ADMITERE ÎN PROFESIA DE AVOCAT - SESIUNEA AUGUST 2018
*pentru a putea intra in posesia codului IFEP accesați https://www.ifep.ro/ProfileRequest.aspx
NUME și Prenume: NITA Camelia-Manuela
Baroul: Bucuresti
Primire în profesie ca: Stagiar
(STAGIAR, DEFINITIV)
Nr. grilă: 3
Nr. Contest baremul la
crt. întrebarea/întrebările Motivare contestație (1-100) 1. 21 Desi potrivit art. 704 alin. 2 Cod civil, dreptul de uzufruct se poate constitui numai in favoarea unei persoane existente. In situatia persoanei fizice, acest text trebuie corelat cu prevederile art. 36 Cod civil (“Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, numai daca el se naste viu.”), astfel incat uzufructul poate fi constituit in favoarea copilului conceput sub conditia de a se naste viu. Prin urmare, daca exista chiar si un singur caz in care uzufructul se poate constitui si in favoarea unei persoane care va exista in viitor, varianta de raspuns A este corecta. In acest sens, a se vedea „Noul Cod Civil – Comentariu pe articole”, Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Ed. CH Beck, Bucuresti, 2012, pag. 765. Interpretarea per a contrario a art. 704 alin. (2) Cod civil, fara coroborarea cu alte dispozitii legale, care permit totusi constituirea uzufructului in favoarea copilului conceput, dar nenascut, sub conditia de a se naste viu, nu poate conduce la concluzia ca varianta A de raspuns este gresita.
Prin urmare, raspunsul corect este: AC.
2. 62 Varianta A nu este corecta intrucat inculpatul nu a savarsit
infractiunea de furt prevazuta de art. 288 Cod penal ( furt simplu ), ci a savarsit infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 229 alin. (2) lit. b) ( furt calificat savarsit prin violare de domiciliu ). Simplul fapt ca usa de acces in domiciliu era deschisa la momentul patrunderii, nu prezuma consimtamantul victimei pentru patrunderea in domiciliu. Din speta nu rezulta eventuala invitatie lansata de victima catre inculpat, iar faptul ca inculpatul a decis sa isi viziteze varul nu schimba cu absolut nimic incadrarea juridica a faptei. Furtul calificat in aceasta varianta agravata este o infractiune complexa, in continutul careia intra ca element circumstantial agravant actiunea de patrundere fara drept intr-o locuinta, fara consimtamantul persoanei care o foloseste, si, constituie prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala ( violare de domiciliu ).
Varianta C este gresita, intrucat varul primar nu intra in
notiunea de “membru de familie”, astfel cum aceasta este definita de art. 177 Cod penal. In acest sens, prin Decizia nr. 568/29.09.2017, Tribunalul Galati a stabilit urmatoarele:
“In categoria membrilor de familie intră (printre altele)
următoarele categorii de rude:
- ascendenţii, respectiv părinţii, bunicii, străbunicii, stră-
străbunicii, etc., mergând fără limită de grad de rudenie;
- descendenţii, respectiv copii, nepoţii (adică copii copiilor),
strănepoţii, stră-strănepoţii, etc., mergând fără limită de grad de rudenie;
- fraţii şi surorile.
- copii fraţilor şi surorilor – descendenţii de gradul I al fraţilor şi
surorilor. În privinţa acestei categorii de rude, o parte a doctrinei judiciare a apreciat că aceasta ar include atât verii primari, cât şi unchii şi mătuşile, opinie cu care din păcate prezentul complet nu este de acord. Sintagma copil nu este definită ca atare de către Codul Civil, însă o serie intreaga de dispoziţii duc la concluzia mai mult decât neechivocă că aceasta este limitată doar la descendenţii de gradul I (a se vedea dispoziţiile art. 405, care la alin. (3)(a) arată că părinţii şi copiii sunt rude de gradul întâi). Prin urmare, contrar orientării doctrinare existente, Tribunalul apreciază că în materie de rudenie colaterală, calitatea de membru de familie nu merge mai departe de descendenţii de gradul I ai fraţilor şi surorilor.” - Tribunalul Galati, Decizia penala nr. 568 din 29 sept. 2017, sursa www.sintact.ro
In concluzie, solicit anularea intrebarii nr. 62, insa,
luand in considerare varietatea de opinii doctrinare privind interpretarea notiunii de “membru de familie” reglementata de art. 177 Cod pen., in cazul in care considerati varianta C de raspuns ca fiind corecta, va solicit sa constatati ca varianta A de raspuns nu poate fi in niciun caz corecta datorita considerentelor expuse mai sus.
3. 74 Concursul formal sau ideal de infractiuni exista atunci cand o
actiune sau inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurarilor in care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni (art. 38 alin. (2) C. pen.).
Infractiunile care intra in componenta concursului ideal de
infractiuni pot fi comise cu orice forma de vinovatie, deci nu doar din intentie, sau doar din culpa. Asadar, infractiunile comise in concurs ideal nu trebuie sa fie comise doar cu intentie sau doar din culpa, astfel cum prevede varianta de raspuns retinuta ca fiind corecta in barem.
Spre exemplu, fapta lui A de a trage cu arma in directia lui B cu
intentia de a-l omori, urmata de ricosarea glontului care il ucide din culpa pe C, conduce la retinerea concursului ideal de infractiuni intre fapta de omor prevazuta de art. 188 C. pen. si infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art. 192 C. pen.
Un alt exemplu il constituie fapta soferului de a conduce in
stare de ebrietate si fara permis de conducere un autovehicul pe drumurile publice, urmata de accidentarea unui pieton care traversa strada regulamentar, fapta ce a condus la decesul acestuia. In aceasta ipoteza suntem in prezenta unui concurs ideal intre infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere, care se savarseste cu intentie (art. 335 C. pen.), infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, care se savarseste cu intentie (art. 336 C. pen.) si infractiunea de ucidere din culpa (art. 192 C. pen.).
In acest sens a se vedea si Codul Penal – Comentariu pe
articole, G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L. V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F-M. Vasile, Ed. CH Bech, Bucuresti, 2014, pag. 125
consta in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) si lit. d) - o) a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.”
In cazul pedepsei principale a inchisorii, una dintre conditiile
necesare pentru a fi dispusa pedeapsa accesorie este accea de a se fi stabilit o pedeapsa complementara constand in interzicerea unor drepturi. In lipsa unei pedepse complementare constand in interzicerea unor drepturi care sa insoteasca pedeapsa principala a inchisorii, nu poate fi dispusa o pedeapsa accesorie.
“Codul penal actual nu mai prevede, spre deosebire de codul
anterior, aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii in cazul in care pedeapsa principal este inchisoarea. […] Codul penal actual prevede caracterul obligatoriu al pedepsei accesorii numai in cazul in care pedeapsa principala este detentiunea pe viata, fara ca in acest caz sa fie stabilite pedepse complementare.” - Codul penal – Comentariu pe articole, G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L. V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F-M. Vasile, Ed. CH Bech, Bucuresti, 2014, pag. 181
In concluzie, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii,
indiferent de modalitatea de individualizare judiciara a pedepsei, deci si a carei executare este suspendata sub supraveghere, nu este obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii.
Prin urmare, raspunsul corect este B
5. 78 Varianta B nu este corecta deoarece, potrivit art. 48 alin. (1) C.
pen., complicele este definit ca fiind persoana care, cu intentie, inlesneste in orice mod sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Prin urmare, complicele nu poate actiona in nicio situatie fara vinovatie.
Art. 52 alin. (1) C. pen., care reglementeaza participatia
improprie, dispune: “Savarsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executare o alta persoana se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.”
Prin urmare, modalitatea lipsa de vinovatie si intentie, in care
contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita de autor cu intentie se poate referi doar la coautor, care, in viziunea Codului penal, este considerat participant, un indiciu in acest sens fiind si titlul capitolului (Autorul si participantii). Intr-adevar, coautorul poate savarsi fapta atat cu intentie, culpa sau fara vinovatie. Insa, nu este si cazul complicelui, care, asa cum am aratat mai sus, savarseste fapta prevazuta de legea penala numai cu intentie. Pentru aceste considerente, varianta A de raspuns este gresita.