ROMÂNIA

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de urmărire penală şi criminalistică Operator date nr.3883
Dosar nr. 347/P/2011

23.05.2011
VERIFICAT SUB ASPECTUL
LEGALITĂŢII ŞI TEMEINICIEI,
Conform dispoziţiilor art.264 alin.(3) din
Codul de procedură penală

PROCUROR GENERAL,
LAURA CODRUŢA KÖVESI

RECHIZITORIU
Anul 2011, luna mai, ziua 20, Bucureşti

MARIUS IACOB, procuror şef secţie în cadrul PARCHETULUI DE PE

LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – Secţia de urmărire
penală şi criminalistică şi REMUS BUDĂI, procuror în cadrul Secţiei de
urmărire penală şi criminalistică din cadrul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

Analizând materialul de urmărire penală privind pe inculpaţii

• VÎNTU SORIN OVIDIU, faţă de care s-a dispus începerea urmăririi

penale prin rezoluţia procurorului din data de 19 aprilie 2011, ora 19,30,
punerea în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţa din 21 aprilie 2011, iar
prin Încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 29 aprilie 2011 s-a dispus
arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 de zile pentru săvârşirea
infracţiunii de şantaj prev. de art.194 alin.(1) şi (2) din Codul penal şi
Pagina 1 din 40
 • ILIE ION CEZAR, faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale
prin rezoluţia procurorului din data de 19 aprilie 2011, ora 19,30, punerea în
mişcare a acţiunii penale prin ordonanţa din 21 aprilie 2011, iar prin
Încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 29 aprilie 2011 s-a dispus
arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 de zile pentru săvârşirea
infracţiunii de şantaj prev. de art.194 alin.(1) din Codul penal

E X P U N E M U R M Ă T O A R E L E:

I. SITUAŢIA DE FAPT

În perioada martie - aprilie 2011 inculpaţii VÎNTU SORIN OVIDIU şi

ILIE ION CEZAR au săvârşit acte de constrângere prin ameninţarea părţii
vătămate G.S., ca mijloc de intimidare pentru obţinerea injustă în folosul
inculpaţilor de beneficii materiale şi creării unui prejudiciu patrimonial părţii
vătămate. În concret, constrângerea a fost realizată de către inculpaţi, prin
ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale şi compromiterea
imaginii publice, în scopul de a o determina să le remită suma de 150.000 de
euro.

I.1. Din punct de vedere procedural, în data de 07.04.2011, în temeiul

prevederilor art.221 alin.(1) din Codul de procedură penală, Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu în legătură cu
săvârşirea de către VÎNTU SORIN OVIDIU a unei infracţiuni de şantaj,
prevăzută de art.194 alin.(1) din Codul penal, asupra numitului G.S..

Sesizarea a avut la bază email-ul trimis în data de 03.04.2011 de la O

adresă de e-mail la adresa sesizare@mpublic.ro din care rezultă că, în data de
02.04.2011, numitul VÎNTU SORIN OVIDIU i-a adus ameninţări numitului
G.S., în scopul acceptării de către acesta din urmă a unei pagube patrimoniale.

În data de 08.04.2011, cauza a fost declinată Parchetului de pe lângă

Judecătoria Buftea, iar, în aceeaşi dată, a fost retrimisă prin adresă Secţiei de
Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea analizării oportunităţii preluării.

Pagina 2 din 40
 Prin rezoluţia din data de 08.04.2011, Procurorul General al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în temeiul art.209 alin.
(4 1 ) din Codul de procedură penală, preluarea cauzei în vederea soluţionării
de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În data de 08.04.2011, a fost începută urmărirea penală in rem în

legătură cu infracţiunea de şantaj, prev. de art.194 alin.(1) din Codul penal,
săvârşită asupra lui G.S..

I.2. Contextul comiterii infracţiunii de şantaj are legătură cu data de

24.10.2011, când între S.C. R.M. S.A. şi S.C. A.I. S.A. a fost încheiat
un ,,contract pentru servicii de consultanţă şi management strategic şi
asigurarea resurselor de finanţare ale activităţii, semnat între reprezentatul
R.M. SA şi S.G. în calitate de reprezentat al A.I. SA.

Negocierile care au precedat încheierea contractului s-au desfăşurat la

locuinţa inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU în prezenţa unor martori şi a
părţii vătămate G.S. Implicarea în negocieri a inculpatului VÎNTU SORIN
OVIDIU se explica prin faptul că, potrivit declaraţiilor publice ale acestuia, la
acel moment controla prin persoane interpuse acţionariatul R.M..

Contractul se referă la posturile de televiziune RTV şi T.M.C., precum

şi la 2 posturi de radio. În anexa nr.2 la contract se precizează că managerul
va vira societăţii (R.M.), în tranşe, până în data de 15.01.2011 suma de 5
milioane de euro. Potrivit clauzelor contractuale, profitul realizat la sfârşitul
fiecărui an revenea în proporţie de 80% firmei A.I. S.A. şi 20% firmei R.M..

Tot potrivit prevederilor contractuale firma A.I. SA, reprezentată de

partea vătămată G.S. urma să asigure sursele de finanţare necesare societăţii,
să achite datoriile, să plătească salariile şi toate cheltuielile pentru
funcţionarea acesteia în parametri normali.

Partea vătămată G.S. a menţionat că până în prezent a asigurat

finanţarea R.M. cu aproximativ 10 milioane de euro.

Deşi în contract sunt prevăzute asigurarea resurselor de finanţare şi

Pagina 3 din 40
preluarea managementului de către A.I. S.A. şi cu toate că în mod oficial
inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU nu are nicio calitate care să-i fi dat
dreptul să se implice în activitatea firmei R.M., acesta a continuat să se
implice în politica editorială a postului de televiziune, inclusiv după semnarea
contractului de management, aspect care a creat o stare tensionată între acesta
şi partea vătămată G.S..

Partea vătămată G.S. a declarat: „Începând cu luna decembrie a anului

2010, SORIN OVIDIU VÎNTU a început să exercite presiuni asupra mea
pentru a obţine acceptul meu faţă de o implicare a sa personală în activitatea
redacţiei postului TV din punct de vedere editorial. Presiunile au fost făcute
fie direct, fie telefonic şi vizau nepriceperea mea la televiziune şi activitatea
defectuoasă a directorului editorial referitor la care mi-a sugerat să-l
schimb”. Partea vătămată a menţionat că nu a răspuns la aceste presiuni şi din
acest motiv ele s-au amplificat: „Consider că prin acţiunile întreprinse de
două persoane. şi de directorul general, VÎNTU a încercat să mă oprească de
la îndeplinirea indicatorilor prevăzuţi în contractul de management.
Acţiunile constau în nesemnarea unor documente, întârzierea nejustificată a
unor plăţi, intervenţii directe asupra unor angajaţi ai R.M.”.

Evident aceste neînţelegeri, datorate modalităţii de derulare a

raporturilor contractuale, nu intră în conţinutul material al infracţiunii de
şantaj, dar reprezintă circumstanţe care au premers săvârşirea infracţiunii de
şantaj.

În literatura de specialitate s-a subliniat că aceste împrejurări prealabile,

în care există raporturi contractuale, sociale ale părţii vătămate cu inculpatul,
sunt de natură să creeze un echivoc, iar o analiză formală poate acredita ideea
că nu este realizat elementul material al infracţiunii, datorită absenţei
ameninţării. Sub acest aspect, s-a subliniat că infracţiunea de şantaj, prin
natura sa, se impune a fi cercetată în tot ansamblul circumstanţelor care au
premers şi au însoţit săvârşirea acesteia, deoarece se poate întâmpla ca uneori
acţiunea inculpatului să nu aibă aparent trăsătura unei ameninţări, echivocul
fiind creat de existenţa unui raport între părţi, însă coroborată cu împrejurarea
în care acţiunea a fost comisă să se constate că în realitate s-a realizat
ameninţarea. În cauză există o astfel de situaţie, echivocul fiind creat de
Pagina 4 din 40
existenţa contractului de management, însă clauzele şi condiţiile acestuia sunt
incompatibile cu acţiunea infracţională, cu presiunile şi ameninţările
constante asupra părţii vătămate 1 .

În cauză, temeinicia acestei interpretări rezultă din probele

administrate, din evoluţia acţiunilor de constrângere, în care presiunea asupra
părţii vătămate a fost exercitată de inculpaţi direct şi indirect, caracterul
serios al acesteia provocând părţii vătămate nesiguranţă, temere şi încălcând
propria voinţă în luarea hotărârilor. De altfel, chiar inculpatul VÎNTU SORIN
OVIDIU confirmă corectitudinea acestei interpretări, deoarece îi atrage
atenţia părţii vătămate asupra forţei pe care o deţine pentru a o obliga să
urmeze comportamentul impus: ,,… În lumea mea, întâi se dă o lecţie …
după aia corecţia imediat. Eu ţi-am dat două lecţii, n-a urmat nici o
corecţie, nu vrei să o iei în serios, n-o lua în serios…,,( discuţia din
02.04.2011)

I.3. În fapt, în data de 27 martie 2011, întrucât partea vătămată G.S.

a refuzat în mod constant să dea curs pretenţiilor inculpatului VÎNTU SORIN
OVIDIU şi sub pretextul că firma A.I. S.A. ar fi preluat în mod abuziv
contractul de închiriere al spaţiului în care funcţionează postul de televiziune
(proprietarul spaţiului fiind o societate) din dispoziţia inculpatului VÎNTU
SORIN OVIDIU, un număr de aproximativ 40 de persoane (printre care şi
inculpatul ILIE ION CEZAR) au pătruns în acest spaţiu.

După pătrunderea acestor persoane, în postul de televiziune şi-a făcut

apariţia personal inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU, scopul prezenţei sale în
sediu, dovedit prin probele administrate în cauză, fiind de a demonstra părţii
vătămate „forţa” pe care o deţine şi de a crea condiţiile prin care ulterior avea
să-şi materializeze în mod practic rezoluţia infracţională referitoare la
infracţiunea de şantaj. Cu prilejul pătrunderii sale în sediul postului TV,
inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a avut, într-un birou, o discuţie personală
cu partea vătămată G.S., discuţie la care a mai participat doar inculpatul ILIE
ION CEZAR. Acest aspect este susţinut de partea vătămată G.S. şi este
confirmat de declaraţiile a doi martori.

1
a se vedea, profesorul Vintilă Dongoroz ş.a, în lucrarea ,,Explicaţii teoretice ale Codului Penal Român”,
volumul III, Editura All Beck şi Academiei Române, Bucureşti, 2003, pag.305-319
Pagina 5 din 40
 Astfel, partea vătămată a declarat: „Vîntu m-a ameninţat în mod direct
cu moartea, cu ruperea contractului, cu pierderea banilor investiţi, dacă nu
accept condiţiile sale, respectiv schimbarea unui angajat şi implicarea sa în
politica editorială. Textual SORIN OVIDIU VÎNTU mi-a spus: Eu nu pot să
te omor dar pot să pun pe alţii să o facă pentru mine.” De asemenea, partea
vătămată a precizat că: „în prezenţa lui ILIE ION CEZAR, VÎNTU mi-a spus
că poate renunţa la pretenţiile sale şi că poate să-i determine pe oamenii săi
să nu îmi mai facă probleme dacă accept să-i dau lunar, cash (expresia sa a
fost „în pungă”) suma de 200 de mii de Euro. Pentru a dezamorsa situaţia i-
am spus că avem un contract unde nu există o asemenea prevedere dar că mă
voi gândi la acest lucru. El m-a ameninţat că dacă nu accept plata acestor
bani îmi va crea probleme în continuare”.

Începând cu data de 27 martie 2011, inculpatul ILIE ION CEZAR a fost

prezent în fiecare zi în sediul postului de televiziune, inculpatul VÎNTU
SORIN OVIDIU transmiţându-i părţii vătămate G.S. că acesta ar fi
„reprezentantul acţionarilor”, deşi în realitatea el nu avea o asemenea
calitate. Aşa cum se exprima inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU, ILIE ION
CEZAR era „păstrătorul înţelegerii cu partea vătămată”.

Practic, prezenţa inculpatului ILIE ION CEZAR începând cu data de

27.03.2011 la locul de muncă al părţii vătămate însemna un factor suplimentar
de presiune faţă de aceasta, de natură să-i anihileze total alte opţiuni şi să o
silească să răspundă pretenţiilor inculpaţilor. Aceasta cu atât mai mult cu cât
G.S. ştia despre ILIE ION CEZAR că are un anturaj dubios, că se antrenase
în „Legiunea Străină” şi că fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, îl
acuzase pe acesta în intervenţiile publice pe care le-a avut în anii anteriori că
este persoana pe care VÎNTU SORIN OVIDIU ar fi plătit-o ca să-l asasineze
– dosar nr.104/P/2002 despre care au apărut numeroase relatări în presă.

Prin intermediul inculpatului ILIE ION CEZAR, s-a exercitat constant

şi accentuat asupra părţii vătămate, constrângerea prin ameninţare de către
inculpatul VÎNTU SORIN OVIIDU, pentru folosul ambilor, din ce în ce mai
dur, partea vătămată fiind ţinută în faţa alternativei îndeplinirii pretenţiilor
acestora, aşa cum i-au fost impuse pentru suportarea consecinţelor
păgubitoare.
Pagina 6 din 40
 Constrângerea s-a realizat prin îngrădirea libertăţii de acţiune a părţii
vătămate care permanent îl avea în preajmă pe omul impus de inculpatul
VÎNTU SORIN OVIDIU, respectiv inculpatul ILIE ION CEZAR aşa încât
temerea şi nesiguranţa să-i aducă atingere libertăţii de opţiune pentru a ceda
pretenţiilor injuste, prin remiterea sumei de bani, care asigura un folos
ambilor inculpaţi.

În acest sens următoarele discuţii ambientale sau telefonice, care au

avut loc ulterior se coroborează cu descrierea stării de fapt şi confirmă
declaraţiile părţii vătămate, astfel:

Discuţia din data de 13.04.2011, între S.G.şi ILIE ION CEZAR:

IILIE: Aşa a zis. Asta a fost discuţia dintre voi, el a zis OK, e OK, e OK...
S.G.: Dar de aia, eu azi n-am mai deschis discuţia. Dar aia e bătută în cuie:
nu 200 de mii pe lună, 150. Şi mă laşi în pace! Nu mă mai presezi, nu mai
mi-i pui pe ăştia în cârcă.
ILIE: Da. Eu de ce am vorbit până acuma, m-am ţinut de cuvânt.
Sau discuţia din data de 15.04.2011, purtată între ILIE ION CEZAR şi
C:
ILIE: Eu când să vorbesc cu S?! Eu nu am ajuns acolo.
C: A, ok. Mă duc eu atunci şi vorbesc.
ILIE: Du-te peste ei şi spune-le: băi, a fost, a făcut urât ăla urât aseară ... îi
spui că a făcut urât şi a zis că trebuie făcut aşa.
C: Ok.
La fel şi discuţia din 15.04.2011 purtată între VÎNTU SORIN OVIDIU
şi ILIE ION CEZAR:
ILIE: Alo!
VÎNTU: Ce faci, Ioane?
ILIE: Uite, pe aici, îl aştept pe S să apară.
VÎNTU: Am înţeles, Ioane. Bine golănaş.
ILIE: Bine tată. După ce vorbesc cu el, dacă...
VÎNTU: Dar ai mai vorbit cu el, măi, dacă... Tot sucit e?

Pagina 7 din 40
ILIE: N-am ajuns să vorbesc cu el. Am vorbit cu el la telefon şi a încercat să-
mi explice ceva. Şi vreau să vorbesc cu el între patru ochi, când vine. Pe
urmă, dacă e, trec pe la tine. Dacă eşti acasă, trec pe la tine.
Discuţia telefonică din data de 19.04.2011, purtată de VÎNTU SORIN
OVIDIU tot cu ILIE ION CEZAR:
VÎNTU: Da. Ce-am vrut să te întreb? Te-ai întâlnit cu S.G azi?
ILIE: Da. M-am întâlnit, am vorbit cu el, i-am spus despre ce e vorba.
VÎNTU: Şi?
ILIE: Şi el, aşa cum ne-am aşteptat. A început să scâncească, să-mi spună
că...
VÎNTU: Că e greu, că aia, că aia.
ILIE: Că e greu şi că nu ştie ce să facă cu D, că tot îi spune D că are nevoie pe
acolo de ajutor.
VÎNTU: Am înţeles. Păi ce să facă? Trebuie să-l sprijine.
ILIE: Sigur. Zic: „E problema ta. Descurcă-te, că eşti băiat mare!”
VÎNTU: Te-ai prins.
ILIE: Da. „Descurcă-te, vezi cum te descurci, că eşti băiat mare!”
VÎNTU: Aşa. Şi cum a rămas până la urmă?
ILIE: Pentru mâine dimineaţă, să vedem cum facem. „Descurcă-te, nu mă
pune într-o poziţie proastă! Sau gândeşte-te: dacă consideri că merită să mă
pui într-o postură proastă, să-mi roşească obrazul de ruşine, OK!” „Păi stai să
vedem...!” Zic: „Nu. Nu există decât două variante: da sau nu . Poţi să te ţii
de un angajament aşa cum l-am discutat sau nu. Atâta tot. Cale de mijloc nu
există .” Înţelegi?”
*****************

Dovadă temerii create părţii vătămate în data de 27.03.2011, a rezultat

şi din faptul că, în acele împrejurări, pentru a-i determina pe inculpaţi şi
persoanele care îi însoţeau să părăsească sediul postului de televiziune, a
apelat Serviciul 112 şi a solicitat intervenţia unui echipaj de poliţie care s-a
deplasat la faţa locului. Din constatările organelor de poliţie a rezultat că
persoanele aduse de cei doi inculpaţi au invocat că lucrează pentru o societate
de pază, însă a rezultat că nu erau angajaţi ai acesteia, iar societatea
respectivă nu avea atribuţii legate de paza imobilului, ceea ce dovedeşte

Pagina 8 din 40
existenţa elementelor şantajului.

Pentru a creşte presiunea asupra părţii vătămate, la data de 30.03.2011,

din dispoziţia lui VÎNTU SORIN OVODIU, membrii Consiliului de
Administraţie (CA) au destituit persoane din conducerea editorială a postului.
Aceste aspecte au devenit publice prin comunicatele emise atât de către CA al
S.C. R.M. S.A., cât şi de către S.C. A.I. S.A., dar şi personal de către
inculpat, care a arătat că partea vătămată nu va mai fi manager. Ulterior,
inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a făcut publică şi decizia rezilierii
contractului de management, ceea ce dovedeşte existenţa permanentă şi
perfidă a presiunilor exercitate asupra părţii vătămate.

Toate aceste presiuni sunt de altfel efectul aceleiaşi rezoluţii

infracţionale, deoarece la data de 02.04.2011 inculpatul VÎNTU SORIN
OVIDIU i-a precizat în mod expres părţii vătămate că a a avut intenţia de a-i
administra „lecţia maximă” aşa încât rezultă cu certitudine că elementul
material al şantajului este realizat (discuţia ambientală prezentată de partea
vătămată din 2.04.2011)

Demersurile publice al inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU au urmărit

evident accentuarea presiunii, pentru ca G.S. să conştientizeze forţa de
constrângere pe care o are inculpatul şi astfel să înţeleagă că în acest raport,
resursele sale nu sunt apte să i se opună şi astfel contrar voinţei sale, să dea
curs tuturor pretenţiilor injuste ale inculpaţilor.

I.4. În data de 02 aprilie 2011, pe raza localităţii Pucheni, judeţul

Prahova avut loc o nouă întâlnire între inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU şi
partea vătămată G.S., intermediată de inculpatul ILIE ION CEZAR. Cu acest
prilej, în autoturismul inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU a avut loc o
discuţie pe care partea vătămată a înregistrat-o cu un reportofon pus ulterior
la dispoziţia organelor de urmărire penală. Această măsură de prevedere,
imaginată de partea vătămată ca o minimă protecţie tocmai ca urmare a
evenimentelor desfăşurate anterior, încercării de a identifica modalităţi de
soluţionare a conflictului, improprii, dar la care a recurs pe fondul intimidării
ce continua să se accentueze dar şi faptului că se crease asupra sa o stare de
teamă şi nesiguranţă, care o predispunea la reacţii în care voinţa sa era

Pagina 9 din 40
anihilată.

Cu privire la această întâlnire, partea vătămată G.S. a declarat: „ION

ILIE a venit la mine în birou şi mi-a transmis un mesaj din partea lui VÎNTU.
Mi-au cerut o întâlnire în data de 02.04.2011, ora 15,00. Eu am ezitat şi am
acceptat ulterior, numai într-un loc public. S-a stabilit ca întâlnirea să aibă
loc în comuna Puncheni, judeţul Prahova de pe DN1 (…). În maşină la
VÎNTU am stat amândoi pe bancheta din spate, VÎNTU în stânga iar eu în
dreapta (…). În această întâlnire m-a ameninţat de mai multe ori cu
suprimarea fizică dacă nu accept condiţiile impuse de el, inclusiv plata sumei
de 200 de mii de Euro. Mi-a spus textual că vrea să-mi dea lecţia supremă, să
mă omoare, că a omorât mulţi rakeţi pe care i-a îngropat în dealurile
Moldovei. M-a ameninţat că îmi poate da drumul la gaze, în casă şi astfel o
să mor împreună cu familia. I-am atras atenţia că m-a ameninţat de foarte
multe ori cu moartea. Mi-a vorbit mult timp de posibilităţile de care dispune
pentru a omorî oameni. Am stat în maşină de vorbă circa o oră. La jumătatea
discuţiei VÎNTU l-a chemat prin telefon şi pe ION ILIE”.

Înregistrarea pe care partea vătămată a pus-o la dispoziţia organelor de

urmărire penală confirmă susţinerile acesteia.

Astfel după cum rezultă din conţinutul discuţiei VÎNTU SORIN

OVIDIU afirmă: „Discutăm acum ca între doi băieţi, un golan bătrân şi
unul tânăr. Să-ţi spun o chestie, ţi-am dat două lecţii: te-ai bazat pe o
forţă, ţi-am arătat că mă p... pe forţa ta, mă p... pe tine cu forţa ta. Lasă-mă
ca să discutăm, cu golani şi cu alea. Tu vii dintr-o lume, totuşi, cinstită,
ordonată, civilizată, ai tăi au fost OK. Eu vin dintr-o mahala ţigănească, vin
de prin pârnaie, vin din contrabandă cu de-ăştia. Asta e o lume... Eu am
făcut eforturi disperate să nu mă dau în fapt, de unde vin şi cine sunt.
Prietenul tău M îţi poate confirma că mi-a dat OK ca să împuşc rakeţii care
vor să se stabilească pe teritoriul României. Şi că am împuşcat sute, nu
zeci”.

Dialogul dintre cei doi este iniţiat pe teme manageriale de către

partea vătămată. Însă, chiar şi această iniţiativă a părţii vătămate este
stopată brutal de către inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu, care i-a spus că nu-l

Pagina 10 din 40
interesează şi a impus cadrul discuţiilor, subliniind că din acel moment
totul va fi doar între ei, pe chestii de forţă, căci niciun teritoriu, nici măcar
„teritoriul morţii nu–i este interzis”:
„VÎNTU: Ca să ştii. Iniţial, pe cuvântul meu că am vrut să-ţi administrez
lecţia maximă, ca să termin şi să dau o lecţie tuturor.
G: Să mă îngropaţi?
VÎNTU: Bă, puştiule, la mine aşa ceva nu înseamnă teritoriu interzis, la
mine face parte din arsenalul de lucru când sunt supărat sau când am un
interes mare de apărat. Eu nu glumesc cu asta … Eu nu transmit mesaje la
maniera că băi, băieţi, vă rog frumos. Am spus: Ce-a promis G că vă livrează,
vă livrez, staţi liniştiţi, nu-l mai încurajaţi în prostie. Ăsta e mesajul pe care l-
am trimis, nu te-am umilit nici acolo. Şi de aia am ales altă strategie, să te
împing în interiorul legii. N-am, tati, n-am venit aici cu..., stai liniştit, că eu
nu fac de-astea. Ţi-am spus că te-am graţiat. Am decis să aplic altă
strategie, să te împing în interiorul legii, pe lege, unde sugi p..., pentru că ai
fost atât de imprudent încât nu ţi-ai luat nicio măsură de precauţie, crezând,
bazându-te pe chestii de-astea de golan. Nu ţi-ai luat niciun fel de precauţie.
Şi am decis, domnule, dacă acum e atât de vulnerabil şi pot să-l fac pe băiat
să devină doar casier plătitor, a întârziat 6 zile, a pierdut 10 milioane. De ce
p... mea să mă apuc să-i fac eu, îl împing în lege şi îl f... de nu se vede.
Deci, acum eşti în interiorul legii, S, unde eşti vulnerabil 100%. S, îţi jur pe
copiii mei, este ultima discuţie serioasă pe care o mai port cu tine şi fără să
mă ascund în vreun fel, fără vreun interes, pentru că ţi-o spun deschis, sunt
călare pe situaţie, sunt călare pe tine şi cred că ţi-ai dat seama de lucrul ăsta.
În faţa altora, spune ce vrei. Sunt călare pe tine, că, dacă am strâns puţin
din pinteni ţi-ai dat duhul. Te ridiculizez în tot târgul, te fac de c..., vei
deveni un personaj penibil, eu ştiu să fac mişto şi cu intrări în presă. Ştiu
să te fac de c..., îţi izolez toţi partenerii de afaceri. În timpul unui scandal,
tu n-ai de unde să ştii, fug toţi ca potârnichile. De-aia am venit acolo, ca să fie
scandal, că, dacă nu veneam acolo nu prea era scandal. Venirea mea acolo ...,
tu vroiai scandal, nu eu vroiam scandal. Te-am lăsat pe tine şi tu să-l faci, să-
ţi arăt cum se joacă cu adevărat cu creierul, nu cu hormonii. Deci, în timpul
unui scandal, toţi cei care te-au susţinut se dau deoparte, chiar dacă se bat cu
pumnii în piept, fratele nostru, sau G, sau S, că e aia, aia sau au alte interese,

Pagina 11 din 40
se vor da deoparte... Pe ei îi doare în p..., că ai dreptate, că n-ai dreptate, că
am eu, îi doare fix în p... Îi interesează să profite fără să fie atinşi de c... Or,
când a apărut, am dat drumul la ventilator şi am început să arunc stropi de c...
acolo, s-a făcut linişte. Întotdeauna am avut grijă să am un şir de contacte, din
când în când mai scot câte un şeptar. Primul lucru care se face când începe un
război, se dă atacul la resurse. Eu asta te învăţ. identifici resursele duşmanului
tău şi începi să-i anulezi resursele. Rămâi fără contracte, nu mai împingi bani,
ai ieşit din business, până la sfârşitul anului eşti falit. Dar falit, falit. ….”
Trebuie remarcat că pentru a face credibile ameninţările, abordarea de
pe o poziţie de superioritate a avut un scop unic: partea vătămată să înţeleagă
că puterea o are numai inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU.

De altfel, sub acest aspect este relevantă afirmaţia inculpatului care,

pentru începutul întâlnirii, a definit caracteristicile care fac diferenţa dintre
mediile lor sociale şi datorită cărora numai inculpatul are puterea
discreţionară. Astfel, enumerarea sacadată, apăsată a experienţelor din viaţa
sa, a faptelor josnice despre care, cu mândrie şi autoritate, spune că nu îi sunt
străine, a mahalalei care l-a format, în care asasinatele la comandă erau
constante ale existenţei a fost făcută cu scopul de a amplifica forţa cu care
poate tranşa în favoarea sa orice situaţie. Descriserea lecţiilor pe care şi le-a
însuşit în puşcărie şi care l-au călit, autoritatea pe care a avut-o asupra
reţelelor organizate de hoţi, făceau ca asocierea cu mediul ordonat, civilizat în
care s-a format partea vătămată (un mediu slab, lipsit de forţă, conform
criteriilor sale) să amplifice forţa a inculpatului, care şi-a încheiat tabloul
arătând că i-a lichidat şi pe cei mai temuţi asasini la comandă - racheţii - a
căror notorietate negativă nu mai avea nevoie de alte argumente în plus.

Toate aceste elemente detaliate de inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU

au accentuat presiunea şi temerea părţii vătămate. Aceasta deoarece,
posibilitatea reală de a angaja persoane pentru a o ucide sau a-i ucide familia
fusese confirmată de incidentul anterior din data de 27.03.2011, iar referirile
la trecutul său se coroborau cu informaţiile din mass media privind
antecedentele sale penale, relaţia cu serviciile de informaţii, tranzacţionarea
certificatelor de proprietate sau implicarea în planurile de asasinare a unor

Pagina 12 din 40
persoane. Aşadar, aptitudinea obiectivă a afirmaţiilor acestuia de a crea starea
de temere a fost dovedită dincolo de orice dubiu.

În acest context, ameninţarea serioasă asupra părţii vătămate a produs

acesteia puternice emoţii şi a speriat-o că se pot concretiza, încât să cedeze
pretenţiilor pecuniare formulate de către inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU
în prezenţa inculpatului ILIE ION CEZAR: ,,…îţi jur pe copiii mei că am
gândit întâi să-ţi lichidez toată familia, cu tine în frunte…”.

De altfel, din probele administrate în cauză rezultă că a fost obligat să

accepte aşa zisa „opţiunea 3” invocată de inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU
la data de 02.04.2011:
„VÎNTU: Şi-ţi spun: e opţiunea 1 – îţi dau banii şi ai plecat, e opţiunea 2 –
denunţ eu contractul şi ne judecăm, opţiunea 3 – ne înţelegem şi, dacă nu te
ţii de cuvânt, îţi dau cu p... în gură. Nu în braţe, în gură.”
După cum se poate observa pe parcursul discuţiei, inculpatul VÎNTU
SORIN OVIDIU a confirmat seriozitatea ameninţărilor cu moartea adresate
părţii vătămate la întâlnirea precedentă, pe care le-a reluat, de mai multe ori,
folosind diferite exprimări: ,,...Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat
prin dealurile de pe acolo, de prin Moldova. Am îngropat la propriu pe
cuvântul meu că am vrut să-ţi administrez lecţia maximă, ca să termin şi să
dau o lecţie tuturor ... Bă, puştiule, la mine aşa ceva nu înseamnă teritoriu
interzis, la mine face parte din arsenalul de lucru când sunt supărat sau
când am un interes mare de apărat. Eu nu glumesc cu asta ... ,când ai
vorbit de moarte am spus să nu vorbeşti despre ceea ce nu ştii ... Îţi jur pe
copiii mei că am gândit întâi să-ţi lichidez toată familia, cu tine în frunte ...
Tu ai încercat să te sinucizi şi n-ai reuşit. Repet, tu ai încercat în momentul
acela să te sinucizi. Nu-ţi dai seama, dar atunci a fost un act de
sinucidere...”.

Totodată, pentru a spori credibilitatea ameninţărilor şi temerea părţii

vătămate, inculpatul a afirmat că a procedat în acelaşi mod şi în alte situaţii
şi a dispus uciderea a zeci de alte persoane, fără a fi pedepsit întrucât a
beneficiat de protecţia unui fost director al Serviciului Român de Informaţii.
Pagina 13 din 40
 De asemenea, inculpatul a afirmat că are influenţă asupra grupurilor de
crimă organizată ţigăneşti, pe care le controlează din perioada anterioară
anului 1989, că poate influenţa deciziile politice, că are acces la rapoartele
serviciilor de informaţii şi că provine dintr-un mediu infracţional, astfel încât
eventualele consecinţe judiciare ale faptelor sale nu sunt importante.

În acelaşi context, inculpatul a ameninţat partea vătămată că deţine

informaţii cu privire la persoana acestuia şi că prin influenţa pe care o are
asupra mass media va face publice aceste informaţii şi îi va compromite
imaginea, astfel încât va fi evitat de partenerii de afaceri: „ ... Te ridiculizez
în tot târgul, te fac de c..., vei deveni un personaj penibil, eu ştiu să fac
mişto şi cu intrări în presă. Ştiu să te fac de c...., îţi izolez toţi partenerii de
afaceri ... Îţi voi trimite un şir de copii ca să vezi că prieteni de-ai tăi,
prieteni, cei care uneori ţi-au spus că sunt apropiaţi, mi-au dat fişele tale.
Ai să vezi rapoartele despre tine, cu ce-ai făcut, unde ai oameni, aia, aia,
făcute de băieţi, de servicii, nu de mine ...”.

O analiză atentă a discuţiei din 02.04.2011 purtată între părţi, relevă

faptul că inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a prezentat părţii vătămate
consecinţele pe care le vor avea asupra sa aceste demersuri.

Chiar şi emiterea unor bilete la ordin care să garanteze restituirea

sumelor investite de către partea vătămată echivalează cu acceptarea unei
pierderi de către aceasta, deoarece a încheiat contractul de management, pe o
durată de 5 ani, urmărind obtinerea unui profit şi care ar fi fost îndreptătită la
plata de penalităţi în situaţia denuntării unilaterale, având în vedere că
inculpatul nu invocase nerespectarea vreunei clauze. Din conţinutul discuţiei
rezultă că primele variante propuse de inculpat au un caracter formal, fiind în
mod evident inacceptabile, scopul urmărit fiind obţinerea sumei de bani. Deşi,
nu au fost individualizate clauzele actului adiţional ce ar fi urmat să stea la
baza rezilierii contractului, acestea nu influenţează conţinutul constitutiv al
infracţiunii al infracţiunii de şantaj şi nu reduce gravitatea faptei, deoarece se
înscriu în conţinutul uneia din conduitele alternative impuse părtii vătămate
pentru a evita producerea răului cu care fusese amenintată. Evitarea
penalităţilor sau obţinerea sumei nedatorate de 150.000 de euro reprezintă,
totodată, folosul ilicit urmărit de inculpat ca element al laturii subiective a
Pagina 14 din 40
infractiunii de şantaj.

*************

Din perspectiva realizării conţinutului constitutiv al infracţiunii de

şantaj (constrângere prin ameninţare cu un rău, respectiv ameninţarea cu
darea în vileag a unor fapte imaginare) relevante sunt aspectele de ordin
intenţional, exteriorizate sub aspect psihologic prin capacitatea de intimidare
fizică (numărul mare de participanţi care au însoţit inculpatul în data de
27.03.2011) şi verbală (rezultată din conţinutul expresiilor folosite şi
modalitatea repetitivă).

Susţinerile mai sus arătate rezultă din coroborarea mijloacelor de probă

care dovedesc comportamentul inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU a cărui
intenţie a fost să creeze efectiv părţii vătămate temerea serioasă, că în situaţia
în care nu se conformează, vor urma consecinţele asupra sa şi familiei.
Această temere a fost realizată asupra părţii vătămate, întrucât aceasta a
apelat iniţial la înregistrarea discuţiei iar ulterior a sesizat organele judiciare
abilitate care să le verifice din punct de vedere juridic. După ce a creat în
acest mod o puternică temere părţii vătămate, VÎNTU SORIN OVIDIU i-a
cerut să adopte o conduită impusă, oferindu-i trei variante alternative, fiecare
din acestea presupunând obţinerea în mod injust a unui folos de către
inculpat.

Detalierea planurilor de a ucide partea vătămată nu reprezintă o

condiţie a laturii obiective a infractiunii, aşa încât lipsa unor detalii nu
înlătură elemental material al infracţiunii, deoarece simpla afirmaţie a
intenţiei de a suprima viaţa părţii vătămate în contextul dat a fost suficientă
pentru existenţa ameninţării. Sub aspect subiectiv, atitudinea ulterioară a
părţii vătămate confirmă temerea care i-a fost creată. Astfel, după întâlnirea
din 02.04.2011 partea vătămată a sesizat la 03.04.2011 organele de
urmărire penală, iar la data de 04.04.2011 (prima zi lucrătoare) a solicitat
instituirea pazei la locuinta personală, de către o societate specializată.

Faptul că există convorbiri ulterioare între inculpaţi şi partea vătămată,

în care aceasta a încercat să se comporte normal şi să discute probleme
curente de administrare a societătii, în conditiile în care sesizase deja
Pagina 15 din 40
organele de urmărire penală, nu este de natură să influenteze în vreun mod
concluzia că starea de temere nu a existat în datele de 27.03.2011 şi
02.04.2011.

Astfel, primele două "propuneri", făcute de inculpatul VÎNTU SORIN

OVIDIU, vizând rezilierea amiabilă a contractului sau denunţarea unilaterală
erau doar forme ale aceloraşi pretenţii injuste, fiind practic inacceptabile
pentru ambele părti.

Trebuie precizat că, partea vătămată a asigurat resursele financiare de

10 milioane euro, fapt menţionat şi de inculpat care precizează, referitor la
acest aspect: ,, … cu el se vorbeşte, într-adevăr e acolo, cinci ani el îmi
conduce operaţiunile, e un tânăr de viitor, s-ar putea să reuşească, îmi
doresc să reuşească, m-a salvat acum, sunt banii lui, nu pot să mă bag peste
banii lui".

Restituirea banilor investiţi în baza contractului aşa cum este

prezintată de inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU „ .. îţi dau bilet la ordin,
garantat cu imobile, am şapte sute şi ceva de imobile, am cu ce să-1
garantez", demonstrează temeinicia susţinerii că elementele de negociere a
contractului sunt diferite de actiunile de şantaj.

În fapt, cea de-a treia „propunere" a inculpatului a fost reiterarea

pretenţiilor formulate în 27.03.2011, respectiv remiterea sumei de 200.000 de
euro, solicitare la care partea vătămată a cedat, convenind să dea suma de
150.000 de euro, banii urmând să fie transmişi în numerar prin intermediul
inculpatului ILIE ION CEZAR.

Plata acestei sume de bani menţionate nu îşi avea echivalentul într-o

contraprestaţie a inculpatului sau a unei entităţi controlate de acesta, ci
reprezintă doar „garanţia” că partea vătămată va avea linişte, acesta fiind
motivul pentru care suma urma să fie transmisă în numerar, fără îndeplinirea
vreunei formalităţi.

Având în vedere că termenul fixat de inculpat pentru ca partea vătămată

să dea suma de bani a fost stabilit pentru data de 20 aprilie 2011, inculpaţii
VÎNTU SORIN OVIDIU şi ILIE ION CEZAR s-au asigurat că partea

Pagina 16 din 40
vătămată G.S. va ceda presiunilor.

În acest sens relevante sunt discuţiile telefonice şi ambientale purtate

între S.G. şi ILIE ION CEZAR din datele de:
13.04.2011:
ILIE: Aşa a zis. Asta a fost discuţia dintre voi, el a zis OK, el OK, e OK...
G: Dar de aia, eu azi n-am mai deschis discuţia. Dar aia e bătută în cuie: nu
200 de mii pe lună, 150. Şi mă laşi în pace! Nu mă mai presezi, nu mai mi-i
pui pe ăştia în cârcă.
ILIE: Da. Eu de ce am vorbit până acuma, m-am ţinut de cuvânt.
14.04.2011:
ILIE: Dar dacă tu vii cu cereri la el şi el nu vine cu nimic, nu ţi se pare
normal să îl apuce dracii?
G: Asta e. Faza e că eu am de cotizat, chiar acuma, am de cotizat vreo 150 de
mii. Mă rog.
ILIE: Mă, asta este, faceţi, ies banii. Deci n-am cum să fac.
G: Mă rog, mai ai alte opţiuni.

Pe de altă parte, în permanenţă cei doi inculpaţi VÎNTU SORIN

OVIDIU şi ILIE ION CEZAR se consultau cu privire la reacţiile lui G.S.
pentru a putea să menţină presiunea psihică asupra acestuia să dea suma
de bani solicitată.

Astfel, la data de 13.04.2011, la ora 15:46:49, ILIE ION CEZAR, îl

contactează pe VÎNTU SORIN OVIDIU şi poartă următoarea discuţie:

ILIE: Şi am ieşit afară, că eram înconjurat! Te rog, întreabă-mă acum şi îţi pot
răspunde.
VÎNTU: Cum a reacţionat?
ILIE: Bine. E al meu, e al meu! Îl am pus la brelocul de la chei! A ieşit, mi-
a zis că de chimie, că el simte că-i chimia.”
De asemenea, la data de 15.04.2011, ora 12:43:29, VÎNTU SORIN
OVIDIU îl contactează pe ILIE ION CEZAR şi poartă următoarea discuţie:

Pagina 17 din 40
ILIE: Alo!
VÎNTU: Ce faci, Ioane?
ILIE: Uite, pe aici, îl aştept pe S să apară.
VÎNTU: Am înţeles, Ioane. Bine golănaş.
ILIE: Bine tată. După ce vorbesc cu el, dacă...
VÎNTU: Dar ai mai vorbit cu el, măi, dacă... Tot sucit e?
ILIE: N-am ajuns să vorbesc cu el. Am vorbit cu el la telefon şi a încercat
să-mi explice ceva. Şi vreau să vorbesc cu el între patru ochi, când vine. Pe
urmă, dacă e, trec pe la tine. Dacă eşti acasă, trec pe la tine
Discuţia „între patru ochi” stabilită de ILIE ION CEZAR a avut loc la
aceeaşi dată de 15.04.2011:
ILIE: Dar n-ai cum să faci treaba. Da, da.
G: Bun. Am înţeles. Atunci, rămânem în aceiaşi parametri, eu... Adică aştept
să văd ce se întâmplă cu astea, că spre luni, marţi, să produc un acord, adică
să mă duc să cer un acord vizavi de... cu condiţia cu spaţiul, înţelegi? Că aia
cred că ar linişti lucrurile. Şi după aia, dacă...
ILIE: Deci, ţi-a zis-o, încă o dată îţi repet, ţi-a zis-o şi pe aia, nu are nimic
împotrivă, rezolv-o!
G: Iar dacă eu cedez la condiţia trei, în momentul ăla nici că n-o mai
strică nimic, nimeni. Adică, în momentul ăla s-a terminat totul, că eu ştiu
care e... Acum sunt frecuşuri, acum toată lumea e neîncrezătoare, toată lumea
e neîncrezătoare.
ILIE: Da. Şi atunci îl numesc pe el, îi demit pe toţi şi îşi vede fiecare de
treaba lui.
G: Bun, atunci suntem clean, ura şi la gară. Că se apropie, eu ţi-am zis, se
apropie, se apropie şi se linişteşte toată lumea.
ILIE: Da, fără discuţie.
G: Adică, în momentul ăla nu mai există vreo gândire că e ceva în neregulă.
ILIE: Da. Tu trebuie să-ţi ţii treaba ta.
G: Da.
ILIE: Avem... Mai e săptămâna viitoare s-o rezolvi, rămâne pe urmă pe data
de 10.
G: Da, mă, o rezolv. Acolo o să trebuiască să ne gândim foarte exact.
ILIE: Tu trebuie să te gândeşti, că tu eşti călare pe situaţie.
Pagina 18 din 40
G: Da, mă, ştiu. Nu, dintr-una, din trei, din... Aici, asta am o preocupare,
înţelegi?
ILIE: Nu ştiu cum o rezolvi, dar trebuie să te ţii de cuvânt. Eu am fugit, că n-
am mâncat nimic. Tu mai stai?.

Toate aceste discuţii nu reprezintă decât modalitatea prin care

inculpaţii au urmărit să fie siguri că partea vătămată va preda suma de
bani cerută, relevantă fiind şi discuţia ambientală din data de 19.04.2011:
ILIE: Mă ţin de el, da.
G: Toată aia de acolo, ea, el. Zice: Bă, dă-mi înainte de Paşti. Şi ar trebui să
vedem o metodologie. Spune-i asta: Bă, uite, e şi apăsarea asta cu Moldova.
Dar nu ţi-a zis ceva, nu ţi-a zis vine încoace, te duci la el?
ILIE: Cine?
G: Vîntu.
ILIE: N-a zis nimic.
G: Zi-i: Stai, mă, nu face aşa, nu lua pe loc, n-o fi într-o zi, o fi în alta, o fi
seara.
ILIE: Păi, când, că vineri e....
G: Da, mă, vedem mâine dimineaţă.

De altfel, cu ocazia acestei discuţii partea vătămată a încercat să

ceară o prorogare a termenului la care trebuia să dea inculpaţilor suma
de 150.000 euro, întrucât avea de plătit salariile angajaţilor de la un post
Tv, însă propunerea sa nu a fost acceptată.

De aceea, în data de 19.04.2011, la sediul parchetului s-a procedat la

consemnarea seriilor bacnotelor ce formează suma de 150.000 (una sută
cincizeci de mii) euro, în bacnote de 500 de euro, sumă pusă la dispoziţie de
către G.S. şi care urma să fie dată lui VÎNTU SORIN OVIDIU sau ILIE ION
CEZAR.

Având banii asupra sa, la data de 20.04.2011 G.S. a purtat o discuţie cu

inculpatul ILIE ION CEZAR, căruia i-a arătat banii dar a solicitat clarificarea
unor aspecte care îl nelinişteau cu privire la constrângerile la care a fost
Pagina 19 din 40
supus. Ca atare i-a solicitat o întâlnire cu inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU.
În acest sens, relevant este conţinutul discuţiei ambientale din 20.04.2011:
S.G: Nu, dar ţi-am arătat că-s serios, că tu nu credeai că-s serios … Păi, uite! E
la mine. Acesta este momentul când partea vătămată a arătat inculpatului suma de
150.000 de euro, replica acestuia fiind pe măsura intenţiilor infracţionale consumate
până la acel moment:
ILIE ION: Nu e la tine, aia trebuie să fie la mine! Aia e seriozitate. Tu ai ...
S.G: Eu vreau să lămuresc lucrurile astea, că eu nu vreau să fiu şi futut, şi cu ochii
în soare.
ILIE ION: Stai! Nu vorbim... acolo nu se vorbesc de... nu se vorbesc de 15 milioane.
Alea, ce-i în milion nu sunt 15 milioane, să zici: băi, iau 15 milioane de lei... Iar 15
milioane de lei, pentru o curvă înseamnă foarte mult.

După această discuţie inculpatul ILIE ION CEZAR s-a deplasat la

domiciliul inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU, de unde apoi a revenit şi i-a
solicitat părţii vătămate să-l însoţească la o întâlnire.

Pentru a nu se deplasa cu suma de 150.000 de euro asupra sa, partea

vătămată G.S. a încredinţat acestă sumă martorului I.A., căruia i-a cerut să-i
dea banii lui ILIE ION CEZAR, după ce va fi anunţat. Locul unde urma ca
martorul să-i remită suma de 150.000 de euro inculpatului ILIE ION CEZAR
trebuia stabilit de către inculpat.

După aceste momente, între partea vătămată G.S. şi inculpaţii VÎNTU

SORIN OVIDIU şi ILIE ION CEZAR s-a purtat o discuţie care a durat
aproximativ o oră, în cadrul căreia s-au reluat şi discutat aspecte colaterale
faptelor penale şi în legătură cu discuţiile anterioare, cum este şi cea
înregistrată şi prezentată de către inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU.

În esenţă, la data de 20.04.2011, atât inculpatul ION ILIE CEZAR, cât

şi inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU cunoşteau foarte clar că partea
vătămată cedase şantajului şi le va remite cei 150.000 de euro, conţinutul
discuţie având astfel chiar îndrumări către partea vătămată pentru a-şi
„recupera” banii, dar şi de avertizare:

Pagina 20 din 40
VÎNTU: Încă o chestie, stop. Să nu te bazezi nicio clipă şi să nu-ţi doreşti
ca eu în două luni să fiu arestat. De ce? În ziua în care sunt arestat, ţi se
reziliază ţie contractul de management şi ai zburat de acolo cu fulgi cu tot.
G: Da.
VÎNTU: Deci roagă-te de sănătatea mea, cum mă rog şi eu de a ta.
G: Am înţeles. Mi-aţi dat o temă … Da, nu am nicio problemă.
VÎNTU: Ţi-o respect puştiule, eu nu-mi bat joc de banii oamenilor, nu fur
banii oamenilor, nu-mi bat joc de ei, e dreptul tău, banii tăi. Deci ţi-am dat,
iubitul meu prieten, tot ce nici măcar nu ţi-ai dorit, inclusiv CA-ul. Mai mult
decât atât, iubitule, n-am ce să-ţi mai dau. Dacă mă mai f... la cap cu stări de
nesiguranţă, băi, termină-te dracului, că nu vreau să-ţi fac ceva. Mie îmi
convine ca cineva să nu doarmă noaptea de grija salariilor.
G: Da.
VÎNTU: Păi şi atunci de ce? Băi, băiatule, tu crezi că mă f... în propriul c... cu
propria p.... ?
G: Nu, dar....
VÎNTU: Eu am reacţionat doar când am avut senzaţia că vrei să iei ce nu-i alt
tău, atât.
VÎNTU: Deci, asta-i treaba. Fiscalizează şpăgile. Bagă-le frumos în companie şi ţi-
am spus în loc să-l coste p-ăla două mii îl costă o sută de mii, dar costă oficial, cu
taxe date la stat şi câştigă firma mamă. Şi îţi micşorează ţie efortul financiar.
VÎNTU: R, din moment ce am stabilit cu tine şi l-am pus pe Ion ca păstrător al
acestei înţelegeri acolo, R a ieşit din preocupările mele. Cât ar fi, eu nu am miză
acum. Iar când va fi miză, când vor începe marile negocieri, ţi-am spus, ne
întâlnim... Copile, se pot aduce bani în prostie, dar dacă nu ştii! Păi, dar dacă nu
ştii! Băi, nene, cel puţin un milion de euro poţi aduce aici, dar dacă nu ştii, ce să fac?!
Dacă nu vrei să înveţi, nu vrei să asculţi, ce p... mea să-ţi fac?! Capul tău de pereţi!
G: Eu am vrut să ascult, dar....
VÎNTU: Capul tău de pereţi, eu ce să-ţi fac?! Eu cu forţa, repet, nu pot să-ţi impun
nimic. Nu pot să-ţi impun nimic. Eu pot să-ţi spun, să-ţi dau un sfat, să-ţi dau o idee.
Vrei s-o practici, bine...
G: Bine, mă! I, acum zic cu moartea căprioarei, cu... poezii.
VÎNTU: Pe bune, cu forţa nu-ţi pot impune nimic! Şi tu eşti destul de încăpăţînat
încât să nu vrei să înveţi de la tata şmecherilor. Iată lipsa de modestie! Tu nu vei

Pagina 21 din 40
să înveţi de la tata şmecherilor! Şi culmea, lecţii gratuite! Nu-ţi cer niciun ban pentru
asta. Ai o imagine deformată despre banii ăştia. Sunt mărunţiş, puştiu’!
G: Sunt mărunţiş, dar sunt destui! Pentru mine nu-s aşa de puţini.
VÎNTU: Banii ăştia se scot dintr-o învârtitură. Dacă ieşim..., dacă n-ai fi prost să
crezi că mai degrabă războiul ţi-a duce bani, decât starea de pace... dacă n-ai fi
atât de naiv, să practici strategia asta....
G: Nu, războiul mi-a duce viaţă, nu... Mi-aduce... Nu auziţi? Să mă protejez. Am zis
dacă Vîntu îmi ia banii? Ce ar fi să mă protejez?
VÎNTU: Cum adică, dacă Vîntu îţi ia banii?
G: Păi, de exemplu, cum aţi declarat într-o seară, de mâine nu mai ai contract de
management, îl reziliez. Şi m-am gândit, bă, stai aşa să...
VÎNTU: Banii i-ai pierdut deja, S.
G: N-am ce să iau şi am mai zis-o încă o dată, de-aia a fost o senzaţie....
VÎNTU: Copilu’, a fost singura dată când am reacţionat, cu duritate
într-adevăr, că sunt un tip dur, nu sunt dus la biserică, dar am reacţionat doar
în momentul în care m-am simţit ameninţat, în rest mi-am văzut de ale mele.
G: A rezolvă problema cu Ion şi suntem clean.
VÎNTU: Ai vreo nemulţumire, aveţi vreo tensiune, ieşiţi de-acolo în faţa
blocului şi certaţi-vă cât vreţi.
G: O singură dată am zis eu faţă de E de o sută cinci..., dar n-am zis.....
VÎNTU: Copilu’ nu mai băgaţi tensiune între oameni! Bun, îţi mai dau
nişte..., îţi spun acum nişte chestii în afara....
G: Da.
VÎNTU: Tu ai intrat într-un joc, ale cărui reguli nu le ştii. Ai intrat între..., ca
un naiv, că eşti încă un naiv, eşti prea mic, ai intrat între două grupări uriaşe.
G: Adică?!
VÎNTU: Vezi-ţi doar de business!
G: Păi, nu m-am băgat.
VÎNTU: Că-ţi rupem gâtul ori gruparea mea, ori gruparea C îţi rupem gâtul
dacă ne-ncurci, dacă vom considera că ne-aduce un avantaj strategic în
războiul nostru, ca la ... Prietenul meu, puştiule, ţi-am spus că vreau să te
cresc. Nu mai am această intenţie după întâmplările din ultima vreme, dar
măcar un sfat dezinteresat îţi dau. Nu te băga într-un război care nu îţi
aparţine. Nu ştii, habar n-ai despre ce e vorba, cine e în chestia asta, care sunt

Pagina 22 din 40
regulile unui joc de genul ăsta. Nu le ştii. Ai să ai nevoie de un 20 de ani să le
înveţi.
G: Mai învăţ.
VÎNTU: Nu, asta nu se învaţă în două zile, în două luni, în doi ani.
G: Mai învăţ.
VÎNTU: Nu se învaţă în timp scurt. După ce ai să ai tot corpul brăzdat de
cicatrici, cu răni sângerânde pe tine, după aia o să înţelegi şi tu cum se joacă
un joc d-ăsta. E fără mamă, fără tată şi fără prizonieri.
VÎNTU: R, din moment ce am stabilit cu tine şi l-am pus pe Ion ca păstrător
al acestei înţelegeri acolo, R a ieşit din preocupările mele. Cât ar fi, eu nu am
miză acum. Iar când va fi miză, când vor începe marile negocieri, ţi-am spus,
ne întâlnim...
G: Eu am problemă cu ... acum cu noua dată, a noastră, minunată.
VÎNTU: Echipa asta trebuie să trăiască şi ea pentru că sunt luaţi, de exemplu ...
de la alte treburi.
G: Da.
VÎNTU: De alte treburi, mai departe ... au dispărut...
G: Sunt în socotelile... Eu am şi întrebat măi, ştie exact, adică...
VÎNTU: Nu numai că ştiu, dar diferenţa o plătesc eu, alea trei luni de zile
diferenţa o plătesc eu, nu numai că ştiu, mă şi costă.
G: Peste o sută cincizeci? Mă rog, e o exagerare.
VÎNTU: Bine.

După această discuţie, partea vătămată G.S. şi inculpatul ILIE ION

CEZAR s-au îndreptat către sediul S.C. R.M. S.A, în cadrul dialogului purtat
inculpatul arătându-se deranjat de faptul că partea vătămată încredinţase suma
de 150.000 de euro unui martor:
I. ILIE: Ştiu că eşti supărat.
S.G: Ce zici?
I. ILIE: Eu ştiu că eşti supărat, dar ce să-ţi fac? Nu ai ...
S.G: ...sunt copil.
I. ILIE: Nu am nimic împotriva lui. Dacă aş fi putut...mai devreme, mă duceam fără
probleme. Mulţumesc.
S.G: Vorbesc cu A ...la el, să văd pe unde e, te vezi cu el undeva, cum vrei tu, îţi
stabileşti formula...Ce zici?
Pagina 23 din 40
I. ILIE: Să văd pe unde...
S.G: M-a ..., a zis, pleacă de aici, caşcavalul.
I. ILIE: De ce?
S.G: Aşa m-am gândit eu, pleacă, măi, de aici.
I. ILIE: Hai, măi, ce dracului. Vezi cine e cârcotaşul?

Ulterior acestei discuţii, la ora 17,10, într-un birou din incinta sediului
S.C. R.M. S.A., echipa de flagrant condusă de către procuror l-a prins pe
inculpatul ILIE ION CEZAR după ce a primit de la un martor suma de
150.000 de Euro, după cum rezultă din cuprinsul procesului verbal întocmit în
acest sens.

*************

Cu prilejul întocmirii procesului-verbal de constatare a flagrantului,

inculpatul ION ILIE CEZAR a menţionat că nu cunoaşte provenienţa sumei de
bani. Cu toate acestea, în cursul declaraţiei pe care a dat-o în faţa instanţei de
judecată cu prilejul judecării formulării propunerii de arestare preventivă,
inculpatul ILIE ION CEZAR a făcut precizarea că suma de 150 de mii de
Euro se referea la rata aferentă unui elicopter aparţinând postului TV.
Referitor la momentul acţiunii de prindere în flagrant a menţionat: „L-am
văzut pe I că a scos un teanc de bani şi mi-a cereut să-l ajut să-i numere, i-am
spus că nu-i treaba mea şi să-i numere singur”.

************

La dosarul cauzei inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU, prin apărătorul

ales, a depus un reportofon care conţine o înregistrare în mediu ambiental a
unei discuţii cu partea vătămată G.S., la care a luat parte şi inculpatul ILIE
ION CEZAR. Odată cu reportofonul predat organelor de urmărire penală a
depus şi un bon fiscal din care rezultă că reportofonul a fost cumpărat în data
de 13.04.2011, ora 10,29 de la un magazinul dintr-un centru comercial.

Din transcrierea conţinutului fişierului audio conţinut în reportofon a

reieşit că în el se află înregistrarea la care a făcut referire inculpatul VÎNTU
SORIN OVIDIU. Întrucât inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU nu a dorit să

Pagina 24 din 40
dea nicio declaraţie organelor de urmărire penală, iar în cuprinsul declaraţiei
luate cu prilejul formulării propunerii de arestare preventivă la instanţa de
judecată inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU nu a făcut referiri în legătură cu
momentul la care a efectuat această înregistrare, data la care a avut loc
convorbirea se poate deduce din coroborarea datei existente pe bonul fiscal cu
concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 13.05.2011, potrivit
căruia data ultimei accesări este 14.04.2011. Astfel, această convorbire nu
putea avea loc decât fie în data de 13.04.2011 fie în data de 14.04.2011, cel
mai probabil în data de 13.04.2011.
Din înregistrare rezultă şi următorul dialog:
VÂNTU: Bine, mă, gata. Ba, gata. Rămâne acolo. Eşti tampit la cap? S nu
sunt de acord, stop. Cu strategia ta.
G: Adică?
VÂNTU: O respect. După cum ai văzut, o respect punct cu punct.
G: Da.
VÂNTU: Dar strategia se pare ca suntem certaţi in continuare, ca ne batem, ca
ne futem in gura, ca ne gazam... e proasta!
G: I-am atins. Deja ne da V in ziare…e..
VÂNTU: S, e proasta S!
G: Ma rog, mai lasati-o asa putin!
VÂNTU: Rade lumea, si de tine in targ si de mine. Stai putin, aia care ma
urasc pe mine iti baga in cap ca ti-o trag, aia care te urasc pe tine imi baga
mie in cap ca mi-o tragi tu. Suntem subiect de batjocora in targ. Cu strategia
asta ca ne batem, ca ne gazam, ca ne impuscam in cap. Suntem … efectiv..
G: Acum ne face V o strategie si ne tot pune pe prima pagina a E.. la jurnal si
zice ca domne ne-am inteles, ca eu cu E am plecat razand. V se chinuie clar sa
arate ca.. la mine exista o intelegere pe dedesubt.
VÂNTU: In primul rand, mult mai puternic… este o parere si joc de mult in
piata asta. Suntem mult mai puternici daca merge impreuna. Adica la o
maniera, nu ca ne luam limbile in gura, ca domne, eu sun actionar…
G: Pai pe 27 oricum n-o sa avem ce sa facem…
VÂNTU: .. tu esti manager..
G: Si o sa spunem „domne s-a gasit o formula pâna la urma, respectam”, deci
gasim noi o ceva. Deci pe 27 oricum n-o sa mai scapam.

Pagina 25 din 40
VÂNTU: Asta zic. Nu e bine sa ne dam certati, ca ne impuscam, ca ne gazam,
ca ne batem in bodyguarzi, in tigani. Nu e bine. Da prost. Ba, si pentru tine, si
pentru mine.
G: Pai nu e bine, normal.
VÂNTU: Si atuncia de ce vrei sa continuam sa cantam aceeasi melodie cu ura
intre noi doi?
G: Pai n-o s-o mai cantam. Pe 27 n-o sa mai avem cum s-o cantam. Se apropie
momentul in care n-o sa mai avem cum s-o cantam. O sa spunem „domne s-a
… gasit o formula” vedem noi ce spunem.
VÂNTU: Asta.. te rog frumos sa ma crezi. Ca atata timp intre tine si mine
tragi de siguranta. Eu sunt foarte relaxat. Eu am.. ma ocup de o bucata de
vreme de problemele mele. Eu chiar sunt foarte relaxat. Mai vine din cand in
cand Ion sa-mi de-a cate-un satelit, „ba ala e nelinistit iarasi!”
G: Nu. Eu imi vad de treaba. N-am .. am avut ieri niste discutii asa vis-a-vis
de semnatul hartiilor alea. Si i-am zis „ba, mai lasa-ma nitel sa ma gandesc.
Exact cat…”
VÂNTU: Da-le dracu. Bai, mama. Mai, tu nu intelegi ca daca sunt porc nu ai
nicio protectie? Pentru simplul motiv ca…
G: Ca ma chinui.
VÂNTU: .. sunt proprietarul. N-ai nicio protectie in fata unui proprietar! Imi
asum procesul, imi asum alea…ar fi o prostie sa crezi… Daca vreau maine sa
ma despart de tine, maine ma despart de tine.
G: Asta stiu!
VÂNTU: Dar nu vreau, mai, baiatul! Chiar.. pe bune, intre noi doi lucrurile
functioneaza impecabil. De ce dracu sa ma… sunt multi care vor sa ne
desparta. Stai putin, nu ca ma urasc pe mine sau pe tine! cu R. Si se gandesc
ca plecarea ta de la R …”

Inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a depus această înregistare pentru

a-şi susţine afirmaţiile din faţa instanţei de judecată că ameninţările pe care
le-a proferat la adresa părţii vătămate ar fi fost de fapt făcute în scopul creării
falsei impresii că ar fi în relaţii de duşmănie cu aceasta.

Coroborând însă contextul în care a fost făcută această înregistrare, cu

Pagina 26 din 40
conţinutul materialului probator trebuie subliniate şi avute în vedere mai
multe aspecte. În primul rând, această înregistrare este ulterioară momentului
în care partea vătămată G.S. a făcut public faptul că a sesizat oragnele de
urmărire penală în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni asupra sa de către
VÎNTU SORIN OVIDIU. Din acest aspect putem trage concluzia că bănuind
că anterior a fost înregistrat de către partea vătătămată G.S. şi dându-şi seama
că a fost explicit în rezoluţia sa infracţională, inculpatul VÎNTU SORIN
OVIDIU a simţit nevoia să-şi preconstituie probe în apărare în eventualitatea
în care va fi acuzat într-un dosar penal. Acesta este primul motiv pentru care
în discuţia conţinută de înregistrare inculpatul schimbă tonalitatea convorbirii
părând că vrea să se înţeleagă cu partea vătămată şi să lase de la el. Tot acesta
este motivul pentru care în contextul dialogului îi menţionează de mai multe
ori lui G.S. că „trebuie să termine cu strategia că se prefac certaţi” fără însă
ca partea vătămată să lase să se înţeleagă că ar fi existat însă o asemenea
strategie.

Apărarea inculpatului încearcă să prezinte starea de fapt ca fiind

generată de neînţelegerile contractuale, care nu au tangenţă cu prezenta
cauză penală. Astfel, referirile la împrejurarea că sunt certaţi nu au legătură
cu ameninţările cu moartea, ci cu privire la reacţiile din spaţiul public, prin
care inculpatul a făcut cunoscut opiniei publice că a fost reziliat contractul de
management. Aşadar discuţiile nu au nicio legătură cu infracţiunea săvârşită,
deoarece în afara părţii vătămate şi a inculpaţilor nimeni nu cunoştea detalii
despre suma de bani solicitată pentru a asigura „liniştea” părţii vătămate. De
altfel, în niciuna din declaraţiile sale, inclusiv în cea dată după arestarea
preventivă a lui VÎNTU SORIN OVIDIU, partea vătămată G.S. nu a făcut
referire la vreo asemenea „strategie”. Mai mult, a negat existenţa unei
asemenea înţelegeri. De altfel, inclusiv din declaraţiile martorilor (persoane
apropiate lui VÎNTU SORIN OVIDIU) a rezultat existenţa unei stări
tensionate, ba chiar a unui conflict făţiş între inculpat şi partea vătămată. Un
al doilea motiv pentru care în contextul acestei discuţii inculpatul VÎNTU
SORIN OVIDIU îşi schimbă modalitatea de abordare faţă de partea vătămată
G.S. este faptul că după recurgerea la ameninţările din datele de 27.03.2011 şi
02.04.2011, aceasta i-a lăsat să înţeleagă că este de acord cu remiterea sumei
de bani. În această situaţie VÎNTU SORIN OVIDIU îşi schimbă tactica dorind
Pagina 27 din 40
să pară acum „băiatul bun”.

Coroborarea discuţiilor dintre partea vătămată şi inculpaţi cu

înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală şi chiar cu conţinutul
înregistrării depuse în apărare de inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU
evidenţiază nesinceritatea declaraţiilor date de inculpaţi în faţa judecătorului,
dar mai ales modalitatea în care cei doi au conceput şi săvârşit infracţiunea de
şantaj. Pentru susţinerea acestor argumente amintim doar faptul că ILIE ION
CEZAR cunoştea foarte clar că partea vătămată „este foarte speriată” şi că îi
este subordonată („îl am pus la brelocul de la chei!”), aşa încât chiar şi la
data de 20.04.2011 când partea vătămată afirmă : „mie nu mi-e frică de ce-a
fost, mie mi-e frică de ce se întâmplă”, inculpatul îi replică „eu încă o dată
vin şi spun .... de când am apărut eu în discuţie, a zis: Bine, eşti cu el
acolo, sunteţi împreună toată ziua, rezolvă problema ca tot să meargă în
parametri.” De asemenea, această temere a părţii vătămate o cunoaşte şi
inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU care cu cinismul propriului comportament
exprimat şi în declaraţia dată judecătorului fondului arată „ ...G este
salariatul meu. " Pe de altă parte, în discuţii reproşează părţii vătămate „ ...
dacă nu m-ai înnebunit. Dacă e linişte, nu e bine, dacă e scandal, nu e
bine. Cum p... mea vrei tu să fie bine, mă, băiatule mă?':

*******************

Pe de altă parte, întreaga conversaţie din data de 20.04.2011, dintre

inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU şi partea vătămată G.S. a evidenţiat
faptul că cei doi inculpaţi ştiau că partea vătămată va da banii aşa încât la
dorinţa acesteia „ ... vreau să fie bine, vreau să fie linişte ..” replica este
„deci dau, după cum bine vezi, puştiule, dau şi consiliul de administralie pe
mână .. mai mult decât atât ...”. Totuşi inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a
stabilit limitele şi a atras atenţia părţii vătămate asupra consecintelor
acţiunilor sale, mai precis asupra faptului că partea vătămată a anunţat public
că organele statului au fost sesizate, inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU îi
subliniază părţii vătămate: „ Încă o chestie, stop. Să nu te bazezi nicio clipă
şi să nu-ţi doreşti ca eu în două luni să fiu arestat. De ce? În ziua în care
sunt arestat, ţi se reziliază ţie contractul de management şi ai zburat de
acolo cu fulgi cu tot".
Pagina 28 din 40
 Întregul dialog desfiinţează practic declaraţia şi apărarea pe care
inculpatul VINTU SORIN OVIDIU a formulat-o în faţa judecătorului cu
prilejul judecării propunerii de arestare preventivă. S-a dovedit astfel, că
susţinerea sa, privind existenţa ,,unei stări de fapt regizate, a unei înţelegeri
de comun acord cu partea vătămată pentru înregistrarea ameninţărilor,, şi
crearea unei stări de fapt cât mai veridice de care partea vătămată avea nevoie
pentru a obţine avantaje de la diverşi colaboratori este infirmată.

Ameninţările proferate la adresa părţii vătămate în data de 02.04.2011

„De când am vorbit noi ultima oară, nu cred că ai mai simţit vreo adiere în
jurul tău", însă neliniştea părtii vătămate „ Nu zic, că după aia iar tipati"
este temperată prin aceleaşi afirmatii conciliante, care însă nu au legătură
în fapt cu motivul real pentru care s-au întâlnit „Deci ei mâine îşi dau
demisia, de mâine nu-i mai ai pe cap, gata ... Deci ti-am dat, iubitul meu
prieten, tot ce nici măcar nu ti-ai dorit, inclusiv CA-ul. Mai mult decât atât,
iubitule, n-am ce să-ţi mai dau. Dacă mă mai f... la cap cu stări de
nesigurantă, băi, termină-te dracului, că nu vreau să-ţi fac ceva. Mie îmi
convine ca cineva să nu doarmă noaptea de grija salariilor", exprimă
modalitatea cinică şi isidioasă de purtare a dialogului şi de atenţionare a părţii
vătămate pentru a da suma de bani cerută, întrucât inculpatul „deşi dă şi ceea
ce nu a cerut”, este deranjant că părţii vătămate îi este tot timpul frică.

Desigur, deşi cu prilejul declaraţiei date la momentul judecării

propunerii de arestare preventivă inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a
afirmat că ameninţările nu au fost decât o joacă, o înregistrare „care să-1
convingă pe B că sunt certati", în fata părţii vătămate afirmă „ Eu am
reacţionat doar când am avut senzaţia că vrei să iei ce nu-i alt tău, atât ...
copilu', a fost singura dată când am reactionat, cu duritate, într-adevăr, că
sunt un tip dur, nu sunt dus la biserică, dar am reactionat doar în
momentul în care m-am simtit amenintat, în rest mi-am văzut de ale mele" .

După ce partea vătămată l-a asigurat că martorul, va da cei 150.000

euro inculpatului ION ILIE CEZAR „că rezolvă problema cu Ion şi sunten
clean ... a rămas cum v-a zis Ion, v-a spus nivelul, tot, adică ..." şi după ce în
acelaşi timp îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilităţile financiare de
a scote fără acte importantă sumă de bani : „A fost vorba de o grămadă de
Pagina 29 din 40
apăsări. Bani acolo, bani acolo.... „ cum este cea de 150.000 euro, adică de
cel puţin 60 de ori salariul unui magistrat pe un an de zile, dialogul are o
altă turnură, către sfaturile pe care partea vătămată ar fi necesar să le
urmeze în activitatea sa de manager pentru a nu fi în dificultate să-i dea şi
alte sume de bani solicitate în acelaşi mod: „N-am niciun fel de treabă cu
tine, nu mai sta dracu' în nesigurantă şi caută soluţii manageriale
inteligente... Tu ai intrat într-un joc, ale cărui reguli nu le ştii ... Eu asta îi
spun: bagă-te cât vrei! Cine te opreşte?! Mai departe, fii atent aici! Cel puţin
două milioane de euro pierde statia din şpăgile pe care şi le iau salariatii
tăi ... fiscalizează banii ... lucrurile s-au schimbat de la prima noastră
discuţie. S-au schimbat masiv. Adică acum ţi-am dat prerogative, ţi-am dat
autoritate. Foloseşte-le. Cum? Îţi dau un singur exemplu. M să arate că e pe
bicicletă.... A dat o şpagă de două-trei mii de franci..., de euro unui papagal,
la noi. Le aducem corect în firmă, firma plăteşte taxe şi impozite, sistemul
fiscalizarea, Fiscalizează şpăgile. Bagă-le frumos în companie şi li-am spus
în loc să-l coste p-ăla două mii îl costă o sută de mii, dar costă oficial, cu
taxe date la stat şi câştigă firma mamă. Si micşorează-le efortul fananciar. „

Cu ocazia audierii în faţa judecătorului, inculpatul VÎNTU SORIN

OVIDIU, epatează şi minimalizează importanta sumei de 150.000 de euro
solicitaţi prin ameninţare de la partea vătămată, arătând că acestă sumă „ nu
înseamnă nici banii de ţigări.", iar în faţa părţii vătămate despre sumă spune
,,.Sunt măruntiş, puştiu'! ", atunci când partea vătămată afirmă „Sunt
măruntiş, dar sunt destui! Pentru mine nu-s aşa de puţini."

III. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR

Şantajul face parte din categoria infracţiunilor contra libertăţii

persoanei, exercitată de autor prin violenţă , ca mijloc de intimidare, folosit în
scopul dobândirii unui folos pentru sine sau pentru altul. Constrângerea se
poate realiza şi prin ameninţarea dezvăluirii unor fapte compromiţătoare, ca
mijloc de intimidare şi de a stoarce bani cuiva . 2

Constituie infracţiunea de şantaj prevăzută şi pedepsită de art.194 din

Codul penal, constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă ceva, să

2
DEX- definiţie şantaj, www.dexonline.ro
Pagina 30 din 40
sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos
pentru sine sau pentru altul.

Esenţa infracţiunii o constituie atingerea adusă libertăţii psihice a

persoanei căreia autorul cu intenţie directă sau indirectă , în funcţie de scopul
ilicit urmărit (obţinerea unui folos injust) îi induce o stare de temere, de
nelinişte. Aşadar, fapta se soldează totdeauna cu lezarea libertăţii psihice a
persoanei vătămate, ca efect al ameninţării/ violenţei exercitate de autor.

Obiectul juridic generic afectat prin această faptă îl constituie relaţiile

sociale a căror normală desfăşurare şi existenţă este condiţionată de
manifestarea nestingherită a libertăţii psihice a persoanei contra faptelor de
îngrădire a posibilităţilor de a acţiona după propria voinţă. Adiacent pot fi
periclitate relaţiile sociale menite să ocrotească patrimoniul persoanei.

Ameninţarea ca formă alternativă de realizare a elementului material al

infracţiunii trebuie să fie aptă să inspire temere, să suprime, să restrângă
libertatea, capacitatea de decizie a persoanei vătămate asupra căreia se
exercită. Ameninţarea poate fi explicită, când inculpatul indică precis răul pe
care i-l produce părţii vătămate ameninţate sau implicită, când fără a indica
acest rău, persoana ameninţată îl poate deduce.

Scopul urmărit prin săvîrşirea infracţiunii de şantaj se poate produce sau

nu,acest fapt nefiind relevant pentru existenţa infracţiunii, deoarece aceasta
este comisivă şi instantanee, de pericol, nu de rezultat şi se consumă în
momentul săvârşirii cu intenţie a acţiunii de constrângere. Pentru existenţa
infracţiunii nu este necesar ca partea vătămată să dea inculpaţilor suma
cerută, elementele constitutive ale infracţiunii fiind întrunite chiar dacă suma
nu a fost dată efectiv, deoarece şantajul este infracţiunea îndreptată împotriva,
în principal , împotriva libertăţii morale a persoanei, libertate care este
încălcată prin simplul fapt al constrângerii acesteia să dea , să facă , să sufere
ceva împotriva voinţei sale.

Elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de constrângere prin

violenţă ori ameninţare, deci printr-o acţiune care anihilează libertatea morală
a părţii vătămate, posibilitatea ei de a lua hotărâri şi de a se manifesta
conform propriei voinţe. Partea vătămată este constrânsă la un anumit
Pagina 31 din 40
comportament şi determinată prin ameninţare să suporte consecinţe
păgubitoare. Dacă se urmăreşte prin aceste acţiuni şi obţinerea în mod injust a
unui anumit folos, fapta are periculozitate proprie mai mare, distinctă,
deoarece aduce atingere libertăţii de voinţă şi acşiune a persoanei.

Constrângerea, în sensul art.194 din Codul penal, se poate realiza fie

prin violenţă, fie prin ameninţare şi trebuie să aibe ca obiect determinarea
părţii vătămate, să dea (să facă deci un act de remitere) să facă, să nu facă
ceva şi să fie de natură să producă celui împotriva căruia se exercită o stare de
temere . 3

III.1 Fapta inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU, care în perioda

27.03.2011 - 20.04.2011 a constrâns partea vătămată G.S.A prin
ameninţare cu uciderea sa şi a familiei, precum şi prin publicarea unor
fapte imaginare de natură a o compromite să dea suma de 150.000 euro în
scopul obţinerii unui folos material injust pentru inculpat, întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prev. şi ped. de art.194
alin.(1) şi (2) din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, s-a dovedit că scopul prezenţei

inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU la sediul postului TV în data de
27.03.2011 a fost de a convinge persoana vătămată de „forţa" pe care o
deţine, inclusiv prin asocierea cu persoane care execută dispozitiile sale,
acesta fiind şi cazul inculpatului ILIE ION CEZAR.

Sunt relevante sub aspectul laturii subiective, precizările inculpatului din

data de 02.04.2011 "... În lumea mea, întâi se dă o lecţie...dupe' aia corecţia,
imediat. Eu ţi-am dat două lecţii, n-a urmat nicio corecţie, două lecţii şi o
disculie. Vrei s-o iei în serios, o iei în serios, tati, nu vrei s-o iei în serios, n-
o lua în serios ...". Sub aspectul constrângerii părţii vătămate cu darea în
vileag, cu publicarea unor fapte imaginare trebuie reţinut că, din cuprinsul
procesului verbal de redare rezultă că inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU
susţine, în mod credibil, că deţine o multitudine de informaţii referitoare la
persoana părţii vătămate, pe care le va folosi pentru compromitere, afirmaţie
3
ÎCCJ, decizia nr.3508/ 3.11.2008, www euroavocatura.ro

Pagina 32 din 40
care se suprapune pe deplin conţinutului constitutiv al infracţiunii.

Faptul că latura subiectivă a infracţiunii este întrunită rezultă din

declaraţia părţii vătămate, care se coroborează cu cea a martorului,
reprezentantul SC A.I. SA în consiliul de administratie al SC R.M. SA: „am
putut să aud ameninţările pe care SORIN OVIDIU VÎNTU le făcea asupra lui
G.S. şi asupra familiei sale” şi din cuprinsul discuţiei care a avut loc între
inculpat şi partea vătămată la data de 02.04.2011 când VÎNTU SORIN
OVIDIU afirmă explicit că intentia sa iniţială fusese „să-ţi administrez lecţia
maximă, ca să termin şi să dau o lectie tuturor … la mine îngroparea nu
înseamnă teritoriu interzis ... face parte din arsenalul de lucru când sunt
supărat sau când am un interes mare de apărat … eu nu glumesc cu asta.”

III.2. Fapta inculpatului ILIE ION CEZAR care în perioada

27.03.2011-20.04.2011 a constrâns partea vătămată G.S. prin intimidare şi
exercitarea unei presiuni constante de a urma conduita impusă acesteia
de inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU, respectiv de a da suma de 150.000
euro, pe care a şi primit-o la data de 20.04.2011, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de şantaj prev. şi ped. de art. 194 alin.(1) din
Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, din probele administrate în cauză a

rezultat că evoluţia acţiunilor de constrângere exercitate de ILIE ION CEZAR
asupra părţii vătămate din zilele care au urmat datei de 27.03.2011 s-au
caracterizat prin presiunea menţinută datorită prezenţei sale la sediul postului
TV unde îşi desfăşura activitatea vatămată, deşi inculpatul nu deţinea nicio
calitate şi nu lucra în acel loc. Sub acest aspect este relevantă discuţia din
20.04 2011, când inculpatul ILIE ION CEZAR îşi subliniază practic, în faţa
părţii vătămate poziţia şi încrederea pe care inculpatul VÎNTU SORIN
OVIDIU i-a acordat-o pentru a o determina ca urmare efectului ameninţărilor
să cedeze pretenţiilor pecuniare nejustificate şi în acest scop ăi reproduce
discuţia dintre ei: ,, … eu încă odată vin şi spun…de când am apărut eu în
discuţie , a zis: bine, eşti cu el acolo…sunteţi împreună toată ziua…rezolvă
problema ca tot ce deţin să meargă în parametrii…,,

Pagina 33 din 40
 De altfel, aşa cum se exprima şi inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU,
ILIE ION CEZAR este „păstrătorul" înţelegerii cu partea vătămată.

Prin intermediul inculpatului ILIE ION CEZAR, posibilitatea părţii

vătămate de a lua hotărâri conform propriei vointe a fost anihilată, deoarece
constrângerea exercitată asupra sa, exercitată de inculpaţi era continuă şi de
natură a accentua presiunea declanşată de inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU.
În mod obiectiv părţii vătămate i-a fost produsă o temere accentuată prin
această constrângere, care având un caracter serios şi fiind exercitată direct şi
indirect de către cei doi inculpaţi, i-a provocat nesiguranţă pentru a o obliga
la o anumită comportare, ce putea să ducă la suportarea unor consecinţe
păgubitoare.

Sub acest aspect este relevantă discuţia dintre partea vătămată şi

inculpatul ILIE ION CEZAR, referitoare la remiterea sumei de 150.000 euro,
despre care primul vrea să se asigure, pe de o parte că suma va ajunge la
inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU, iar pe de altă parte că dacă va remite
suma, va fi lăsat în pace. Astfel ,,dar aia e bătută în cuie…150.000….şi mă
laşi în pace…vreau să mă asigur că ajung la el toţi….păi nu ţi-a fost clar… a
vorbit de faţă cu mine…”, deci inculpatul ILIE ION CEZAR îşi subliniază
practic rolul infracţional deţinut în constrângerea părţii vătămate.

Probele administrate în cauză au relevant că efectul dorit de inculpaţi

asupra părţii vătămate a fost de a ceda pretenţiilor pecuniare nejustificate,
însă contextul discuţiilor a fost grevat pe activitatea derulată în baza
contractului de management, tocmai pentru a disimula scopul real urmărit de
inculpaţi.

Sub acest aspect sunt relevante împrejurările dovedite prin probele

administrate, din care rezultă că periodic inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU
era informat de inculpatul ION ILIE CEZAR la cererea acestuia, cu privire la
probabilitatea realizării scopurilor infractionale comune, respectiv
certitudinea obtinerii sumei de bani pretinse de la reclamant, precum şi modul
în care partea vătămată respectă conditiile care i-au fost impuse. Astfel, la
întrebarea inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU despre comportamentul şi
atitudinea părtii vătămate: „Cum a reactionat?”, coinculpatul ION ILIE

Pagina 34 din 40
CEZAR răspunde cinic: „Bine. E al meu, e al meu! Î1 am pus la brelocul de la
chei!” - coroborată cu discuţia din aceaşi zi de la ora 18,14 când inculpatul
ILIE ION CEZAR îi descrie inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU că partea
vătămată trăieşte cu spaimă.

În raport cu latura subiectivă a infracţiunii de şantaj, trebuie subliniat

faptul că aceasta este realizată, relevantă fiind în acest sens şi împrejurarea
rezultată din probele administrate care confirmă că prezenta inculpatului ILIE
ION CEZAR, care nu avea nicio calitate în cadrul societăţii, la discuţia dintre
VÎNTU SORIN OVIDIU şi G.S. de la acea dată, 27.03.2011, a avut rolul de a
asigura o credibilitate sporită ameninţărilor cu acte de violenţă. Acesta a fost
de altfel motivul pentru care, în perioada ulterioară, inculpatul ILIE ION
CEZAR s-a prezentat în fiecare zi la sediul SC R.M. SA, prezenţa sa având
rolul de a accentua intimidarea vătămate în conditiile în care aceasta nu era
angajată la societate, nu avea atribuţii efective în administrarea
societăţii,exercitând o presiune constantă.

IV. LATURA CIVILĂ

Partea vătămată G.S.A. a precizat că se constituie parte civilă în

cauză, urmând a-şi preciza cuantumul despăgubirilor în faţa instanţei de
judecată.

V.CARACTERIZAREA INCULPAŢILOR

Atitudinea nesinceră a inculpaţilor rezultă din analiza declaraţiilor

acestora, declaraţii care au fost date în faţa judecătorului. Astfel, pe parcursul
urmăririi penale ambii inculpaţi s-au prevelat de dreptul de a nu da declaraţii,
iar la momentul judecării propunerii de arestare preventivă au făcut afirmaţii
nereale în faţa judecătorului. După arestarea preventivă a acestora fiind din
nou citaţi de organele de urmărire penală, în mod inexplicabil s-au prevelat
din nou de dreptul la tăcere (deşi după cum am mai arătat, renunţaseră la acest
drept atunci când s-a judecat cererea de arestare preventivă).

Inculpatul VÎNTU SORIN OVIDIU a avut o atitudine procesuală în care

a uzat de dreptul la tăcere pe parcursul administrării probelor de către

Pagina 35 din 40
procurori, dând însă o declaraţie cu prilejul judecării propunerii de arestare
preventivă.

Apărarea inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU, potrivit căruia

înregistrarea din data de 02.04.2011 reprezintă rezultatul unei înţelegeri cu
partea vătămată, este practic contrazisă de toate probele administrate în cauză
(inclusiv de înregistrarea depusă chiar de inculpat la dosarul cauzei) precum
şi de conduita anterioară şi ulterioară a părţilor.

Inculpatul se afla la momentul săvârşirii infracţiunii sub rigorile măsurii

preventive a obligării de a nu părăsi ţara, fiind trimis în judecată într-un alt
dosar penal. Aşadar, din această situaţie rezultă perseverenţa sa infracţională,
atitudinea contrară legii. În context, se relevă în mod evident o abatere de la
regulile procesual penale, dar mult mai grav, atitudinea sa denotă sfidarea
autorităţii judecătoreşti.

Inculpatul ILIE ION CEZAR a negat în faţa judecătorului comiterea

infracţiunii reţinute în sarcina sa şi a afirmat că suma de 150.000 de euro
reprezenta rata de leasing pentru un elicopter achizitionat de postul TV,
afirmaţie mincinoasă contrazisă de întreg ansamblul materiallui probator.

Faţă de inculpaţi s-a dispus măsura arestării preventive de către instanţa

de recurs, judecătorii apreciind că fapta acestora tulbură ordinea juridică,
mediul social ocrotit prin normele dreptului penal şi procesual penal şi
creează o stare de primejdie pentru raporturile sociale şi normala lor
desfăşurare. În cauză, chiar în motivarea instanţei de control judiciar s-a
reţinut existenta probelor privind infractiunile retinute în sarcina inculpatilor,
încă de la acel moment al urmăririi penale. Probatoriul administrat în decurs
de aproximativ 15 zile de la depunerea sesizării de către partea vătămată,
extrem de vast, a stabilit lantul cauzal judiciar şi a fost completat cu
administrarea probaţiunii testimoniale, fiind audiaţi angajaţii postului TV,
prezenţi la incidental din 27.03.2011 şi cei care au avut cunoştinţă în mod
direct sau indirect de faptele petrecute, dar şi cu efectuarea constatărilor
tehnico ştiinţifice ale suportului pus la dispoziţia organelor de urmărire
penală de către apărătorii inculpaţilor, ulterior prezentării acestui suport în
spaţiul public.

Pagina 36 din 40
 Analizând circumstanţele privitoare la faptă, împrejurările în care a fost
comisă şi consecinţele pe care le-a generat, judecătorii au luat în considerare
că acţiunile repetate de constrângere prin ameninţări a părţii vătămate,
inclusive cu moartea urmărit să o determine acceptarea modificării clauzelor
contractului de management şi remiterea sumei de 150.000 euro, dar şi
compromiterea reputaţiei părţii vătămate.

Probele administrate au dovedit dincolo de orice dubiu că părtii

vătămatei s-a creat o puternică temere , iar faptul că nu reproduce fidel toate
amănuntele tehnice ale infractiunii, că nu descrie în mod riguros în sesizare
temerea pe care a suferit-o la data de 27.03.2011 când a avut loc prima
actiune deconstrângere prin amenintare, nu atenuează gravitatea infracţiunii.
Partea vătămată a folosit o apărare progresivă împotriva acestor ameninţări
constrângătoare, dar constatând că după intimidarea din data de 27.03.2011,
acestea se accentueză şi e devin tot mai puternice prin presiunea continuă
asupra sa, la data de 03.04. 2011 a sesizat organele de urmărire penală.

Aceste fapte produc tulburarea ordinii juridice. Analiza faptelor, alături

de analiza persoanei inculpaţilor sunt elemente esenţiale care dovedesc partea
vătămată, om de afaceri, aflat într-o relaţie contractuală cu unul dintre
inculpaţi a fost supus presiunii, constrângerii prin ameninţare şi îngrădirii
libertăţii sale de vointă , cu scopul obţinerii folosului injust de către inculpaţi.
Aceste fapte nesocotesc reguli elementare de convieţuire socială deoarece
şantajul nu dobândeşte caracteristica unui fenomen acceptat sau cu un grad de
pericol social scăzut, chiar dacă se petrece între parteneri contractuali.

Probele care au fost administrate dovedesc că faptele de şantaj au produs

consecinte de o gravitate accentuată. Prin ele însele acestea declanşează
reactii de nemultumire victimei , dar chiar şi altor segmente de populatie şi
poate crea tentatia pentru alţii să-şi facă singuri dreptate, uzând de forţa de
intimidare,de care dispun sau pe care şi-o pot procura, de forta pe care o au să
preseze pentru obtinerea unui avantaj ilicit prin ameninţare.

În cazul inculpatului VÎNTU SORIN OVIDIU, pericolul concret pentru

ordinea publică s-a accentuat prin comiterea acestei fapte şi urmează a fi avut
în vedere la individualizarea pedepsei, deoarece a săvârşit o nouă infractiune,

Pagina 37 din 40
deşi se află sub rigorile măsurii preventive a obligării de a nu părăsi tara, în
cauza aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti. A trecut peste consecintele
măsurii, a înfrânt aceste consecinte şi a revenit în câmpul infractional. Măsura
obligării de a nu părăsi tara a fost calificată drept suficientă în acea cauză ăn
care este cercetat, pentru ca inculpatul să se abtină de la repetarea
infractiunilor, dar inculpatul, constatând că măsura nu este riguroasă, că nu
există nici un pericol să suporte consecintele încălcării legii a comis o altă
infractiune. Stăruinta infracţională sedimentează convingerea că inculpatul nu
are consideratie pentru normele sociale, pentru ordinea socială, ci duce o
luptă continuă cu legea pentru că a constatat că poate învinge rigorile
normelor de drept. Prin atitudinea procesuală inculpatul a încearcat să ofere
piste false cu privire raporturile sale cu partea vătămată.

VI. ASPECTE PROCESUAL PENALE

VI.1. Formarea dosarului penal

La data de 07.04.2011, procurorul s-a sesizat din oficiu, după ce a

examinat conţinutul sesizării transmisă prin e-mail la data de 03.04.2011 şi
înregistrată sub nr.5626, constatând că există indicii de săvârşire a infracţiunii
de şantaj prev. de art.194 alin.(1) şi(2) Cod penal.

Prin Ordonanţa din data de 08.04.2011, cauza a fost declinată în

favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, unitate competentă
material şi teritorial pentru instrumentarea cauzei. Prin referatul din
08.04.2011 s-a propus preluarea cauzei la Secţia de urmărire penală şi
criminalistică.

Prin rezoluţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţiei şi Justiţie din data de 08.04.2011, s-a dispus preluarea
dosarului în vederea efectuării şi finalizării urmăririi penale.

VI.2 Acte şi măsuri procesuale

Faţă de VÎNTU SORIN OVIDIU s-a dispus începerea urmăririi penale

prin rezoluţia procurorului din data de 19.04.2011, ora 19,30, iar prin

Pagina 38 din 40
ordonanţa procurorului din 21.04.2011 s-a dispus punerea în mişcare a
acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art.194 alin.(1)
şi (2) din Codul penal.

Faţă de ILIE ION CEZAR s-a dispus începerea urmăririi penale prin
rezoluţia procurorului din data de 19.04.2011, ora 19,30, iar prin ordonanţa
procurorului din 21.04.2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale
pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, prev. de art. 194 alin.(1) din Codul
penal.

Faţă de cei doi inculpaţi s-a luat măsura arestării preventive prin
încheierea din 29 aprilie 2011 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a II a penală -
pentru o durată de 29 zile, aceştia fiind încarceraţi la data de 29.04.2011.

Prin procesele-verbale din data de 17.05.2011 şi data de 19.05.2011

inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi ILIE ION CEZAR li s-a prezentat
materialul de urmărire penală.

*****************

Pentru aceste considerente, văzând că au fost respectate dispoziţiile

legale care garantează aflarea adevărului şi că urmărirea penală este completă,
existând probele necesare şi legal administrate, precum şi în interesul
asigurarii unei bune desfăşurări a procesului penal,

Văzând prevederile art.30 alin.(3) rap. la art.30 alin.(1) lit.a) şi b)

din Codul de procedură penală,

În temeiul art.262 pct.1 lit.b) din Codul de procedură penală

D I S P U N E M:

Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor:

• VÎNTU SORIN OVIDIU - pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev.

de art.194 alin. (1) şi (2) din Codul penal
Pagina 39 din 40
 • ILIE ION CEZAR - pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de
art.194 alin.(1) din Codul penal

************

În temeiul art.264 din Codul de Procedură penală, dosarul va fi

înaintat JUDECĂTORIEI SECTOR 1 BUCUREŞTI, urmând a fi citaţi:

DATE SUPLIMENTARE

conform art.263 rap. la art.260 Cod procedură penală

Mijloacele materiale de probă - suportul de memorie externă tip care

conţine potrivit art.91 3 alin.(3) Cod Procedură penală, copia convorbirilor
telefonice interceptate în baza ordonanţelor provizorii a procurorului
confirmate şi autorizate în continuare în baza autorizaţiilor emise de către
JUDECĂTORIA SECTOR 5 BUCUREŞTI, se înaintează JUDECĂTORIEI
SECTOR 1 BUCUREŞTI odată cu prezentul rechizitoriu.

Cheltuieli judiciare în sumă de 20.000 lei, vor fi suportate de către

inculpaţii VÎNTU SORIN OVIDIU şi ILIE ION CEZAR potrivit art.191 Cod
procedură penală, sumele reprezentând cheltuielile ocazionate cu efectuarea
urmăririi penale.

Dat azi 20 mai 2011, în Bucureşti

PROCUROR ŞEF SECŢIE, PROCUROR,

MARIUS IACOB REMUS BUDĂI

Pagina 40 din 40