1

Dosar nr. (...) /a1

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECŢIA PENALĂ ŞI DE MINORI

DECIZIE PENALĂ NR. 8/2015

Şedinţa Camerei de consiliu din data de 5 mai 2015
Instanţa este constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ : L. H.
G. : C. C.

Ministerul Public –Direcţia Naţională Anticorupţie –Serviciul Teritorial

C. reprezentat de PROCUROR: A. MĂRINCEANU

S-au luat în examinare contestaţiile formulate de inculpaţii T. C. I. şi T.

G. G. împotriva încheierii penale FN din data de 3 martie 2015 pronunţată de
Tribunalul Maramureş, având ca obiect măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de
cameră preliminară, inculpaţii fiind trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de
evaziune fiscală ş.a.
La apelul nominal se prezintă inculpatul T. C. I. personal asistat de avocat
Leahu M. în substituirea av. Sabău I. R. M. din cadrul Baroului C. cu delegaţia la
dosar, inculpatul T. G. G. personal şi asistat de avocat Sava Raluca M. din cadrul
Baroului C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la interpelarea Curţii, ambii inculpaţii –
contestatori arată că îşi menţin contestaţiile formulate şi că sunt de acord cu apărătorii
desemnaţi din oficiu.
La întrebarea instanţei, contestatorul T. G. G. declară că nu îşi mai aduce
aminte când a primit minuta încheierii penale atacate cu prezenta contestaţie, dar a
formulat-o în termenul legal de 3 zile de la primirea ei.
La aceeaşi întrebare, contestatorul T. C. I. arată că, datorită faptului că
dovezile s-au rătăcit, a depus o cerere şi i s-a recomunicat încheierea de la registratura T.
ui M. ; nu mai reţine cu exactitate data, dar contestaţia este formulată în termenul
prevăzut de lege.
Reprezentanta DNA –Serviciul Teritorial C. arată că lasă la aprecierea instanţei.
În urma deliberării, judecătorul de cameră preliminară constată că la dosarul cauzei
nu există ataşate dovezile de comunicare pentru verificarea termenului legal a introducerii
contestaţiilor, însă având în vedere precizările şi susţinerile inculpaţilor, acordă cuvântul
părţilor prezente.
Reprezentantul DNA şi apărătorii inculpaţilor arată că nu au alte cereri de formulat.
Contestatorii susţin că nu doresc să dea declaraţii şi în faţa judecătorului de cameră
preliminară din faţa Curţii de Apel C. .
Nefiind cereri de formulat sau excepţii de invocat, judecătorul de cameră
preliminară acordă cuvântul părţilor în susţinerea contestaţiilor.

Apărătorul contestatorului T. G. G. solicită admiterea contestaţiei promovate

împotriva încheierii FN, în principal a se dispune restituirea cauzei la procuror iar în
subsidiar înlăturarea raportului de expertiză, cu onorar din FMJ.
Apărătorul contestatorului T. C. I. solicită admiterea contestaţiei potrivit
motivelor invocate în scris, iar în urma analizării cauzei, a se dispune în principal
restituirea cauzei la procuror, iar în subsidiar solicită înlăturarea expertizei contabile
 2
efectuate în faza de urmărire penală şi înlăturarea înregistrărilor de către numitul
Aron Dinu ca nelegale.
În opinia sa, apreciază că expertiza contabilă nu putea lămuri ea însăşi cauza,
impunându-se odată cu aceasta efectuarea unei expertize tehnice care să fi ţinut cont şi
de declaraţiile supraveghetorilor fiscali, de activitatea acestora, pentru ca apoi să se
discute de un antrepozit fiscal cu o activitate specifică.
Totodată, solicită a se cenzura modalitatea în care s-a administrat probaţiunea atât
pe latura penală cât şi pe latura civilă a cauzei, în sensul că s-a stabilit un prejudiciu
rezultând dintr-o activitate de natură fiscală fără să existe inspecţie fiscală procedural
efectuată şi fără să existe o decizie de impunere legal emisă, astfel că a fost exclusă
posibilitatea de a contesta în contencios administrativ obligaţiile fiscale şi anume accizele
şi TVA –ul imputate în prezenta cauză.
Reprezentantul DNA- Serviciul Teritorial C. solicită respingerea ambelor
contestaţii promovate de inculpaţi ca neîntemeiate, cu consecinţa menţinerii încheierii
penale FN a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Maramureş ca fiind
legală, temeinică şi laborios motivată.
Contestatorul T. C. I. având ultimul său cuvânt solicită admiterea
contestaţiei, învederând că sumele stabilite în sarcina sa sunt mult prea mari.
Contestatorul T. G. G. având ultimul cuvânt achiesează concluziilor puse de
apărătorul său solicitând admiterea contestaţiei.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Prin încheierea penală f.nr. pronunţată la data de (...) de Judecătorul de cameră

preliminară în dosarul nr. (...) a T. ui M. , au fost respinse cererile şi excepţiile
formulate de inculpaţii T. C. I. şi T. G. Eduard, prin apărători aleşi
În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei
cu rechizitoriul din (...) (dosar nr.114/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial C. ) privind pe
inculpaţii T. C. I. şi T. GIGEI G. , a administrării probelor şi a efectuării
actelor de urmărire penală.
S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii T. C. I. (fiul lui
G. şi M. , născut la data de (...) în Ş. Marc, jud. M. , CNP 1. ,
domiciliat în Ş. M. , str. R. , nr.84, jud. M. , cu reşedinţa în Ş. M. , str. R.
, nr. 84, jud. M. ) pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9
alin.l lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005, producere de produse accizabile ce intră sub
incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat
prevăzută de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, evaziune fiscală prevăzută de art. 9
alin.l lit. a din Legea 241/2005, producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa
sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prevăzută de art.
2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa
sistemului de antrepozitare fiscalii în afara unui antrepozit fiscal autorizat prevăzută de art.
2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa
sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prevăzută de art.
2961 lit.b din Legea nr. 571/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1
Cod penal (Legea 286/2009) şi T. GIGEI G. , (fiul lui G. şi M. născut la data de
(...) în Ş. M. , jud. M. , CNP 1. , domiciliat în B. M. , str. G. P. de B.
nr. 76, jud. M. , pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală
prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 9 alin.l lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005,
complicitate la producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prevăzută de art. 26 Cod penal
 3
1
rap. la art. 296 lit. b din Legea nr. 571/2003, producerea de produse accizabile ce intră
sub incidenţa sistemului de antrepozitarc fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat
prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr, 571/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi
art. 5 alin, 1 Cod penal (Legea 286/2009) şi fixează termen la data de (...) pentru când
se vor cita părţile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul 114/P/2008 din (...) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial C. au fost trimişi
în judecată pe inculpaţii T. C. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală
prevăzută de art. 9 alin.l lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005, producere de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prevăzută de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, evaziune
fiscală prevăzută de art. 9 alin.l lit. a din Legea 241/2005, producere de produse accizabile
ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prevăzută de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, producere de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscalii în afara unui antrepozit
fiscal autorizat prevăzută de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, producerea de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit
fiscal autorizat prevăzută de art. 2961 lit.b din Legea nr. 571/2003, toate cu aplicarea art.
33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009) şi T. GIGEI G. , pentru
săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 Cod penal
rap. la art. 9 alin.l lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005, complicitate la producere de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit
fiscal autorizat prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 2961 lit. b din Legea nr.
571/2003, producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296 1 lit. b din
Legea nr. 571/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin, 1 Cod penal
(Legea 286/2009).
În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că inculpatul T. C. loan, care, în
perioada ianuarie 2006 - 30 august 2008, în calitate de asociat unic şi administrator (de
drept pentru perioada ianuarie 2006- 24 aprilie 2008 şi de fapt pentru perioada 25 aprilie
2008-30 aprilie 2008) la S.C. QUESTA S.R.L. Ş. M. , jud. M. , cu intenţie, prin
ascunderea sursei impozabile, nu a evidenţiat în contabilitatea acestei societăţi comerciale
cantitatea de 651.213 litri alcool etilic pur şi cantitatea de 64,602 litri alcool tehnic pur,
cantităţi de alcool pe care le-a produs în afara antrepozitului fiscal la fabrica de alcool din
localitatea Buciumi, juri. M. , aducând bugetului de stat un prejudiciu total de
21.707.849 lei (din care 18,241,890 lei accize şi 3.465,959 lei TVA) întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.l lit. a şi alin. 3 din Legea
241/2005 ;
Fapta inculpatului T. C. loan, care, în perioada ianuarie 2006 - 30 august
200S, în calitate de asociat unic şi administrator (de drept pentru perioada ianuarie 2006-
24 aprilie 2008 şi de fapt pentru perioada 25 aprilie 2008-30 aprilie 2003) la S.C. QUESTA
S,R.L. Ş. M. , jud. M. , autorizată ca antrepozit fiscal (autorizaţia de antrepozit
fiscal nr. 172/ (...) ) a produs în afara antrepozitului fiscal la fabrica de alcool din
localitatea Buciumi, jud. M. cantitatea de 651.213 litri alcool etilic pur şi cantitatea de
64.602 litri alcool tehnic pur, pentru care trebuia să plătească accize şi TVA în valoare
totală de 21.707.849 lei către bugetul de stat, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de producere de produse accizabile cc intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscala în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art, 2961 Ut, b din
Legea nr. 571/2003;
Fapta inculpatului T. C. I. , care la data de 16/17
februarie 2010, în calitate de asociat unic şi de administrator de fapt la S.C.
QUESTA S.R.L. Ş. M. a produs la fabrica de alcool din localitatea
Buciumi, jud. M. , cantitatea de 2.000 litri alcool etilic pe care, cu
 4
intenţie, prin ascunderea sursei impozabile, nu a evidenţiat-o în contabilitatea
acestei societăţi comerciale, aducând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 75.000
lei (din care 62.000 lei accize şi 13.000 lei TVA) întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.l lit a din Legea 241/2005 ;
Fapta inculpatului T. C. I. , care la data de 16/17
februarie 2010, în calitate de asociat unic şi de administrator de fapt la S.C.
QUESTA S.R.L. Ş. M. a produs cantitatea de 2.000 litri alcool etilic, în afara unui
antrepozit fiscal autorizat, societăţii fundu-i revocată autorizaţia de
antrepozit fiscal prin Decizia A. nr. 115/(...) , întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub
incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art 2961 lit. b din Legea nr, 571/2003 ;
Fapta inculpatului T. C. I. , care ia data de 16 noiembrie 2010, a produs la
fabrica de alcool din localitatea Buciumi, jud. M. cantitatea de 2.000 litri alcool etilic, în
afara unui antrepozit fiscal autorizat, cantitatea pe care la aceeaşi dată a comercializat-o,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producere de produse accizabile ce
intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003 ;
Fapta inculpatului T. C. I. , care în perioada ianuarie -martie 2011, prin
anularea denaturantului din solvenţii de tipul dilusol şi bioambient, pe care i-a achiziţionat
de la societăţi comerciale de profil, a produs cantitatea de 3.900 litri alcool etilic cu o
concentraţie alcoolică de 91°, în afara unui antrepozit fiscal autorizat, pentru care trebuia
să achite statului accize în valoare dc 113,537 lei, alcool etilic pe care l-a comercializat la
datele de (...) (600 litri), (...) (500 litri), (...) (60 litri), (...) (150 litri), (...) (2.500
litri), (...) (60 litri) şi (...) (30 litri), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
producere de produse acei/abile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală
în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296 1 lit. b din Legea nr. 571/2003;
toate cu aplic art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009).
Fapta inculpatului T. Gigei G. , care în perioada ianuarie 2006- 30 august 2008,
l-a sprijinit moral (în calitate de frate) şi material, atât prin implicarea în operaţiunile dc
achiziţie a unor cantităţi de enzime utilizate pentru producerea alcoolului de la
S.C.GRAMA TRAD1NG S.R.L pe numele S.C. CLARA SERV IMPEX S.R.L., şi de primire
în calitate de beneficiar a unor sume de bani trimise prim mandate poştale (19 mandate
poştale) de către persoane care au achiziţionat alcool etilic la „negru", cât şi în calitate de
administrator al S.C. GLOBEX S,R.L., S.C BIOALCOOL S.R.L. şi S.C. BIOGAM S.R.L.
prin întocmirea unor facturi fiscale ce nu reflectau operaţiuni comerciale reale de vânzare
a unor cantităţi de cereale către S.C. BIOCOM S.R.L.( cereale care au fost utilizate de fapt
în procesul de producţie a alcoolului), pe inculpatul T. C. I. - asociat unic şi
administrator la S.C. QUESTA S.R.L. pentru a produce în afara antrepozitului fiscal la
fabrica de alcool din localitatea Buciumi cantităţile de 651.213 litri alcool etilic pur şi 64.602
litri alcool tehnic pur, cunoscând că acestea cu intenţie, a ascuns sursa impozabilă şi nu
le-a evidenţiat în contabilitatea S.C. QUESTA S.R.L, faptă care a adus bugetului de stat
un prejudiciu total de 21,707,849 lei (din care 18,241.890 lei accize şi 3.465.959 lei TVA),
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev.
de art. 26 Cod penal rap. Ia art. 9 alin.1 lit a şi alin. 3 din Legea 241/2005 ;
Fapta inculpatului T. G. G. , care, în perioada ianuarie 2006- 30 august
2008,1-a sprijinit moral (în calitate de frate) şi material atât pritl implicarea în operaţiunile
de achiziţie a cantităţii de 5.625 kg enzime utilizate pentru producerea alcoolului de la
S.C.GRAMA TRADING S.R.L pe numele S.C CLARA SERV IMPEX S.R.L., şi de primire
în calitate de beneficiar a unor sume de bani trimise prim mandate poştale (19 mandate
poştale) de către persoane care au achiziţionat alcool etilic la „negru", cât şi în calitate de
administrator al S.C. GLOBEX S.R.L., S.C. BIOALCOOL S.R.L. şi S.C. BIOGAM S.R.L,
prin întocmirea unui număr total de 196 facturi fiscale ce nu reflectau operaţiuni comerciale
reale de vânzare a unei cantităţi totale de cereale de 1.157.370 kg către S.C. BtOCOM
 5
S.R.L.( cereale care au fost utilizate de fapt în procesul de producţie a alcoolului), pe
inculpatul T. C. loan, asociat unic şi administrator la. S.C. QUESTA S.R.L. pentru a
produce în afara antrepozitului fiscal la fabrica de alcool din localitatea Buciumi cantităţile
de 651.213 litri alcool etilic pur şi 64.602 litri alcool tehnic pur, pentru care trebuiau
achitate către bugetul dc stat accize în valoare de 18.241.890 lei şi 3,465,959 lei TVA,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la producere de produse
acciza bile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozit arc fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 26 Cod penal rap. la art 2961 lit. b din Legea nr,
571/2003;
Fapta inculpatului T. G. G. , care în perioada decembrie 2010 - februarie
2011, prin anularea denaturantului din solvenţii de tipul dilusol şi bioambient, pe care i-a
achiziţionat de la societăţi comerciale de profil, a produs în afara unui antrepozit fiscal
autorizat cantitatea de 1.930 litri alcool etilic cu o concentraţie alcoolică de 91° din care:
150 litri alcool în anul 2010 şi 1.780 lini alcool în anul 2011, pentru care trebuia să achite
către bugetul de stat accize în valoare de 56.189 lei, alcool etilic pe care 1-a comercializat
la datele de (...) (150 litri) (...) (300 litri), (...) (100 litri) (...) (350 litri) (...) (330
litri) .şi (...) (700 litri), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producere de
produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prev. de art, 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003 ; producerea de
produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitarc fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296' lit. b din Legea nr. 571/2003; toate cu aplic art
33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009).
Situaţia de fapt expusă mai sus se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă:
declaraţiile inculpaţilor, cele ale suspecţilor, Proces verbal de percheziţie din data de (...)
de la punctele de lucru SC Questa SRL şi SC Globex SRL de pe Bd B. , nr.55, B. M.
;Proces verbal de percheziţie din data de (...) de la sediul SC Trans TP Cryss SRL din
str. Mirosului nr,8 D, Şotncuta M. - Voi I, filele 257- 260; Nta de constatare încheiată la
(...) de reprezentaţii DJAOV M. referitoare la alcoolul identificat în autotractorul cu
nr. (...) şi semiremorca CLI 1ALX- Vot. I filele 261-263; certificate de analiza emise de
Laboratorul Vamal Central - Voi, I, filele 269-270; Adresa nr.610/(...) a DJAOV M. -
Voi. I, filele 271; Nota de constatare din data de (...) încheiată la fabrica de alcool
dinloc. Buciumi a SC Questa SRL- Voi. i, filele 273-277; Certificate de analiză emise de
Laboratorul Vamal Central şi Adresa nr.3508/(...) emisă de DJAOV M. - Voi. I, filele
278-287; Proces verbal dc constatare a infracţiunii flagrante din data de (...) de la
fabrica de alcool din loc. Buciumi a SC Questa SRL - Voi. 1. filele 305- 306; Proces verbal
de percheziţie din (...) din corn. Satulung, jud. M. - Voi U filele 307-308;Proces
verbal de percheziţie din (...) de la sediul SC Trans TP Cryss SRL din slr. Mireşului nr.8
D, Ş. M. - Voi. I, filele 309-321; Decizia nr.115/(...) a ANV privind revocarea
autorizaţiei de antrepozit fiscal a SC Questa SRL şi Decizia nr.l 34/(...) de respingere a
contestaţiei formulate de SC Questa SRL - Voi. 1, filele 327-334; Nota de constatare
încheiată în data de (...) de reprezentanţii DJAOV C. Serviciul Antifraudă Fiscală şi
Vamală având ca obiect operaţiunea de supraveghere şi control la SC Questa SRL - Voi.
r, filele 33 8-339; Nota de constatare din (...) întocmită de reprezentanţii DJAOV C.
Serviciul Anii fraudă Fiscală şi Vamală referitoare la încercarea de pătrundere în fostul
antrepozit fiscal al SC Questa SRL - Voi. I, fila 340; Nota de constatare nr.3132/D/(...)
întocmită de reprezentanţii DRAOV C. şi DJAOV M. - Voi. f, filele 341-343; Nota de
constatare din (...) întocmită dc DRAOV C. , Voi. I, fila 344; Procese verbale de
prelevare probe şi desigilare - Voi. I, filele 345-350; Proces verbal din (...) încheiat de
către organele de poliţie din cadrulPoliţiei Oraş Ş. M. - Voi. I, fila 351; Certificate de
analiză emise de Laboratorul Vamal Central - Voi. I, filele 360-361; Proces verbal
nr.3132/E/17.02.20l0 întocmit de reprezentanţii DRAOV C. -Voi. I, fila377; Proces verbal
de percheziţie din data de (...) dc la sediul SC Questa SRL-Vol. I, filele 380-381; Proces
verbal încheiat la (...) de către organele de poliţie din cadrul IPJ M. STF - Voi. I, fila
382; Proces verbal de percheziţie de la fabrica de alcool a SC Questa SRL din localitatea
 6
Buciumi, nr. 112, - Voi. I, filele 384-387; Certificate de analiza emise de Laboratorul
Vamal Central - Vel I, filele 388-391; Proces verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare
din (...) de la imobilele situate în Ş. M. , sat Buciumi, nr.l 12 - Voi. I, filele 394-395;
Nota de constatare nr.7272/16.1 L20IO întocmită reprezentanţii DJAOV M. - Voi. 1,
filele 401-406; Proces verbal de constatare întocmit la (...) de către organele de poliţie
din cadrul Poliţiei Ş. M. - Voi. I, fila 407; Proces verbal încheiat la (...) de către
organele de poliţie din cadrul IPJ M. - Voi. 1, fila 410-411; Nota de constatare
întocmită de reprezentantul SNTGN Transgaz la data de (...) -Voi. I, filele 4. ; Nota de
constatare nr.7222/(...) întocmită de reprezentanţii DJAOV M. - Voi. I, filele 414-
415; declaraţii martor August în Claurîiu - Voi. II, filele 1-4; declaraţie martor Angliei
George - Voi. II, filele 5,7-10; declaraţie martor A. Florin B. - Voi. II, filele 11-12;
declaraţie martor A. Constantin- Voi. II, filele 13-15; declaraţie martor Borş G. - Voi.
II, fila 16 declaraţie martor Bodan A. Marcel - VoT. II, filele 17-18 declaraţie martor
Băbuţ C. Graţiela -Voi. II, filele 19-20; declaraţie martor Bele G. M. - Voi, 11, filele
21-22 ; declaraţie martor Boghean A. -Voi. II, fila 23; declaraţie martor Bărbos M. -
Voi. II, filele 24-25; declaraţie martor Bocor loan D. - Voi. II, filele 26-28; declaraţie
martor B. Dinu L. - Voi. II, filele 29-31; declaraţie martor Berghea loan - Voi. II, filele
32-34 ; declaraţie martor Colibaba A. - Voi, 11, filele 25-36; declaraţiile martorilor,
Raport de expertiză contabilă judiciară - Voi.UI, filele ; Raport de constatare întocmit de
specialistul din cadrul DNA ST C. ; procese verbale de percheziţie, procese verbale de
certificare a înregistrării convorbirilor telefonice, procese verbale de transcriere a
înregistrărilor ambientale, note de constatare emise de Garda Financiară – Secţia Satu M.
, mandate poştale, planşe fotografice şi facturi fiscale privind achiziţia de cereale.
Prin rezoluţia cu numărul 2524/P/2007 din data de (...) emisă în dosarul cu
acelaşi număr al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare organele de cercetare
penală din cadrul I.PJ. M. au început urmărirea penală faţă de T. C. loan pentru
săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005.
(Voi. I, fila 26)
Ulterior, prin rezoluţia cu numărul 2524/P/2007 din data de ](...) , emisă în dosarul
cu acelaşi număr al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, s-a început urmărirea
penală, faţă de T. G. G. pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie fără
drept a timbrelor, banderolelor sau a formularelor tipizate utilizate în domeniul fiscal prev.
dc art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005,(VoL T, fila27J
Prin rezoluţia cu numărul 2524/P/2007, din data de (...) , emisă în dosarul cu
acelaşi număr al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, organele de cercetare
penală au dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul T. C. I. pentru
1
săvârşirea infracţiunii prev. de art. 296 lit. b din Legea 571/2003. (Voi. I, fila 27)
Prin rezoluţia cu numărul 2524/P/2007, emisă în dosarul cu acelaşi număr al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare. din data de (...) organelor de poliţie din
cadrul IPJ M. , a dispus începerea urmăririi penale faţă de Aron Dinu, T. Gigei G.
şi T. C. Toan pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. a
din Legea ni". 241/2005 şi producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa
sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art.
2961 lit. b din Legea nr. 571/2003. (Voi. I, fila 30)
Prin ordonanţa nr. 114/P/2008 din data de (...) s-a dispus menţinerea tuturor
actelor îndeplinite şi a măsurilor dispuse de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare
în dosarul nr. 2524/P/2008, anterior desesizării prin declinare.
Prin ordonanţa cu numărul 114/P/2008 a D.N.A.- Serviciul teritorial C. , din data de
(...) , s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul T. C.
I. , pentru săvârşirea infracţiunilor de: evaziune fiscală prev. dc art. 9 alin.l lit.a şi alin. 3
din Legea 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal, producere de produse accizabile ce
intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art. 296 ind.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod
penal, ambele cu aplic art. 33 lit, a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009) ;
 7
evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.l lit.a din Legea 241/2005 şi producere de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit
fiscal autorizat prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003, ambele cu aplic art. 33 lit.
a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009); producerea de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit
fiscal autorizat prev. de art. 296 ind.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2
Cod penal; şi faţă de suspectul T. Gigei G. , pentru săvârşirea infracţiunilor de:
complicitate la evaziune fiscală prev. de ari. 26 Ccd penal rap, la art. 9 alín.l lit.a şi alin. 3
din Legea 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal şi complicitate la producere de
produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizai prev. de art 26 Cod penal rap. la art. 296 ind.1 lit b din Legea nr.
571/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5
alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009); producerea de produse accizabile ce intră sub
incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev.
de art. 296 ind.1 lit b din Legea nr, 571/2003 cu aplic, ari, 41 alin. 2 Cod penal; (Voi. 1,
filele 46-51).
Prin acelaşi act s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de suspectul T. C.
loan, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.i lit. a din
Legea 241/2005 şi producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 2961 lit. b din
Legea nr, 571/2003, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin, 1 Cod penal
(Legea 286/2009) şi schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina suspectului
T. C. loan într-o singură infracţiune de evaziune fiscală în formă continuată prev. de
art. 9 alin.1 lit.a şi alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. 2 Cod penal şi într-o
singură infracţiune de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296 indice 1 lit. b
din Legea nr. 571/2003 cu aplic. art. 41 alin, 2 Cod penal, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cod
penal şi art. 5 alin, L Cod penal (Legea 286/2009). Totodată, s-a dispus schimbarea
încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina suspectului T. Gigei G. , în infracţiunea
de punere în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate utilizate în
domeniul fiscal, cu regim special falsificate prev. de ari. 7 alin. 2 din Legea 241/2005 cu
aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009); într-o singură infracţiune de complicitate
la evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 lit.a şi alin. 3 din Legea
241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi într-o singură infracţiune de complicitate la
producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală
în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 26 Cod penal rap. la art, 2961 lit. b din
Legea nr. 571/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplic art. 33 lit. a Cod penal
şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009).
Prin ordonanţa nr. 114/P/2008 din data de 11 noiembrie 2014, s-a dispus
extinderea urmăririi penale în cauză faţă de suspectul T. Gigei G. pentru săvârşirea
infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal rap. la ari. 9
alin.1 lit. a şi alin.3 din Legea 241/2005 şi complicitate la producere de produse accizabile
ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 296 indice1 lit. b din Legea nr. 571/2003.
Totodată, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina
suspectului T. Gigei G. în infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală prev. de art.
26 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005, complicitate la
producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală
în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 296 indice 1
lit. b din Legea nr. 571/2003 şi producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa
sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296
indice 1 lit. b din Legea nr. 571/2003, toate cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal
Prin acelaşi act, s-a dispus şi schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în
sarcina suspectului T. C. Toan în infracţiunile de evaziune fiscală prev. de ari. 9
 8
alin.1 lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005; producere de produse accizabile ce intră
sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat
prev. de art. 296 indice 1 lit. b din Legea nr. 571/2003 ; producerea de produse accizabile
ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003; toate cu aplic art. 33 lit. a Cod
penal şi art. 5 alin, 1 Cod penal (Legea 286/2009).
Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus şi punerea în mişcare a. acţiunii penale împotriva
inculpatului T. C. loan, pentru săvârşirea infracţiunilor de: evaziune fiscală prev. de
art. 9 alin. 1 lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005 şi producere de produse accizabile ce intră
sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat
prev. de art. 296 indice 1 lit. b din Legea nr. 571/2003; evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.l
lit. a din Legea 241/2005 şi producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa
sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de ari. 296
indice 1 lit. b din Legea nr. 571/2003; evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. I lit. a din Legea
241/2005 şi producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 2961 lit. b din
Legea nr. 571/2003; producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296 indice 1 lit. b
din Legea nr. 571/2003; toate cu aplic art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod pena
(Legea 286/2009) şi împotriva inculpatului T. Gigei G. , pentru săvârşirea infracţiunilor
de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 9 alin.l lit. a şi alin.
3 din Legea 241/2005 şi complicitate la producere de produse accizabile ce intră sub
incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev.
de art. 26 Cod penal rap. la art. 296! lit. din Legea nr, 571/2003, producerea de produse
accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit
fiscal autorizat prev. de art. 296 indice 1 lit. b din Legea nr. 571/2003; toate cu aplic art. 33
lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 3 Cod penal (Legea 286/2009), (Voi. I, filele 50-56).
În drept, fapta inculpatului T. C. I. , care, în perioada ianuarie 2006 - 30
august 2008, în calitate de asociat unic şi administrator (de drept pentru perioada ianuarie
2006- 24 aprilie 2008 şi de fapt pentru perioada 25 aprilie 2008-30 aprilie 2008) la S.C.
QUESTA S.R.L. Ş. M. , jud. M. , cu intenţie, prin ascunderea sursei impozabile, nu
a evidenţiat în contabilitatea acestei societăţi comerciale cantitatea de 651.213 litri alcool
etilic pur şi cantitatea de 64,602 litri alcool tehnic pur, cantităţi de alcool pe care le-a
produs în afara antrepozitului fiscal la fabrica de alcool din localitatea Buciumi, juri. M. ,
aducând bugetului de stat un prejudiciu total de 21.707.849 lei (din care 18,241,890 lei
accize şi 3.465,959 lei TVA) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune
fiscală prev. de art. 9 alin.l lit. a şi alin. 3 din Legea 241/2005 ;
Fapta inculpatului T. C. loan, care, în perioada ianuarie 2006 - 30 august
200S, în calitate de asociat unic şi administrator (de drept pentru perioada ianuarie 2006-
24 aprilie 2008 şi de fapt pentru perioada 25 aprilie 2008-30 aprilie 2003) la S.C. QUESTA
S,R.L. Ş. M. , jud. M. , autorizată ca antrepozit fiscal (autorizaţia de antrepozit
fiscal nr. 172/ (...) ) a produs în afara antrepozitului fiscal la fabrica de alcool din
localitatea Buciumi, jud. M. cantitatea de 651.213 litri alcool etilic pur şi cantitatea de
64.602 litri alcool tehnic pur, pentru care trebuia să plătească accize şi TVA în valoare
totală de 21.707.849 lei către bugetul de stat, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de producere de produse accizabile cc intră sub incidenţa sistemului de
antrepozitare fiscala în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 2961 lit. b din
Legea nr. 571/2003;
Fapta inculpatului T. C. I. , care la data de 16/17
februarie 2010, în calitate de asociat unic şi de administrator de fapt la S.C.
QUESTA S.R.L. Ş. M. a produs la fabrica de alcool din localitatea
Buciumi, jud. M. , cantitatea de 2.000 litri alcool etilic pe care, cu
intenţie, prin ascunderea sursei impozabile, nu a evidenţiat-o în contabilitatea
acestei societăţi comerciale, aducând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 75.000
 9
lei (din care 62.000 lei accize şi 13.000 lei TVA) întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.l lit. a din Legea 241/2005 ;
Fapta inculpatului T. C. I. , care la data de 16/17
februarie 2010, în calitate de asociat unic şi de administrator de fapt la S.C.
QUESTA S.R.L. Ş. M. a produs cantitatea de 2.000 litri alcool etilic, în afara unui
antrepozit fiscal autorizat, societăţii fundu-i revocată autorizaţia de
antrepozit fiscal prin Decizia A. nr. 115/(...) , întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub
incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003 ;
Fapta inculpatului T. C. I. , care ia data de 16 noiembrie 2010, a produs la
fabrica de alcool din localitatea Buciumi, jud. M. cantitatea de 2.000 litri alcool etilic, în
afara unui antrepozit fiscal autorizat, cantitatea pe care la aceeaşi dată a comercializat-o,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producere de produse accizabile ce
intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal
autorizat prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003 ;
Fapta inculpatului T. C. I. , care în perioada ianuarie -martie 2011, prin
anularea denaturantului din solvenţii de tipul dilusol şi bioambient, pe care i-a achiziţionat
de la societăţi comerciale de profil, a produs cantitatea de 3.900 litri alcool etilic cu o
concentraţie alcoolică de 91°, în afara unui antrepozit fiscal autorizat, pentru care trebuia
să achite statului accize în valoare dc 113,537 lei, alcool etilic pe care l-a comercializat la
datele de (...) (600 litri), (...) (500 litri), (...) (60 litri), (...) (150 litri), (...) (2.500
litri), (...) (60 litri) şi (...) (30 litri), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
producere de produse acei/abile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală
în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296 1 lit. b din Legea nr. 571/2003;
toate cu aplic art. 33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009).
Fapta inculpatului T. Gigei G. , care în perioada ianuarie 2006- 30 august 2008,
l-a sprijinit moral (în calitate de frate) şi material, atât prin implicarea în operaţiunile dc
achiziţie a unor cantităţi de enzime utilizate pentru producerea alcoolului de la
S.C.GRAMA TRAD1NG S.R.L pe numele S.C. CLARA SERV IMPEX S.R.L., şi de primire
în calitate de beneficiar a unor sume de bani trimise prim mandate poştale (19 mandate
poştale) de către persoane care au achiziţionat alcool etilic la „negru", cât şi în calitate de
administrator al S.C. GLOBEX S,R.L., S.C BIOALCOOL S.R.L. şi S.C. BIOGAM S.R.L.
prin întocmirea unor facturi fiscale ce nu reflectau operaţiuni comerciale reale de vânzare
a unor cantităţi de cereale către S.C. BIOCOM S.R.L.( cereale care au fost utilizate de fapt
în procesul de producţie a alcoolului), pe inculpatul T. C. I. - asociat unic şi
administrator la S.C. QUESTA S.R.L. pentru a produce în afara antrepozitului fiscal la
fabrica de alcool din localitatea Buciumi cantităţile de 651.213 litri alcool etilic pur şi 64.602
litri alcool tehnic pur, cunoscând că acestea cu intenţie, a ascuns sursa impozabilă şi nu
le-a evidenţiat în contabilitatea S.C. QUESTA S.R.L, faptă care a adus bugetului de stat
un prejudiciu total de 21,707,849 lei (din care 18,241.890 lei accize şi 3.465.959 lei TVA),
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev.
de art. 26 Cod penal rap. Ia art. 9 alin.1 lit a şi alin. 3 din Legea 241/2005 ;
Fapta inculpatului T. G. G. , care, în perioada ianuarie 2006- 30 august
2008,1-a sprijinit moral (în calitate de frate) şi material atât pritl implicarea în operaţiunile
de achiziţie a cantităţii de 5.625 kg enzime utilizate pentru producerea alcoolului de la
S.C.GRAMA TRADING S.R.L pe numele S.C CLARA SERV IMPEX S.R.L., şi de primire
în calitate de beneficiar a unor sume de bani trimise prim mandate poştale (19 mandate
poştale) de către persoane care au achiziţionat alcool etilic la „negru", cât şi în calitate de
administrator al S.C. GLOBEX S.R.L., S.C. BIOALCOOL S.R.L. şi S.C. BIOGAM S.R.L,
prin întocmirea unui număr total de 196 facturi fiscale ce nu reflectau operaţiuni comerciale
reale de vânzare a unei cantităţi totale de cereale de 1.157.370 kg către S.C. BtOCOM
S.R.L.( cereale care au fost utilizate de fapt în procesul de producţie a alcoolului), pe
inculpatul T. C. loan, asociat unic şi administrator la. S.C. QUESTA S.R.L. pentru a
 10
produce în afara antrepozitului fiscal la fabrica de alcool din localitatea Buciumi
cantităţile de 651.213 litri alcool etilic pur şi 64.602 litri alcool tehnic pur, pentru care
trebuiau achitate către bugetul dc stat accize în valoare de 18.241.890 lei şi 3,465,959 lei
TVA, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la producere de
produse acciza bile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozit arc fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 2961 lit. b din Legea nr.
571/2003;
Fapta inculpatului T. G. G. , care în perioada decembrie 2010 - februarie
2011, prin anularea denaturantului din solvenţii de tipul dilusol şi bioambient, pe care i-a
achiziţionat de la societăţi comerciale de profil, a produs în afara unui antrepozit fiscal
autorizat cantitatea de 1.930 litri alcool etilic cu o concentraţie alcoolică de 91° din care:
150 litri alcool în anul 2010 şi 1.780 lini alcool în anul 2011, pentru care trebuia să achite
către bugetul de stat accize în valoare de 56.189 lei, alcool etilic pe care 1-a comercializat
la datele de (...) (150 litri) (...) (300 litri), (...) (100 litri) (...) (350 litri) (...) (330
litri) .şi (...) (700 litri), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producere de
produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 2961 lit. b din Legea nr. 571/2003 ; producerea de
produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitarc fiscală în afara unui
antrepozit fiscal autorizat prev. de art. 296' lit. b din Legea nr. 571/2003; toate cu aplic art.
33 lit. a Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009).
În procedura de cameră preliminară inculpatul T. C. I. , prin apărătorul
ales a solicitat verificarea şi cenzurarea legalităţii sesizării instanţei şi a administrării
probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penala.
A solicitat înlăturarea probei cu expertiza contabila dispusa în faza de urmărire
penala, în condiţiile în care aceasta proba tehnica a fost realizat în absenta existentei unui
act administrativ fiscla - raport de constatare urmat de decizie de impunere - care sa
constate din punct de vedere fiscal existenta unei creanţe în sarcina societăţii la care am
avut iniţial calitatea de asociat şi administrator, SC Questa SRL.
Mai precis, dupa cum se poate observa din actele de urmărire penala, cercetarea
penala a fost iniţiata în raport de o nota de constatare a organelor vamale, nota care nu a
fost urmata de un control fiscal care sa stabilească eventuale nereguli din punct de vedere
fiscal cu consecinţa imputării unor creanţe. Nu exista în faza de urmărire penala acte de
control fiscal, intocmite de către organele fiscale din cadrul A. pentru desfăşurarea
activităţii vizata de nota de constatare care a constituit premisa cercetărilor de natura
penala de către antrepozitarul fiscal Questa SRL, latura civila fiind exclusiv stabilita şi
delimitată prin raportul de expertiza contabila întocmit în dosarul de urmărire penala.
Raportul în cauza a cărui excludere din materia probelor dobândite cauzei o
solicit, a fost intocmit în raport de presupuse cantităţi de materii prime - enzime şi cereale -
pe care societatea Questa ar fi putut sa le utilizeze în procesul de producţie. Raportul de
expertiză contabila a fost intocmit insa fara a se tine cont de faptul ca nu s-a dovedit cu
certitudine ca întreaga cantitate de enzime şi cereale cu privire la care s-a solicitat a se
calcula de către expert cantitatea de alcool ce putea fi produsa, ar fi fost efectiv primita şi
utilizata de către societatea Questa.
La efectuarea raportului de expertiza contabila nu s-a ţinut cont de câteva aspecte
tehnice: daca Questa avea capacitatea de a depozita cantitatea de cereale şi enzime care
se susţine ca intr-o anume perioada a fost folosita de către aceasta, daca în condiţiile
prezentei supraveghetorilor fiscali cu un anumit program se putea efectiv produce
cantitatea indicata în expertiza, daca fabrica avea capacitatea de a produce din punct de
vedere tehnic cantitatea de alcool concluzionată în expertiza, daca în raport de consumul
de gaz, curent înregistrat la furnizorii de utilităţi, se putea efectiv produce cantitatea de
alcool reţinuta în expertiza.
Expertiza contabila nu putea fi întocmita fără participarea sau incuviintarea unei
expertize tehnice care coroborat concluziilor şi calculelor matematice ale expertului
fiscalist sa stabilească daca tehnic fabrica putea sa producă cantitatea de alcool reţinuta
 11
în expertiza.
Pentru motivele mai sus arătate solicită ca expertiza contabila efectuata în faza de
urmărire penala sa fie exclusa în condiţiile art. 346 aliniat 5 cod procedura penala.
Societatea SC Questa SRL nu a fost parte la actele de urmărire penala întocmite,
în condiţiile în care subiectul de drept fiscal căruia se imputa creanţa ca urmare a
desfăşurării activităţii în antrepozitul fiscal, este însăşi SC Questa SRL. Din aceasta
perspectiva apreciază ca actele de urmărire penala sunt lovite de nulitate, în cauza
reţinându-se în privinţa inculpatului săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscala şi de
producere de produse accizabile ce intra sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscala
în afara unui antrepozit fiscal autorizat, respectiv SC Questa SRL
Infracţiunile ce fac obiectul dosarului dedus judecaţii vizează activitatea fiscala a
societăţii SC Questa SRL, respectiv presupusa activitatea de producere a unei cantităţi de
alcool etilic pur, care nu ar fi fost evidenţiată în contabilitate fiind apreciata ca produsa la
negru, producându-se prejudiciu bugetului de Stat sub forma unor accize şi TVA datorat
Statului de către societatea Questa SRL - a se vedea fila 9 aliniatul 4 din rechizitoriu unde
se concluzionează astfel: pentru cantităţile de alcool etilic pur şi tehnic pur produse şi
neevidenţiate în contabilitatea SC Questa SRL a adus bugetului de stat un prejudiciu total
de 21.707.849 lei.
Faza de urmărire penala s-a realizat în absenta unei parţi din procesul penal, aşa
cum părţile procesului penal sunt redate la art. 32 din NCPP, respectiv în absenta părţii
responsabile civilmente, SC Questa SRL. SC Questa SRL conform art. 86 NCPP,
deţinătoarea autorizaţiei de antrepozitar fiscal, este persoana care potrivit codului fiscal
avea obligaţia legala de a repara în întregime eventualul prejudiciu produs Statului.
Conform art. 87 din NCPP în cursul procesului penal, partea responsabila
civilmente are drepturile prevăzute la art. 81 NCPP, mai exact dreptul de a propune probe,
dreptul de a fi ascultata etc., dar urmărire penala a fost demarata pornind de la o nota de
constatare din (...) , fără întocmirea unui control fiscal de către organele fiscale cu
competenţă în acest sens, la societatea vizata, iar partea responsabila civilmente căreia în
principal din punct de vedere fiscal i-ar fi revenit obligaţia de a achita eventuala creanţa
datorata Bugetului Statului cu titlu de TVA sau accize ca urmare activităţii desfăşurate, a
fost absenta în toata faza de urmărire penala, actele contabile, activitatea contabila, fiscala
din acea perioada nefiind verificata de către reprezentanţii pârtii civile, respectiv de către
reprezentanţii fiscului.
Solicită a se retine ca la data de (...) s-a întocmit o nota de constatare de către
reprezentanţi ai Gărzii financiare, organele vamale şi ofiţeri de politie, nota de constatare
fiind actul de la care a început urmărirea penala ca premisa în prezentul dosar. Ori, ulterior
acestui moment, societatea Questa- antrepozitatul vizat nu a fost vreodată controlata de
către organele vamale sau fiscale etc., nu s-au făcut controale la societate, neexistând nici
o decizie de impunere înregistrata la organul fiscal ca debit în sarcina acesteia.
Ori, fiind vorba de o infracţiune de natura fiscala, ce deriva din raporturi de drept
fiscal, creanţa datorata fiind una datorata la Bugetul Statului, poate raportul de expertiza
sa se substituie unei decizii de impunere, în absenta unui control ce se impunea a fi
efectuat de organele abilitate. Putem discuta de o creanţa de natura fiscala derivând dintr-
un raport de expertiza contabila întocmit în faza de urmărire penala, în absenta emiterii
unei decizii, a unui titlu executoriu de către partea civila prejudiciata, Statul R. ? Poate
crea un raport de expertiza contabila o obligaţie la Bugetul Statului ? S-a verificat daca
societatea Questa figurează cu aceste datorii fiscale în înregistrările fiscale care sunt
ţinute de organele abilitate?
Conform art. 6 din OG nr. 92/2003, privind C. pr. fiscală, organul fiscal este
îndreptăţit să aprecieze, în limitele atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor
de fapt fiscale şi să adopte soluţia admisă de lege, întemeiată pe constatări complete
asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză, astfel încât relevanţa stării de fapt
fiscale putea fi stabilită conform prevederilor legale de mai sus doar de către organele
fiscale în urma unei inspecţii fiscale.
 12
Potrivit art. 99 din OG nr. 92/2003, efectuarea inspecţiei fiscale şi implicit a
stabilirii eventualelor sume suplimentare datorate bugetului de stat revin organelor de
specialitate din cadrul A. , astfel încât nici organele de urmărire penală şi nici expertul
contabil nu se pot substitui acestora, iar astfel încât expertiza contabilă prin care s-a
estimat un prejudiciu constând în obligaţii fiscale suplimentare este lovit de nulitate în
condiţiile art. 282 alin. 1 din NCPP, fiind efectuat cu încălcarea competenţei exclusive
atribuite organelor fiscale prin textul legal de mai sus şi se impune excluderea expertizei
conform art. 102, alin. 3 din NCPP.
Astfel prejudiciul nu este legal stabilit nici în ce priveşte latura penală nici cea
civilă, câtă vreme în speţă nu s-a efectuat o inspecţie fiscală în condiţiile art. 99- 109 din
OG nr. 99/2003, care să poată fi eventual contestată în procedura prealabilă prevăzută de
art. 205-2018 din acelaşi act normativ şi ulterior în faţa instanţei de contencios
administrativ, astfel încât sunt încălcate şi prevederile art. 6 şi 13 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, prin privarea de dreptul de a contesta obligaţiile fiscale
stabilite suplimentar în procedura administrativă şi ulterior în faţa instanţei de contencios,
unde pentru verificarea temeiniciei stabilirii stării de fapt fiscale şi deciziei de impunere se
putea dispune efectuarea unei expertize fiscale.
Primatul normelor fiscale în ce priveşte stabilirea obligaţiilor bugetare, indiferent de
natura acestora este consacrată şi de prevederile art. 1, alin. 3 din Legea nr. 571/2003: „în
materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte
acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal".
Estimarea unor sume suplimentare cu titlu de prejudiciu în absenţa determinării
acestora în procedura prevăzută de art. 99-109 din OG nr. 92/2003, fără emiterea unei
decizii de impunere care să poată fi contestată şi cu încălcarea normelor de competenţă
stabilite pentru organele fiscale prin acelaşi act normativ lipseşte de legalitate actul de
inculpare atât în ce priveşte latura penală cât şi cea civilă şi este de observat că Inclusiv
competenţa DNA în ce priveşte efectuarea urmăririi penale a fost atribuită în baza
prejudiciului estimat cu nerespectarea prevederilor legale.
Mai menţionează faptul că DGFP M. a fost înscrisă în tabelul creanţelor SC
QUESTA SRL cu suma de 38.802 lei, dovadă că în evidenţele organului fiscal obligaţiile
SC QUESTA SRL erau înregistrate la nivelul acestei sume, sens în care anexează în
copie tabelul definitiv consolidat depus la dosarul nr. (...) .
Pentru toate motivele mai sus arătate s-a apreciat ca se impune în condiţiile art.
346 aliniat 3 litera a şi b NCPP restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi
penale, cu reţinerea faptului ca se discuta infracţiuni economice presupuse a fi săvârşita în
cadrul şi prin intermediul unui antrepozitare fiscal- SC Questa SRL- apreciindu-se ca s-a
cauzat de către SC Questa SRL prejudiciu bugetului Statului-referire la fila 9 din
rechizitoriu- incidenţa prevederilor art. 280 NCPP raportat la 282 NCPP, vătămarea
produsa neputand fi îndreptata decât prin restituirea cauzei procurorului pentru
administrarea, refacerea probaţiunii cel puţin în privinţa laturii civile a cauzei. Sa se retina
şi faptul ca potrivit art. 1 cod fiscal calitate în ceea ce priveşte verificările fiscale o are A. -
punctul 11 din OUG 54/2010.
Solicită în temeiul art. 346 aliniat 3 litera a NCPP restituirea cauzei la procuror
apreciind ca efectuarea actelor de urmărire penala în absenta părţii responsabile
civilmente Questa SRL şi fără verificarea de către organele competente a activităţii fiscale
a acesteia îl prejudiciază pe inculpat în mod direct în condiţiile în care s-a reţinut calitatea
de autor fata de anumite activităţi realizate în cadrul societăţii SC Questa SRL, imputându-
i-se chiar prejudiciul calculat în sarcina subiectului de drept fiscal- SC Questa SRL, fila 9
rechizitoriu- în condiţiile în care potrivit art. 86 NCPP partea responsabila civilmente, în
cazul de fata titularul antrepozitului fiscal, SC Questa SRL, este răspunzătoare de plata
eventualelor accize şi TVA datorate bugetului de Stat.
Menţionează ca subiectul de drept fiscal, antrepozitarul SC Questa SRL nu a fost
supusa vreunei verificări fiscale, nu s-a întocmit în sarcina acesteia vreo decizie de
impunere conţinând sumele detaliate la fila 9 din rechizitoriu, insa în măsura în care în
 13
actul de inculpare se afirma ca societatea a produs prejudiciu la Bugetului Statului
indicându-se chiar suma, se impunea ca aceasta sa fie parte în dosar- reda din rechizitoriu
SC Questa SRL ar fi adus bugetului de stat un prejudiciul în suma de 21.707.849 lei.
Actul de inculpare nu permite stabilirea limitelor judecaţii în sensul ca acestea nu
pot fi corect conturate fata de probaţiunea ce se impunea a fi administrata în privinţa
aspectelor imputate inculpatului. Subliniază faptul ca în cursul urmăririi penale se impunea
conform art. 90 cod procedura fiscala emiterea de către A. a unei decizii fiscale, rolul
expertului conform art. 172 NCPP fiind acela de a clarifica fapte, împrejurări, el neputându-
se substitui organelor de specialitate din cadrul A. nefiindu-i atribuite prin Lege
prerogative asemănătoare funcţionarilor A. .
Astfel, solicită a fi exclusa expertiza contabila efectuata în cauza în condiţiile în
care calculul alcoolului imputat ca fiind produs de inculpat a pornit în mod greşit de la
premisa ca anumite cantităţi mari de enzime livrate de către Garam Trading către Clara
Serv Impex SR:- societate străina inculpatului - ar fi ajuns şi ar fi fost recepţionată de către
societatea Questa.
Mai precis, arata ca probatiunea administrata în cauza este insuficienta, pentru ca
nu s-a realizat un control încrucişat la societăţile Grama Trading şi Clara Serv Impex
pentru a se analiza modalitatea în care raporturile comerciale se derulau intre cele doua
societăţi.
Apreciază subiectiv raţionamentul prin care doar pentru ca s-a găsit o factura de
Clara Serv pe care era scris cu creionul cuvântul „Questa"- factură care putea fi expediată
eronat de către emitentul acesteia şi ca pe o factura a semnat de primire o angajata
Questa sa se extrapoleze şi sa se stabilească fara probe certe ca intreaga cantitate de
enzime livrata de Grama Trading către Clara Serv Impex a ajuns de fapt în M. , S.
la Questa SRL.
Apreciază ca principiul în dubio pro reo nu a mai avut eficienta în cazul societăţii
Questa SRL, întreaga cantitate livrata de furnizorul Grama Trading fiind imputata fără
temei societăţii Questa SRL.
Subiectivismul cu care i se imputa cantitatea de enzime este evident daca se are
în vedere ca porneşte şi se bazează exclusiv pe declaraţia directorului de vânzări a
societăţii Grama Trading, societatea furnizoare de enzime.
Mai mult, facturile emise de către societatea Grama Trading către societatea
Questa erau completate complet, având menţiunile prevăzute de lege, în timp ce facturile
emise de acelaşi furnizor către Clara Serv Impex SRL sunt mai mult decât eliptice, insa
aspectul se interpretează în mod subiectiv în legătura cu societatea Questa, în esenţa
imputându-se acesteia un comportament fiscal, contabil al unui tert - adică societatea
Grama Trading SRL.
S-a exclus în totalitate posibilitatea ca, cantităţile de enzime livrate către Clara
Serv Impex de către Grama Trading SRL sa fi fost alte livrări realizate de către Grama
Trading SRL la negru, livrări în esenţa acoperite prin emiterea acelor facturi suspecte către
Clara serv Impex, care este elementul probator cert, indubitabil care conduce la concluzia
ca întreaga cantitate reţinuta în actul de inculpare de pe facturile Clara Serv Impex SRL ar
fi ajuns la Questa SRL, apreciază ca aspectul nu a fost deloc lămurit şi probat în faza de
urmărire penala, sens în care înţelege sa conteste concluziile expertizei contabile şi sa
solicite excluderea acesteia ca proba din procesul penal şi pe aceste considerente.
Coroborând aspectele detaliate anterior, solicită a se avea în vedere ca expertiza
contabila efectuata în cauza a avut ca premise de calcul a ipoteticei cantităţi de alcool pe
care societatea Questa ar fi produs-o, stări de fapt neprobate, neconcludente, conturate
doar ca prezumţii elaborate de către organul de urmărire penala, iar nu ca şi certitudini
constatate şi probate conform codului de procedura penala.
Mai exact, premisele de calcul ale cantităţii de alcool pe care l-ar fi putut produce
sunt doua: una vizează enzimele livrate de Grama Trading către o societate străina
inculpatului şi cealaltă vizează cantităţi de cereale comercializate de firme ale fratelui său,
coinculpat în prezentul dosar.
 14
Ambele premise apreciază ca sunt construite pornind de la interpretări
subiective şi personale ale unor raporturi comerciale - raportul dintre Grama Trading şi
Clara Serv Impex- coroborat cu declaraţia directorului de vânzări de la Grama Trading
SRL, dar în absenta unor probe clare privind certitudinea livrării şi preluării cantităţii de
enzime reţinute în rechizitoriu de către societatea Questa SRL- principiul în dubio pro reo
în privinţa acestui aspect a fost omis, iar în privinţa ipoteticei activităţi de producere alcool
din cereale, premisa este fundamentata din nou subiectiv în condiţiile în care s-a cerut
inclusiv control fiscal al unor societăţi la care era asociat fratele său, stabllindu-se ca
activitatea a fost corect desfăşurata, coroborat cu faptul ca atit Garda Financiara Suceava
cat şi Garda Financiara C. au stabilit ca activitatea de vânzare cumpărare intre firmele la
care era asociat fratele său şi firma din Radauti a fost corect inregistrata şi evidenţiata în
contabilitate.
În esenţa, peste actele contabile ce atesta desfăşurarea corecta a activităţii şi a
verificărilor făcute la firmele vizate în acest sens, organul de urmărire penala stabileşte ca
interpretând facturile emise pentru vânzarea acestor cerereale, ar fi dedus ca, comerţul nu
ar fi fost real. F. a de aceste considerente apreciază ca expertiza contabila de calcul a
prejudiciului ce tinde a fi imputat societăţii pe care o administram se impune a fi exclusa
din probaţiunea administrata în faza de urmărire penala, premisele care stau la baza
calculului acestora fiind subiective, incerte şi în contradicţie cu actele contabile şi cu
verificările făcute de organele abilitate.
Solicită a se reţine că potrivit ari. 14 aliniat 2 din codul de procedura fiscala „
situaţiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciază de organul fiscal după
conţinutul lor economic", iar nu de către organul de urmărire penala în mod subiectiv. în
acelaşi sens, apreciază ca potrivit art. 17 din Codul de procedura fiscala rolul în
determinarea creanţelor fiscale datorate statului revine A. şi fără a relua considerentele
arătate mai sus referitoare la încălcarea competenţei organelor de specialitate din cadrul
A. la stabilirea stării de fapt fiscale şi efectuarea determinărilor specifice inspecţiei fiscale,
solicită să fie avute în vedere la excluderea expertizei.
Menţionează că la momentul efectuării expertizei a solicitat şi audierea
supraveghetorilor fiscali pentru a se verifica daca cele ce tind a fi imputate ca activitate în
afara antrepozitului fiscal putea în mod real sa se deruleze, daca fata de sigiliile aplicate
se putea desfăşura activitatea descrisa în actul de inculpare, daca timpul efectiv, orele, ar
fi permis desfăşurarea unei ample activităţi de tipul descris în actul de inculpare, s-au
respins aceste cereri apreciindu-se ca nu sunt oportune.
Apreciază aşa cum a arătat şi mai sus, ca expertiza contabila nu putea lamuri ea
însăşi cauza, impunându-se odată cu aceasta efectuarea unei expertize tehnice care a fi
ţinut cont de declaraţiile supraveghetorilor fiscali, de activitatea acestora, pentru ca în final
discutam de un antrepozit fiscal cu o activitate specifica şi nu în ultimul rând nu se putea
determina ipotetica producţie de alcool doar pe baza unor calcule referitoare la producţie
maximă care se putea teoretic realiza din enzimele vândute de către Grama Trading ia
Clara Serv Impex, fără să ia în considerare cel puţin faptul că ipoteza nu este susţinută cel
puţin de consumul de utilităţi aferent producţiei realizate de către SC Questa SRL, conform
facturilor emise de furnizori.
Pe cale de consecinţa în condiţiile art. 3 alin. 5 şi 6 NCPP solicită să se cenzureze
modalitatea în care s-a administrat probaţiunea atât pe latura penală cât şi pe latura civila
a cauzei în prezentul dosar în sensul ca s-a stabilit un prejudiciu rezultând dintr-o activitate
de natura fiscala fara a exista inspecţie fiscală procedural şi legal efectuată de către
organele A. şi fără să existe o decizie de impunere legal emisă astfel încât a fost exclusă
posibilitatea de a contesta în contencios administrativ obligaţiile fiscale respectiv accizele
şi TVA imputate în prezentul dosar.
În aceasta modalitate se restrâng drepturile prevăzute de Constituţie, accesul la
procedura prealabilă prevăzută de art. 205-218 din 92/2003 şi la instanţa de contencios
administrativ. în acest sens sa se retina în cauza faptul ca potrivit art. 85 aliniat 1 din OG
nr. 92/2003, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general
 15
consolidat se stabilesc fie prin declaraţie fiscala fie prin decizie emisa de organul
fiscal în celelalte cazuri.
Pe cale de consecinţa, s-a apreciat ca în absenta unei decizii de impunere A. în
cazul e fata nu putem discuta de un prejudiciu, sens în care solicit restituirea cauzei la
Parchet sau în măsura în care se retine spre judecata cauza, excluderea expertizei
contabile efectuata în cauza. în acelaşi sens se impune a fi analizată inclusiv modul în
care s-a stabilit competenţa DNA raportat la cuantumul prejudiciului estimat cu
nerespectarea prevederilor legale.
În ceea ce priveşte probaţiunea administrata în cauza prin audierea martorilor,
administrarea probei cu înscrisuri etc., solicită a se retine ca fata de declaraţiile
contradictorii ale unor martori se impunea confruntarea dintre inculpat şi aceştia în faza de
urmărire penala pentru stabilirea adevărului în cauza, de asemenea solicită a nu lua în
considerare ca probe înscrisurile depuse de către martorul Aron Dinu, înscrisuri semnate,
redactate exclusiv de către acesta şi care nu îi sunt opozabile, precum şi înregistrările
ambientale făcute tot de acesta, înregistrări pe care nu le-a văzut aflând despre existenta
lor odată cu comunicare de către instanţa de judecata a actului de inculpare.
Legat de a treia infracţiune reţinuta în sarcina sa, solicită a se retine în cauza ca
dupa cum a rezultat din cercetări a achiziţionat substanţa dilusol de la Siromex, dar
apreciază ca nu s-a dovedit în cauza prejudiciul adus Bugetului Statului, câtă vreme nu s-a
putut proba că solventul nu a fost utilizat pentru degresarea instalaţie de biodiesel şi nici
că acesta ar fi fost supus unor operaţiuni de transformare pentru a înlăturată denaturarea
sa şi oricum câtă vreme nu s-a stabilit vreo răspundere faţă de societăţile care au produs
solventul respectiv pentru denaturarea incorectă a acestuia nu se poate susţine că acesta
putea fi transformat.
F. a de cele mai sus arătate, solicită a se avea în vedere criticile aduse actului de
inculpare şi a se dispune în sensul prevederilor art. 346 aliniatul 3 NCPP restituirea cauzei
la procuror atât pentru conturarea corecta a cadrului procesual cu toate părţile prevăzute
de lege cat şi pentru refacerea probaţiunii şi completarea probaţiunii în ceea ce priveşte
latura civila cu răsfrângere directa asupra laturii penale a cauzei.
Inculpatul T. G. Eduard, prin apărătorul ales a solicitat să se constate ca
sesizarea instanţei de judecaţii s-a realizat în absenta conturării cadrului procesual impus
de infracţiunile cu privire la care s-a reţinut complicitatea în cazul său, respectiv
infracţiunea de evaziune fiscala şi de producere de produse accizabile ce intra sub
incidenţa sistemului de antrepozitare fiscala în afara unui antrepozit fiscal autorizat.
Mai exact, infracţiunile ce fac obiectul dosarului dedus judecaţii vizează activitatea
fiscala a societăţii SC Questa SRL, respectiv presupusa activitatea de producere a unei
cantităţi de alcool etilic pur, care nu ar II fost evidentiata în contabilitatea fiind apreciata ca
produsa la negru, producându-se prejudiciu bugetului de Stal sub forma unor accize şi
TVA datorai Statului de catre societatea Questa SRL - a se vedea lila 9 din rechizitoriul
Parchetului.
La fila 9 aliniatul 4 din rechizitoriu se concluzionează astfel: pentru cantităţile de
alcool etilic pur şi tehnic pur produse şi neevidenţiate în contabilitatea SC Questa SRL a
adus bugetului de stat un prejudiciu total de 21. 707.849 lei. Coroborând cele anterior
indicate, apreciază ca urmărirea penala în prezentul dosar s-a realizat în absenta unei
parti din procesul penal, asa cum partile procesului penal sunt redate la art. 12 din Ncpp,
respectiv în absenta părtii responsabile civilmente, SC Questa SRL. Potrivii ari. 86 din noul
cod de procedurii penala, SC Questa SRI„ deţinătoarea autorizaţiei de antrepozitar fiscal,
este persoana care potrivit codului fiscal avea obligaţia legala de a repara în întregime
eventualul prejudiciu produs Statului: Conform art. 87 din Ncpp în cursul procesului penal,
partea responsabila civilmente are drepturile prevăzute la ari. 81 Ncpp, mai exact dreptul
de a propune probe, dreptul de a II ascultata, de a fi informata cu privire ta stadiul urmăririi
penale ele, insa întreaga urmărire penala s-a desfăşurat în absenta pârtii responsabile
civilmente căreia în principal din punct de vedere fiscal i-ar Ji revenit obligaţia de a aciuia
 16
eventuala creanţa datorata Bugetului Statului cu titlu de TVA sau accize ca
urinare activităţii desfăşurate.
In raport de cele anterior arătate, în raport de desfăşurarea urmăririi penale în cazul
unei infracţiuni economice presupusa a fi savarsila în cadrul şi prin intermediul unui
antrepozitar fiscal- SC Questa SRL- apreciindu-se ca s-a cauzal dc către SC1 Questa SRL
prejudiciu bugetului Stalului- referire la fila l) din reebiziloriu- incidenţa prevederilor ari. 280
Ncpp raportat la 282 Ncpp, vătămarea produsa nepuland fi indreptata decat prin restituirea
cauzei procurorului pentru administrarea probaţiunii cel puţin în privinţa laturii civile a
cauzei şi în contradictorialitate cu partea responsabila civilmente, pentru a da posibilitatea
acesteia sa cunoască creanţa ce i se imputa a fi datorata Bugetului Stalului şi pentru a
propune probaţiune şi a participa în mod nemijlocit la acte de urmărire penala în cadrul
cărora se discuta, analizează, cercetează activitatea contabila, financiara a societăţii intr-o
anume perioada,
Invocă excepţia nulităţii actelor dc urmărire penala cel puţin în ceea ce priveşte
administrarea probatiunii în privinţa laturii civile în cauza având în vedere ca urmărirea
penala s-a realizat în absenta părtii responsabile civilmente, SC Questa SRL, societate
care se retine de către organul de urmărire penala ca ar fi prejudiciat bugetul de stat prin
neplata unor accize şi a TVA ului, solicitând restituirea cauzei la procuror în scopul
asigurării administrării probatiunii ce se impune în cazul infracţiunii prevăzute atât în Legea
241/2005 cat şi în Legea 571/2003 reţinând incidenţa prev. art, 282 Cod pr. Pen., în
sensul ca prin neintroducerca în cauza a părtii responsabile civilmente nu s-a respectat
cadrul procesual trasat de legiuitor în cazul unor astfel de infracţiuni, nu s-au respectat
drepturile prev. de art. 81 din Ncpp părtii responsabile civilmente, chiar expertiza tehnica
dispusa în cauza fiind administrata în absenta reprezentantului societăţii a cărei acţiune şi
activitate era vizata.
Solicită în mod expres în baza art. 346 aliniat 3 litera a Ncpp restituirea cauzei la
procuror apreciind ca neregularitatea sesizata atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi
limitelor judecaţii în condiţiile în care urmărirea penala s-a realizat în absenta părtii
responsabile eivilmente, fara posibilitatea acesteia de a critica, cenzura creanţa impusa în
cadrul laturii civile şi fara posibilitatea acesteia de a administra probatiune în privinţa laturii
civile şi nu numai.
De altfel aspectul privind conturarea cadrului procesual corect îl vizează direct în
condiţiile în care s-a reţinut în cazul său calitatea de complice fata de anumite activităţi
realizate în cadrul şi de către administratorul societăţii SC Questa SRL, imputandu-i-se
chiar prejudiciul calculat în sarcina subiectului de drept fiscal- SC Questa SRL, lila 9
rechizitoriu- în condiţiile în care potrivit art. 86 Ncpp partea responsabila civilmente, în
cazul de lata titularul antrepozitului fiscal, SC Questa SRL, este răspunzătoare de plata
eventualelor accize şi TVA datorate bugetului de Stat. Subiectul de drept fiscal,
antrepozitarul SC Questa SRL se impunea a fi parte în dosar, chiar în rechizitioriu
facandu-se menţiunea la fila 5 antepenultimul aliniat ca SC Questa SRL este în insolventa
fiind numit administrator judiciar Bindiu loan. Solicită a se retine ca la filele 8 şi 9 din
rechizitoriu se detaliază asupra prevederilor din materia dreptului fiscal aplicabil Legea
571/2003, redandu-se definiţia antrepozitului fiscal, omitandu-se insa a se conluziona din
punct de vedere al participării procesuale în faza de urmărire în privinţa subiectului de
drept fiscal, antrepozitarului, dar concluzionându-se la fila 9 din rechizitoriu ca SC Questa
SRL a adus bugetului de stat un prejudiciul în suma de 21.707.849 lei.
In ceea ce priveşte actul de inculpare în privinţa sa, apreciază că limitele judecaţii
nu pot fi corect conturate în raport de absenta probatiunii ce se impunea a fi administrata
în privinţa celor trei chestiuni imputate inculpatului cu titlu de complicitate la infracţiunile
reţinute în cauza.
In sensul celor anterior arătate, în privinţa primei chestiuni imputate inculpatului,
menţionează ca în privinţa susţinerii ca ar fi derulat comerţ eu enzime pe o societate care
nu este a sa, SC Clara Serv Impex SRL, şi ca acele enzime ar li fost utilizate de către
Questa SRL pentru a produce alcool la negru, limitele judecaţii şi obiectul dedus judecaţii
 17
nu puteau fi conturate fara efectuarea unor controale şi verificări la societatea Clara
Serv Impex SRL, beneficiara enzimelor şi la furnizoarea enzimelor SC Crama Trading
SRL. Precizează ca aceasta societate nu a fost verificata în faza de urmărire penala; doar
pentru ca s-a găsit o factura de la aceasta societate la o percheziţie la sediul Trans TP
Cryss şi pe o alta factura la rubrica primire a semnat o angajata Questa, principiul în dubio
pro reo nu a mai avut eficienta, în timp ce un număr foarte marc de facturi emise de
societatea Grama Trading SRL către Clara Serv lmpex, de altfel fara respectarea
prevederilor ari. 155 aliniat 5 dlin Legea 571/2003- articol 155 aliniat 5 din Legea 571/2003
sunt apreciate în lipsa unor dovezi clare şi concrete ca fiind de fapt emise pentru SC
Questa SRL. Apreciază inadmisibil a se susţine şi a i se imputa în absenta unor probe
clare, certe, un număr foarte mare de facturi ce atesta livrări de enzime către o societate
străina lui, SC Clara Servlmpex SRL, ca fiind emise ca urmare a unor comenzi făcute de el
telefonic.
Apreciază ca se impuneau cercetări incrucisate intre Grama Trading SRL furnizorul
de enzime şi SC Clara lmpex SRL pentru a se stabili cu exactitate: cine a redactat toate
facturile la drama Trading , în ce zile au fost redactate, sa se verifice ce comenzi ferme
existau pentru acele facturi, ce avize de insotire a mărfii în condiţiile în care marfa a fost
transportata pe drum public şi nu putea circula fara aviz de insotire, cum s-a descărcat din
gestiune Grama Trading SRL, ce dispoziţii de livrare au existat în acest sens la Grama
Trading, de ce în cazul facturilor emise pe Questa SRL s-au completat toate datele
prevăzute de ari. 155 din legea 571/2003, iar în cazul emiterii facturilor de către Grama
Trading SRL pe SC Clara Serv lmpex SRL nu au fost completate datele prevaxtite de art.
155 din Legea 571/2003. Mai exact, în actul de inculpare în privinţa activităţii desfăşurate
de inculpat cu privire la comerţul cu cereale, desi actele contabile sunt corect întocmite,
desi, s-a verificat de către Garda Financiara - şi chiar se retine acest aspect de către
procuror la fia 3 din Ordonanţa emisa de acesta în dosar în (...) - şi s-a constatat de
către Garda Financiara faptul ca cerealele din punct de vedere contabil suni inregistrate ca
intrări în gestiunea societăţii Biocom SRL din Radauti, se retine ca datorita modului
defectuos/ sincopat, în opinia organului de urmărire penala, în care au fost redactate
facturile de către societăţile pe care la administra, comercializarea cerealelor nu ar fi fost
reala, insa organul de urmărire penala nu aplica acelaşi raţionament facturilor emise de
Grama Trading SRL către societatea Clara Serv lmpex SRL, adică nu suspectează ca
poate Grama Trading SRL incearca sa-si acopere comerţul la negru cu enzime emiţând pe
o societate străina lui, şi chiar emiţând facturi fara indicarea delegatului, a numărului
maşinii care a transportat enzimele, facturile nu au semnătura, ştampila, dar în acest caz
raţionamentul nu se aplica, ci se concluzionează în mod nejustificat ca acele enzime de pe
acele facturi au ajuns la Questa. în acest sens, sa se retina o simpla observaţie: daca
martorul Druga D. M. l care era şi agent de vânzări afirma ca el făcea comenzile de ce
nu a fost trecut pe nici o factura de la Clara Serv lmpex, chiar şi cu menţiunea comanda
telefonica, Care este argumentul indubitabil prin care întreaga cantitate de enzime de pe
facturile depuse de societatea Crama Trading caftind emise către Clara Serv lmpex a
ajuns la Questa SRL şi a fost folosita de către aceasta??? De ce nu a fost confruntat cu dl
Druga pe care de altfel nici nu l-a văzut în viata sa.
Precizează ca pe nici o factura a societăţii Grama Trading SRL emisa pentru Clara
Serv lmpex SRL nu este trecut un număr de înmatriculare al unei maşini cu care s-a
transportat marfa, nu apare semnătura de primire şi ştampila societăţii, ori daca în cazul în
care el a livrat cereale se critica şi se imputa aspectele ce vizează maşinile cu care a
transportai marfa şi chiar sc susţine ca cerealele nu au ajuns la Radauti, acelaşi
raţionament de ce nu este aplicabil în acest caz în sensul ca aceasta marfa nu a ajuns
niciodată în S. , poate nu a fost niciodată livrata catre Clara Serv impex, de ce se
aprecicaza în absenta unor date certe, ca marfa din acele facturi ce nu conţin nume de
delegat, de mijloc de transport etc a ajuns în judeţul M. , la societatea Questa SRL.
Concluzionând, apreciază ca se impunea o expertiza tehnica şi contabila care sa
verifice activitatea societăţii Grama Trading SRL, cea care livra enzime, sa se verifice,
 18
comenzile, facturile emise, avizele de insotire a mărfii, dispoziţiile de livrare- cum
s-au operat în gestiunea Grama Trading SRL-, circuitul documentelor contabile, respectiv
sa se verifice chitanţele emise- data, suma, loc de emitere, cine le-a emis - pentru plata
enzimclor livrate catre Clara Serv lmpex, sa se vada daca acestea se coroborează cu
declaraţia unicului martor care spune ca marfa nu era destinata societăţii Clara Serv
lmpex, sa se verifice comparativ facturile emise pe Questa şi cele emise pe Clara Serv
lmpex, sau în absenta acestor verificări, actul de inculpare sa vizeze doar acele facturi
emise de Grama Trading pe Clara Serv lmpex în privinţa cărora nu exista nici un dubiu ca
marfa a ajuns la Questa SRL în S. , iar calculul unui eventual alcool produs la negru sa
se fi făcut doar în privinţa acelor cantităţi în privinţa cărora era cert faptul ca a fost lăsata la
SC Questa SRL. Precizează ca singurul martor care afirma ca enzimele de la Clara Serv
lmpex erau de fapt pentru Questa este directorul de vânzări Druga, atât şoferul cat şi
celelalte persoane audiate în cauza dintre angajaţii Grama Trading neindicand faptul ca el
ar fi comandat enzimele, ca el le-as fi plătit.
In ceea ce priveşte al doilea fapt imputat inculpatului conturează noţiunea de
complicitate, precizează ca a desfăşurat activitatea de comerţ cu cereale, livrând cereale
nu doar societăţii Biocom SRL, ci multor societăţi, aceasta fiind activitatea pe care a
desfasurat-o în acea perioada pe cele trei firme ale sale, chestiune ce putea fi verificata de
către organulde urmărire penala în privinţa tuturor celor 3 societăţi pe care le administra,
prin verificarea contabilităţii şi gestiunii celor trei societăţi. Precizează ca pentru activitatea
de vânzare cereale en gros, activitatea era simpla, asa ca nu impunea un anumit număr
de angajaţi, în condiţiile în care el lua cerealele cu un pret de la o societate din Satu M. şi
le vindea mai departe pentru a obţine un mic profit. O astfel de activitate nu presupune sa
ai un număr anumit de angajaţi, poale fi desfăşurata doar de administratorul societăţii,
care poate incarca şi descarcă daca este cazul cu oameni din localitate pe care ii plăteşte
pentru 2 ore ca zilier spre exemplu, astfel că trimiterile la evidentele ITM în cazul celor trei
societăţi nu sunt justificate în cazul unei astfel de activităţi. Revenind, în condiţiile în care
s-au făcut verificări de către Garda financiara la acel moment cu privire la intreaga
activitate de comerţ cu cereale pe care eu am desfasurat-o cu societatea Biocom din
Radauti şi nu s-au constatat nereguli, în condiţiile în care marfa livrata de el a fost
înregistrata în contabilitatea societăţii Biocom SRL, a fost achitata în numerar - normele
contabile în vigoare permiteau aceasta modalitate de plata - de către societatea Biocom
SRL fapt ce îi convenea pentru ca plata se făcea imediat şi nu aştepta dupa plata la 60 de
zile, apreciază ca nu exista elemente neechivoce care sa susţină faptul ca de fapt nu ar fi
livrat acele cereale. Mai mult, în sensul celor menţionate anterior, precizează că achita
furnizorului plata la termenul convenit- de exemplui 60 de zile- astfel ca banii primiţi în
numerar de la societatea Biocom puteau 11 utilizaţi în circuitul comercial pentru plata altor
furnizori. De asemenea pentru a se vedea că nu doar aceasta societate îi achita numerar
şi ea era o modalitate permisa de lege şi folosita de comercianţi, a solicitat sa se faca
verificări la cele trei societăţi ale sale, sa se vada ca a livrat cereale şi altor societăţi, sa se
verifice cum livra acelor societăţi, cum îi plăteau, a solicitat sa se facă cercetări la fata
locului pentru a vedea inclusiv faptul ca pe anumite autoturisme pe care se susţine ca nu
incapea o anume cantitate dc cereale, se putea încarcă atât şi ca a fost un risc pe care el
şi l-a asumat daca eram surprins în trafic la cântar ete. în ciuda evidentei contabile atât a
societăţilor sale cât şi a societăţii Biocom, în ciuda concluziilor raportului Gărzii financiare
C. şi Gărzii financiare Suceava, imputandu-se modul defectuos în opinia organului de
urmărire penala în care ar fi redactat facturile amintindu-.se chiar prev. art. 155 aliniat 5
din Legea 571/2003 se retine ca toate acele operaţiuni ar fi fost fictive şi ca de fapt nu ar fi
11 vândut acea marfa, Precizează ca ceea ce se imputa uneori în redactarea facturilor de
cereale, ca raţionament al actului de inculpare, se pare ca este perfect valabil şi face
dovada clara a livrării unor bunuri în cazul primei chestiuni dezbătute, respectiv facturile
întocmite de Grama Trading către Clara lmpex Serv SRL. Cu titlu exempliflcatîv, în cazul
în care el livra cereale, i se imputa ca delegat era el trecut pe factura şi atunci ar fi trebuit
sa insoţească transportul- ceea ce nu este prevăzut expres în lege- i se imputa ca o
 19
anumită maşina avea prelata deci nu putea transporta- fila 26 rechizitoriu- dar nu se
face o cercetare a acelor autovehicule de altfel proprietatea socieiatii Bioalcool SRL ca sa
se vada ca se poate încărca până la nivelul obloanelor şi se pot transporta cereale, i se
imputa gresit ca ar fi trecut un număr de maşina pe factura care ar fi aparţinut municipiului
B. M. , i se imputa ca nu ar fi putut prezenta contract de închiriere pe un autoturism cu
care ar fi transportat marfa- fila 24 rechizitoriu- insa legea nu prevede forma scrisa ad
validitatem şi nici măcar ad probalionem în cazul contractului de transport mărfuri, se
afirma la fila 28 rechizitoriu ca pe un anumit autovehicul nu putea încarcă decât 1500 kg
dar nu se ia în calcul ca poţi încarcă cât doreşti un autovehicul asumandu-ti riscul de a
plati amenda la cântar daca esti oprit în trafic ele, insa, nu sc cenzurează şi nu se vorbeşte
în acelaşi mod de facturile emise de Grama Trading SRL pentru Clara Serv lmpex SRL, nu
se critica faptul ca pe acele facturi nu este delegat, nu este trecut nici un autovehicul care
transporta marfa, nu se suspectează ca societatea Grama Trading ar 11 putut vinde marfa
la negru şi a emis acele facturi pentru a se acoperi în gestiune, ci dimpotrivă se
concluzionează ca în integralitate acea marfa a ajuns la Questa. Apreciază ca prezumţia
de nevinovăţie, principiul în dubio pro reo, constanta raţionamentului în analiza aceloraşi
tipuri raport de drept comercial/fiscal lipsesc în acest caz.
In ceea ce priveşte ultimul element imputat în sensul complicităţii reţinute în actul
de inculpare, cele 19 mandate poştale, apreciază ca declaraţiile martorilor şi ale sale au
reflectat realitatea în privinţa a ceea ce reprezentau banii trimişi prin mandat postal, fratele
său ocupandu-se şi cu vânzarea de maşini, sens în care i-au fost trimişi bani inclusiv dc
către persoane care au achiziţionat de la fratele său autoturisme, iar în rest au mai fost
persoane cărora le-a împrumutai bani şi erau situaţii în care în acest mod i-i restituiau.
Arată de asemenea - fata de reţinerea de la fila 54 aliniatul 2 din actul de inculpare - că
legea nu prevede intre parii obligativitatea unui act scris care sa constate împrumutul,
contractul fiind unul consensual, iar daca părţile se înţeleg asupra contractului, forma
scrisa nu este necesara, în nici un caz, ad validilalem,
In ceea ce priveşte expertiza tehnica contabila/ fiscala dispusa în faza de urmărire
penala, apreciază ca aceasta este lovita de nulitate cata vreme a fost realizata în absenta
pârtii responsabile eivilmente, SC Questa SRL, de altfel vizata în activitatea sa comerciala
în actul de inculpare, de asemenea, apreciază că în mod gresit, expertiza a avut în vedere
facturi emise pentru enzime de către Crama Trading SRL catre o alta societate decât
Questa, calculandu-se producţia dc alcool ca şi cum enzimele ar fi ajuns la societate
Questa, iar în cazul cerealelor comercializate de el, s-a dispus efectuarea expertizei cu
privire la cantitatea de alcool ce s-ar fi putut produce din acestea, desi în chiar expertiza
se precizează ca societăţile au fost verificate la acel moment de Garda financiara C. şi ca
toate operaţiunile privind comerţul cu cereale au fost înregistrate din punct de vedere fiscal
şi contabil în cele trei societăţi administrate de el, Coroborat cu aceasta chestiune, în
ciuda constatărilor Gărzii Suceava în privinţa societăţii Biocom ia care am vândut
cerealele, Garda financiara Suceava constatând ca întreaga activitate de achiziţionare
cereale a fost înregistrata în mod corect de către societatea Biocom, se dispune calculul
producţiei de alcool care ar fi rezultat din cerealele vândute de el, trecandu-se peste
concluziile Gărzii financiare C. şi Suceava şi peste evidenţierea corecta a operaţiunilor,
peste plata către Stat a obligaţiilor derivând din aceste activităţi de vânzare cereale etc.
Mai mult, s-au respins obiective formulate la expertiza de către suspecţi prin avocat,
apreciindu-se ca nu sunt utile, Astfel, prin Ordonanţa din (...) se resping obiectivele 6 şi
7 apreciind ca „ sunt aspecte ce nu pot fi lămurite prin verificarea îndeplinirii condiţiilor de
forma de către documentele contabile", obiectivele vizând activitatea de vânzare cereale
pe care el a realizat-o în cadrul celor 3 societăţi pe care la administra, insa în actul de
inculpare, la aceasta chestiune ce i se imputa, adică la vânzarea cerealelor de către el
către Biocom, de la filele 22 la filele 40, de fapt se realizează o analiza a condiţiilor de
forma sau a menţiunilor de pe facturi, analiza care fundamentează sub acest aspect actul
de inculpare. Ori, daca în legătura cu facturile emise pentru vânzarea de cereale s-a
considerat ca nu verificarea îndeplinirii condiţiilor de forma este importanta- fila 4 din
 20
Ordonanţa procurorului din data de 10.2014- apreciază ca toate criticile ce
vizează forma facturilor, menţiunile din acestea etc nu pot fi luate în considerare în actul
de inculpare, câtă vreme nu s-a dorit verificarea acestora în cadrul unei expertize dc
specialitate, De asemenea s-a respins obiectivul doi la expertiza în condiţiile în care ceea
ce se urmarea prin acest obiectiv era tocmai verificarea activităţii societăţii Questa în acea
perioada, iar nu cum eronat se retine la lila 3 aliniatul 3 din Ordonanţa din (...) . în
concluzie solicit ca proba cu expertiza fiscala întocmita în faza de urmărire penala sa fie
inlaturata în raport de detalierile expuse în memoriu, instanţa în măsura în care va aprecia
va putea dispune efectuarea mai multor expertize contabile care sa vizeze raporturile
dintre societăţile comerciale în cele doua puncte vizate în rechizitoriu, respectiv:
achiziţionare enzime- verificare acte contabile Grama Trading şi Clara Serv lmpex cu
detalieri în privinţa dispoziţiile de livrare, comenzi, avize de insotire a mărfii, gestiune etc şi
b. vânzare cereale, urmând a fi verificata întreaga activitate desfăşurata de el pe cele trei
societăţi în privinţa vânzării de cereale daca va fi cazul.
Nu în ultimul rând, în privinţa susţinerilor privind completarea facturilor de către
emitentul Grama Trading către Clara Serv lmpex SRL, toate facturile imputate în final
societăţii Questa prin actul de inculpare, precizează ca s-a statuat ca orice eventuale
neregularităţi în completarea actelor contabile pot fi opuse emitenţilor documentelor şi nu
beneficiarului, care a primit şi evidenţiat corect în evidenţele sale aceste operaţiuni, în
acest sens fiind practica CJUE în interpretarea Directivei 2006/11.
Apreciază ca principiile aplicabile procesului penal, vizează şi faza de urmărire
penala, sens în care actul de inculpare nu poate şi nu trebuie sa se întemeieze pe
probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe baza de probe clare,certe complete, sigure,
în măsura să reflecte realitatea în mod obiectiv, iar nu subiectiv. Doar asa se poale forma
convingerea din probele administrate ca realitatea este reflectata fara echivoc şi corect în
actul de inculpare. în condiţiile Codului de procedură penala, precum şi cele ale art. 23
alin. 11 din Constituţia României, orice cetăţean beneficiază de prezumţia de nevinovăţie,
deschiderea unei proceduri judiciare penale - prin începerea urmăririi penale - nefiind
posibila decât în condiţiile prevăzute de lege, Prezumţia de nevinovăţie presupune faptul
ea vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale,
deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei. Curtea Europeana a
Drepturilor Omului a statuat în sensul că: „principiul prezumţiei de nevinovăţie reclamă,
printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării şi ca dubiul să fie profitabil acuzatului.
Acuzării, îi revine obligaţia de a arata învinuitului care sunt acuzaţiile cărora le va face
obiectul şi a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declaraţie de vinovăţie. Statul este
obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuşi sau cu asistenţa unui avocat) şi
să-i permită, sa interogheze sau să pună să fie audiaţi martorii acuzării. Acest drept, nu
implica numai un echilibru între acuzare şi apărare, ci. impune ca audierea martorilor sa fie
în general, în contradictoriu, (elementele de proba trebuie să fie în principiu, produse în
faţa acuzatului în audienta publica şi în vederea unei dezbateri în contradictoriu", (plenul
hotărârii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue şi Jabordo versus Spania).
F. a de cele mai sus arătate, solicită a se avea în vedere criticile aduse actului de
inculpare şi a se dispune în sensul prevederilor art. 346 aliniatul 3 Ncpp restituirea cauzei
la procuror atit pentru conturarea corecta a cadrului procesual cu toate porţile prevăzute
de lege cat şi pentru refacerea probatiunii şi completarea probatiunii în ceea ce priveşte
latura civila cu răsfrângere directa asupra laturii penale a cauzei.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – D.I.I.C.O.T. – Biroul
Teritorial M. , prin răspunsul înaintat instanţei, a solicitat în temeiul art. 344 alin. 4
Cod procedură penală respingerea excepţiilor ca neîntemeiate şi dispunerea începerii
judecăţii în cauză.
În ceea ce priveşte înlăturarea ca mijloc probator a raportului de expertiză judiciară
fiscal-contabilă se precizează că, din punct de vedere procedural au fost respectate
dispoziţiile legale în materie, inculpaţilor nefiindu-le încălcate drepturile procesuale. De
altfel, concludenţa şi utilitatea probei, mai precizează procurorul, probă care a fost admisă
 21
la solicitarea inculpaţilor, nu face oricum obiectul verificării în procedura camerei
preliminare, urmând a fi avută în vedere la judecarea cauzei.
În ceea ce priveşte nulitatea actelor de urmărire penală efectuate în cauză, ca efect
al neintroducerii S.C. QUESTA SRL ca parte responsabilă civilmente, procurorul
precizează că art. 19 Cod procedură penală nu prevede obligaţia ca acesta să exercite
acţiunea civilă, acţiune civilă care trebuie exercitată în cauză de către persoana vătămată
– statul, respectiv A. . A. s-a constituit parte civilă în cauză însă nu a solicitat
introducerea în cauză ca parte responsabilă civilmente S.C. QUESTA SRL, dar nici
inculpaţii nu au solicitat acest lucru.
În plus, introducerea în cauză ca parte responsabilă civilmente a unei persoane se
poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, fie din oficiu, de către instanţă, fie la
cererea părţilor.
Solicitarea de restituire a cauzei la procuror în baza art. 346 alin.3 li.t a Cod
procedură penală, apare ca neîntemeiată, se menţionează în notele transmise de parchet,
în primul rând pentru că rechizitoriul este regulamentar întocmit, respectându-se
prevederile art. 328 Cod procedură penală. Neintroducerea unei părţi responsabile
civilmente nu poate fi apreciată că un element de neregularitate, cu atât mai mult cu cât
acţiunea civilă, cu anumite excepţii, se desfăşoară după principiul disponibilităţii.
Cum în cauză nu au fost încălcate dispoziţiile art. 281-282 Cod procedură penală,
care să atragă nulitatea absolută sau relativă a probelor administrate, procurorul a
solicitat respingerea cererilor, constatarea legalităţii sesizării instanţei şi începerea
judecăţii.
Ca răspuns ca concluziile D.I.I.C.O.T. inculpatul T. C. I. a arătat că:
1. Argumentele exprimate faţă de criticile aduse raportului de expertiză contabilă
efectuat în cauză, nu beneficiază de fundament raportat la următoarele considerente:
Faţă de criticile exprimate referitor la raportul de expertiză contabilă prin memoriul
depus la dosar şi la modul în care s-a procedat prin rechizitoriu la punerea în valoare a
acestuia ca mijloc probator al unor obligaţii de natură fiscală - cu neobservarea sau chiar
încălcarea normelor speciale care constituie sediul materiei în materia stabilirii obligaţiilor
de natură fiscală sau/şl accesoriilor acestora este lipsit de relevanţă că inculpaţii au
solicitat efectuarea unei expertize, cu atât mai mult cu cât stabilirea obiectivelor nu a
respectat principiul caracterului echitabil al acestei proceduri.
Astfel, în speţă s-a dispus efectuarea unei expertize contabile prin ordonanţa din
(...) , însă prin obiectivele dispuse de organul de urmărire penală s-a urmărit doar
efectuarea unor calcule bazate pe ipotezele stabilite de organul de urmărire penală, fără a
se da curs obiectivelor formulate la pct. 1-7 din notele scrise depuse la data de (...) şi
fiind admisă doar în parte cererea vizând completarea obiectivului nr. 4 stabilit de organele
de urmărire penală.
Premisele ipotetice în legătură cu cantităţile de materii prime care ar fi putut fi
utilizate, nu ţin seama de aspectele concrete de ordin tehnic presupuse de realizarea
producţiei, cum ar fi:
- verificarea existenţei capacităţilor de depozitare şi fermentare ale SC
QUESTA SRL la nivelul cantităţii de materii prime care se susţine ca intr-o anume
perioada a fost folosita de către aceasta;
- daca în condiţiile prezentei supraveghetorilor fiscali cu un anumit program se
putea efectiv produce cantitatea indicata în expertiza;
- daca fabrica avea capacitatea de a produce din punct de vedere tehnic
cantitatea de alcool concluzionată în expertiza.
- faptul că producţia societăţii este reflectată direct proporţional în consumul de
utilităţi-energîe electrică, gaz, apă, astfel încât în cadrul expertizei ar fi trebuit efectuată cel
puţi o variantă de calcul cu producţia estimată în raport de consumul de utilităţi, care poate
indica timpul efectiv de funcţionare al instalaţiilor, iar în măsura în care expertul contabil nu
era în măsură să procedeze la determinările respective se putea apela la un expert tehnic
în domeniu.
 22
- nu a fost avută în vedere forţa de muncă, respectiv personalul necesar şi
orele de muncă care trebuiau prestate pentru a se obţine producţia de alcool la nivelul
presupus de utilizarea cantităţilor de enzime şi restul materiilor prime presupus a fi fost
utilizate şi corelarea orelor necesare pentru prelucrarea cantităţii de materii prime cu
pontajele şi statele de plată ale SC CţUESTA SRL
Astfel, valorile de calcul rezultate din raportul de expertiză contabilă reprezintă
materializarea ipotezelor greşite puse la dispoziţia expertului şi nu sunt rezultatele unui
demers corect şi real fundamentat.
Prin urmare, faptul că inculpaţii au solicitat proba şi că au avut cunoştinţă de
obiectivele formulate a avut consecinţe minime în ce priveşte respectarea dreptului la
apărare şi respectarea caracterului echitabil al procedurii în condiţiile în care obiectivele de
expertiză au fost respinse, iar rolul expertului contabil a fost rezumat la a efectua
operaţiunile de calcul în baza unor ipoteze de lucru stabilite de organul de urmărire
penală.
Se susţine că s-a răspuns obiectivelor formulate de către inculpaţi prin ordonanţa
din (...) , însă acest răspuns a vizat respingerea ca neîntemeiate a obiectivelor
formulate, organul de urmărire penală considerând că obiectivele formulate în apărare nu
sunt utile soluţionării cauzei.
La pct. 40 din considerentele Deciziei CCR nr. 641/2014, se reţine cităm "Curtea
observa că, în concepţia iniţiatorului, proiectul Codului de procedură penala "instituie
competenţa judecătorului de camera preliminară în verificarea conformităţii probelor
administrate în cursul urmăririi penale cu garanţiile de echitate a procedurii. Sub acest
aspect, legalitatea administrării probelor este strâns şi exclusiv legată de asigurarea
caracterului echitabil al procesului penal", sens în care raportat la argumentele exprimate
prin prezentele note şi cele din memoriul depus iniţial solicităm respectuos a se reţine că
modul în care au fost stabilite obiectivele şi a fost adminstrată proba cu expertiza contabilă
nu respectă garanţiile de echitate a procedurii şi dreptul la apărare şi prin urmare să
dispună înlăturarea acestei probe.
Referitor la respectarea unui termen rezonabil pentru studiul raportului de expertiză
şi formularea unor eventuale obiecţiuni, solicităm a avea în vedere menţiunile din procesul
verbal încheiat la data de (...) - f. 89 din voi. I a dosarului de urmărire penală, în care se
menţionează că inculpatul T. C. loan arată că expertiza a fost inaintată la data de
(...) şi prin urmare la data de (...) nu a avut timp de a aduce documentele necesare
în apărare şi solicită un termen mai lung, însă "inculpatului... i se aduce la cunoştinţă că nu
I se admite cererea de schimbare a termenului în raport de activităţile ce urmau a fi
efectuate la data de (...) , considerânduse că acesta a avut timp suficient pentru
pregătirea apărării, având în vedere perioada de timp în care s-a desfăşurat cercetarea
penală, precum şi faptul că a fost asistat de apărători aleşi pe tot parcursul urmăririi
penale".
Dincolo de faptul nu poate fi imputată inculpatului nici durata urmăririi penale- faţă
de care se poate reţine încălcarea art. 8 din NCPP şi nici faptul că s-a ajuns să se pună
problema efectuării unei expertize în anul 2014 în condiţiile în care s-a început urmărirea
penală în anul 2008, considerăm că ar fi fost echitabilă acordarea unul termen rezonabil
pentru studiul raportului de expertiză şi pregătirea apărării raportat la concluziile sale, chiar
raportat la durata cercetărilor penale şl la volumul materialului de urmărire penală.
Raportat la cele de mai sus, solicităm respectuos să se reţină faptul că respectarea
în speţă a dispoziţiilor art. 101 alin. 1 din NCPP nu a fost una efectivă şl să se dispună ca
expertiza contabila efectuata în faza de urmărire penala sa fie exclusa în condiţiile art. 346
alin. 5 din NCPP.
Referitor la aspectele de ordin probatoriu, în speţă nu s-a contestat modul în care s-
au sesizat organele de urmărire penală, ci modul în care s-a procedat la determinarea
unei stări de fapt fiscale şi la stabilirea unor obligaţii de natură fiscală, în condiţile în care
nu s-au respectat competenţa şi procedură stabilită de art. 6 şi 99-109 din OG nr. 92/2003,
privind C. pr. fiscală şi nu au fost avute în vedere dispoziţiile art. 1, alin. 3 din Legea nr.
 23
571/2003: „în materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror
prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea apllcându-se dispoziţiile
Codului fiscal".
Nu nota de constatare a Gărzii Financiare în raport de care s-a formulat sesizarea
organelor de urmărire penală ar fi fost susceptibilă de a fi supusă controlului pe calea
contenciosului administrativ- fiscal, ci raportul de inspecţie fiscală care trebuia efectuat
urmare a acesteia şi eventualele măsuri sau decizii dispuse în urma inspecţiei fiscale erau
susceptibile a fi supuse controlului de legalitate şi temeinicie în procedura de contencios
administrativ- fiscal.
În condiţiile în care expertul contabil nu se poate substitui organelor de specialitate
din cadrul A. competente potrivit art. 99 din OG nr, 92/2003, pentru stabilirea unor
eventuale sume suplimentare datorate bugetului de stat expertiza contabilă prin care s-a
estimat un prejudiciu constând în obligaţii fiscale suplimentare este lovit de nulitate în
condiţiile art. 282 alin. 1 din NCPP, fiind efectuat cu încălcarea competenţei exclusive
atribuite organelor fiscale prin textul legal de mai sus şi se impune excluderea expertizei
conform art. 102, alin. 3 din NCPP.
Nu se pune problema vreunei confuzii între părţile din procesul penal şi "subiecţii de
drept fiscal", însă nu se poate face abstracţie de faptul că la stabilirea elementelor laturii
obiective a infracţiunilor de natură fiscală trebuie să se ţină seama de dispoziţiile normelor
speciale în materie.
Solicită a se observa şi faptul că nu s-a dat curs solicitării de a se efectua o
expertiză fiscală, prin ordonanţa din (...) dispunându-se una contabilă, iar diferenţa
dintre expertiza contabilă şi cea fiscală nu este doar de ordin terminologic, expertiza
fiscală beneficiind de o reglementare distinctă potrivit art. 3 lit. g dîn OG nr. 71/2001 şl
Hotărârea nr. 13/2008 a C. C. Fiscali, astfel încât solicităm a avea în vedere şl acest
aspect la anularea raportului de expertiză contabilă.
Astfel sub aspectul verificării legalităţii probei cu expertiza contabilă în sensul pct.
39 din considerentele Deciziei CCR nr. 641/(...) şi implicit a modului în care s-a
procedat la determinarea prejudiciului solicităm a se reţine că estimarea unor sume
suplimentare cu titlu de prejudiciu în absenţa determinării acestora în procedura prevăzută
de art. 99-109 din OG nr. 92/2003, fără emiterea unei decizii de impunere care să poată fi
contestată şi cu încălcarea normelor de competenţă stabilite pentru organele fiscale prin
acelaşi act normativ lipseşte de legalitate actul de inculpare atât în ce priveşte latura
penală cât şi cea civilă şi este de observat că inclusiv competenţa DNA în ce priveşte
efectuarea urmăririi penale a fost atribuită în baza prejudiciului estimat cu nerespectarea
prevederilor legale şi a se dispune în consecinţă.
2. În ce priveşte chestiunile referitoare la nulitatea actelor de urmărire penală ca
urmare a neconturării corecte a cadrului procesual şi restituirii cauzei la procuror pe aceste
considerente, solicităm a avea în vedere următoarele argumente:
Referitor la susţinerile privind făptui că procurorul nu ar fi considerat oportună
introducerea în cauză a ca parte responsabilă civilmente a SC QUESTA SRL, menţionăm
că nu am identificat în cuprinsul actului de sesizare al instanţei analiza acestui aspect şi
considerentele cu referire la care s-ar fi adoptat această soluţie.
Nu s-a analizat în cauză nici eventuala incidenţă a dispoziţiilor art. 135 din NCP, cu
toate că persoana juridică SC QUESTA SRL era antrepozit arul autorizat, producţia de
alcool şi produse derivate a fost realizată în exercitarea obiectului de activitate, în interesul
şi în numele persoanei juridice, iar astfel încât retrimiterea cauzei Ia procuror în condiţiile
art. 346 alin. 3 din NCPP s-ar impune şi din perspectiva acestui aspect.
Raportat la cele de mai sus şi la criticile formulate prin memoriul depus la dosarul
cauzei solicităm a se dispune restituirea cauzei la procuror în sensul prevederilor art. 346
alin. 3 NCPP atât pentru conturarea corecta a cadrului procesual
Inculpatul T. G. Eduard ca răspuns la detalierile depuse la dosarul cauzei de
către reprezentantul M. ui P. în ceea ce priveşte excepţiile ridicate în privinţa
judecaţii în Camera Preliminară.
 24
Solicită a se analiza cererea privind înlăturarea ca mijloc de proba a raportului
de expertiza şi restituirea cauzei la procuror în raport de incidenţa prevederilor ari. 9
punctul 1 din OUG 45/2010 care detaliază asupra modului în care Ministerul Public
colaborează eu ANAT în situaţii generale de comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală
în sensul ca că impune a se retine ca prin acest text legal se introduce ari. 233 indice 1 în
OG 92/203 unde se arata ca organele de urmărire penala solicita de organelor de con/rol
din cadrul A. efectuarea de verificări fiscale conform obiectivelor stabilite.
Solicită înlăturarea ca mijloc probator a raportului de expertiza judiciara fiscala
contabila efectuat în cauza, apreciind ca acesta nu se poate substitui constatări lor ce se
impuneau a fi făcute în cauza de către organele abilitate, respectiv A. şi VAMA, în cauza
discutând de infracţiunea de evaziune fiscala. Astfel potrivit art. I din OG 92/2003 codul
fiscal reglementează drepturile şi obligaţiile părtilor din raporturile fiscale privind
administrarea impozitelor datorate Bugetului Statului. Relevanta sub aspectul infracţiunii
analizate în cauza este şi conţinutul prev. ari. 85 şi 94 din OG 92/2003 şi prev. ari. 108 OG
92/2003 conform căruia organele fiscale vor sesiza organele de urmărire penală în
legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecţiei fiscale şi care ar putea întruni
elemente constitutive ale unei în fracţiuni. Din analiza textului art. 108 din OCS 92/2003
anterior citat, reiese faptul ca inspecţia fiscala nu se întrerupe, de altfel în practica
existând constant dosare cu caracter fiscal şi penal în acelaşi timp, în raport de faptul ca
OG 92/2003 nu deleagă şi nu substituie organului de urmărire penala atribuţii în ceea cc
priveşte analiza şi stabilirea prejudiciului fiscal cauzal Bugetului Stalului prin săvârşirea
unei infracţiuni de natura fiscala. Pe cale de consecinţa, în raport de prevederile din
materia dreptului penal şi fiscal apreciez ca A. nu se poate constitui parte vătămata fara
un prejudiciu cert, adică în absenta unei inspecţii fiscale şi a unei decizii de impunere. De
altfel, prevederile art. 172 cod procedura penala confirma aceasta teza în condiţiile în care
se discuta de efectuarea unei expertize pentru clarificarea sau evaluarea unor Împrejurări
ce prezintă importanta, ori în cazul de fata premisa împrejurare lipseşte, respectiv
inspecţia fiscala şi decizia de impunere. A se retine ca potrivii ari. 90 din OG 92/2003
cuantumul obligaţiilor fiscale se stabileşte sub rezerva reverificarii ulterioare, ori în cazul
de fala obligaţiile fiscale au fost stabilite în cadrul unei expertize contabile, dispusa în faza
de urmărire penala, fara premisa unui astfel de demers, respectiv decizia de impunere
survenita ulterior întocmirii unui raport de inspecţie fiscala. Apreciez ca, în cauza nu s-au
respectat principiile dreptului fiscal şi penal în condiţiile în care expertiza putea fi utilizata
numai pentru a asigura controlul legalităţii determinării creanţei fiscale, şi nu pentru a
determina creanţa fiscala.
Apreciază că se impune a se retine incidenţa prev. art. 3 aliniat 5 şi 6 din Codul de
procedura penala în sensul ca asupra masurilor şi actelor din cadrul urmăririi penale care
restrâng drepturi ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuţii în aceset sens,
motiv pentru care am înţeles sa dezbatem chestiunea în fala judecătorului de Camera
Preliminară pentru ca acesta sa statueze asupra respectării drepturilor prevăzute de lege
în analizarea şi conturarea laturii civile cu specificitate fiscale în faza de urmărire penala.
Examinând cererile formulate de apărătorii inculpaţilor T. C. I. şi T.
G. G. , judecătorul de cameră preliminară a apreciat că acestea sunt nefondate şi pe
cale de consecinţă urmează să le respingă.
Ca prim aspect se reţine că în esenţă inculpaţii au susţinut că sesizarea instanţei
s-a realizat în absenţa conturării cadrului procesual impus de infracţiunile pentru care
aceştia au fost trimişi în judecată. Mai concret, se susţine că urmărirea penală s-a realizat
în absenţa unei părţi din proces, aşa cum sunt redate în art. 32 Cod procedură penală,
ceea ce în opinia acestora ar atrage nulitatea absolută a actelor de urmărire penală.
Această solicitare a fost respinsă pornind chiar de la dispoziţiile art. 21 Cod
procedură penală, în care se menţionează că „introducerea în procesul penal a părţii
responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile” şi
se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Doar atunci când exercită
procurorul acţiunea civilă, în situaţii expres prevăzute, procurorul este obligat să ceară
 25
introducerea în procesul penal a părţilor responsabile civilmente. În plus, şi partea
responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal, din proprie iniţiativă, până la
terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă, aspecte din care rezultă că
neintroducerea în faza de urmărire penală a părţii responsabile civilmente nu poate fi
apreciată ca nelegală şi care ar atrage nelegalitatea probelor administrate în lipsa acestei
părţi.
Tot ca neîntemeiată s-a respins şi solicitarea că expertiza tehnică-contabilă
dispusă în faza de urmărire penală să fie înlăturată pentru că este lovită de nulitate câtă
vreme a fost realizată în absenţa părţii responsabile civilmente. Examinând expertiza
efectuată în cauză, expertiză care a fost dispusă la solicitarea inculpaţilor şi la care a
participat şi un expert parte desemnat de către aceştia, judecătorul de cameră preliminară
a constatat că aceasta a fost întocmită din punct de vedere procedural, cu respectarea
dispoziţiilor legale, concluziile acestei expertize. Cu privire la temeinicia acesteia şi
obiectivele stabilite, în mod evident, instanţa, pe parcursul cercetării judecătoreşti, în
contradictoriu cu părţile, urmează să se pronunţe asupra acestui aspect. În situaţia în care
se va impune, în aceeaşi fază procesuală, instanţa, la solicitarea părţilor poate dispune fie
efectuarea unei completări, fie o nouă expertiză judiciară. De altfel, raportul de expertiză
întocmit în faza de urmărire penală a fost înmânat inculpaţilor şi aşa cum rezultă din dosar,
deşi aveau posibilitatea, nu au formulat obiecţiuni.
Un alt aspect invocat şi supus controlului judecătorului de cameră preliminară este
acela că organele de urmărire penală nu au respectat dispoziţiile art. 85 din OG nr.
92/2003 care prevăd că impozitele, taxele contribuţiile şi alte sume datorate bugetului
general consolidat se stabilesc fie prin declaraţie fiscală, fie prin decizie emisă de organul
fiscal, apreciindu-se că în absenţa unei decizii de impunere A. , în speţă nu se poate
discuta de un prejudiciu.
Această susţinere urmează să fie şi ea înlăturată, aşa cum a solicitat şi parchetul,
pentru că organul de urmărire penală sau instanţa nu sunt ţinute în cauză, indiferent de
obiectul acesteia, de întocmirea unui raport de către o instituţie fiscală, aşa cum se
întâmplă în cazul documentelor fiscale care sunt supuse controlului pe calea
contenciosului administrativ. Într-o altă ordine de idei, prejudiciul cauzat ca urmare a unei
infracţiuni se stabileşte în baza probelor administrate în contradictoriu şi în baza
dispoziţiilor codului de procedură penală şi el nu poate fi stabilit de organele de inspecţie
fiscală, care în cauză, au şi calitatea de parte civilă.
În concluzie, instanţa a reţinut că toate probele au fost administrate în condiţii
procedurale, cu respectarea reglementărilor în vigoare la acea dată, iar rechizitoriul
cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 328 din noul Cod de procedură
penală, situaţie în care cererea de restitui cauza procurorului pe motiv că rechizitoriul nu
conţine o descriere a faptelor, încălcându-se astfel dreptul la apărare, apare în mod
evident ca nefondată.
Subsecvent respingerii ca nefondate a cererilor şi excepţiilor invocate de inculpaţi,
instanţa constată că rechizitoriul întocmit în cauză cuprinde date referitoare la faptă,
încadrare juridică, la actele de urmărire penală efectuate şi la trimiterea în judecată, fiind
îndeplinite condiţiile legale în acest sens.
În raport cu cele mai sus menţionate, în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură
penală s-a constatat legalitatea rechizitoriului nr. 114/P/2008 din (...) al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciu teritorial C. , fiind
respectate dispoziţiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor, cu
respectarea dispoziţiilor art. 114-123 din acelaşi cod, precum şi actelor de urmărire
penală.
Totodată, s-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţi.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţii inculpaţii T. C. I. şi T.
G. G. , ambii criticând soluţia atacată ca fiind nelegală şi netemeinică şi au solicitat
desfiinţarea acesteia şi pronuntarea unei decizii prin care să se dispună, în principal,
restituirea cauzei la procuror, iar în subsidiar să se dispună înlăturarea expertizei contabile
 26
efectuate în faza de urmărire penală şi a înregistrărilor efectuate de către numitul
Aron Dinu ca fiind nelegale.
În motivarea contestatiilor s-au reiterat argumentele expuse în faţa judecătorului de
cameră preliminară, respectiv faptul că nu a fost introdusă în cauză partea responsabilă
civilmente, că li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin aceea că s-a respins
cererea de reaudiere a martorilor şi de efectuare a unei expertize tehnice, precum şi
obiectiunile formulate la expertiza contabilă.
Contestatia este nefondată.
Potrivit dispoziţiilor art. 342 Cpp, obiectul procedurii în camera prelimină îl constituie
verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei,
precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către
organele de urmărire penală.
Verificarea competenţei instanţei vizează însă doar o examinare formală a
corespondenţei dintre normele de procedură ce stabilesc competenţa instanţei şi
încadrarea juridică a faptelor deduse judecăţii.
Pe de altă parte, din analiza probaţiunii administrată, prin prisma criticilor aduse de
inculpaţi, se constată că nu există temeiuri de constatare a nelegalităţii administrării
probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, nefiind incidente
dispoziţiile referitoare la nulităţile absolute prevăzute de art. 281 Cpp.
În concret, cererea de restituire a cauzei la procuror, în vederea refacerii
rechizitoriului pe motiv că prin rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată nu
este descrisă fapta ce se impută, nu se justifică deoarece rechizitoriul este întocmit cu
respectarea tuturor condiţiilor de formă şi de conţinut prevăzute de C.pr.pen., referitor la
persoanele trimise în judecată, faptele reţinute în sarcina acestora, încadrarea juridică a
faptelor, fără a exista vreo neconcordanţă între faptele descrise şi încadrarea juridică a
acestora, nefiind nici un impediment de a se trece la judecarea faptei şi persoanei trimisă
în judecată, cu încadrarea juridică respectivă.
Referirea la lipsa sau incertitudinea probatoriului excede procedurii de camera
preliminara. Legea nu face nicio distincţie, în ceea ce priveşte valoarea probantă, în raport
cu faza în care mijloacele de probă au fost administrate, principiul liberei aprecieri a
probelor lăsând instanţei de judecată posibilitatea să aprecieze asupra concludenţei
tuturor probelor, iar principiul aflării adevărului impune instanţei de judecată să dea valoare
doar acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.
Este nefondată si solicitarea de a se restitui cauza la parchet ca urmare a
constatării faptului că marea majoritate a probelor administrate în cursul urmăririi penale
sunt lovite de nulitate absolută întrucât au fost obţinute prin încălcarea dreptului la apărare
garantat de art. 6 C.p.p. din 1968 (art. 10 din NC.p.p.), constatând că dreptul la apărare al
inculpatilor a fost respectat întocmai. Faptul că susnumitii sunt nemultumiti de concluziile
raportului de expertiză întocmit în cauză la cererea lor nu înseamnă că drepturile
procesuale le-au fost încălcate atâta timp cât nu s-au cosntatat încălcări în administrarea
acestui mijloc de probă.
Nu se poate retine nici faptul că neintroducerea în cauză a părtii responsabile
civilmente atrage nulitatea urmăririi penale deoarece împrocesuarea acesteia poate avea
loc si în faza cercetării judecătoresti, până la începerea cercetării judecătoresti ori poate
interveni în cauză din proprie initiativă până la finele judecătii si, atâta timp cât în cauză nu
există actiune civilă pornită din oficiu, nu exista obligativitatea introducerii acesteia în
cauza.
Nici lipsa raportului de inspectie fiscală nu atrage nulitatea urmăririi penale
deoarece cauza pendinte este una de natură penală în care temeiul răspunderii îl
constituie legea penală, si nu una care se întemeiază pe răspunderea fiscală.
Referitor la înregistrarile efectuate se constată că si aceasta critică este nefondată
deoarece dispozitiile legale permit retinerea ca si probe a înregistrărilor efectuate de părti
în conditiile art. 139 al. 3 C.proc.pen.
 27
Pentru toate aceste motive se constată că în mod corect au fost respinse
exceptiile invocate si s-a dispus începerea judecatii, motiv pentru care în temeiul art. 347
C.proc.pen. rap. la art. 425/1 C.proc.pen. contestatia se va respinge ca nefondată, iar
încheirea atacată se va mentine ca fiind legală si temeinică.
Potrivit art. 275 al. 2 C.proc.pen. se vor obliga contestatorii la plata sumei de câte
350 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:

Respinge contestaţiile formulate de inculpaţii T. C. I. şi T. G. G.

împotriva încheierii penale f.nr. pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară în
dosarul nr. (...) a T. ui M. .
Stabileşte suma de câte 100 lei în favoarea Baroului de Avocaţi C. reprezentând
onorarii pentru apărătorii din oficiu desemnaţi inculpaţilor.
Obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 350 lei
fiecare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din 05 mai 2015.

PRES. , G. ,
L. H. C. C.

Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...)
J. fond. G. O. M.