridică este unică , adică una singură pentru fiecare subiect de drept , o parte a
capacității juridice este capacitatea civilă.

PERSOANA FIZICĂ – este omul , privind individual m ca titular de drepturi și de obligații civile

CAPACITATEA CIVILĂ A PERSOANEI FIZICE

- Noțiune – parte a capacității juridice care constă în aptitudinea persoanei fizice de a avea
drepturi civile și obligații civile și în aptitudinea de a dobândi și exercita drepturi subiective
civile , precum și de a-și asuma și executa obligații civile , prin încheierea de acte juridice civile
- Structură –
o Capacitatea de folosință
o Capacitatea de exercițiu
- Principiu – capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor

CAPACITATEA DE FOLOSINȚĂ A PERSOANEI FIZICE

Noțiune - capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile

Caracterele juridice ale capacității de folosință a persoanei fizice

- LEGALITATEA – legea reglementează toate aspectele(instituirea, început , conținut , încetare)

referitoare la capacitatea civila de folosință; reglementarea capacitații de folosință ține
exclusive de domeniul legii, ea nefiind de domeniul voinței individuale
- GENERALITATEA – Prin capacitatea de folosință a persoanei fizice se exprimă aptitudinea
generală și abstractă de a avea toate drepturile și obligațiile civile
- INALIENABILITATEA – nu poate forma obiect de renunțare, nici măcar parțială și nici obiect de
înstrăinare
- INTANGIBILITATEA- nu i se pot aduce limitări decât prin textele exprese de lege
- EGALITATEA – constituie concretizarea, pentru această materie , a principiului egalității în fața
legii civile
- UNIVERSALITATEA – caracter care constă în însușirea capacității de folosință de a fi recunoscută
tuturor oamenilor
ÎNCEPUTUL CAPACITĂȚII DE FOLOSINȚĂ A PERSOANEI FIZICE

Regula – capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei

- Excepția – drepturile copilului sunt recunoscute de la concepție , însă numai dacă el se naște viu
o Condiții
- Să fie vorba despre drepturile copilului, iar nu de obligații civile pentru el
- Copilul să se nască viu , fiind deci suficient ca respectivul copil să fie respirat cel puțin o dată

CONȚINUTUL CAPACITĂȚII DE FOLOSINȚĂ A PERSOANEI FIZICE

- Structura
o Latura activă – aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi subiective civile
o Latura pasivă- aptitudinea persoanei fizice de a avea obligații civile
- Principiu – in conținutul capacității civile de folosință a persoanei fizice nu intră drepturile
interzise prin îngrădirile capacității de folosință și nici cele aparținând altor ramuri de drept.

INCAPACITĂȚI DE FOLOSINȚĂ
- Incapacități cu caracter de sancțiune penală(ex. interzicerea drepturilor părintești) și incapacități
cu caracter de sancțiune civilă(ex. decăderea din drepturile părintești)
- Incapacitățile civile cu caracter de protecție sau de ocrotire (liberalități , vânzare etc.)
- Incapacitățile absolute și incapacități relative

Sfârșitul capacității de folosință a persoanei fizice

Încetarea capacității de folosință are loc odată cu moartea persoanei fizice

- 1. Data trecută în actul de deces
- 2. Data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții

Declararea judecătorească a morții

- CAZUL GENERAL – în cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că a încetat din
viață , acesta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească , la cerea oricărei persoane
interesate, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din
care rezultă că era în viață
- CAZURI SPECIALE – cel dispărut în împrejurări deosebite, cum sunt inundațiile, cutremurul ,
catastrofa de cale ferată, ori aeriană , naufragiul , în cursul unor fapte de război sau într-o altă
împrejurare asemănătoare , ce îndreptățește a se presupune decesul, poate fi declarat mort,
dacă au trecut cel puțin 6 luni de la data împrejurării în care a avut loc dispariția . Precum și
cazul special când este sigur că decesul s-a produs , deși cadavrul nu poate fi găsit sau
identificat , moartea poate fi declarată prin hotărâre judecătorească , fără a se aștepta
împlinirea vreunui termen de la dispariție

DATA MORȚII – este data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții ,
dacă hotărârea nu arată și ora morții, se socotește ca cel declarat mort a încetat din viață în ultima
oră a zilei stabilite ca fiind aceea a morții , de asemenea în lipsa unor indicii îndestulătoare , se va
stabilii că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră a celei din urmă zile a termenului de 2
ani
 RECTIFICAREA DATEI MORȚII – se efectuează de către instanța de judecată conform art. 52 alin 1 și 2
din C. civ, dacă se dovedește că nu era posibil ca persoana declarată moartă si fi decedat la acea
dată în acest caz , data morții este cea stabilită prin hotărârea de rectificare.

Anularea hotărârii declarative de moarte –

- Cazuri
o Dacă cel declarat mort este în viață
o Dacă se descoperă certificatul de deces al celui mort.
- Efecte
o Nepatrimoniale
 se înlătură , cu efect retroactiv , încetarea capacității de folosință a persoanei în
cauză
 în cazul în care soțul unei persoane declarate moarte s-a recăsătorit și după
aceasta hotărârea declarativă de moarte este anulată , noua căsătorie rămâne
valabilă , dacă soțul celui declarat mort a fost de bună credință. Prima căsătorie
se consideră desfăcută pe data încheierii noii căsătorii
o Patrimoniale
 Înapoierea bunurilor în natură celui declarat mort, dacă acesta nu este cu
putință, restituirea lor prin echivalent
 Excepție – dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să le înapoieze
decât dacă , sub rezerva dispozițiilor în materie de carte funciară , se va
face dovada că la data dobândirii știa ori trebuia să știe că persoana
declarată moartă este în viață
 Plata făcută moștenitorilor legali sau legatarilor unei persoane care reapare
ulterior hotărârii declarative de moarte este valabilă și liberatoriei , dacă a fost
făcută înainte de radierea din registrul de stare civilă a mențiunii privitoare la
deces , cu excepția cazului în care cel care a făcut plata a cunoscut faptul că
persoana declarată moartă este în viață
 Moștenitorul aparent care află că persoana care a fost declarată decedată prin
hotărâre judecătorească este în viață păstrează posesia bunurilor și dobândește
fructele acestora , cât timp cel reapărut nu solicită restituirea lor
-

CAPACITATEA DE EXERCIȚIU A PERSOANEI FIZICE

SEDIUL MATERIEI ART. 37-48 Cod Civil

Noțiune – capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a încheia singur acte juridice civile

Caracterele juridice ale capacității de exercițiu

- Legalitatea – constă în faptul că legea reglementează toate aspectele referitoare la instituirea ,

stabilirea conținutului și încetarea capacității civile de exercițiu , reglementarea capacității de
exercițiu ține exclusiv de domeniul legii ea nefiind de domeniul voinței individuale
- Generalitatea – constă în faptul că prin capacitatea civilă de exercițiu a persoanei fizice se
exprimă aptitudinea de a dobândi și exercita drepturile subiective civile și de a executa
obligațiile civile prin încheierea oricăror acte juridice civile cu excepția celor oprite de lege .
 Gradul de generalitate a capacității de exercițiu diferă după cum este vorba de capacitatea de
exercițiu deplină sau restrânsă
- Inalienabilitatea – nu poate forma obiect de renunțare , nici măcar parțială și nici obiect de
înstrăinare
- Egalitatea - rasa, culoarea naționalitatea , originea etnică , limba, religia, vârsta sexul sau
orientarea sexuală opinia convingerile religioase, apartenența politică , sindicală , la o categorie
socială or la o categorie defavorizată, averea , originea socială, gradul de cultură, precum și
orice altă situație similară nu au nici o influență asupra capacității civile.

Situații juridice privind capacitatea de exercițiu a persoanei fizice

- Capacitatea deplină de exercițiu

- Capacitatea restrânsă de exercițiu
- Lipsa capacității de exercițiu

Capacitatea deplină de exercițiu

- Început – capacitatea de exercițiu deplină se dobândește la data când persoana fizică devine
majoră , la împlinirea vârstei de 18 ani , însă recunoașterea capacității depline de exercițiu este
condiționată de existența discernământului care este prezumat la împlinirea vârstei de 18 ani ,
însă această prezumție este relativă.

Excepții de la regulă există în privința minorului cu vârsta între 16 și 18 ani care se căsătorește sau care
solicită dobândirea capacității anticipate de exercițiu pe care judecătorească, dobândește capacitatea
deplină de exercițiu

- Conținut – conținutul capacități civile de exercițiu depline este dat de aptitudinea generală și
abstractă a celui în cauză de a încheia, personal și singur, toate actele juridice prin care
dobândește sau exercită drepturi subiective civile ori își asumă sau execută obligații civile cu
excepția actelor juridice care sunt oprite de lege prin instituirea unor incapacității speciale de
folosință

- Încetare –
o Odată cu încetarea capacității de folosință ,adică la moartea persoanei
o Prin punerea sub interdicție judecătorească (lipsă discernământ)
o Față de minorul de rea-credință prin anularea căsătoriei mai înainte ca persoana să
împlinească 18 ani(aici este defapt o scădere a capacității de exercițiu de la deplină la
restrânsă) minorul intre 16-18 se poate recăsătorii pentru a redobândi capacitate
deplină

Capacitate de exercițiu restrânsă

- Început - la împlinirea vârstei de 14 ani

- Conținut
o Principiu – actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie
de către acesta cu încuviințarea părinților sau după caz a tutorelui , iar în cazurile
prevăzute de lege și cu autorizarea instanței de tutelă . Încuviințarea sau autorizarea
poate fi dată cel târziu în momentul încheierii actului.
  Excepții – minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate să facă singur acte
de conservare , acte de administrare care nu îl prejudiciază , precum și acte de
dispoziție de mică valoare cu caracter curent și care execută la data încheieri
acestora , de asemenea minorul poate să încheie acte juridice privind munca,
îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa cu încuviințarea
părinților sau tutorelui, precum și respectarea dispozițiilor legii speciale ,dacă
este cazul. În aceste situații minorul exercită singur drepturile și execută tot
astfel obligațiile izvorâte din aceste acte poate dispune de veniturile dobândite
- Încetare –
o prin punere sub interdicție
o prin dobândirea de capacitate deplină de exercițiu
o prin încetarea capacității de folosință

Lipsa capacității de exercițiu

- Cazuri
o persoanele care nu au împlinit vârsta de 14 ani
o persoanele care sunt puse sub interdicție judecătorească
- Conținut
o Principiu – pentru cei care nu a capacitate de exercițiu , actele juridice se încheie în
numele acestora de reprezentanții lor legali , în condițiile legii
o Excepții - acte de conservare , precum și acte de dispoziție de mică valoare cu caracter
curent și care execută la data încheieri acestora, actele pe care minorul le poate încheia
singur pot fi făcute și de reprezentantul său legal în cazurile prevăzute de lege
o Minorul poate să încheie acte juridice privind munca , îndeletnicirile artistice sau
sportive ori referitoare la profesia sa , cu încuviințarea părinților sau tutorelui, precum și
cu respectarea dispozițiilor legii speciale
- Încetare
o Prin ridicarea interdicției judecătorești
o Prin împlinirea vârstei de 14 ani
- Sancțiune – atrage nulitatea relativă a actului juridic civil