MODEL CONTESTAŢIE LA BAREM

ADMITERE ÎN PROFESIA DE AVOCAT - SESIUNEA AUGUST 2018

*pentru a putea intra in posesia codului IFEP accesați https://www.ifep.ro/ProfileRequest.aspx

NUME și Prenume: NITA Camelia-Manuela

Baroul: Bucuresti

Primire în profesie ca: Stagiar

(STAGIAR, DEFINITIV)

Nr. grilă: 3

Nr. Contest baremul la

crt. întrebarea/întrebările Motivare contestație
(1-100)
1. 21 Desi potrivit art. 704 alin. 2 Cod civil, dreptul de uzufruct se
poate constitui numai in favoarea unei persoane existente. In
situatia persoanei fizice, acest text trebuie corelat cu
prevederile art. 36 Cod civil (“Drepturile copilului sunt
recunoscute de la conceptiune, numai daca el se naste viu.”),
astfel incat uzufructul poate fi constituit in favoarea copilului
conceput sub conditia de a se naste viu. Prin urmare, daca
exista chiar si un singur caz in care uzufructul se poate
constitui si in favoarea unei persoane care va exista in viitor,
varianta de raspuns A este corecta. In acest sens, a se vedea
„Noul Cod Civil – Comentariu pe articole”, Fl. A. Baias, E.
Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Ed. CH
Beck, Bucuresti, 2012, pag. 765.
Interpretarea per a contrario a art. 704 alin. (2) Cod civil, fara
coroborarea cu alte dispozitii legale, care permit totusi
constituirea uzufructului in favoarea copilului conceput, dar
nenascut, sub conditia de a se naste viu, nu poate conduce la
concluzia ca varianta A de raspuns este gresita.

Prin urmare, raspunsul corect este: AC.

2. 62 Varianta A nu este corecta intrucat inculpatul nu a savarsit

infractiunea de furt prevazuta de art. 288 Cod penal ( furt
simplu ), ci a savarsit infractiunea de furt calificat, prevazuta
de art. 229 alin. (2) lit. b) ( furt calificat savarsit prin violare de
domiciliu ). Simplul fapt ca usa de acces in domiciliu era
deschisa la momentul patrunderii, nu prezuma
consimtamantul victimei pentru patrunderea in domiciliu. Din
speta nu rezulta eventuala invitatie lansata de victima catre
inculpat, iar faptul ca inculpatul a decis sa isi viziteze varul nu
schimba cu absolut nimic incadrarea juridica a faptei. Furtul
calificat in aceasta varianta agravata este o infractiune
complexa, in continutul careia intra ca element circumstantial
agravant actiunea de patrundere fara drept intr-o locuinta,
fara consimtamantul persoanei care o foloseste, si, constituie
prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala ( violare de
domiciliu ).

Varianta C este gresita, intrucat varul primar nu intra in

notiunea de “membru de familie”, astfel cum aceasta este
definita de art. 177 Cod penal. In acest sens, prin Decizia nr.
568/29.09.2017, Tribunalul Galati a stabilit urmatoarele:

“In categoria membrilor de familie intră (printre altele)

următoarele categorii de rude:

- ascendenţii, respectiv părinţii, bunicii, străbunicii, stră-

străbunicii, etc., mergând fără limită de grad de rudenie;

- descendenţii, respectiv copii, nepoţii (adică copii copiilor),

strănepoţii, stră-strănepoţii, etc., mergând fără limită de grad
de rudenie;

- fraţii şi surorile.

- copii fraţilor şi surorilor – descendenţii de gradul I al fraţilor şi

surorilor. În privinţa acestei categorii de rude, o parte a
doctrinei judiciare a apreciat că aceasta ar include atât verii
primari, cât şi unchii şi mătuşile, opinie cu care din păcate
prezentul complet nu este de acord. Sintagma copil nu este
definită ca atare de către Codul Civil, însă o serie intreaga de
dispoziţii duc la concluzia mai mult decât neechivocă că
aceasta este limitată doar la descendenţii de gradul I (a se
vedea dispoziţiile art. 405, care la alin. (3)(a) arată că părinţii şi
copiii sunt rude de gradul întâi). Prin urmare, contrar orientării
doctrinare existente, Tribunalul apreciază că în materie de
rudenie colaterală, calitatea de membru de familie nu merge
mai departe de descendenţii de gradul I ai fraţilor şi
surorilor.” - Tribunalul Galati, Decizia penala nr. 568 din 29
sept. 2017, sursa www.sintact.ro

In concluzie, solicit anularea intrebarii nr. 62, insa,

luand in considerare varietatea de opinii doctrinare privind
interpretarea notiunii de “membru de familie” reglementata
de art. 177 Cod pen., in cazul in care considerati varianta C de
raspuns ca fiind corecta, va solicit sa constatati ca varianta A
de raspuns nu poate fi in niciun caz corecta datorita
 considerentelor expuse mai sus.

3. 74 Concursul formal sau ideal de infractiuni exista atunci cand o

actiune sau inactiune savarsita de o persoana, din cauza
imprejurarilor in care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a
produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni (art. 38
alin. (2) C. pen.).

Infractiunile care intra in componenta concursului ideal de

infractiuni pot fi comise cu orice forma de vinovatie, deci nu
doar din intentie, sau doar din culpa. Asadar, infractiunile
comise in concurs ideal nu trebuie sa fie comise doar cu
intentie sau doar din culpa, astfel cum prevede varianta de
raspuns retinuta ca fiind corecta in barem.

Spre exemplu, fapta lui A de a trage cu arma in directia lui B cu

intentia de a-l omori, urmata de ricosarea glontului care il
ucide din culpa pe C, conduce la retinerea concursului ideal de
infractiuni intre fapta de omor prevazuta de art. 188 C. pen. si
infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art. 192 C. pen.

Un alt exemplu il constituie fapta soferului de a conduce in

stare de ebrietate si fara permis de conducere un autovehicul
pe drumurile publice, urmata de accidentarea unui pieton care
traversa strada regulamentar, fapta ce a condus la decesul
acestuia. In aceasta ipoteza suntem in prezenta unui concurs
ideal intre infractiunea de conducere a unui vehicul fara
permis de conducere, care se savarseste cu intentie (art. 335
C. pen.), infractiunea de conducere a unui vehicul sub
influenta alcoolului sau a altor substante, care se savarseste cu
intentie (art. 336 C. pen.) si infractiunea de ucidere din culpa
(art. 192 C. pen.).

In acest sens a se vedea si Codul Penal – Comentariu pe

articole, G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L. V. Lefterache,
T. Manea, I. Nedelcu, F-M. Vasile, Ed. CH Bech, Bucuresti,
2014, pag. 125

Prin urmare, raspunsul corect este: B

4. 75 Potrivit disp. art. 65 alin. (1) C. pen.: “Pedeapsa accesorie

consta in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la art.
66 alin. (1) lit. a), lit. b) si lit. d) - o) a caror exercitare a fost
interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.”

In cazul pedepsei principale a inchisorii, una dintre conditiile

necesare pentru a fi dispusa pedeapsa accesorie este accea de
a se fi stabilit o pedeapsa complementara constand in
 interzicerea unor drepturi. In lipsa unei pedepse
complementare constand in interzicerea unor drepturi care sa
insoteasca pedeapsa principala a inchisorii, nu poate fi dispusa
o pedeapsa accesorie.

“Codul penal actual nu mai prevede, spre deosebire de codul

anterior, aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii in cazul in
care pedeapsa principal este inchisoarea. […] Codul penal
actual prevede caracterul obligatoriu al pedepsei accesorii
numai in cazul in care pedeapsa principala este detentiunea pe
viata, fara ca in acest caz sa fie stabilite pedepse
complementare.” - Codul penal – Comentariu pe articole, G.
Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L. V. Lefterache, T. Manea, I.
Nedelcu, F-M. Vasile, Ed. CH Bech, Bucuresti, 2014, pag. 181

In concluzie, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii,

indiferent de modalitatea de individualizare judiciara a
pedepsei, deci si a carei executare este suspendata sub
supraveghere, nu este obligatorie aplicarea unei pedepse
accesorii.

Prin urmare, raspunsul corect este B

5. 78 Varianta B nu este corecta deoarece, potrivit art. 48 alin. (1) C.

pen., complicele este definit ca fiind persoana care, cu
intentie, inlesneste in orice mod sau ajuta in orice mod la
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Prin urmare,
complicele nu poate actiona in nicio situatie fara vinovatie.

Art. 52 alin. (1) C. pen., care reglementeaza participatia

improprie, dispune: “Savarsirea nemijlocita, cu intentie, de
catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala la
care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de
executare o alta persoana se sanctioneaza cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.”

Prin urmare, modalitatea lipsa de vinovatie si intentie, in care

contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita
de autor cu intentie se poate referi doar la coautor, care, in
viziunea Codului penal, este considerat participant, un indiciu
in acest sens fiind si titlul capitolului (Autorul si participantii).
Intr-adevar, coautorul poate savarsi fapta atat cu intentie,
culpa sau fara vinovatie. Insa, nu este si cazul complicelui, care,
asa cum am aratat mai sus, savarseste fapta prevazuta de
legea penala numai cu intentie. Pentru aceste considerente,
varianta A de raspuns este gresita.

Prin urmare, raspunsul corect este C

Data, Semnătura,