Judecatoria Iasi,

Sectia Penala
Dosar >

Subsemnatul, in calitate de inculpat in dosarul mai sus mentionat, va formulez

urmatoarele :

CONCLUZII SCRISE

Trecnd la solutionarea cauzei pe baza actelor si lucrarilor aflate n dosarul de

urmarire penal, rechizitoriul emis la data de....... n dosarul penal nr. .........., al
Parchetului de pe lang Tribunalul Iai, precum si a probelor administrate n cursul
cercetarii judecatoresti, va solicit sa retineti ca n cauza sunt fost incidente dispozitiile art.
16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedura penala n privinta tuturor actelor de executare
componente ale infractiunii continuate de nselaciune, respectiv ale infractiunii de fals in
inscrisuri sub semnatura privata, aceastea nefiind savrsite cu vinovatia specifica
prevazuta de lege si, pe cale de consecinta, sa dispuneti achitarea mea, conform
urmatoarelor ratiuni juridice:

In ceea ce priveste infractiunea de inselaciune (art.244 NCP)

n prealabil analizarii elementelor constitutive ale infractiunii deduse judecatii, precum si a

vinovatiei specifice, va solicit s tineti seama de principiul prevalentei legii penale mai
favorabile conform art. 5 din Noul Cod penal, n sensul interpretarilor date prin Decizia
Curtii Constitutionale nr. 265/06.05.2014 si respectiv Decizia nr. 5/26.05.2014 pronuntata de
catre nalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept n materie penala, prin raportare la continutul normelor incriminatorii, limitele de
pedeapsa, tratamentul juridic aplicabil infractiunii continuate si a calificarii faptei n raport
cu consecintele prejudiciabile produse, sa constatati ca n speta, legea penala noua devine
incidenta, ca fiind lege penala mai favorabila, astfel ca, n baza art. 386 Cod procedura
penala, sa procedati la admiterea cererii de schimbare a ncadrarii juridice si, pe cale de

1
consecinta, sa schimbat ncadrarea juridica din infractiunea de nselaciune prev. de art. 215
alin 1,2 si 5 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1969, n
infractiunea de nselaciune n forma continuata prev. de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu
aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Sa retineti ca, sub aspectul atitudinii psihice, n mod substantial infractiunea de nselaciune
prevazuta de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal se comite numai cu intentie directa, care trebuie
sa fie caracterizata prin scopul special urmarit de inculpat, respectiv obtinerea unui folos
material injust pentru sine sau pentru altul.

Sa observati sub acest aspect ca cerintele continutului constitutiv n sensul celor de mai sus,
se regasesc n mod similar si n reglementarea anterioara a infractiunii(art. 215 Cod penal
din 1969), pentru oricare dintre modalitatile sale de realizare.

Examinarea conduitei mele prin prisma tuturor elementelor de specificitate ale situatiei
faptice, pe ntregul parcursul relatiilor derulate ntre sociatetea administrata de fosta
sotie, Gabor Florentina, autoarea de facto a prejudiciilor, nu probeaza ca subsemnatul
personal, ar fi realizat actiuni de inducere n eroare ale partilor vatamate n vederea
obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injus, n speta nefiind dovedit n
afara oricarui dubiu ca subsemnatul, cu ocazia derularii tranzactiilor comerciale n
discutie, am actionat cu intentia infractionala calificata prin scop, eu respectand
indicatiile fostei sotii si avand la baza rezolutia ca se desfasurau doar simple raporturi
comerciale constante de achizitie marfuri, pentru plata carora s-au emis si acceptat
emiterea instrumentelor de plata bancare.

Probatoriul incearca sa induca ideea ca neonorarea numarului de instrumente de plata

introduse n banca, s-ar datora intentiei infractionale, insa, acest lucru nu este adevarat,
astfel, se creeaza dubii puternice n ceea ce priveste existenta intentiei calificate prin scop care
trebuie sa caracterizeze latura subiectiva a infractiunii de nselaciune.

Conform prevederilor art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, condamnarea se poate pronunta
daca instanta constata, dincolo de orice ndoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie
infractiune si a fost savrsita de inculpat.

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu

institutional care reflecta modul n care principiul aflarii adevarului, se regaseste n materia
probatiunii.

2
Rasturnarea prezumtiei de nevinovatie se va face de catre instanta de judecata numai n urma
unei analize profunde a temeiniciei acuzatiei penale (si nu numai), att n ceea ce priveste
problemele de fapt, dar si cele de drept. Aceasta analiza temeinica a acuzatiei penale n fapt
si n drept trebuie sa se fundamenteze pe dovezi legal administrate, temeinice, convingatoare,
de natura a nlatura orice urma de ndoiala (potrivit principiului In dubio pro reo orice
dubiu profita persoanei acuzate).

Condamnarea unei persoane n lipsa unor probe temeinice si legal administrate,

convingatoare si ferme, care sa fie de natura a nlatura cea mai mica ndoiala, reprezinta
totodata si o nerespectare a dreptului unui inculpat la un proces echitabil.

Curtea Europeana a stabilit ca ndoiala profita persoanei acuzate (CEDO, raport din 30
martie 1963, cauza Austria c. Italia, Annuarie de la Convention, vol. VI, p. 783). Acest
principiu este de natura a respecta si dreptul la siguranta individuala, care s-ar vedea
nlaturat daca o persoana ar fi condamnata pe baza unor probe incerte, neconcludente, din
care elementul de siguranta lipseste cu desavrsire, si care nu sunt de natura a fundamenta
temeinicia n fapt si n drept a acuzatiei n materie penala.

De asemenea Curtea a stabilit n cauza Telfner c. Austriei, 20 martie 2001, ca o condamnare

a inculpatului n lipsa unor dovezi convingatoare de vinovatie, probe directe care sa sustina
temeinicia n fapt si n drept a acuzatiei, este de natura sa atraga constatarea ncalcarii
articolului 6 par 2 din Conventie.

Astfel, prezumtia de nevinovatie ca principiu fundamental si prioritar al procesului penal se

situeaza deasupra domeniul probelor, fiind regula de baza n ntregul proces penal.

Subsemnatul, in calitate de inculpat nu trebuie sa imi dovedeasc nevinovatia, organele

judiciare avnd obligatia administrarii probelor n procesul penal, Ejus incubit porbatio qui
dicit, non qui negat, iar cnd ca urmare a administrarii tuturor probelor necesare
solutionarii cauzei, se ajunge la ndoiala asupra vinovatiei, existnd un dubiu rezonabil n
aceasta privinta, dubiul va profita ntotdeauna faptuitorului.

Prin urmare, n cazul n care probele referitoare la vinovatie nu sunt certe, sigure,
complete, ci exista ndoiala cu privire la vinovatia inculpatului, se aplica regula in dubio
pro reo, solutia ce se impune fiind achitarea inculpatului de catre instanta de judecata.

Drept consecinta a tuturor argumentelor juridice enuntate mai sus, va solicit sa conchideti
ca n speta se impune achitarea mea de sub acuzatia savrsirii infractiunii de nselaciune n
forma continuata prevazute de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod
penal, totul cu aplicarea art. 5 Cod penal, ntemeiat pe dispozitiile art. 396 alin. 1, 5 raportat
la art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedura penala, fapta nefiind savrsita cu vinovatia
prevazuta de lege.

n acelasi timp, sa constatati ca situatia de fapt retinuta n cauza, nu s-a circumscris nici
dispozitiilor de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal din
1969, n sensul statuat prin decizia n interesul legii nr. IX din 24 octombrie 2005 pronuntata
de nalta Curte de Casatie si Justitie, n conditiile n care nu s-a dovedit n afara oricarui
dubiu, n contextul concret al fluxurilor financiare, ca la data emiterii cecurilor, societatea
emitenta nu avea disponibilul necesar acoperirii cecului n cont.

3
n privinta laturii civile a cauzei, din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 25 alin.
5 din Codul de procedura penala, sa constatati ca fiind inadmisibila solutionarea actiunii
civile alaturate procesului penal n caz de achitare a inculpatului n baza. art. 16 alin. 1 lit. b
teza II Cod procedura penala - fapta nu este savrsita cu vinovatia prevazuta de lege, de
natura a nu antrena responsabilitatea civila delictuala conform art. 1349 Cod civil.

In ceea ce priveste infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata ( art. 322
cp)

Va solicit sa apreciati c instituiile juridice mai favorabile din prezentul dosar sunt cele
reglementate de noul Cod penal. n considerarea acestei soluii, n aplicarea art. 5 alin. 1
C.pen., va solicit sa aveti n vedere nu strict limitele speciale de pedeaps pentru aceast
infraciune, prevzute de dispoziiile art. 290 alin. 1 din fostul Cod penal ori de dispoziiile
art. 322 alin. 1 din noul C.pen, intradevar, legea veche ar fi mai favorabil att sub aspect
sancionator ct i sub aspectul termenului de prescripie al rspunderii penale, ns n
ansamblu, legea nou este mai favorabil, acuzatia fiind ca am svrind aceast
infraciune n concurs cu infraciunea de nelciune, pedepsita cu nchisoare de la 1 la 5
ani de Noul Cod Penal. Cu privire la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura
privata, termenul de prescripie special s-a mplinit, fapta presupus a fi comisa n anul
2008.