ELEMENTE DE DREPT CIVIL

Drept civil este acea ramura a dreptului privat roman ce reglementeaza raporturile patrimoniale
personale si nepatrimoniale intre persoane fizice si/sau juridice aflate pe pozitii de egalitate
juridica.
Drept privat- pozitie de egalitate juridica (partile nu se subordoneaza uneia alteia).
Raportul: - drepturi: -reale;
-de creanta.
- obligatii.
Dreptul real proprietate
Dreptul de creanta: - ajutorul social;
- salariul;
- alocatia;
- pensia alimentara.
Raporturile de creanta orice drept are obligatie corelativa.
Creditorul titularul dreptului.
Debitorul titularul obligatiei.
Creditorul are intotdeauna de primit de la debitor.
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor unei persoane (fizice sau juridice).
Patrimonial evaluativ in bani.
Laturile patrimoniului: - latura activa (toate drepturile);
- latura pasiva (obligatiile).
Dreptul principal patrimonial dreptul la proprietate privata.
Accept patrimonic sub beneficiu de inventar, doar asa poti accepta o succesiune, adica sa ai doua
patrimonii care sa nu intre in patrimoniul personal dobandit pana la succesiune.
Garantiile reprezinta un mod indirect de a iesi din patrimonice.

Persoana fizica
Persoana fizica este subiectul individual de drept civil.Capacitatea de folosinta reprezinta
aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi si obligatii.Este o parte a capacitatii civile a omului.
Are ca surse legislative aproape toate izvoarele de drept civil:
- constitutia;
- codul civil;
- codul familiei;
- decretul numarul 31 din 1954, etc.
Caracterele juridice ale persoanei fizice:
- legalitatea reglementata prin lege;
- generalitatea aptitudinea generala a omului;
- inalienabilitatea persoana nu poate forma obiect de renuntare;
- intangibilitatea persoanei fizice nu i se pot aduce limitari si ingradiri decat prin texte de lege;

- egalitatea indiferent de sex, religie, nationalitate sau rasa nimeni nu e mai presus de lege;
- universalitatea insusirea de a fi recunoscuta, atribuita tuturor oamenilor.
Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice se obtine din reunirea a doua laturi:
- latura activa (abtitudinea persoanei fizice de a avea drepturi subiective civile)
- latura pasiva (abtitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile)
Criterile de determinare a continutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice sunt:
1) Criteriul naturii drepturilor civile:
- patrimoniale;
- nepatrimoniale.
2) Criteriul sursei lor legislative cel al actului care le consacra.Aici avem:
- consacrare interna sau nationala;
- consacrare internationala reglementate prin pacte sau conventii.
Categorii de ingradiri ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice:
a) dupa finalitatea lor:
- incapacitati cu caracter de sanctiuni;
- incapacitati cu caracter de ocrotire sau masuri de protectie.
b) dupa modul cum opereaza:
- modul care opereaza de plin drept;
- modul care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti depline;
c) dupa izvorul lor:
- izvoruri stabilite in legea civila;
- izvoruri stabilite in legea penala.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu decesul acestuia.
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este capacitatea persoanei de as exercita drepturile si
de as asuma obligatiile savarsind acte juridice.Capacitatea de exercitiu poate fi:
- deplina (de la 18 ani in sus);
- restransa (da la 14 la 18 ani).
Pana la 14 ani persoana fizica nu are capacitate de exercitiu.
Caracteristicile juridice: legalitatea, generalitatea, intangibilitatea, inalienabilitatea, egalitatea si
universalitatea.
Nu au capacitate de exercitiu:
- minorul care nu a implinit 14 ani;
- persoana fizica pusa sub interdictie.
Capacitatea de exercitiu restransa.Minorul care a implinit 14 ani are capacitate de
exercitiu restransa.Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de
catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui.Capacitatea de exercitiu este
aptitudinea minorului intre 14 si 18 ani de a dobandii si exercita drepturi civile si de as asuma si
exercita obligatii civile prin incheierea personala a anumitor acte juridice.
Capacitatea de exercitiu deplina este aptitudinea omului sau a persoanei fizice de a
dobandii si exercita drepturile civile si de as asuma si exercita obligatiile civile prin incheierea
personal si sigur a tuturor actelor juridice civile.Aceasta capacitate de exercitiu incepe de la data
cand persoana fizica devine majora, conform dispozitilor 8 al Decretului numarul 31 din 1954.
Minorul care se casatoreste dobandeste prin casatorie capacitate de exercitiu deplina.Aceasta
inceteaza prin:
- decesul persoanei fizice;

- punerea persoanei fizice sub interdictie judecatoreasca;

- anularea casatoriei.
Sanctiunea nerespectarii regulilor are:
- consecinte penale nu s-a respectat egalitatea sau legalitatea capacitatii de exercitiu.
- nulitatea relativa a actului juridic.
Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil.Dreptul Romaniei are in centrul
atentiei sala ideea protectiei,a ocrotirii omului, prin intermediul fiecarei ramuri de drept, care intra
in alcatuirea dreptului nostru.Totalitatea acestor mijloace formeaza ceea ce putem numi sistemul
mijloacelor juridice de ocrotire a omului(dreptul constitutional, dreptul familiar, dreptul
administrativ, legile, decretele, ordonantele,etc).
Ocrotirea minorilor.Prin ocrotire parinteasca se intelege mijlocul juridic de ocrotire al
minorului in care drepturile si indatoriile cu privire la persoana si la bunurile minorului se exercita,
respectiv se indeplinesc de catre parintii sai.Parintii pot fii de sange sau parinti adoptatori.
Tutela minorului reprezinta mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotire
parinteasca.Are capacitate de a fi tutore orice persoana fizica cu capacitate de exercitiu deplina si
cu un bun comportament social.Curatela minorului e mijlocul juridic temporar si subsidial de
ocrotire a minorului.
Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca masura de ocrotire a
dreptului civil care se ia de catre instanta fata de persoana fizica lipsita de discernamantul necesar
pentru a se ingriji de interesele sale, datorita alienatiei sau debilitatii mintale, constand in lipsirea
capacitatii de exercitiu si instituirea tutelei.Este o masura de ocrotire de drept civil si o masura
judecatoreasca.Pentru a se afla in aceasta situatie persoana fizica trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- persoana sa fie lipsita de discernamant;
- cauza lipsei de discernamant sa fie alienatia sau debilitatea mintala;
- lipsa discernamantului sa nu-i permita persoanei fizice sa se ingrijeasca de
interesele sale.
Referitor la ocrotirea persoanei fizice prin curatela, aceasta este de doua feluri:
1) curatela incapabilului este masura de ocrotire luata in favoarea celui lipsit de capacitate de
exercitiu sau capacitate de exercitiu restransa;
2) curatela capabilului masura de ocrotire luata in favoarea persoanei fizice care are capacitate de
exercitiu deplina dar aflata in anumite situatii speciale.
Identificarea persoanei fizice reprezinta individualizarea omului in raporturile juridice
civile.Principalele acte normative care formeaza sediul materiei sunt:
a) pentru nume Decretul nr. 31 din 1954 in articolul 12;
b) pentru codul familiei Decretul nr. 975 din 1968;
c) pentru domiciliu Decretul nr. 31 din 1954 articolele 13-15;
d) pentru actele de identitate legea nr. 5 din 1971;
e) pentru actele de stare civila Decretul 278 din 1960.
Resedinta reprezinta atributul de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicarea
locuintei vredmelice sau temporare.Starea civila reprezinta mijlocul juridic de individualizare a
persoanei fizice prin indicarea calitatilor personale, avand aceasta semnificatie.Actiunile in stare
civila sunt:
- actiunea in reclamatie de stat (se face pentru obtinerea unei stari)
- aciunea in contestatie de stat (se face pentru inlaturarea unei stari)

- actiunea in modificare de stat (se face pentru o schimbare in viitor)

Persoana juridica
Persoana juridica este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni, care intrunind
conditile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.Exista trei elemente
constitutive ale calitatii de persoana juridica:
- o organizatie de sine statatoare (proprie);
- are un patrimoniu propriu (distinct);
- are un scop propriu (determinat).
Infiintarea persoanei juridice.Prin infiintarea persoanei juridice intelegem crearea unui
subiect colectiv de drept civil in conditiile legii.Persoana juridica ia fiinta dupa caz:
- prin actul de dispozitie al organului competent de stat;
- prin actul de infiintare a celor care o constituie;
- printr-un alt mod reglementat de lege.
Restrans se poate spune ca persoana juridica se poate infiinta:
- prin actul de dispozitie al organului de stat competent;
- prin actul de infiintare recunoscut;
- prin actul de infiintare autorizat;
- prin alt mod reglementat de lege.
Capacitatea civila a persoanei juridice reprezinta abtitudinea subiectului colectiv de
drept,de a avea drepturi si obligatii civile (capacitate de folosinta).Capacitatea de folosinta
reprezinta abtitudinea de a dobandii si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si
indeplinii obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile de catre organele sale de conducere.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta:
- legalitatea (instituita de lege);
- inalienabilitatea (capacitatea persoanei juridice de a nu fi cedata sau instrainata);
- intangibilitatea (caracterul persoanei juridice de a nu i se aduce ingradiri);
- generalitatea (aptitudinea subiectului de drept civil de a avea drepturi si obligatii);
- specialitatea (caracterul persoanei juridice care este in acord cu scopul pentru care a fost
infiintata).
Reorganizarea persoanei juridice reprezinta operatiunea juridica ce cuprinde cel putin
doua persoane, care produc efecte creatoare, modificatoare sau de incetare a lor.Comasarea
persoanei juridice prin absortie este acea forma a comasarii care consta in absorbirea unei persoane
juridice care isi inceteaza existenta de catre o alta persoana juridica care ia fiinta si care isi sporeste
astfel activitatea.Fuziunea reprezinta acea forma a comasarii care consta in unirea sau contopirea
a doua sau mai multe persoane juridice care isi inceteaza activitatea si infiintarea astfel a altei
persoane juridice.
Incetarea persoanei juridice prin acest lucru se incelege sfarsitul calitatii de subiect
colectiv de drept civil.Prin identificarea persoanei juridice se intelege indentificarea subiectului
colectiv de drept civil in raporturile civile la care participa ca subiect distinct.Tot prin identificare
sa mai inteleg mijloacele sau atributele de identificare cum ar fi: denumire, sediu, nationalitate,
cod, marca, emblema, telefon, etc.

Transformarea persoanei juridice reprezinta operatiunea juridica care intervene in

cazurile si conditiile speciale, reglementate de lege prin care o persoana juridica isi inceteaza fiinta
juridica concomitent cu infiintarea in locul ei a altei persoane juridice.

Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii ca

izvor de obligatie
(raspunderea civila delictuala)
Fapta ilicita reprezinta o fapta comisa de orice persoana care incalca legea.
Articolul 998 din Codul civil dispune: Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat al repara.
Articolul 999 din Codul civil: Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin
fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.
Delictul civil reprezinta obligatia de reparare a prejudiciului ce concretizeaza raspunderea
civila a persoanei care a cauzat acest prejudiciu prin fapta sa silita.Fapta ilicita cauzatoare de
prejudiciu declanseaza o raspundere civila delictuala al carui continut il constituie obligatia civila
de repararea a prejudiciului cauzat.Este o componenta a raspunderii sociale (morala politica sau
juridica) ce revine fiecarei persoane pentru faptele sale.

Natura juridica a raspunderii

civile delictuale
Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este o sanctiune specifica dreptului civil aplicata pentru
savarsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu.E o sanctiune civila cu caracter reparator fara a
fi in acelasi timp o pedeapsa.
Specific pentru pedepse este caracterul strict personal.Raspunderea civila delictuala are doua
functii:
- functia educativ-preventiva;
- functia reparatorie.
Raspunderea civila delictuala cat si raspunderea penala intra in actiune ca urmare a comiterii
unei fapte ilicite care aduce atingerea unor valori sociale, ocrotite de lege.Raspunderea penala nu
exclude raspunderea civila,cum nici raspunderea civila nu o exclude pe cea penala.Ambele
raspunderi se pot cumula.
Raspunderea civila delictuala se intemeiaza pe ideea repararii unui prejudiciu adus unui anumit
subiect de drept.
Raspunderea penala se intemeiaza pe ideea pedepsirii celui care a savarsit o fapta ilicita
apreciata de lege ca fiind infractiune.Intinderea raspunderii civile delictuale nu e conditionata de
gradul de vinovatie a autorului faptei ilicite.Raspunderea este angajata numai in cazul in care
persoana care a savarsit fapta ilicita a actionat cu discernamant.
Din punct de vedere al codului penal minorul care nu a implinit 14 nu raspunde.Minorul intre
14-16 ani raspunde daca a actionat cu discernamant.Dupa 16 ani minorul raspunde penal pentru ca
discernamantul este presumat.

Din punct de vedere al codului civil minorii care au 14 ani sunt presumati cu discernamant.Cei
care nu au 14 ani vor face dovada ca au lucrat cu discernamant.
Raspunderea penala este stabilita totdeauna prin hotarare judecatoreasca.
Raspunderea civila delictuala stabileste ca nimic nu impiedica partile ca prin consiliere fara
interventia instantelor judecatoresti sa convina asupra modalitatilor de reparare a prejudiciului
cauzat prin fapta ilicita. Daca exista atat actiune penala cat si actiune civila,ambele actiuni vor fi
solutionate impreuna,de catre instanta penala care va aplica reguli de fond ce sunt specifice fiecarei
dintre cele doua raspunderi.Actiunea civila este lasata la dispozitia partii care a suferit prejudiciul
iar actiunea penala se porneste din oficiu.

Prejudiciul
Prejudiciul - reprezinta rezultatul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite
de alta persoana sau ca urmare a faptei unui animal sau lucru pentru care este raspunzatoare o
anumita persoana.
Conditiile pentru repararea prejudiciului:
- se cere ca prejudiciul sa fie cert (real);
- prejudiciul sa nu fi fost reparat inca.
Repararea prejudiciului are doua principii:
- reparare integrala;
- repararea trebuie facuta in natura.
Pentru raspunderea civila delictuala se cere ca fapta ce a cauzat prejudiciul sa fie ilicita.Cauzele
care inlatura caracterul ilicit al faptei sunt:
1) Legitima aparare.Este in legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac
material direct,imediat si injust, indreptat impotriva sa,a altuia s-au impotriva unui interes public si
care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul public.Pentru a fi in
legitima aparare trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
- atacul la care se reactioneaza sa fie material;
- atacul sa fie indreptat asupra unei persoane sau a drepturilor acestuia sau impotriva unui interes
comun;
- atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile acestuia sau interesul comun;
- apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.
2) Starea de necesitate.Cel care se afla sub constrangere psihica,nevoii de a inlatura un pericol
grav,iminent ce ii ameninta viata,integritatea corporala,sanatatea sa sau a altei persoane,daca
pericolul nu putea fi inlaturat altfel reprezinta starea de necesitate.Conditiile pentru starea de
necesitate sunt urmatoarele:
- sa fie vorba de un pericol iminent;
- pericolul sa nu poata fi inlaturat prin alte mijloace;
- pericolul sa ameninte viata,integritatea corporala sau sanatatea unei persoane.
3) Indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege sau ordinul
superiorului.Fapta este savarsita pentru indeplinirea unei prevederi legale ori cu permisiunea legii

ori indeplinirea ordinelor superiorilor dat cu respectarea legii.Conditiile pentru a se impune aceasta
cauza sunt urmatoarele:

- ordinul sa emane de la o autoritate legitima;

- ordinul sa fie dat cu respectarea normelor legale;
- ordinul sa fie dat organului competent sa-l execute;
- ordinul sa nu aiba caracter vadit,ilegal sau abuziv.
4) Consimtamantul victimei.Este acordul dat la cauzarea unei fapte prejudiciabile de catre o

alta persoana.Aceasta reprezinta o adevarata conventie incheiata anterior intre autor si victima.

Vinovatia
Vinovatia reprezinta atitudinea psihica pe care autorul a avut-o in momentul savarsirii faptei
ilicite fata de fapta si fata de urmarile acesteia.Vinovatia are doua evenimente:
1) evenimentul intelectiv (de constiinta), ce caracterizeaza atitudinea psihica a autorului faptei;
2) evenimentul volitiv (de vointa), ce caracterizeaza un psihic de deliberare si decizie cu privire
la comportamentul ce urmeaza a fi adoptat.
Formele vinovatiei sunt:
a) cu intentie: - intentie directa cand autorul faptei prevede rezultatul faptei si urmareste
producerea ei prin savarsirea acestei fapte;
- intentia indirecta cand autorul faptei prevede rezultatul faptei si daca nu-l
urmareste accepta posibilitatea producerii ei.
b) din culpa: - culpa prin imprudenta cand autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta
socotind fara temei ca el nu se va produce;
- culpa prin neglijenta cand autorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si
putea sa prevada.
Cauzele care inlatura vinovatia sunt:
- fapta victimei exonereaza in tot sau in parte de raspundere pe cel chemat sa raspunda;
- fapta unui tert pentru care autorul nu este tinut a raspunde;
- cazul fortuit;
- forta majora.

Raspunderea pentru fapta

altei persoane
Conform dispozitiilor articolului 1000 din Codul civil exista raspunderea parintilor pentru
prejudiciul cauzat de copii lor minori.
Este raspunderea insitutorilor si a artizanilor (ex: mestesugarul care pregateste ucenici) pentru
prejudiciul cauzat de elevii sau ucenicii lor.
Raspunderea comitentilor (firme) pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor (angajatii).
Raspunderea pentru prejudicii cauzate de animale este reglementat de articolul 1001 din Codul
civil.
Raspunderea pentru ruina edificiului reglementat de articolul 1002 din Codul civil care dispune:
Propietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului ,cand ruina e
urmarea lipsei de intretinere sau a altui viciu de constructie.Raspunderea ii revine propietarului
din momentul cauzarii prejudiciului.Pentru a ne afla intr-un asemenea caz trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:

- existenta prejudiciului;
- existenta faptei ilicite (ruina edificiului);
- existenta raportului de cauzalitate;
- ruina sa fie determinata de lipsa de intretinere.

Obligatia

Obligatia este acel raport juridic in virtutea caruia o persoana denumita debitor este tinuta fata de
o alta persoana denumita creditor,fie la o prestatie pozitiva (a da,a face),fie la o absentiune (a nu
face,a nu da).
Din punct de vedere al creditorului raportul de obligatie apare ca un drept de creanta.Din punct
de vedere al debitorului acest raport apare ca o datorie (o obligatie in sens restrans).In acest sens
sunt avute in vedere nu obligatiile juridice ci obligatile civile.Elementele raportului juridic de
obligatie sunt:
1) Subiectul care poate fi atat persoana fizica cat si persoana juridica.Subiectul activ este
creditorul iar cel pasiv este debitorul.
2) Continutul raportului juridic este format din dreptul de creeanta, apartinand creditorului si
obligatia care-i revine debitorului.Dreptul de creeanta se inscrie in activul patrimoniului,iar
obligatia corelativa este cuprinsa in pasivul acestuia.
3) Obiectul raportului juridic consta fie intr-o prestatie de a da,a face fie intr-o abtinere a
nu da sau a nu face.Obligatia de a da este o obligatie de predare materiala a bunului sau a
lucrului.Obligatia de a face reprezinta indatorirea subiectului pasiv de a efectua o prestatie
pozitiva.Obligatia de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv.
Obligatiile se clasifica:
a) dupa izvorul care a generat obligatia, acestea pot fi:
- contracte;
- acte juridice;
- fapte juridice cauzatoare de prejudiciu (delictele si contradelictele civile);
- imbogatirea fara just-temei;
- generarea de catre o persoana a intereselor altor persoane;
- plate unei prestatii nedatoare;
b) dupa obiectul obligatiilor, acestea pot fi:
- obligatii pozitive (a da,a face);
- obligatii negative (a nu face).
c) dupa sanctiunile obligatiilor, acestea pot fi:
- obligatii morale.
d) dupa opozabilitatea obligatiilor, acestea pot fi:
- obligatii obisnuite;
- obligatii reale (acestea au la baza legea);
- obligatii opozabile tertilor.

Izvoarele
Izvoarele sunt acele fapte juridice care dau nastere unor raporturi juridice de obligatii.Dupa
Codul civil acestea se clasifica: - contractul;

- cvazicontractul;
- delictul;
- cvazidelictul;
- legea.

Contractul are ca reglementare juridica articolul 942 din Codul civil acordul de vointa intre

doua sau mai multe parti prin care se modifica,se constituie ori se stinge un raport juridic de
obligatie.
Delictul fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu savarsita cu intentie.
Cvazidelictele fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu savarsita fara intentie.Autorul faptei este
tinut sau obligat la repararea integrala a prejudiciului cauzat.
Legea izvorul tuturor obligatiilor in afara de contract.
Izvoarele de obligatii pot fi:
a) acte juridice ce reprezinta manifestarea de vointa animata de intentia de a produce efecte
juridice;
b) faptele juridice sunt fapte licite sau ilicite,savarsite fara intentia de a produce.
Din actele juridice fac parte: - contractul;
- actul juridic corateral, daca,angajeaza o obligatie juridica.
Din faptele ilicite fac parte: - plata lucrului nedatorat;
- imbogatirea fara justa cauza;
- faptailicita cauzatoare de prejudiciu (delictul).

Efectele obligatiilor
Executarea in natura a obligatiilor inseamna executarea prestatiei insasi la care s-a obligat
debitorul si nu plata unui echivalent banesc in locul acesteia.
Plata executarea voluntara a obligatiei de catre debitor indiferent de obiectul ei.Juridic plata
semnifica executarea oricarei obligatii.Data platii este atunci cand datoria a ajuns la scadenta adica
a devenit exigibila.Locul platii este stabilit de catre parti.Codul civil prevede ca loc al platii
domiciliul debitorului.In conformitate cu dispozitiile articolului 1105 din Codul Civil cheltuielile
pentru efectuarea platii cad in sarcina debitorului.
Daunele cominatorii sunt penalitatile de constrangere si consta intr-o suma de bani pe care
debitorul trebuie sa o plateasca pentru fiecare zi de intarziere pana la executarea obligatiei.Ele se
aplica numai atunci cand este vorba despre asigurarea obligatiei de a face sau a nu face.
Dezdaunarile echivalentul prejudiciului.Ele se mai numesc despagubiri sau daune-interese.
Daunele interese pot fi moratorii sau compensatorii.Despagubirile sau daunele-interese moratorii
reprezinta echivalentul prejudiciului pe care creditorul il sufera ca urmare a executarii cu intarziere
a obligatiei.Despagubirile sau daunele-interese compensatorii reprezinta echivalentul prejudiciului
suferit de creditor pentru nexecutarea partiala sau totala a obligatiei.
Evaluarea despagubirilor sau a daunelor-interese poate fi efectuata:
- pe cale judecatoreasca (evaluare judiciara);
- prin lege (evaluare legala);
- prin conventia partilor (evaluare conventionala).
Punerea in intarziere a debitorului cu privire la executarea obligatiei sale,trebuie sa fie constatata
prin formele prevazute:

- prin notificare conform articolului 1079 din Codul civil;

- prin cerere de chemare in judecata.

Obligatii complexe
In functie de elementul care da complexitatea raportului juridic distingem:
- obligatii afectate de modalitati,acestea sunt: - termenul;
- conditia.
- abligatii plurake,acestea sunt: - alternative;
- facultative.
Obligatiile plurale au o pluralitate de subiecte sau obiecte.
Termenul este un eveniment viitor si sigur ca se va produce care afecteaza fie executarea fie
stingerea unei observatii.Din punct de vedere al efectelor care il produce avem termen suspensiv si
extinctiv.Din punct de vedere al cunoasterii sau necunoasterii momentului avem termen cert si
incert.Dupa izvorul sau termenul poate fi legal,conventional sau judiciar.
Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca se va produce de care depinde insasi existenta
raportului juridic operational.Dupa efectele care le produce conditia poate fi suspensiva sau
rezolutorie.
Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului conditia poate fi:
- conditie cauzala (depinde de un eveniment incert);
- conditie mixta (depinde de vointa unei parti si a altei parti);
- conditie potestativa (depinde de vointa unei parti):
Observatile plurale se impart in:
- obligatii alternative este aceea obligatie al carui obiect consta in doua sau mai multe prestatii
dintre care la alegerea uneia dintre parti,executarea unei singure prestatii duce la stingerea
observatiei.
- observatii facultative este aceea obligatie in care debitorul se obliga la o singura prestatie cu
facultatea pentru el de a se elibera executand o alta prestatie dobandita.

Garantarea obligatiilor
Garantarea obligatiilor constituie o masura de asigurare a acestei executari.Acestea se clasifica
in doua categorii:
a) garantii personale care constau in anganjamentul pe care o alta persoana,decat debitorul
principal si-l asuma fata de creditor,de a executa observatia (caz numit si fidejusiune).
b) garantii reale care constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in
instituirea unui drept real, accesoriu de garantie cu privire la acest bun (gajul,ipoteca si privilegile
reale).
Fidejusiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de
creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va
executa.Contractul de fidejusiue este un contract unilateral,consensual,accesoriu fata de obligatia
principala si cu titlul gratuit.Fidejusiunea poate fi de trei feluri:conventionala, legala si
judecatoreasca.

Dreptul de detinere mi se prezinta ca un drept real de garantie,imperfect, in virtutea caruia cel ce

detine un bun mobil sau imobil al altcuiva pe care trebuie sa-l restituie,are dreptul sa retina lucrul
respectiv.Deci restituirea se va face pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele ce le are
de achitat prin conservarea sau imbunatatirea acelui bun.
Gajul sau amanetul este un contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului sau un
bun mobil pentru garantarea datoriei.
Legislatia noastra cunoaste doua feluri de gaj:
- gajul cu deposedare;
- gajul fara deposedare.
Dupa modul in care se stabileste observatia de a constitui gajul,acesta poate fi:
- conventional;
- legal;
- judecatoresc.
Ipoteca este o garantie reala imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o
constituie.Este un drept real asupra imobilelor,afectate la plata unei obligatii.Ipoteca poate fi
conventionala sau legala.Aceasta este un contract solemn.Cel ce o constituie trebuie sa aiba
capacitate deplina de exercitiu precum si calitatea de proprietar al bunului.
Privilegiul este dreptul recunoscut unui creditor care decurge de regula din calitatea creantei
sale,de a fi preferat celorlalti creditori chiar daca acestea sunt ipotecari.Privilegiul este de trei
feluri:
- privilegii generale;
- privilegii speciale asupra unor anumite bunuri;
- privilegii generale asupra anumitor bunuri mobile.

Actul juridic ca izvor de obligatie

Actul juridic ca izvor de obligatie reprezinta manifestarea de vointa facuta cu intentia de a
produce efecte juridice,adica de a da nastere,modifica sau stinge un raport juridic concret.
Contractul este acordul intre doua sau mai multe persoane pentru a constitui sau stinge intre ele
raporturi juridice.Contractul sau conventia este reglementat juridic de articolul 942 din Codul
Civil.
a) Contractele se impart dupa modul de formare in:
- contracte consensuale sunt contractele care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor;
- contractele solemne sunt contractele care imbraca forma autentica;
- contractele reale sunt contractele care sunt incheiate cu privire la remiterea matereala a bunului
sau a lucrului.
Contractele reale au la baza dreptul de proprietate.Un exemplu de contract real este contractul de
vanzare-cumparare.
b) Contractele se impart dupa continut in:
- contracte bilaterale (sinalagmatice) sunt contractele care dau nastere obligatiilor reciproce dintre
parti;
- contracte unilaterale sunt contractele care cad in sarcina unei singure persoane;
c) Contractele se impart dupa scop in:
- contracte cu titlul oneros (partine urmaresc realizarea unor interese patrimoniale);

- contracte cu titlul gratuit;

Contractele cu titlul oneros se impart in:

- contracte copulative sunt contractele care nu depind de un eveniment viitor,nesigur si incert;
- contracte aleatorii sunt contractele care depind de un viitor nesigur si incert.
Contractele cu titlul gratuit (de binefacere) se impart in:
- contracte dezinteresate;
- liberalitati.
d) Contractele se impart dupa modul de executare sau dupa durata in:
- contracte cu executare imediata;
- contracte cu executare succesiva in timp;
e) Contractele se impart dupa corelatiile dintre ele in:
- contracte principale sunt contractele care nu depind de alte contracte;
- contractele accesorii sunt contractele care depind de alte contracte.
- contractele negociate sunt contractele in care partile contractante negociaza toate clauzele
contractuale;
- contractele de adeziune sunt contractele care sunt redactate de catre una din parti;
- contractele obligatorii sunt contractele care se incheie ca urmare a impunerii legii.

Incheierea contractelor
Contractele se incheie ca urmare a realizarii acordului de vointa asupra clauzelor contractuale a
partilor contractante.
Pentru a indeplinii conditiile de validitate,la incheierea unui contract,trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
- capacitatea partile contractante sa aiba capacitatea de a incheia contractul;
- consimtamantul la incheierea contractului sa existe consimtamantul partilor;
- obiectul se cere ca obiectul contractului,sa fie determinat sau determinabil (licit si moral);
- cauza pentru care se incheie contractul sa fie licita si morala.
Contractele se incheie intre partile prezente prin telefon si prin corespondenta.Locul incheierii
contractului este in general locul ofertantului.

Patrimoniul
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatilor cu continut economic,evaluabil in
bani
Patrimoniul este o suma de valori si nu un ansamblu de bunuri materiale sau corporale.Numai
persoanele pot avea un patrimoniu pentru ca numai ele pot avea drepturi si obligatii (persoana
fizica sau persoana juridica).
Orice persoana are un patrimoniu deoarece orice persoana are drepturi si obligatii evaluabile in
bani iar daca nu are bunuri,are posibilitatea juridica de a le dobandii.
Caractere juridice ale patrimoniului:
1) patrimoniul este o universalitate juridica;

2) patrimoniul este o masa de bunuri,de drepturi si obligatii legate intre ele si supuse in principiul

aceluias regim juridic.In acest sens patrimoniul apare ca aptitudinea de a devenii subiectiv,activ si
pasiv de drepturi si obligatii.
3) patrimoniul este o unitate abstracta susceptibila de modificari in elementele sale.O persoana nu
poate avea decat un singur patrimoniu. Patrimoniul poate fi impartit in mai multe mase de
bunuri,fiecare asemenea masa de un regim juridic deosebit.
Prin bun conform legii se intelege orice lucru care este util.Bunurile se pot clasifica astfel:
- bunuri corporale si incorporale;
- bunuri publice si private;
- bunuri comsumtibile si necomsumtibile;
- bunuri fungibile si nefungibile;
- bunuri apropiate si vacante.

Posesia
Posesia reprezinta exercitiul unei puteri de fapt,care da posibilitatea posesorului de a se
comporta fata de lucru ca si cand el ar fi,adevaratul titular al dreptului real, caruia ii corespunde in
mod normal, puterea de fapt exercitata prin acte materiale si juridice.
Pentru a exista posesia,trebuie sa se indeplineasca doua elemente:
- elementul material (corpusul);
- elementul intentional (animusul).
Pentru a fi dobandita posesia trebuiesc a fi reunite ambele elemente ale posesiei.Prin pierderea
simultana a elementelor posesiei se pierde si posesia.

Vicile posesiei
Pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie utila, adica sa aiba unele calitati sau sa fie
lipsita de vicii.
Lipsa calitatilor posesiei constituie vicile posesiei.Acestea sunt:
- discontinuitatea (posesia trebuie sa fie continuua);
- violenta (posesia nu trebuie sa fie exercitata prin acte de violenta);
- clandestinitatea (posesia trebuie sa fie cunoscuta);
- precabilitatea (detinerea unui bun pe o anumita perioada de timp determinata, in care lipseste unul
din elementele posesiei).
Cu privire la actiunile posesorii legea ocroteste posesia independet de existenta unui drept real
ce ar trebui sa se afle la bazele ei.Actiunile posesorii apara posesia ca stare de fapt impotriva
oricaror turburari pentru a mentine aceasta stare sau pentru a redobandii posesia,cand ea a fost
pierduta.
Prin actiunile posesorii sunt aparate drepturile titularului si ordinea in societate.
Posesia poate aduce uzucapiune, astfel ca actiunile posesorii apara posesia care face posibila
uzucapiunea.Aceste actiuni sunt reale,adica apara drepturile reale.Actiunile posesorii se impart in:
- actiune posesorie generala (in constrangere);

- actiune posesorie in caz de violenta (numite speciala sau in restrangere);

Interpretarea contractelor
Contractele sunt interpretate dupa intentia comuna a partilor;vointa reala a partilor si nu dupa
sensul literar.
Clauzele indoielnice sunt interpretate conform obiectului contractului si in favoarea debitorului.
Conform Codului civil contractele nu au efect decat intre partile contractante.
Incheierea contractelor se face prin realizarea acordului de vointa asupra clauzelor
contractuale,trebuind a fi indeplinite conditiile:
- sa existe capacitatea ceruta de lege pentru a incheia contractul;
- sa existe consimtamantul neviciat al partilor;
- obiectul contractului sa existe sau sa poata exista in viitor.
- cauza incheierii contractului sa fie morala si licita.