Drept civil succesiuni

1. Definiii
Termenul de succesiune folosit in legislatia noastra ca sinonim a celui de mostenire, trebuie
privit in 2 sensuri:
in sens restrans, succesiunea poate fi privita ca sinonim al mostenirii, adica transmiterea
patrimoniului unei persoane fizice decedate la una sau mai multe persoane in viata;
in sens larg, prin succesiuni trebuie sa intelegem orice transmisiune de drepturi de la o
persoana la alta, fie prin acte intre vii, fie prin acte mortis causa (pentru cauza de
moarte).
Notiunea de masa succesorala reprezinta ansamblul elementelor care fac parte din
patrimoniul defunctului si pot forma obiectul impartirii mostenirii. Ea are 2 componente:
a) activul mostenirii totalitatea drepturilor patrimoniale ale defunctului (de ex: drepturi
reale, de creanta, in afara de cele cu caracter personal care se sting la moartea titularului
lor);
b) pasivul mostenirii obligatiile si sarcinile cu continut economic ale mostenirii.
Persoana care lasa mostenirea se numeste persoana decedata sau declarata judecatoreste
moarta, decuius sau defunct.
Persoanele care dobandesc mostenirea se numesc in temeiul legii, mostenitori, succesori,
erezi sau urmasi. Calitatea de mostenitor o poate dobandi orice persoana fizica indiferent de
capacitatea de exercitiu sau cetatenie, inclusiv comuna, orasul, municipiul in a caror raza teritoriala se
gaseau bunurile la data deschiderii succesiunii.
In cazul mostenirii testamentare, dobanditorii poarta numele de legatari, ce pot fi universali,
cu titlu universal si cu titlu particular, in timp ce testatorul este cel care lasa prin testament o
mostenire.
Ca si sediu al materiei avem: Codul Civil de la art. 935-1163
2. Felurile mostenirii
In dreptul nostru, mostenirea este de 2 feluri:
a) mostenirea legala cand patrimoniul succesoral se transmite in temeiul legii. Ea intervine
in urmatoarele situatii:
- cand defunctul nu a dispus de bunurile sale in timpul vietii prin testament;
- daca legatarul a renuntat la mostenire;
- cand legatarul a fost inlaturat de la mostenire, fiind nedemn (a incercat sa ma
omoare) sau ingrat;
- cand a fost testata doar o parte din bunurile succesorale;
- cand testamentul este nul;
- cand legatarul a decedat inaintea testatorului (caz de caducitate).
b) mostenirea testamentara cand transmiterea patrimoniului succesoral are loc in temeiul
vointei celui care lasa mostenirea, manifestata intr-un testament.
Aceste tipuri de mosteniri nu se exclud reciproc, ci pot chiar coexista (de ex: in cazul in care
testatorul a lasat un legat sau mai multe fara a epuiza intreg patrimoniul succesoral, mostenirea
va fi testamentara in limitele legatului si in rest va fi legala sau daca lasa mostenire prin
testament altor persoane decat cele rezervatare, acestia vor primi cota din mostenire cuvenita
rezervei legale impotriva vointei testatorului, mostenirea fiind deopotriva legala si
testamentara).
3. Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii
Transmiterea mostenirii este:
a) o transmisiune pentru cauza de moarte are loc doar la moartea unei persoane fizice si
prin efectul acelei morti, fie ca este vorba de moarte fizica, fizic constatata sau declarata
judecatoreste;
b) universala intrucat obiectul transmisiunii il reprezinta patrimoniul persoanei fizice
decedate privit ca o universalitate juridica, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor cu
continut economic ce au apartinut celui care lasa mostenirea;

1
 c) o transmisiune unitara intrucat patrimoniul defunctului este privit ca un tot unitar. Acest
lucru inseamna ca transmisiunea succesorala este guvernata de aceleasi reguli/norme
juridice fara a se face deosebire intre bunurile succesorale dupa natura si originirea lor.
Totusi caracterul unitar cunoaste si cateva exceptii (de ex: bunurile privind mobilierul si
obiectele de uz casnic si clauza de preciput);
d) o transmisiune indivizibila principiul indivizibilitatii transmisiunii mostenirii ce rezulta
din unitatea patrimoniului succesoral (privit ca un tot indivizibil), conduce la ideea ca nici
un mostenitor nu va putea sa accepte sau sa renunte doar la o parte din mostenire.
4. Deschiderea mostenirii
Deschiderea mostenirii este generata de 2 factori:
a) moartea naturala a celui care lasa mostenirea;
b) moartea constatata prin hotarare judecatoreasca.
Deschiderea succesiunii implica existenta a 2 coordonate si anume:
a) data deschiderii succesiunii mostenirea unei persoane se deschide la data decesului
acesteia. Dovada decesului se face prin certificat de deces sau hotarare judecatoreasca
declarativa de moarte.
Importanta acestei date: in functie de aceasta data se determina mostenitorii legali sau
testamentari, persoanele chemate a mosteni, capacitatea succesorala a acestora si drepturile
care li se cuvin. De la aceasta data curge termenul de optiune succesorala de 1 an, marcandu-
se momentul in care incepe starea de indiviziune (modalitate a patrimoniului);
b) locul deschiderii succesiunii se face la ultimul domiciliu al defunctului pe motivul ca
acolo pot fi gasite diverse documente ale defunctului sau pot fi culese informatii despre
eventualii mostenitori si despre masa succesorala. Poate fi vorba de domiciliul de drept
comun principal (locuinta) sau de domiciliul legal stabilit de lege pentru anumite categorii
de persoane fizice (minorii la parintii acestora). Dovada ultimului domiciliu al defunctului
se face cu certificatul de deces sau cu hotarare judecatoreasca declarativa de moarte
definitiva.
Importana locului deschiderii succesiunii: prezinta interes practic pentru determinarea
concreta, in spatiu, a organelor competente sa solutioneze problemele legate de mostenire,
precum si determinarea notarului competent sa instrumenteze procedura succesorala
necontencioasa, determinand totodata si competenta teritoriala a instantei judecatoresti
investita sa judece procesele referitoare la mostenire.
5. Conditii generale ale dreptului de mostenire
Pentru ca o persoana sa poata mosteni in calitate de mostenitor legal sau testamentar, trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba capacitate succesorala
A. persoanele care au capacitate succesorala sunt:
1. persoanele care sunt nascute si se afla in viata la data deschiderii succesiunii (sa
fie nascute anterior decesului celui despre a carui mostenire este vorba, aflat in
viata la data deschiderii succesiunii). Dovada existentei persoanei fizice se face cu
acte de stare civila, iar a inexistentei acesteia cu hotarare judecatoreasca
declarativa de moarte;
2. persoanele nenascute, dar concepute la data deschiderii mostenirii (drepturile
copiiilor sunt recunoscute de la conceptiune, doar daca acesta se naste viu, dovada
conceptiei copilului facandu-se conform CC intr-o perioada din intervalul cuprins
intre a 300-a si a 180-a zi calculate dinaintea mostenirii copilului);
3. persoanele disparute (cel disparut este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o
hotarare judecatoreasca declarativa de moarte definitiva. Daca exista aceasta
hotarare judecatoreasca si persoana a fost data disparuta inaintea deschiderii
succesiunii, acea persoana disparuta se considera ca neavand capacitate
succesorala. Daca data hotararii este ulterioara datei deschiderii succesiunii, se
considera ca persoana a avut capacitate succesorala);
4. persoanele juridice (pot dobandi prin testament o parte sau toata mostenirea lasata
de defunct de la data dobandirii personalitatii juridice. Persoanele juridice supuse
inregistrarii au capacitate succesorala de la data inregistrarii lor, celelalte avand

2
 capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data actului de infiintare, a
autorizarii sau oricarei cerinte prevazute de lege).
B. persoanele care nu au capacitate succesorala sunt:
o persoanele predecedate (persoanele fizice care nu sunt in viata la data
deschiderii mostenirii si persoanele juridice care au incetat sa
mai fie in fiinta);
o copilul nascut mort;
o persoanele care au murit in acelasi timp (daca 2 sau mai multe
persoane au murit in acelasi timp comorienti , neputandu-se stabili
daca una a supravietuit celeilalte, acestea nu au capacitatea de a
mosteni una pe cealalta).
b) sa aiba vocatie succesorala adica pe langa capacitate succesorala, persoana fizica sau
juridica care vine la mostenire trebuie sa fie chemata de lege sau in temeiul
testamentului lasat de defunct la mostenire. Legea confera vocatie succesorala generala:
- sotului supravietuitor;
- rudelor defunctului.
Pentru a stabili ordinea de preferinta intre rudele defunctului, legiuitorul a instituit 2
criterii de baza:
1. clasa de mostenitor;
2. gradul de rudenie intre succesibil si defunct.
In ceea ce priveste vocatia succesorala testamentara, aceasta poate apartine oricarei
persoane cu capacitate succesorala
c) sa nu fie nedemna de a mosteni nedemnitatea succesorala reprezinta decaderea
mostenitorului din dreptul de a mosteni in temeiul legii sau al testamentului, inclusiv
din dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine conform legii, intrucat se face
vinovat de una din faptele grave prevazute de lege, savarsite impotriva defunctului, fata de
memoria acestuia sau fata de un alt succesibil al acestuia. Sanctionarea nedemnului cu
excluderea de la mostenire este opera legii si nu a vointei celui care lasa mostenirea.
Ca si caractere juridice ale nedemnitatii succesorale avem:
1. se aplica in cazurile expres si limitativ prevazute de lege;
2. cel care lasa mostenirea il poate ierta pe nedemn doar printr-o manifestare de
vointa expresa in acest sens (efectele nedemnitatii pot fi inlaturate prin testament
sau act notarial de cel care lasa mostenirea);
3. produce efecte doar cu privire la persoanele vinovate de savarsirea faptelor
prevazute de lege cu privire la defunct sau a altui succesibil al acestuia;
4. nu se rasfrange asupra altor mosteniri persoana nedemna este inlaturata doar de
la mostenirea defunctului fata de care a savarsit faptele grave prevazute de lege;
5. mostenitorul nedemn trebuie sa fi actionat cu discernamant, intrucat in lipsa
acestuia, nu putem vorbi de vinovatie.
In ceea ce priveste cazurile de nedemnitate, putem spune ca este sanctionata cu nedemnitatea
de drept:
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l
ucide pe cel care lasa mostenirea (prin tentativa sau executare consumata
intentie, praeterintentie), in calitate de autor, coautor, instigator sau complice la
tentativa de omor sau omor;
b) persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de deschiderea succesiunii a
unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea
ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, l-ar fi inlaturat pe nedemn de la
mostenire (prin punerea in executare a faptei tentativa sau executare consumata
intentie, praeterintentie);
Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane
interesate, ea operand in virtutea legii. Instanta de judecata sau notarul doar constata
interventia cazului de nedemnitate.
In cazul nedemnitatii succesorale judiciare:

3
 intra aici faptele comise cu intentie de persoana condamnata penal
impotriva celui care lasa mostenirea constand in violente fizice, morale
sau care au avut ca urmare moartea victimei (de ex: infractiuni de
vatamare corporala, loviri si alte violente, denuntare calomnioasa,
marturie mincinoasa, santaj, lipsire de liberate in mod ilegal etc.);
persoanele care cu rea-credinta au ascuns, alterat, distrus sau falsificat
testamentul defunctului. Acest caz vizeaza mostenitorii testamentari;
persoanele care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel care lasa
mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul. Si acest
caz vizeaza doar mostenitorii testamentari.
Nedenuntarea judiciara poate fi constatata doar dupa deschiderea succesiunii
si poate fi introdusa (actiunea in declararea nedemnitatii) de o persoana care
are calitatea de succesibil, iar cand nu exista succesibil, de comuna, orasul
sau municipiul in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile defunctului, in
termen de 1 an, de regula de la data deschiderii succesiunii, fiind vorba de un
termen de decadere. Introducerea actiunii in declararea nedemnitatii
reprezinta un act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibilul
reclamant.
Ca si efecte ale nedemnitatii succesorale, acestea pot fi efecte:
a) fata de nedemn persoana nedemna va deveni total straina de mostenire, titlul
sau de mostenitor fiind retroactiv desfiintat. Nedemnul trebuie sa restituie toate
bunurile succesorale de regula in natura, iar daca nu este posibil, va plati
despagubiri. Daca nedemnul e si mostenitor rezervatar, acesta va pierde si rezerva
conferita de lege;
b) fata de copiii nedemnului nedemnitarea succesorala nu se rasfrange fata de
copiii nedemnului care nu se fac cu nimic vinovati pentru faptele savarsite de
tatalor lor asupra defunctului. Acestia pot culege mostenirea lasata de defunct prin
reprezentare, venind alaturi de ceilalti mostenitori de grad apropiat cu defunctul;
c) fata de terti daca in perioada dinaintea constatarii nedemnitatii si dupa
deschiderea succesiunii, nedemnul, in calitate de mostenitor a incheiat diferite acte
juridice cu terte persoane, se pune problema care va fi soarta acestor acte, daca se
vor mentine sau desfiinta. Odata cu constatarea nedemnitatii, se considera ca
nedemnul nu a avut niciodata dreptul la mostenirea defunctului si prin urmare,
actele juridice incheiate de nedemn cu terte persoane trebuie desfiintate
retroactiv. Exista si o exceptie in acest caz, in ceea ce priveste actele de
conservare si administrare, care se vor mentine daca nu contravin intereselor
mostenitorilor si sunt utile, dar si actele de dispozitie cu titlu oneros, incheiate de
nedemn cu tertii dobanditori de buna-credinta care se vor mentine.
Invocarea nedemnitatii succesorale poate fi constatata sau pronuntata de instanta si poate fi
invocata de orice persoana interesata (legatari, donatori, creditori, persoane care urmeaza sa profite de
inlaturarea nedemnului, procuror, instanta de judecata etc.).
II. Mostenirea legala
1. Definitii
Elementul principal al mostenirii legale il reprezinta determinarea sferei persoanelor chemate
sa culeaga mostenirea. Rudenia este cea care sta la baza mostenirii legale si reprezinta legatura de
sange bazata pe descendenta unei persoane din alta persoana sau faptul ca mai multe persoane au un
autor comun. Rudenia civila este legatura rezultata din adoptia incheiata in conditiile legii.
In primul caz, rudenia este in linie dreapta, iar in al 2-lea caz este in linie colaterala. Rudenia
in linie dreapta poate fi de 2 feluri: ascendenta (suitoare) sau descendenta (coboratoare). Legiuitorul
a stabilit 2 criterii de baza privind cercul persoanelor care pot culege mostenirea:
a) clasa de mostenitori care reprezinta grupul de rude a celui care
lasa mostenirea, determinat de persoanele chemate sa
mosteneasca intr-o anumita ordine legal stabilita, fata de alte
grupe de rude dintr-o alta clasa;

4
 b) gradul de rudenie distanta dintre 2 rude si se stabileste in linie
dreapta, dupa numarul nasterilor si in linie colaterala, dupa
numarul nasterilor urcand de la una dintre rude pana la
ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda.

- infinit -
CLASA IV COLATERALI ORDINARI
strabunici
GRADUL 4 GRADUL 3 GRADUL 3 CLASA III
ASCENDENTI ORDINARI
veri unchi si bunici
primari matusi
GRADUL 2 CLASA II COLATERALI
PRIVILEGIATI
parinti Grd frati Grd copii Grd nepoti
ascenden 2 si 3 4
ti surori
privilegi
ati
GRADUL 1

DEFUNCT

Sotul
supravietuitor
GRADUL 1
copii
CLASA I DESCENDENTI GRADUL 2
nepoti
GRADUL 3
stranepoti

- infinit -
2. Principii generale ale devolutiunii legale a mostenirii
Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori
legali conform acestui principiu, mostenitorii sunt chemati sa culeaga
patrimoniul succesoral in ordinea stabilita de Codul Civil, care reglementeaza 4
clase de mostenitori (vezi schema de mai sus):
clasa I clasa descendentilor in linie dreapta a defunctului, copii, nepoti,
stranepoti fara limita de grad;
clasa a II-a clasa mixta formata din ascendentii privilegiati (parintii defunctului)
si colateralii privilegiati (fratii si surorile parintilor defunctului si descendentii
acestora pana la gradul IV inclusiv);
clasa a III-a clasa ascendentilor ordinari (bunicii, strabunicii defunctului fara
limita de grad);
clasa a IV-a clasa colateralilor ordinari (veri primari, unchi, matusi, fratii si
surorile bunicilor defunctului).
Conform acestui principiu, rudele din clasa I, chiar si o singura persoana, inlatura de
la mostenire rudele din clasele subsecvente. Exista insa situatia in care cel care lasa
mostenirea il dezmosteneste prin testament pe mostenitorul dintr-o clasa preferata
daca acesta este rezervatar. In acest caz, exista posibilitatea venirii concomitente la

5
 mostenire a rudelor care fac parte din 2 clase diferite (pe langa cei care vor mosteni
prin testament, va veni si persoana dezmostenita luand doar cota rezervatara).
Principiul proximitatii gradului de rudenie conform acestui principiu, intre
mostenitorii din aceeasi clasa, au prioritate in a culege patrimoniul succesoral cei
care sunt rude mai apropiate in grad cu defunctul (de ex: fiul defunctului, ruda de
gradul I cu defunctul va inlatura de la mostenire pe nepotul defunctului, ruda de
gradul II).
Exista 2 exceptii de la acest principiu:
- clasa a II-a de mostenitori, parintii defunctului, rude de gradul I cu acesta, nu
inlatura de la mostenire pe fratii si surorile sale si descendentii acestora, rude de
gradul II, pana la gradul IV cu defunctul;
- in cazul reprezentarii succesorale daca defunctul are 2 copii, iar unul a decedat
inainte de data deschiderii succesiunii, acesta avand la randul sau 2 copii, nepoti ai
defunctului, mostenirea va fi culeasa de fiul in viata, ruda de gradul I al
defunctului si de ceilalti 2 nepoti de fiu, rude de gradul II cu defunctul (de ex: D
are 2 fii, F1 si F2. F2 moare inainte de data deschiderii succesiunii si are 2 copii,
C1 si C2. Acestia 2 pot veni prin reprezentare succesorala si urca in locul lui F2
pentru a culege jumatate din mostenire, care o vor imparti in 2. Cealalta jumatate
va merge la F1).
c) Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si grad chemate la mostenire
in ipoteza in care la mostenire sunt chemate rude din aceeasi clasa si grad de rudenie
cu defunctul, fiecare succesibil va mosteni o parte egala cu a celorlalti (de ex: cei 2
copii ai defunctului vor culege fiecare jumatate din mostenire).
Si acest principiu are 2 exceptii:
- impartirea pe linii cand la mostenire sunt chemati frati si surori din parinti
diferiti, mostenirea se imparte pe linii, nu pe capete;
- impartirea pe tulpini in cazul reprezentarii succesorale (de ex: in cazul in care
cei 2 frati vor primi impreuna , aceasta valoare se va imparti in la fiecare
tulpina).
3. Reprezentarea succesorala
Aceasta reprezinta un beneficiu al legii prin care un mostenitor de grad mai indepartat urca in
locul si gradul ascendentului sau care este nedemn sau decedat (la data deschiderii succesiunii)
pentru a culege in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad partea care i s-ar fi cuvenit celui
pe care il reprezinta daca ar fi fost in viata sau demn de a mosteni.
Reprezentarea succesorala este admisa in 2 cazuri:
a) in linie dreapta in privinta descendentilor copiiilor defunctului fara limita de grad;
b) in linie colaterala cand este vorba despre descendentii fratilor si surorilor pana la gradul IV
inclusiv a celui care lasa mostenirea, ii pot reprezenta pe ascendentii lor decedati sau
nedemni la data deschiderii succesiunii.
Ca si conditii ale reprezentarii succesorale avem:
1. conditii privind persoana reprezentata:
- cel reprezentat trebuie sa fie decedat sau nedemn la data deschiderii succesiunii;
- locul celui reprezentat sa fie util, adica reprezentantul va putea sa-l mosteneasca
pe defunct doar cand cel reprezentat, daca s-ar fi aflat in viata la data deschiderii
succesiunii sau ar fi fost demn, l-ar fi putut mosteni pe acesta.
2. conditii privind reprezentantul:
- sa aiba capacitate succesorala;
- sa aiba vocatie generala proprie la mostenirea defunctului;
- sa nu fie nedemn fata de defunct;
- sa nu fi renuntat la mostenirea acestuia;
- sa nu fi fost dezmostenit de acesta.
Reprezentarea succesorala opereaza de drept si imperativ atunci cand este ingaduita de lege.
Regulile reprezentarii succesorale nu pot fi modificate prin vointa defunctului.

6
 Efectele reprezentarii succesorale in cazul in care opereaza reprezentarea succesorala,
mostenirea se imparte pe tulpina indiferent de numarul reprezentantilor. Acestia au dreptul doar la
partea din mostenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor daca acesta s-ar fi aflat in viata.
4. Reguli speciale aplicabile diferitelor categorii de mostenitori legali
I. Dreptul la mostenire al rudelor defunctului
a) clasa I de mostenitori legali (descendentii defunctului) acestia sunt copiii
defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit. Acestia inlatura mostenitorii
din celelalte clase si vin la mostenire in ordinea proximitatii gradului de rudenie.
Din aceasta categorie fac parte:
copiii din casatoria celui care lasa mostenirea precum si descendentii acestora;
copiii din afara casatoriei (de ex: cei rezultati din relatia de concubinaj a
mamei casatorite), cu conditia sa se stabileasca filiatia cf. legii, fie pe cale
judecatoreasca, fie prin recunoastere voluntara din partea tatalui;
copiii adoptati (cu efecte depline apoptatul si descendentii sai devin rude cu
adoptatorul si rudele acestuia, incetand totodata legaturile de rudenie intre
adoptat si descendentii sai si cu efecte restranse adoptatul pastrand totodata
legaturile de rudenie cu rudele lui firesti;
copiii rezultati prin reproducere umana asistata medical cu un tert donator
(legaturile de rudenie se nasc intre copilul nascut printr-o astfel de practica
medicala si parintii beneficiari care au apelat la acest procedeu).
In ceea ce priveste intinderea drepturilor succesorale ale descendentilor avem 3
situatii:
- daca descendentii vin singuri la mostenire, in nume propriu, cota parte din
mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal in functie de numarul
lor, respectiv pe capete;
- daca descendentii vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se va face pe
tulpini, principiul egalitatii aplicandu-se doar intre ramurile din aceeasi tulpina
(vezi mai sus);
- cand descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, acestia vor
culege doar din mostenire, pe care o vor imparti in mod egal.
Caractere juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor
a) descendentii sunt mostenitori rezervatari;
b) descendentii pot culege mostenirea in nume propriu dar si prin reprezentare;
c) sunt mostenitori sezinari adica se bucura de drept de posesiunea titlului de
mostenitor, neavand nevoie de indeplinirea unor formalitati pentru a intra in
posesiunea mostenirii (de ex: eliberarea certificatului de mostenitor de la notar);
d) descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa
mostenirea, adica sa readuca la masa succesorala bunurile care le-au primit de la
cel care lasa mostenirea daca donatiile nu au fost facute cu scutire de raport (de
ex: las sub forma de donatie mostenirea fiului preferat, dupa moartea mea, celalalt
fiu poate sa-l oblige pe cel care a primit donatia sa raporteze donatia, doar daca nu
a fost facuta cu scutire de raport).

b) clasa a II-a de mostenitori legali (clasa mixta formata din ascendentii privilegiati
si colateralii privilegiati) acestia sunt parintii celui care lasa mostenirea, adica tatal
si mama din casatorie, din afara casatoriei, din adoptie si din reproducerea umana
asistata. Din aceasta categorie fac parte:
- tatal si mama din casatoria carora s-a nascut cel care lasa mostenirea;
- mama din afara casatoriei;
- tatal din afara casatoriei are vocatie succesorala in cazul in care s-a stabilit
filiatia potrivit legi;
- in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul va avea vocatie succesorala la
mostenirea lasata de adoptat;

7
 - in cazul adoptiei cu efecte restranse vocatie succesorala la mostenirea celui
adoptat vor avea atat parintii firesti ai adoptatului, cat si cei adoptatori;
- parintii beneficiari in cazul in care defunctul a fost nascut prin reproducerea
umana asistata cu un tert donator.
Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre acestia si colateralii
privilegiati se face astfel:
- daca la mostenire vin doar parintii celui care lasa mostenirea aceasta se va
imparti in mod egal in functie de numarul lor potrivit principiului egalitatii intre
rudele de aceeasi clasa si grad. La adoptia cu efecte restranse, adoptatorii vin la
mostenire alaturi de parintii firesti, mostenirea putandu-se imparti in 2, 3 sau 4
parti;
- in ipoteza concursului cu fratii defunctului, daca exista 1 singur parinte, el va
primi , iar revine fratilor. Daca sunt ambii in viata se va imparti la jumatate.
Daca exista si parinti firesti si adoptatori, partea de jumatate va fi impartita de
acestia in 4 parti egale, iar cealalta jumatate va fi culeasa de frati;
- daca aceasta clasa a II-a vine in concurs cu sotul mostenitor, acesta va culege
cota sa de 1/3, iar 2/3 se va imparti in mod egal intre parinti si frati. Iar daca
alaturi de sotul mostenitor vin la mostenire doar parintii sau doar fratii, mostenirea
se va imparti in jumatate.
Caractere juridice ale dreptului la mostenire a ascendentilor privilegiati
sunt mostenitori rezervatari;
pot veni la mostenire doar in nume propriu, nu si prin reprezentare;
sunt mostenitori sezinari;
nu sunt obligati la raportul donatiilor.
c) colateralii privilegiati sunt fratii si surorile celui care lasa mostenirea si descendentii
acestora pana la gradul IV inclusiv, care vin la mostenire prin intermediul reprezentarii
succesorale. Fratii si surorile defunctului pot fi:
- din aceeasi casatorie a parintilor (frati buni sau primari);
- din casatorii deosebite, copii care au tata comun, firesc sau adoptator si mame
diferite (frati cosangvini sau cosngeni) si copii care au aceeasi mama fireasca sau
adoptatoare si tati diferiti (frati uterini);
- din afara casatoriei;
- din adoptia cu efecte depline in cazul adoptiei cu efecte depline, adoptatul si
descendentii lui nu devin rude cu rudele adoptatorului si nici cu descendentii
acestuia.
Impartirea mostenirii se face astfel:
- daca vin singuri la mostenire si sunt din aceeasi casatorie, mostenirea se va
imparti in mod egal pe capete;
- daca ei provin din casatorii diferite, mostenirea se va imparti in doua parti egale
(linia materna si linia paterna) fratii buni culeg de pe ambele linii, cei
consangvini doar de pe linia paterna si cei uterini doar de pe linia materna;
- cand vin in concurs cu ascendentii privilegiati (parintii defunctului), acestia
culeg jumatate din mostenire cand sunt 2 sau mai multi parinti si din mostenire
cand exista un singur parinte;
- cand vin la mostenire atat cu sotul supravietuitor cat si cu ascendentii
privilegiati, sotul supravietuitor va culege 1/3, iar 2/3 din mostenire se imparte in
mod egal intre parinti si frati (1/3 1/3).
Caractere juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor privilegiati:
a) nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari;
b) pot veni la mostenire doar in nume propriu, in schimb descendentii lor pot
culege mostenirea prin reprezentare;
c) nu sunt obligati la raportul donatiilor.

8
 d) clasa a III-a de mostenitori legali ascendentii ordinari sunt rude in linie dreapta
ascendenta ai celui care lasa mostenirea, altii decat parintii si anume bunicii, strabunicii, fara limita de
grad.
Impartirea mostenirii se face astfel:
- daca la mostenire sunt chemati doar ascendentii ordinari de acelasi grad,
mostenirea se va imparti intre ei, in parti egale;
- daca acestia sunt de grade diferite, conform principiului proximitatii gradului de
rudenie, ascendentii mai indepartati in grad vor fi inlaturati de cei mai apropiati in
grad;
- daca la mostenire vine in concurs cu ascendentii ordinari si sotul supravietuitor,
acesta va culege din mostenire, iar va fi impartita in mod egal intre
ascendentii ordinari.
Caractere juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor ordinari:
a) nu sunt mostenitori rezervatari;
b) pot veni la mostenire doar in nume propriu, nu si prin reprezentare;
c) nu sunt mostenitori sezinari;
d) nu sunt obligati la raportul donatiilor.
e) clasa a IV-a de mostenitori colateralii ordinari sunt rude colaterale a celui
care lasa mostenirea si care nu sunt frati si surori ori descendenti al acestuia. Sunt
chemati la mostenire pana la gradul IV inclusiv, aici intrand:
- unchii si matusile defunctului;
- verii primari;
- fratii si surorile bunicilor defunctului.
Impartirea mostenirii se face astfel:
- ei sunt chemati la mostenire conform principiului proximitatii gradului de
rudenie, astfel ca unchii si matusile, rude de gradul III inlatura de la mostenire pe
verii primari si fratii si surorile defunctului, rude de gradul IV;
- impartirea mostenirii intre colateralii ordinari de acelasi grad de rudenie se face
in mod egal, pe capete;
- daca alaturi de acestia vine la mostenire sotul supravietuitor, se va stabili mai
intai cota acestuia de , iar diferenta de fiind impartita intre ei.
Caractere juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor ordinari:
a) nu sunt mostenitori rezervatari;
b) pot veni la mostenire doar in nume propriu, nu si prin reprezentare;
c) nu sunt mostenitori sezinari;
d) nu sunt obligati la raportul donatiilor.
II. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al defunctului
Pentru a putea veni la mostenire, sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) sa aiba capacitate si vocatie succesorala si sa nu fie nedemn de a mosteni;
b) sa accepte mostenirea lasata de sotul defunct;
c) sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii (conditie speciala) casatoria sa fie
valabil incheiata sa fie indeplinite conditiile legate de fond si de forma. Daca nu exista o
hotarare de divort definitiva, sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat, chiar daca
moartea acestuia a intervenit in cursul procesului de divort. Calitatea de sot se pierde si ca
urmare a desfiintarii casatoriei in cazurile prevazute de lege (nulitatea care intervine in caz
de bigamie, stare de alienatie si debilitate mintala, incheierea casatoriei intre persoane de
acelasi sex, neindeplinirea cerintelor privitoare la casatorie, lipsa varstei matrimoniale,
fictivitatea casatoriei, daca sotul de buna credinta recasatorit al celui declarat
judecatoreste mort nu mai poate veni la mostenirea primului sot).

9
10