P. 1
Sentinta Tribunalului Bucuresti Cristian Ionel Serban

Sentinta Tribunalului Bucuresti Cristian Ionel Serban

|Views: 817|Likes:
Published by politisti.ro

More info:

Published by: politisti.ro on Jul 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2012

pdf

text

original

DOSAR NR. 10922/3/2011 ROMANIA TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A V-A CIVILĂ SENTINŢA CIVILĂ NR.

565 Şedinţa secretă din data de 09.03.2012 Tribunalul constituit din : PRESEDINTE: CRINA-LILIANA BURICEA GREFIER: ROCEANU MIHAELA

Tribunalul Bucuresti-sectia a V-a civila, reclamantul CRISTIAN IONEL prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat la plata sumei de 7.890.081 euro, reprezentând prejudiciul moral pentru consecinţele produse de cercetarea sa judiciară timp de 3222 zile (perioada 30.01.2002-25.11.2010) din care 500 zile a fost arestat preventiv (perioada 30.01.2002-13.06.2003), sumă ce urmeaza a fi actualizată, în raport de indicele de inflaţie şi dobânda legală, de la data introducerii prezentei acţiuni până la data plăţi efective, suma de 2851,66 lei (RON) reprezentând salariul de care nu mai poate beneficia pentru perioada 13.06.2003-14.10.2003, sumă ce urmeaza a fi actualizată, în raport de indicele de inflaţie şi dobânda legală, de la data de 27.10.2003 până la data plăţi efective, suma de 2088,60 lei (RON) reprezentând contravaloarea activităţilor gospodăreşti efectuate, în incinta arestului, în perioada 09.04.2003-13.06.2003, sumă ce urmeaza a fi actualizată, în raport de indicele de inflaţie şi dobânda

LU

M

EA

SERBAN. a chemat în judecată pârâtul S.R., reprezentat de M.F., solicitând, ca

JU

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 10922/11.02.2011 pe rolul

ST

TRIBUNALUL

IT IE

Din partea Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti participă procuror Voicu Cezar. Pe rolul Tribunalului se află soluţionarea cererii formulate de reclamantul CRISTIAN IONEL SERBAN în contradictoriu cu pârâta STATUL ROMAN prin Ministerul Finantelor Publice având ca obiect „reparare prejudicii erori juridice”. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 02.03.2012, fiind consemnate prin aceeaşi încheierea de la aceea data când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar note scrise, a amâna pronunţarea la data de 09.03.2012.

I.R O

www.PDFCool.com

legală, de la data de 13.06.2003 până la data plăţii efective, suma de 544.400 lei (RON) reprezentând contravaloarea activităţilor desfăşurate pentru studiul dosarului penal, redactarea înscrisurilor depuse, studierea jurisprudenţei relevante în domeniu etc., sumă ce urmeaza a fi actualizată, în raport de indicele de inflaţie şi dobânda legală, de la data introducerii prezentei acţiuni până la 28 de pachete primite în perioada detenţiei, sumă ce urmeaza a fi actualizată, în raport de indicele de inflaţie şi dobânda legală, de la data de 13.06.2003 până la data plăţi efective, suma de 9.651,60 lei (RON), respectiv 600 lei (RON) anul 2002, sume ce urmeaza a fi actualizate, în raport de indicele de inflaţie şi dobânda legală, de la data de 05.02.2002, respectiv 15.04.2002, până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecata. In motivarea cerereii, reclamantul a aratat ca în perioada …, a deţinut calitatea de …. în cadrul Secţiei … Poliţie - Sectorul … Bucureşti, cu gradul … (din anul …), fiind unul dintre cei mai apreciaţi tineri … la acea dată prin denunţ al unei persoane anterior cercetate de acesta într-un dosar penal, s-a Militar Teritorial, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, arestarea preventivă durând până la data de 13.06.2003. La data de 25.11.2010, prin Decizia penală nr. 4218/25.11.2010 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, s-a dispus în mod definitiv achitarea sa pentru infracţiunea ce a făcut obiectul arestării preventive şi al cercetării mele judiciare. Prin autorizaţia nr. … emisă de către … C.N. se consemnează "având în vedere referatul nr. ….002 din … şi examinarea lucrărilor dosarului nr. …, se autorizează efectuarea înregistrării de imagini şi convorbiri pe bandă magnetică purtate de ... Ş.C. din cadrul Secţiei … poliţie Bucureşti şi numitul …., inclusiv de la posturile telefonice nr…. titular Ş.C. şi nr. .. titular …., existând date şi indicii temeinice privind săvârşirea infracţiunii de trafic de reprezentând sumele achitate unora dintre apărătorii aleşi din procesul penal, în data plăţi efective, suma de 11.200 lei (RON) reprezentând contravaloarea celor

LU

M

EA

dispus arestarea sa preventivă de către Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul

JU

prisma rezultatelor profesionale obţinute. La data de 30.01.2002, în urma unui

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

influenţă". În baza acestei autorizaţii se efectuează mai multe înregistrări purtate de reclamant cu denunţătorul …, atât din mediul ambiental cât şi telefonice, însă au fost depuse la dosarul cauzei doar acelea care au fost relevante pentru acuzare, refuzându-se nemotivat ataşarea unor înregistrări audio (de exemplu cea din data de …) care dovedeau vădit lipsa de adevăr a un local public. Cu ocazia percheziţiei corporale procurorii militari au reţinut, printre altele, cheile de la locuinţa … şi telefonul mobil ce-i fusese anterior vândut de către denunţător (doar plata acestuia fiind amânată ca urmare a ştia dacă are sau nu probleme de funcţionare), acest telefon fiind închis de către organele de anchetă fără a i se permite să anunţe familia cu privire la ceea ce i se întâmpla, după mai multe insistenţe permiţându-i-se să dea un singur telefon sumă ce fusese primită de cu titlu de împrumut de la denunţător, în contextul unui împrumutul pe care îl discutase anterior cu acest denunţător. Percheziţia vigoare în acel moment (art. 100 C.pr.pen) prevedeau această obligaţie. La ce a accentuat umilinţa la care a fost supus. De asemenea, această umilinţă personală a fost generată inclusiv de numărul extrem de mare de lucrători care au participat la această percheziţie în condiţiile în care au asistat la această activitate şi numeroşi vecini uimiţi de numărul impresionant de lucrători ai unităţii speciale UM …, vecinii percepând respectiva activitate ca o certă implicare a mea în activităţi infracţionale extrem de grave. Percheziţia de la sediul secţiei s-a efectuat prin însoţirea sa în birou de către întreaga echipă operativă, unde, în prezenţa a numeroşi colegi care asistau stupefiaţi la evenimente, s-a efectuat o perchiziţie a biroului şi a fişetului metalic în care ţinea dosarele aflate în lucru. După efectuarea percheziţiei de la sediul secţiei, a fost condus la sediul Parchetului Militar unde a fost "invitat" intr-un birou, i s-au înmânat mai multe unei prietene ce era .. (M. V.). Asupra sa a fost găsită şi suma de 1000 USD faptului că denunţătorul îi vânduse un telefon second-hand cu privire la care nu denunţului .Reţinerea s-a efectuat, pe data de 30.01.2002, în jurul orei 11, într-

LU

M

EA

percheziţia domiciliară au participat, si două persoane străine menţionate, fapt

JU

domiciliară s-a efectuat fără a se emite vreo autorizaţie deşi dispoziţiile în

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

coli de scris şi un pix spunându-i-se să declare în amănunt ceea ce s-a întâmplat în acea zi şi care a fost relaţia sa cu ….. Dezinteresul manifestat de către procurorii militari referitor la punctul sau de vedere cu privire la evenimentele constatate de către organele de anchetă, i-a creat un sentiment de mare nelinişte, în raport de pregătirea sa profesională. Mai mult avocata sa din acel moment, preventivă deja confirmată de către Prim Procurorul Parchetului Militar (cercetarea penală efectuându-se de către Şeful Secţiei Urmărire Penală şi Anticorupţie al Parchetului Militar ordonanţa prin care se dispunea arestarea dispoziţiile art. 209 al. 5 CPP în vigoare în acel moment, în situaţia de faţă de către Prim Procurorul Parchetului Militar). Arata ca i s-a precizat că deşi mandatul de arestare este semnat şi aprobat de către Prim Procurorul A menţionat că nu poate recunoaşte o faptă pe care nu a săvârşit-o doar pentru a fi liber şi că prefera să fie arestat decât să aiba conştiinţa încărcată de arătate de către organele de urmărire penală. când au venit acasă şi au găsit lucrurile personale răvăşite, iar vecinii le-au precizat că "au venit mulţi procurori şi poliţişti care au percheziţionat casa", mai cu seamă că nu ştiau ce se întâmplase cu fiul lor, telefonul mobil fiind închis. Tatăl sau i-a mai spus că au căutat pe la toate spitalele de urgenţă din B. să vadă dacă a fost internat la acestea, crezând că s-a întâmplat ceva rău. La data de …, agenţia de presă … comunică "BUCURESTI, 31 ian 2002 (…) - Procurorii militari au dispus arestarea preventiva a unui … de Politie din Bucuresti, pentru trafic de influenta, informeaza Biroul de presa al Ministerului Public. Mandatul a fost emis pe o perioada de 30 de zile, pe numele lui I.C. S., … din cadrul Biroului Cercetari Penale al Sectiei … Politie. Potrivit anchetatorilor, I.C.S. ar fi primit, în cursul acestei luni, suma de o mie de dolari de la …, caruia i-ar fi promis ca poate determina un procuror sa Parchetului, totuşi, dacă va recunoaşte fapta poate nu-l vor mai pune în aplicare. preventivă trebuia confirmată de către procurorul ierarhic superior, în raport de M.V., i-a precizat că a văzut pe masa procurorilor ordonanţa de arestare

LU

M

EA

Tatăl sau i-a precizat că el, mama şi sora sa au fost foarte speriaţi atunci

JU

recunoaşterea unei fapte pe care nici măcar nu putea să o comita în condiţiile

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

dispuna o solutie favorabila într-un dosar în care acesta era cercetat în calitate de învinuit". Aşadar, aşa cum reiese din menţiunile de pe prima pagină ale ziarului "…", Parchetul Militar a anunţat arestarea sa încă din după amiaza zilei de 30.01.2002, în condiţiile în care mandatul a fost efectiv întocmit în jurul orei 24.00 a aceleiaşi zile. După percheziţia corporală efectuata la arestul capitalei, a fost condus la camera …., situată în aripa Arestului denumită …, în fapt …, în care avea să aflu ulterior că erau încarceraţi poliţiştii căzuţi în dizgraţia Parchetului Militar Urmare publicităţii excesive făcute acestui caz, părinţii sai au avut mult de suferit, atât colegii lor de serviciu cât şi şefii ironizându-i în legătură cu situaţia sa juridică, … sa Ş.G. fiind chiar nevoită, pentru a scăpa de remarcile pensionare. … sa Ş.C., în vârstă de doar …ani la data evenimentelor a fost de asemenea extrem de afectată, refuzând la un moment dat să se mai ducă la Vecinii de bloc de la domiciliul sau au devenit extrem de ostili faţă de familia organele de anchetă şi măsura preventivă dispusă ulterior ca o certă implicare a sa şi chiar a familiei sale în grave fapte infracţionale. Actuala sa … Ş.M., la data faptelor fiind doar … sa cu numele de O.M., speriată de faptul că, în ziua de …, avea telefonul mobil închis i-a sunat pe părinţii sai, iar aceştia i-au spus că nu ştiu nimic dar că s-a întâmplat ceva foarte grav întrucât au fost mulţi poliţişti şi procurori care au percheziţionat imobilul. Întrucât, în acel moment, actuala sa … era însoţită de o …, "vestea" arestării sale s-a răspândit printre colegii ei, determinând manifestări batjocoritoare ale unora dintre aceştia faţă de situaţia sa judiciară. Colegii lui de serviciu au perceput arestarea ca o certă implicare în activităţi de corupţie, mai mult, … de birou (al Biroului Cercetări Penale din răutăcioase ale colegilor de serviciu şi ale şefilor, să depună dosarul de (cei care nu recunoşteau fapta) şi deţinuţii fără posibilităţi materiale.

LU

M

EA

sa, ei percepând percheziţia domiciliară efectuată cu atâta amploare de către

JU

şcoală întrucât colegii râdeau de ea şi-i spuneau că are un … "puşcăriaş".

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

cadrul Secţiei … Poliţie) din acea perioadă, C.I., refuzând să le predea părinţilor sai obiectele mele personale. Începerea urmăririi penale a fost dispusă prin rezoluţia din 30.01.2002 şi sa finalizat la data de 21.03.2002 prin emiterea rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare arest preventiv. Tot la data de 30.01.2002 preventivă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă. Actele procesuale menţionate precizează la descrierea faptei de care era acuzat următoarele: "în calitate de …, lăsând să se creadă că are influenţă la parchet Primul contact, după arestare, cu unul dintre avocaţii aleşi, l-a avut abia pe data de 01.02.2002, pentru numai două-trei minute, grefa fiind întreruptă de procurorul militar atunci când a solicitat avocatei M.V. să depună plângere partea rudelor si familiei ii era conditionat de vointa procurorului militar coroborata cu redactarea unor declaratii. penală împotriva procurorului militar. Mai arata ca dreptul de a primi vizite din pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar penal, a pretins...a primit...". s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, respectiv arestarea mea

preventivă şi care efectua urmărirea penală în cauză, a solicitat Tribunalului vedere gravitatea, modul şi circumstanţele în care a fost săvârşită şi constatată infracţiunea", respectiv pe considerentul că "pe de altă parte este necesară finalizarea urmăririi penale prin reaudierea amănunţită a inculpatului şi efectuarea altor acte, existând date privind săvârşirea de către inculpat sau alte persoane a unor alte fapte prevăzute de legea penală". Această propunere a fost însuşită de către Tribunalul Militar Teritorial cu motivări superficiale. La data de 12.03.2002, conform art. 250 din Codul de procedură penală, ca urmare a finalizării urmăririi penale, i se prezintă, pentru prima dată, probele administrate în cauză, în fapt, prezentându-i-se materialul de urmărire penală. Potrivit dispoziţiilor procedurale menţionate, această prezentare se poate face doar la terminarea urmăririi penale, până la acea dată, actele de cercetare penală având un caracter secret.

LU

M

EA

Militar Teritorial, prelungirea stării de arest preventiv cu motivarea "având în

JU

La data de 22.02.2002, acelaşi procuror militar care a dispus arestarea

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

La data de 21.03.2002, … C.N., dispune prin rechizitoriu trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, considerând justificată menţinerea stării de arest inclusiv pentru considerentul că „pe parcursul anchetei penale inculpatul a avut o atitudine nesinceră şi refractară", ca urmare a imposibilităţii fizice şi psihice de a da declaraţii în special în zilele de … şi …. militar, în fapt a ordonanţei de arestare preventivă, avocatul sau a depus plângere la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pe data de 31.01.2002, însă plângerea s-a judecat abia pe data de 04.02.2002, în şedinţă secretă, instanţa timp cât rămăsese prieten cu denunţătorul după înaintarea dosarului ce-l privea la Parchet, constituie un indiciu temeinic că a săvârşit fapta respectivă (încheierea Tribunalului Militar din 04.02.2002). Tot cu această ocazie nu i se permite grefă cu avocaţii. Tribunalul nu dispune nici o măsură referitor la aceasta sesizare. De asemenea, arata ca au fost promovate toate caile de atac stare de arest. menţionez şi se consemnează că este în refuz de hrană ca urmare a faptului că militară dispunând respingerea acestei plângeri pe simplul considerent că, atâta Împotriva măsurii arestării preventive dispuse de către procurorul

eliberare provizorie pe cauţiune şi a dispus punerea sa în libertate. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reprezentantul Parchetului, recursul fiind judecat pe data de 12.06.2003 de către Curtea Supremă de Justiţie, această instanţă dispunând respingerea recursului Parchetului prin Decizia penală nr. 2848/12.06.2003. Am fost pus în libertate abia pe data de 13.06.2003, la ora 16.30, datorită întârzierii cu care comunicarea instanţei a ajuns la locul de deţinere. Referitor la această perioadă de detenţie preventivă arbitrară din perioada 12.06.2003 ora 16.00 (ora dispunerii punerii în libertate) - 13.06.2003 (ora la care comunicarea minutei instanţei supreme a fost recepţionată prin fax de către locul de deţinere), prin Sentinţa civilă nr. 710/11.05.2007 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti Secţia a IV a Civilă în dosarul 6559/3/2007, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 5315/30.09.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi

LU

M

EA

Abia la data de 05.06.2003, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea de

JU

incidente in materie, insa instantele sesizate s-au pronuntat in sensul judecarii in

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

Justiţie, s-a dispus obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor la plata sumei de 5000 lei drept daune morale către reclamant. Perioada 13.06.2003 ora 13.57 - 13.06.2003 ora 16.30 a fost apreciată de către instanţe ca rezonabilă în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare eliberării. Prima judecata pe fond, cu ocazia termenului din 19.06.2002, s-a prin ameninţarea în şedinţă publică a martorului denunţător cu arestarea sa dacă nu confirmă acuzarea, precum şi prin judecarea sa (arestat fiind) fără posibilitatea de a fi asistat de un apărător (în condiţiile în care avocaţii mei aleşi şi inechitabilă a judecătorului militar). Împotriva acestor comportamente ale judecătorului militar a depus plângere penală, dar organele judiciare care au verificat această plângere au apreciat că "judecătorul colonel magistrat nu a încadrându-se în cadrul realizării unor principii de bază ale procesului penal, respectiv cel al aflării adevărului şi al exercitării rolului activ al instanţei de 110/19.06.2002, a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate (4 ani de tot parcursul procesului o atitudine nesinceră”, înţelegând să se apere prin „negarea comiterii faptei, în ciuda probelor evidente”, respectiv invocând deserviciile aduse instituţiei (M.I.) „având în vedere gradul militar şi funcţia deţinută”. Împotriva hotărârii de condamnare pronunţată la data de 19.06.2002, a declarat apel atât reclamantul cât şi Parchetul Militar. Acest apel a fost judecat aşadar de către Curtea Militară de Apel (dosar penal 72/2002). Prin Decizia penală nr. 115/23.12.2002, apelurile împotriva sentinţei de condamnare a primei instanţe au fost respinse cu motivări superficiale. Recursul declarat împotriva celor două hotărâri ale instanţelor militare a fost judecat de către Curtea Supremă de Justiţie - Secţia Penală la data de 19.03.2003 (dosar penal 124/2003). Pronunţarea a fost amânată pentru data de 25.03.2003, când această instanţă a încălcat legea penală, conduita sa energică cu uşoare accente de duritate au refuzat să mai pledeze ca o măsură de protest faţă de atitudinea evident ostilă desfăşurat, cu încălcarea unor elementare drepturi procesual penale, respectiv

LU

M

EA

închisoare), instanţa motivând sancţiunea dispusă pe considerentul că a avut „pe

JU

judecată". În aceste condiţii, la data de 19.06.2002, prin Sentinţa penală nr.

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

admis recursul sau şi a casat hotărârile atacate ca fiind contrare legii, pentru faptul că a fost lipsit de asistenţă juridică obligatorie cu ocazia judecării cauzei în faţa Tribunalului Militar Teritorial .Cauza a fost restituită spre rejudecare la Tribunalul Militar Teritorial, această instanţă, prin Sentinţa 87/23.04.2003, declinându-şi competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti (instanţa militară a Penală (dosar penal 1308/2003), după ce a prelungit la data de 15.05.2003 arestarea preventivă, la data de 05.06.2003 a admis cererea de eliberare provizorie pe cauţiune, măsură ce a fost menţinută până la terminarea cercetării In faza judecarii recursului, dupa invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate, trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala si restituirea acestuia, constata ca lipsesc două dintre cele trei volume ale urmăririi penale, Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel, în fapt a actelor în baza cărora s-a dispus inculparea sa, la dosar rămânând doar acte fără valoarea probatorie, Prin Decizia penală nr. 1361/02.03.2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Parchet, respectiv dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, constatând că "instanţa de fond a încălcat vădit prevederile art. 38518 alin.1 din Codul de procedură penală întrucât nu a dat curs deciziei de casare în ceea ce priveşte elucidarea tuturor aspectelor referitoare la conţinutul înregistrărilor audio utilizate ca probe în susţinerea acuzării şi a condiţiilor în care aceste au fost autorizate...în altă ordine de idei Curtea apreciază că este pe deplin legitimă cererea recurentului inculpat de a i se asigura accesul la toate înregistrările audio originale precum şi - în măsura în care există şi au fost invocate ca probe în cauză - la copiile prelucrate, fiind cu totul rezonabilă propunerea sa ca acest acces să se realizeze printr-o expertiză tehnică". Cauza a fost rejudecată de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II a Penală (dosar penal 1306/2006 sau cu numărul unic 4272/2/2006). Prin Sentinţa respectiv a dosarelor de cercetare judecătorească întocmite de Tribunalul judecătoreşti (11.09.2003). prelungind totodată arestarea preventivă). Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II

LU

M

EA

dispune admiterea recursurilor declarate în această cauză de către reclamant şi

JU

imprejurare sesizata, insa fara a primi vreun raspuns.

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

penală nr. 67/30.03.2007, este condamnat la pedeapsa de doi ani închisoare cu suspendarea executării acestei, menţionând în considerente (fila … din sentinţă) "în cadrul cercetărilor judecătoreşti au fost audiate şi două casete audio aşa cum rezultă şi din procesul verbal încheiat cu această ocazie din care rezultă în mod cert că respectivele convorbiri s-au desfăşurat între inculpat şi martorul distorsionărilor sonore, imperfecţiunii la transcrierea înregistrărilor". Instanţa nu face nici un fel de precizări la obiecţiunile sale cu ocazia semnării procesului verbal din data de …. Împotriva acestei sentinţe declara recurs judecat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul având acelaşi nr. 4272/2/2006, in care se pronunta decizia penală nr. 5739/30.11.2007, prin care instanta admite calea de atac pe motivul prioritar al încălcării dreptului la ultimul cuvânt, instanţa de control poate realiza controlul judiciar ce-i revine de la lege", menţionând că instanţa de fond urmează a avea în vedere "şi toate celelalte motive invocate de nou inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, care se pronunta prin sentinţa că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv latura subiectivă (achitarea dispunându-se în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a şi art. 10 lit. d din Codul de procedură penală), reţinând în considerente existenţa provocării exercitate de organele de urmărire penală prin încercările anterioare datei de 30.01.2002 de a se realiza un flagrant în cauză. Astfel, instanţa a precizat "Curtea reţine că organul de urmărire penală a dat credit total afirmaţiilor denunţătorului, fără a verifica mobilul acestuia şi prin actele desfăşurate ulterior a determinat pe inculpat la săvârşirea faptei în scopul obţinerii de probe...flagrantul propriu-zis s-a realizat în condiţii nelegale aşa cum s-a arătat mai sus". judiciar precizând că "tocmai pentru încălcarea acestor prevederi legale nu denunţător, fără însă a putea fi apreciate conţinutul convorbirilor datorită

LU

M

EA

penală nr. 214/22.09.2008, in temeiul careia dispune achitarea pe considerentul

JU

inculpat, dar care nu au avut prioritate faţă de cel examinat". Cauza este din

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

Împotriva acestei sentinţe declară recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti solicitând restituirea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, pe considerentul că instanţa de fond nu a precizat care este elementul constitutiv al infracţiunii care ar lipsi şi în baza căruia s-a dispus soluţia de achitare a inculpatului (deşi instanţa de fond a precizat explicit că lipseşte latura declara şi reclamantul recurs împotriva sentinţei menţionate considerând că, în raport de vădita nelegalitate a mijloacelor de probă administrate contrar dispoziţiilor art. 6 şi 8 din CEDO, soluţia ce ar fi trebuit dispusă în cauză era pe dispoziţiile art. 11 pct.2 lit. a şi art. 10 lit. a din Codul de procedură penală. La data de 19.02.2009, prin Decizia penală nr. 589/19.02.2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, admite recursul declarat de Parchetul de pe trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti. De asemenea instanţa respinge recursul sau ca nefondat. Cauza se reintoarce la Curtea de achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în temeiul art.11 Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs atat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti care a solicitat, prin motivele de recurs depuse ulterior, condamnarea, cat si reclamantul. Recursurile respective au fost judecate de către ÎCCJ - Secţia Penală dosarul având tot nr. 11854/2/2009, care s-a pronuntat prin Decizia penală nr. 4218/25.11.2010 ÎCCJ - Secţia Penală dispune respingerea ambelor recursuri promovate în cauză. In tot acest timp, invedereaza ca a formulat o multitudine de plangeri penale la adresa magistratilor implicati in actul de justitie. În ceea ce priveste conditiile de detentie, arata ca acestea i-au generat numeroase traume fizice si psihice provocate de zgomote puternice de deschidere a uşii metalice, atribuirea pseudonimului "…", în fapt numărul de registru la care fusese consemnată arestarea sa. Aripa …., in care a fost initial lângă Curtea de Apel Bucureşti şi dispune casarea sentinţei atacate, respectiv achitarea pe considerentul că fapta nu există, achitare ce ar fi trebuit întemeiată subiectivă datorită provocării exercitate de organele de anchetă). De asemenea,

LU

M

EA

pct. 2 litera a din C.pr.penală raportat la art.10 al. 1 litera d din C.pr.penală.

JU

Apel Bucuresti, iar prin Sentinţa penală nr. 162/F/28.05.2010, instanţa dispune

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

incarcerat, avea să fie închisă în mod definitiv, în anul 2006, ca urmare a numeroaselor sesizări ale organizaţiilor pentru protecţia drepturilor omului referitor la condiţiile de detenţie "oferite" de către celulele aflate pe această aripă a Arestului. Camera nu era mai mare de 8 metri pătraţi, maxim trei metri lungime şi 2,5 metri lăţime, cu două rânduri de paturi, pe fiecare rând aflânduculoarului foarte îngust ce delimita cele două rânduri suprapuse de paturi. Lumina era tot timpul artificială, nici noaptea nu se stingea neonul firav ce clipea frecvent. Exista o mică fereastră prevăzută cu un geam opac ce se lăsând să pătrundă o mică adiere de aer "proaspăt", asta doar dacă stăteai lipit de geam căci, în interior, rotocoalele albe de fum de ţigară stăpâneau totul.Fumatul era singura preocupare a celorlalţi deţinuţi, unii dintre ei deja aşteptau decât trecerea timpului. Deşi era nefumător nu avea cu să le cer acestora să renunţe la singura lor plăcere, fumatul. Camera era nu era prevăzută zi (asta dacă gardienii binevoiau să respecte programul), câte cinci maxim zece vasele de hrană şi hainele. Camera de baie era una singură la aproximativ 12-14 celule cu câte 3-4 deţinuţi, în fapt o cameră nu mai mare de 6 metri pătraţi, cu două toalete stil "turcesc" (în fapt o simplă "gaură" în pardoseală), fără nici un paravan între ele, situate la 20-30 cm una de alta, fără nici un paravan nici faţă de restul camerei, astfel încât cei care se spălau pe dinţi ori îşi spălau hainele sau vasele trebuiau să stea lângă cei ce-şi făceau nevoile fiziologice. De asemenea, duşurile erau situate chiar deasupra toaletelor astfel încât dacă unul dintre deţinuţi îşi făcea duş, cel care stătea pe cealaltă toaletă era în mod implicit udat. Uneori nevoile fiziologice erau depozitate in peturi de 5 litri care ramaneau pe parcursul zilelor in incinta celulei. Apa de băut ce curgea la robinetul toaletei era aparent potabilă, prezentând deseori sedimente ce o făceau inutilizabilă, însă, în lipsa unei alte surse de apă era nevoit să consume acel condamnaţi la pedepse definitive cu executare în regim de detenţie şi care nu deschidea doar în tipul oscilant (foarfecă), nu mai mult de câţiva centimetri, se câte două paturi suprapuse. Nu puteai să cobori din pat decât pe rând datorită

LU

M

EA

minute în care trebuiai să-ţi satisfaci nevoile fiziologice, să te speli ori să speli

JU

nici cu toaletă, nici cu apă curentă. Ieşirea la toaletă se făcea doar de trei ori pe

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

lichid insalubru. Mâncarea oferită în perioada arestului de către instituţie era de proastă calitate, insuficientă şi servită în condiţii insalubre. Astfel, pâinea era oferită prin vizeta celulei dimineaţa foarte devreme, iar dacă nu apucai să ajungi să o preiei, era pur şi simplu aruncată pe podeaua camerei. Camera … se afla la primul etaj al arestului. În această cameră se aflau beneficiind şi de un spor de drepturi printre care: toaleta se afla în cameră, vorbitoarele şi pachetele se puteau realiza la un interval mai mic de timp ca o recompensă pentru serviciile "gospodăreşti" efectuate. Aceste activităţi camera ofiţerului de serviciu până la camera unde se repartizau, ajutarea personalului desemnat cu împărţirea alimentelor, igienizarea toaletelor, spălarea holurilor etc. Mai mult, pentru efectuarea acestor activităţi deţinuţii primeau un efective de detenţie, ceea ce permitea eliberarea condiţionată în condiţiile art. 59 al. 2 din Codul Penal. Camera era ceva mai mică chiar decât anterioara …, beneficia de un geam ceva mai mare dar tot prevăzut cu o deschidere oscilantă, "turcesc" prevăzut, la câţiva zeci de centimetri de gura toaletei, cu un robinet prin care curgea o apă tulbure pe care eram nevoit să o folosesc pentru consum. Deasupra WC-ului se afla un duş. Tot timpul gaura toaletei trebuia astupată cu jumătăţi de sticle pentru a împiedica şobolanii să pătrundă în cameră. Mirosul toaletei răzbătea în toată camera, neexistând nici un fel de paravan între WC şi locul unde se aflau paturile. Unul dintre factorii de stres l-a reprezentat atitudinea zeflemitoare, arogantă, umilitoare a gardienilor, atât cu privire la respectarea drepturilor elementare conferite de Regulamentul de ordine interioară cât şi cu privire la "sfaturile" pe care aceştia, aparent dezinteresaţi, le acordau, de genul "dacă teau arestat ai noroc dacă iei o pedeapsă cu suspendare". spor de zile-muncă, în fapt se considerau ca executate mai multe zile decât cele "gospodăreşti" constau în principal în cărarea pachetelor deţinuţilor de la deţinuţii care "beneficiau" de desfăşurarea unor activităţi gospodăreşti,

LU

M

EA

prin care răzbătea ceva mai multă lumină naturală. În cameră se afla un WC

JU

dar în ea se aflau doar trei deţinuţi (faţă de patru în cealaltă cameră). Camera

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

La puţin timp după ce a fost încarcerat a fost fotografiat şi amprentat, pentru că aceasta este o procedură standard pentru fiecare deţinut, procedura care de asemenea i-a provocat o serie de nelinisti. Desfasurarea tuturor operatiunilor, chiar in prezenta familiei sale, cu mainile incatusate a generat un Deşi cu o denumire care pare absurdă, dreptul la aer, considerat initial ca insignifiant, devenit ulterior singura preocupare zilnică din perioada detenţiei, se materializa prin posibilitatea acordată, atunci când condiţiile meteorologice o înalte de minim 3 metri şi cu o plasă deasă deasupra, unde se permitea detinutilor sa se plimbe, nu mai mult de ½ oră. În perioada arestului preventiv a "beneficiat" de 21 de pachete şi 18 pachete), respectiv de 16 grefe cu apărătorii aleşi, aşa cum rezultă din adresa .. eliberată de către IGPR - Direcţia Cercetări Penale. Nu de puţine ori familia sa a situată lângă camera ofiţerului de serviciu, pentru a fi primiţi cu pachetele şi de deţinere, în sensul de a participa maxim trei "vizitatori" care trebuiau să dovedească inclusiv legătura de rudenie cu deţinutul, şi asta o dată pe lună, a determinat ca, în această perioadă, să nu fie vizitat de nici un prieten, întrucât, atunci când aceştia au dorit să participe la vizite, conducerea Arestului nu le-a mai permis nici chiar părinţilor ori logodnicei să il vadă ca o sancţiune la această solicitare. În faza de urmărire penală, grefele cu avocaţii se efectuau în biroul procurorului militar sub stricta supraveghere a acestuia, orice atitudine de a solicita depunerea vreunor plângeri de către aceştia, pentru tratamentul la care era supus, determina încheierea imediată a grefei. Astfel, a beneficiat, pe perioada arestului preventiv, la locul de deţinere, de 16 grefe cu apărătorii aleşi din acea perioadă. permiteau, a accesului la o cameră de maxim 4 metri pătraţi, cu ziduri de beton prejudiciu moral.

LU

M

EA

pentru vorbitor. Restrângerea dreptului la vizită, potrivit regulamentului locului

JU

fost nevoită să aştepte chiar şi câte 7-8 ore în cămăruţa "special amenajată"

ST

vorbitoare (la unele dintre aceste vorbitoare fiind acceptată şi primirea de

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

În virtutea regulamentului intern al locului de deţinere, singura modalitate de a ţine legătura cu familia, între vorbitoarele "permise", era reprezentată de posibilitatea de a primi scrisori şi a scrie astfel de corespondenţe o dată la două săptămâni. Perioada de scris se materializa prin scoaterea, pe rând, câte maxim zece minute din celulă, duminica, o dată la două săptămâni, a Acesta era aşezat la o măsuţă unde i se puneau la dispoziţie un pix (care de cele mai multe ori scria cu foarte mare dificultate) şi o coală de hârtie (doar o singură coală cu precizarea că dotarea era insuficientă) precizându-i-se să se o întârziere de câteva zile faţă de data poştei, datorata obligativităţii citirii corespondenţei, atât a celei primite, cât şi a celei expediate, de către persoana desemnată în acest scop. Această ingerinţă în exercitarea dreptului la disconfort, dat fiind caracterul destul de intim al unora dintre aceste corespondenţe, majoritatea provenind de la logodnica sa şi fiind expediate către reproduse, în batjocoră, de către gardieni, cu ocazia înmânării respectivelor corespondenţă, drept recunoscut de art. 8 din Convenţie, i-a creat un real grăbească că trebuie să mai scrie şi alţii. Cu toate acestea, scrisorile ajungeau cu fiecărui deţinut ce-şi manifesta opţiunea în vederea exercitării dreptului la scris.

pedepselor şi ale Regulamentului de aplicare al Legii 23/1969, doar deţinuţii

LU

M

condamnaţi definitiv primeau dreptul la învoiri de până la cinci zile în perioada sărbătorilor, pentru a petrece respectivele sărbători acasă cu familia. Deţinuţii arestaţi preventiv nu beneficiau de acest drept. Teoretic, accesul la "doctor" era nelimitat, făcându-se doar în baza unei programări odată cu apelul de dimineaţă. Tratamentul ce se acorda diverselor afecţiuni era mai mult empiric, Arestul Direcţiei Cercetări Penale nebeneficiind decât de anumite medicamente care erau recomandate indiferent de afecţiune, multe dintre simptome fiind menţionate ca având drept cauză " neurovegetativă" (adică pe fond psihic), aceasta în condiţiile în care Arestul Direcţiei Cercetări Penale nu avea nici măcar un medic psiholog. Nu se

EA

corespondenţe.

Potrivit dispoziţiilor Legii 23/1969 privind regimul de executare al

JU

aceasta, cu atât mai mult cu cât anumite pasaje extrem de personale erau uneori

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

permitea primirea de medicamente de acasă întrucât "nu avea cine să le încerce", existând temerea că acestea pot conţine substanţe interzise. Aşa cum rezultă din menţiunile precizate de către IGPR - Direcţia Cercetări Penale, în adresa nr. …, la încarcerare a fost constatat cu un "..", în fapt o inflamare a zonei adiacente a .. de la …, afecţiune care nu a putut fi tratată pe întreaga precizată, aceeaşi afecţiune fiind constatată şi pe 15.03.2002, respectiv pe 23.03.2002, ulterior nemaifiind menţionată în fişa medicală întrucât se preciza de fiecare dată că nu au cum să il trateze. Această problemă medicală l-a afectat dureri insuportabile ce l-au determinat să nu mai poata purta, inclusiv atunci când mergea la instanţe, decât papuci. Aspectul purulent şi sângeriu al porţiunilor infectate, reticenţa medicilor arestului de a-l trata, l-au făcut să şi la agravarea acesteia au contribuit inclusiv condiţiile de detenţie, în special modalitatea în care se permitea accesul la unghiere, respectiv una la mai multe chirurgicale ale .. de la ambele .. pentru a scăpa de acea afecţiune. neonului din cameră, fumul înecăcios, au determinat şi afecţiuni ireversibile ale …, în special deteriorarea ireversibilă a acuităţii .. şi apariţia unei …. Deşi am fost constatat cu .. (infecţie acută a …, infecţie care se asociază în mod frecvent cu .., favorizată de fum, praf, patogeni parazitari, umiditatea excesiva, frigul etc.), încă din 02.04.2002, tratamentul empiric al acesteia a determinat agravarea acestei afecţiuni şi apariţia unei … la ambii ..aşa cum rezultă din consemnările medicale ale Arestului din zilele de … şi …. Nevralgiile …se tratau asemeni oricărei alte dureri, doar cu un algocalmin, deţinuţii fiind şi de această dată amăgiţi că se vor trata adecvat atunci când vor fi eliberaţi. Apa nepotabilă ce se oferea deţinuţilor, alimentele servite în condiţii neigienice, lipsa unei minime posibilităţi de efectuare a unei activităţi fizice, au determinat ca pe perioada detenţiei să sufere de multe ori de "…"(aşa cum se precizează şi creada că este ceva mult mai grav decât un simplu …. La extinderea afecţiunii pe toată perioada detenţiei, agravându-se şi extinzându-se şi la …, dându-i perioadă a detenţiei preventive, aşa cum rezultă din aceeaşi adresă mai sus

LU

M

EA

Modul defectuos în care era spălată lenjeria de pat, lumina fluctuantă a

JU

camere de detinuti. După eliberare, a trebuit să faca de două ori extracţii

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

în adresa IGPR nr. …), în fapt de "…" (aşa cum este definită această afecţiune în dicţionarul medical), afecţiune care se manifesta prin dureri abdominale, vărsături. Fumul, mirosurile pestilenţiale din camera de detenţie au determinat apariţia unei … (aşa cum se precizează şi în adresa IGPR nr. …), … care nu a mai putut fi vindecată niciodată. De asemenea, în perioada arestului preventiv a o multitudine de simptome aparent fără nici o legătură unele cu altele: palpitaţii, lipsă de aer, dureri sau înţepături în dreptul inimii şi toracelui, senzaţia de nod în gât, dureri abdominale, greaţă, cefalee, ameţeală, senzaţie de teamă, arsuri la nivelul braţelor, degetelor, buzelor sau feţei, frisoane alternând cu senzaţia de căldură, senzaţia de leşin iminent mergând chiar până la leşin. La aparitia acestor simptome a contribuit si teama de a nu fi trimis la penitenciar, Camerele de deţinere erau percheziţionate frecvent cu menţiunea că se urmăreşte descoperirea unor obiecte interzise (pixuri, brichete, coli de scris deţinuţilor să iasă împreună cu bagajele personale pe culoarul de acces ce ducea timp ce o altă echipă se ocupa de controlul amănunţit al lucrurilor personale ale fiecărui deţinut, inclusiv percheziţionarea amănunţită corporală a acestora (impunându-se să se dezbrace complet pentru efectuarea acestei percheziţii corporale amănunţite). Pe perioada detenţiei nu a avut decât o singură dată voie să consult dosarul în care s-a dispus măsura preventivă a arestării şi anume la 12.03.2002, odată cu prezentarea materialului de urmărire penală. În perioada arestului se permitea să fie distribuită presa în camerele de deţinere doar cu condiţia plăţii de către deţinuţi a abonamentelor respective, facilitate de care evident nu a putut beneficia, atâta timp cât familia sa făcea unde datorita profesiei sale, exista riscul sa fie implicat in incidente violente. tremurături sau contracturi musculare, nervozitate, oboseală, furnicături ori fost diagnosticat de mai multe ori cu …, o formă de nevroză manifestată printr-

LU

M

EA

spre celule. O echipă de gardieni se ocupa de răvăşirea paturilor deţinuţilor, în

JU

etc.). Percheziţia începea prin deschiderea uşii celulei şi "invitarea" tuturor

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

deja eforturi foarte mari ca să-i aducă cât mai multe alimente şi apă cu ocazia vizitelor şi pachetelor permise de regulament. Deşi pare ciudată această denumire, totuşi singura preocupare a fiecărui deţinut era de a face "să treacă timpul mai repede", timp in care era nevoit sa stea în pat (aproape 24 de ore pe zi), pentru că acel culoar îngust ce delimita prealabilă a celorlalţi deţinuţi (nu puteau coborî doi deţinuţi din pat în acelaşi timp datorită spaţiului foarte îngust) şi asta doar pentru situaţii deosebite (satisfacerea nevoilor fiziologice, luarea unor lucruri personale din genţile libere (datorită lipsei tijelor), fiind acoperit de o saltea diformă (veche de foarte mulţi ani) ce emana un miros pestilenţial, salteaua fiind acoperită de un cearceaf găurit. Datorită acestei situaţii, după ieşirea din arest, atunci când a facut unele constat deformări ireversibile ale .., afecţiune incurabilă ce-i creează, în prezent, mari dificultăţi în a sta în aceeaşi poziţie mai mult timp (fie pe scaun, fie în incomodă, astfel încât, de multe ori, mâncarea se revărsa în pat datorită lenjeriei se făcea la circa două săptămâni, chiar dacă aceasta era murdară, în măsura în care "nimerea" un cearşaf mai bun îi era chiar frică să îl schimbe mult timp, chiar dacă evident se murdărea, pentru a nu primi în schimb vreunul care nu acoperea decât jumătate din saltea. Modalitatea în care s-a efectuat reţinerea, într-un local public unde servea masa de prânz, cu atâta zarvă, percheziţiile ce au urmat acestui moment, inclusiv cea de la sediul Secţiei … Poliţie la care au participat involuntar şi colegii de serviciu, respectiv conducerea unităţii, au determinat din partea acestora un sentiment de neîncredere cu privire la nevinovăţia sa, cu toate că il cunoşteau de atâta timp şi ştiau că nu se preta la săvârşirea vreunor fapte de corupţie sau de altă natură penală. investigaţii asupra stării de sănătate (după reîncadrarea în MAI ca "…") a înghesuite sub paturi etc.). Patul era construit din tije metalice, cu multe spaţii cele două rânduri de paturi nu-i permitea să coboare decât cu anunţarea

LU

M

EA

conformaţiei saltelei şi lipsei benzilor metalice ale patului. Întrucât schimbarea

JU

picioare). Inclusiv servirea mesei se efectua tot în pat şi într-o poziţie extrem de

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

La data eliberării din arest nu avea nici o minimă sursă de existenţă. Cu mari eforturi a reuşit să procure o sumă care să-i permită tratamentul "chirurgical" al afecţiunilor din perioada arestului. I s-a aratat ca la locul de munca nu putea deţine decat calitatea de … pus la dispoziţie pentru perioada … (data publicării în MO a OUG nr.89/2002). Ulterior, D.G.P.M.B. a emis o de suspendare nr. .. din …, suspendarea din funcţie fiind dispusă pe exclusiv pentru "îngrijirea unui membru al familiei". După pronuntarea deciziei penale nr. 4218/25.11.2010 de către ÎCCJ profesionale. La data de 31.12.2010, se emite Dispoziţia Directorului General al DGPMB nr. … prin care, se dispune repunerea în "drepturi" în acelaşi grad profesional pe cale l-a deţinut în anul …, respectiv …, mai mult, i s-a atribuit o Compartimentul Siguranţă Publică şi Patrulare, fără a se analiza în nici un fel argumentele, motivate în drept, referitoare la faptul că trebuia să deţina minim vreodată posibilitatea de reintegrare în profesie, oferindu-i-se un post umilitor profesie. funcţie umilitoare în cadrul Secţiei …Poliţie, Biroul de Ordine Publică, dispoziţie retroactivă de suspendare din funcţie pentru perioada …, Dispoziţia

LU

M

nevoit să apeleze la mila rudelor care l-au găzduit diferite perioade de timp. Faptul că tatăl sau şi … soţie au cedat "amăgirilor" procurorului militar şi au dat declaraţii în circumstanţiere pe …., a determinat numeroase stări de tensiune în relatia ci tatăl sau, respectiv cu soţia sa, tensiuni care implicit au generat imense suferinţe. Modul în care arestarea a fost percepută de către sistemul poliţienesc, inclusiv prin ample articole de presă publicate în revistele MI, spre exemplu în Revista … (unde sub titlul "…" s-a redat integral cuprinsul rechizitoriului din

EA

în speranţa că marginalizarea respectivă il va determina să renunţa la această Dupa eliberarea sa, nu a mai locuit niciodată la adresa de domiciliu, fiind

JU

gradul profesional de subcomisar de poliţie şi, mai ales, fără a se analiza

ST

IT IE

Secţia Penală, a solicitat reîncadrarea pe o funcţie corespunzătoare pregătirii

I.R O

www.PDFCool.com

martie 2002, relatarea fiind presărată cu subtitluri de genul "…" etc.), l-au determinat să-i evite pe foştii colegi, inclusiv de ruşine. Totodată, lipsurile materiale pe care resimţite acut în această perioadă i-au limitat viata sociala, intalnirile cu prietenii fiind tot mai rare, inclusiv sotia sa suferind din acelasi considerent. gasi un nou loc de munca. Mentiunile din cuprinsul cazierului judiciar i-au limitat posibilitatea de a-si In concluzie, aprecieaza ca aceste abuzuri grave nu s-ar fi săvârşit, poate, dacă pârâtul S.R. îşi respecta obligaţiile pe care însuşi şi le-a asumat prin Legea Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Intârzierea punerii în aplicare a Convenţiei şi conformarea dispoziţiilor interne referitor la dispoziţiile acesteia, îi incumbă exclusiv pârâtului. Deşi Constituţia României prevedea la art. 20 interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte (2) Dacă fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile" totuşi prepuşii pârâtului, în fapt organele de urmărire penală ale Parchetului Militar şi instanţele de judecată militare şi de drept comun, au continuat să aplice dispoziţiile Codului de procedură penală în materia interceptărilor şi a percheziţiei domiciliare, deşi dispoziţiile menţionate ale Constituţiei impuneau aplicarea cu prioritate a dispoziţiilor mai favorabile ale Convenţiei şi ale jurisprudenţei relevante în materie a Curţii Europene. Dispoziţiile art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului au fost încălcate prin deţinerea sa, pe perioada arestului preventiv, în camera .. pentru perioada 30.01.2002-09.04.2003, respectiv deţinerea în camera … în perioada 09.04.2003-13.06.2003, în fapt condiţiile de detenţie oferite de Arestului IGPR - Direcţia Cercetări Penale au depăşit pragul de gravitate impus de art. 3 din
"(1)

LU

M

EA

prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia

JU

există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile

ST

Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi

IT IE

30/1994, culpa pârâtului fiind cu atât mai gravă cu cât Romania a ratificat

I.R O

www.PDFCool.com

CEDO şi de jurisprudenţa Curţii Europene pentru a fi apreciate drept un tratament degradant. În privinţa definirii limitei caracterului degradant al condiţiilor de detenţie, Curtea Europeană a statuat în hotărârea Rupa împotriva României din 16.12.2008 că acestea devin degradante, în măsura în care condiţiile de detenţie sunt de natură să producă deţinuţilor sentimente de teamă, deşi Comitetul pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor Inumane şi Degradante (în fapt Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei R 87 (3) cu privire la Normele europene privind regimul de deţinere în asigure cel puţin 4 mp/deţinut, iar Curtea Europeană a stabilit, în jurisprudenţa sa, că fiecare deţinut are nevoie de o suprafaţă carcerală de minim 3 mp, totuşi în situaţia sa, spaţiul "oferit" de camere de detenţie a fost mult inferior valorilor Arestarea preventivă ce a fost dispusă de către un procuror militar care nu îndeplinea exigenţele Convenţiei pentru a putea fi considerat un natură să contravină art. 5 paragraful 3 din CEDO, deşi însăşi Curtea Europeană 22.05.1998 (Vasilescu versus România). Măsura preventivă dispusă împotriva sa nu a fost motivată în concret, fapt ce a fost de natură să contravină art. 5 paragraful 1 din CEDO. Arestarea preventivă a fost prelungită pe un termen ce a depăşit limita rezonabilă instituită de art. 5 paragraful 3 din Convenţie, atâta timp cât suspiciunea săvârşirii unei infracţiuni nu a fost completată cu alte motive pertinente relevate de către practica Curţii pentru a justifica necesitatea menţinerii măsurii, motive relevante şi suficiente, respectiv riscul sustragerii de la judecată, al influenţării martorilor ori al săvârşirii de noi infracţiuni. Posibilitatea de a beneficia de un control jurisdicţional al detenţiei, de către un magistrat în sensul reglementărilor Convenţiei, a intervenit doar în urma solicitării sale şi aceasta abia pe data de 04.02.2002, la cinci zile de la luarea măsurii arestării preventive dispuse de către procurorul militar, fapt de natură să minimale mai sus precizate. de angoasă şi inferioritate, menite să-i umilească şi înjosească. De asemenea,

LU

M

EA

condamnase, în concret, România, sub acest aspect, inclusiv prin Hotărârea din

JU

„magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare” a fost de

ST

IT IE

închisori, adoptată la 12 februarie 1987) recomandă camere de detenţie care să

I.R O

www.PDFCool.com

contravină art. 5 par. 3 din CEDO. Prezumţia de nevinovăţie prevăzute de art. 6 paragraful 2 din CEDO a fost încălcată prin motivarea măsurii preventive dispuse de către Parchetul Militar, respectiv prin motivările instanţelor de prelungire a măsurii preventive. Art. 8 din CEDO a fost încălcat prin obligativitatea "citirii", de către gardienii arestului, a corespondenţei purtate cu desfăşurate în procesul penal în care a fost acuzat de săvârşirea unei infracţiuni de corupţie au durat excesiv de mult, depăşindu-se cu mult termenul rezonabil impus de art. 6 par. 1 din CEDO, respectiv soluţionarea acestei cauzei a durat 8 comunicat acuzaţiile) până la 25.11.2010 (data soluţionării definitive a cauzei), întârzierile în soluţionare nefiindu-mi imputabile. Astfel, principalul motiv al duratei excesive a fost reprezentat de gravele încălcări ale drepturilor sancţionate de către Curtea Supremă de Justiţie, ulterior de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Cercetarea judecătorească a fost efectuată, în perioada 2002fapt ce contravine dispoziţiilor art. 6 par. 1 din CEDO. Îngrădirea nejustificată a încalce dispoziţiile art. 6 paragraful 3 literele b şi c din CEDO. Procurorul militar a dispus efectuarea unei percheziţii la domiciliul sau fără a emite nici un fel de autorizaţie. Mai invoca incalcarea art. 13 CEDO, in sensul ca o cale de atac trebuie sa fie „efectivă“ atât în drept, cât şi în practică, în special în sensul că exercitarea sa nu trebuie sa fie împiedicată nejustificat prin actele sau omisiunile autorităţilor statului pârât. În acest sens arata, din practica Curţii Europene, inclusiv hotărâri prin care România a fost deja condamnată pentru încălcarea art. 13 din Convenţie, respectiv Hotărârea Cobzaru versus România din 26 iulie 2007 şi Hotărârea Abramiuc versus România din 24 februarie 2009, în aceste hotărâri Curtea stipulând că „art.13 impune existenţa unui remediu intern care să permită unei autorităţi naţionale competente să examineze substanţa procesuale şi ale principiilor esenţiale privind administrarea probelor, deficienţe ani şi aproape 10 luni, mai precis 3222 zile, de la 30.01.2002 (data la care i s-au familia şi apărătorii aleşi, în perioada detenţiei preventive. Procedurile

LU

M

EA

dreptului la apărare, în perioada 30.01.2002-13.06.2003, a fost de natură să

JU

2003, de aceeaşi judecători care au dispus şi prelungirea arestării preventive,

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

încălcării invocate şi să ofere o reparaţie corespunzătoare”. Deşi, instanţele penale pe rolul cărora se afla cauza în care era acuzat de trafic de influenţă puteau "oferi" o "reparaţie corespunzătoare" prin înlăturarea de la analiză a mijloacelor de probă obţinute cu încălcarea minimelor garanţii instituite de dispoziţiile Convenţiei (în baza art. 64 al. 2 din CPP " mijloacele de probă prin refuzul analizei reclamatelor încălcări ale Convenţiei cu ocazia administrării probelor, dreptul mai sus enunţat, conferit de art. 13 din Convenţie, a fost vădit încălcat. Având în vedere ceea ce Curtea Europeană a stipulat în întreaga sa practică judiciară, respectiv: “textul Convenţiei trebuie interpretat astfel încât să garanteze drepturi concrete şi efective iar nu teoretice şi iluzorii”, considera că instanţele române aveau obligaţia de a se pronunţa asupra apărărilor sale cu atât mai mult cu cât, în considerarea aderării României la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin Legea 30/1994, este evident, în raport şi este şi era obligatorie, încă de la data faptelor, pentru instanţa naţională, in „interpretarea instanţei de contencios european, în virtutea principiului subsidiarităţii, se impune şi faţă de instanţa de contencios constituţional naţional” (Decizia nr. 91 din 15 iulie 1994 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din 25 ianuarie 1995). privind neconformitatea dreptului intern cu dispoziţiile imperative ale CEDO, obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite in procesul penal"), iată că, inclusiv

LU

M

şi Justiţie, Secţia Civilă, prin decizia nr. 542 din 14 februarie 2008, a apreciat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esenţa unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realităţi materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o serie de criterii, şi anume: consecinţele negative

EA

detrimentul

legii

JU
interne,

de dispoziţiile art. 20 din Constituţia României, că interpretarea Curţii Europene chiar Curtea Constituţională reţinând că

Cu referire la pretentiile deduse judecatii, arata ca Înalta Curte de Casaţie

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, iar celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente şi indicii din care să rezulte în ce măsură i-a În literatura de specialitate dauna morală este definită drept paguba suferită de o persoană ca urmare atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale sau prin provocarea unei suferinţe morale. Cuantificarea daunele morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei in cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, daunelor morale presupune examinarea, în principal a unor criterii referitoare la consecinţele suferite pe plan fizic şi psihic, expunerea la dispreţul public, daunele morale reprezentând compensaţia datorată pentru atingerea adusă fizică a omului, la sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiul profesional şi alte asemenea valori. intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării etc. Evaluarea prejudiciului moral nu este, aşadar, supusă unor criterii legale de determinare, fost produs un prejudiciu nepatrimonial.

LU

M

camera … (cameră dotată cu apă curentă şi canalizare) considera că a produs un prejudiciu estimat la suma de 97.376 euro. Detenţia preventivă din perioada 30.01.2002-09.04.2003 în camera … (cameră fără apă curentă, fără canalizare şi fără posibilitatea de a mă deplasa) considera că a produs un prejudiciu estimat la suma de 1.323.705 euro. Reţinerea în ziua de 30.01.2002 în incinta unui local

EA

valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa

Detenţia preventivă din perioada 09.04.2003 (după amiaza)-13.06.2003 în

JU

atingerea gravă adusă onoarei şi demnităţii, sentimentul de frustrare etc.,

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

public, filmarea batjocoritoare din acel moment, precum şi percheziţia corporală efectuată de către organele de anchetă, toate acestea exclusiv în scopul de a se exercita o presiune psihică de natură să il determine să recunoasca acuzaţiile şi să se poată dispune măsura preventivă atât de dorită de către Parchetul Militar, considera că au produs un prejudiciu estimat la suma de 100.000 euro. Refuzul ce se întâmplă până la ora 24.00 a datei de 30.01.2002, coroborat cu starea de tensiune extremă a membrilor familiei care nu ştiau ce s-a întâmplat, mai cu seamă că găsiseră apartamentul răvăşit iar telefonul era închis, considera că a arbitrară (dispusă chiar cu încălcarea art. 100 CPP din acea vreme aşa cum avea să constate şi Sentinţa penală nr. 162/28.05.2010 a CAB) efectuată la data de …, în locuinţa părinţilor, în prezenţa a numeroşi vecini care asistau ca la "circ", (efectuată exclusiv în scopul de a "justifica" măsura preventivă ce fusese deja comunicată presei) le mai generează încă, a produs un prejudiciu, estimat la prezenţa a numeroşi colegi şi a conducerii Secţiei, activitate procesuală fusese deja comunicată presei, a produs un prejudiciu estimat la suma de 100.000 euro. Arbitrariul cu care se aprobau cererile de pachet şi vorbitor, "citirea" corespondenţei purtate cu familia şi cu apărătorii aleşi, au produs un prejudiciu, estimat la suma de 300.000 euro. Atitudinea gardienilor Arestului faţă de reclamant şi familia sa, percheziţiile corporale complete la care a fost supus pe perioada detenţiei, fotografierea şi amprentarea atât de umilitor efectuate, depersonalizarea prin atribuirea pseudonimului "…", transportul încătuşat la instanţe, lipsa unui tratament medical adecvat în raport de afecţiunile pe care le avea, lipsa unor minime condiţii de igienă, au produs un prejudiciu, estimat la suma de 620.000 euro. Atitudinea procurorului militar de a insista în audierea sa deşi avea grave probleme de sănătate, de a-i restrânge arbitrar dreptul de a lua legătura cu apărătorii aleşi (implicit refuzul de hrană şi acest fapt coroborat şi cu respectivele consecinţe pe care această activitate produs un prejudiciu, estimat la suma de 100.000 euro. Percheziţia domiciliară organelor de anchetă de a-i permite să ia legătura cu familia pentru a comunica

LU

M

EA

efectuată, de asemenea, exclusiv în scopul de a "justifica" măsura preventivă ce

JU

suma de 400.000 euro. Percheziţia biroului din incinta Secţiei … Poliţie, în

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

apă pe care a fost nevoit să-l declar ca urmare a îngrădirii dreptului respectiv), de a dispune luarea măsurii preventive pentru o infracţiune imposibil de consumat, de a solicita prelungirea arestării preventive inclusiv pe considerentul că a săvârşit "şi alte fapte penale", respectiv atitudinea instanţelor militare de a motiva extrem de arbitrar atât hotărârile de prelungire a arestării preventive cât certitudinii săvârşirii faptei de care era acuzat), au produs un prejudiciu, estimat la suma de 700.000 euro. Comunicatele apărute în presa centrală în perioada 31.01.2002 - iunie 2002 referitor la arestarea preventivă, inclusiv afişarea a ani de cercetare judecătorească, cu consecinţa accentuării oprobriului cunoscuţilor, au produs un prejudiciu, estimat la suma de 300.000 euro. Condiţionarea eliberării din arest în raport de atitudinea procesuală, motivările solicitarea procurorilor de şedinţă (cu ocazia motivării căilor de atac declarate) de a se majora pedeapsa dispusă anterior ori de a se schimba regimul de era acuzat, au produs un prejudiciu, estimat la suma de 800.000 euro. Prezenţa urmate de cauza penală, termene în care a fost nevoit să suporte supliciul de a fi mereu menţionat cu ocazia apelului cauzei ca "inculpat pentru infracţiuni de corupţie", inclusiv menţinerea încătuşat şi "izolarea" mea în boxa "deţinuţilor" la termenele din perioada arestului preventiv, participarea la dezbaterile în care procurorii de şedinţă susţineau "certa vinovăţie", de multe ori menţionând că această "vinovăţie" este dovedită inclusiv prin declaraţiile din faza de urmărire penală date de … şi …., tensiunea de a aştepta pronunţările asupra fondului cauzei, în condiţiile în care aproape fiecare instanţă a amânat de mai multe ori pronunţarea, toate acestea au fost de natură să cauzeze un imens prejudiciu moral, estimat la suma de 899.000 euro. Refuzul instanţelor de judecată de a verifica probele acuzării, de a se pronunţa măcar asupra apărărilor sale, exclusiv în scopul de a nu releva arbitrariul cu care a fost dispusă şi menţinută măsura hotărârilor de condamnare pe acest considerent al "nerecunoaşterii faptei", numeroase citaţii pe uşa apartamentului părinţilor sai pe parcursul celor nouă şi cele de respingere a căilor de atac promovate (inclusiv pe considerentul

LU

M

EA

la nenumăratele termene de judecată din toate cele cinci cicluri procesuale

JU

executare al acesteia, inclusiv pe considerentul nerecunoaşterii de faptei de care

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

arestării preventive, a produs un prejudiciu estimat la suma de 400.000 euro. Tergiversarea de către instanţele de judecată a soluţionării cauzei penale, tergiversare ce a fost consecinţa directă a reticenţei sistemului judiciar de a pronunţa o soluţie de achitare într-o cauză în care s-a dispus şi prelungit anterior arestarea preventivă, cu consecinţa unor suferinţe paroxistice pentru reclamant informării, într-un termen rezonabil, asupra soluţiilor dispuse de instanţele de judecată referitor la măsura preventivă, i-a produs un prejudiciu estimat la suma de 200.000 euro. Atitudinea conducerii DGPMB, a colegilor sau altor angajaţi soluţionării cauzei penale, a produs un prejudiciu estimat la suma de 400.000 euro. In ceea ce priveste prejudiciul material, acesta se constituie din 13.06.2003-14.10.2003, in cuantum de 2088,60 lei, din CONTRAVALOAREA ORELOR DE STUDIU, REDACTARE DOCUMENTE, STUDIERE ai acestei instituţii, generată exclusiv de arestarea preventivă şi de tergiversarea şi familia sa, a produs un prejudiciu estimat la suma de 1.000.000 euro. Refuzul

cuantum de 544.400 lei, din CONTRAVALOAREA PACHETELOR CU reprezentand ACHITAREA ONORARIILOR APĂRĂTORILOR ALEŞI DIN ANUL 2002, in cuantum de 10251,9 lei.

LU

M

"creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar, are dreptul la dezdăunare", respectiv practica judiciară şi doctrina relevantă în domeniu, solicita si actualaizarea acestor sume. De asemenea, mai solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata generate cu acest litigiu si cuantificate la suma de 10000 lei. La termenul de judecata din data de 14.10.2011, instanta a luat act de precizarea capatului de cerere privind obligarea la repararea prejudiciului material constand in drepturile salariale.

EA

ALIMENTE DIN ANII 2002-2003, in cuantum de 11.200 lei, din sumele

Având în vedere dispoziţiile art. 1073 din Codul Civil potrivit cărora

JU

JURISPRUDENŢĂ, DOSAR ETC. ÎN PERIOADA 13.06.2003-25.11.2010, in

ST

DREPTURILE SALARIALE DE CARE A FOST LIPSIT ÎN PERIOADA

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

În drept, a invocat dispoziţiile art. 112 şi urm. C.pr.civ., art. 20 - 53 din Constituţia României, Legea 30/1994, art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 504 şi urm. din Codul de Procedură Penală, art. 998 şi urm. din Codul Civil, art. 3, 5, 6, 8 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenţa relevantă în materie a Curţii Europene, Legea art.274 C.pr.civ.

In sustinerea cererii, a depus la dosarul cauzei inscrisuri. Au fost atasate toate dosarele penale. La termenul de judecata din data de 10.06.2011, instanta si proba testimoniala, depozitiile martorilor fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei. Prin notele scrise depuse la termenul de judecata din data de 2.03.2012, cerintelor prevazute de art 504 C.proc.pen, iar pe fondul actiunii, a solicitat respingerea acesteia, ca neintemeiata intrucat reclamantul nu si-a indeplinit La termenul de astazi, tribunalul a dispus unirea exceptiei inadmisibilitatii a incuviintat, in temeiul art 167 C.proc.civ pentru reclamant proba cu inscrisuri

2 C.proc.civ, tribunalul retine urmatoarele: Potrivit art. 504 C. proc. penală, „persoana care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată de libertate ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal. Privarea sau restrângerea de libertate în mod nelegal trebuie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, prin ordonanţă a procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j) ori prin hotărâre a instanţei de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, prin hotărâre definitivă de achitare sau prin hotărâre definitivă de încetare a procesului penal pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j)”. „La stabilirea întinderii reparaţiei se ţine seama de durata privării de libertate sau a restrângerii de libertate suportate, precum şi de consecinţele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a cărui libertate a fost

LU

M

EA

cu fondul cererii.

Analizand actele si lucrarile dosarului, vazand si prevederile art 137 alin

JU

obligatiile stabilite de art 1169 C.civ in sarcina sa.

ST

paratul a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii, fata de neindeplinirea

IT IE

I.R O

138/1999, Legea 632/2002, art. 1073 şi 1088 din Codul Civil, OG 9/2000,

www.PDFCool.com

catre paratul in cauza, sub forma exceptiei de inadmisibilitate, Tribunalul va retine netemeinicia acesteia. In cauza, intr-adevar s-au pronuntat mai multe instante, in cadrul mai multor cicluri procesuale. Astfel, prin sentinţa penală nr. la o pedeapsă privativă de libertate, sentinta ramasa definitiva prin decizia penală nr. 115/23.12.2002 pronuntata de Curtea Militara de Apel. In urma casarii acestor hotarari de catre instanta suprema, cauza este trimisa spre definitiv prin sentinta penala nr 88/23.09.2003 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti. Ulterior, ca urmare a promovarii caii de atac a recursului de catre partile implicate, cauza este din nou trimisa spre rejudecare. Insa, ce este important in analiza admisibilitatii prezentei cereri nu rezida din numarul de putin unei condamnari. Or, in speta, contrar sustinerilor paratului, este lesne de verificat indeplinirea cerintelor de forma prevazute de lege. De asemenea, rejudecare. Insa, si in al doilea ciclu procesual, reclamantul este condamnat 110/19.06.2002, pronuntata de Tribunalul Militar, reclamantul a fost condamnat

LU

M

instanta va atrage atentia asupra considerentelor deciziei nr 45/1998 pronuntata de Curtea Constitutionala, care a statuat asupra constitutionalitatii prevederilor art 504 alin 1 C.proc.pen numai in masura in care nu limiteaza la ipotezele prevazute de text cazurile in care S.R. raspunde patrimonial pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale. Prin urmare, fata de aceste precizari, tribunalul va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, ca neintemeiata. Pe fondul cererii, verificand inscrisurile atasate, tribunalul retine ca prin rechizitoriul intocmit de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial, reclamantul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de

EA

casari cu trimitere spre rejudecare, ci din constatarea caracterului definitiv al cel

JU

ST

IT IE

I.R O

restrânsă” (art. 505 alin. 1). Reparaţia constă în plata unei sume de bani sau, ţinându-se seama de condiţiile celui îndreptăţit la repararea pagubei şi de natura daunei produse, în constituirea unei rente viagere ori în obligaţia ca, pe cheltuiala statului, cel privat de libertate sau a cărui libertate a fost restrânsă să fie încredinţat unui institut de asistenţă socială şi medicală (art. 505 alin. 2). Persoanelor îndreptăţite la repararea pagubei, care înainte de privarea de libertate erau încadrate în muncă, li se calculează, la vechimea în muncă stabilită potrivit legii, şi timpul cât au fost private de libertate (art. 505 alin. 3). Examinand textul de lege mai sus redat prin prisma criticilor formulate de

www.PDFCool.com

trafic de influenta, dupa surpinderea in flagrant si arestarea sa preventiva la data de 30.01.2002. Potrivit considerentelor din sentinta penala nr 162 F/28.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, prin sentinta penala nr 88/23.09.2009 pronuntata de aceeasi instanta s-a dispus condamnarea reclamantului, hotarare casata prin decizia nr 1361/2.03.2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si condamna din nou pe reclamant, hotarare de asemenea casata de instanta suprema prin decizia nr 5739/30.12.2007. Se dispune trimiterea spre rejudecare inca o data, iar Curtea de Apel, prin sentinta penala nr 214/22.09.2008 il achita aceasta hotarare este casata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr 589/19.02.2009. Prin sentinta penala nr 162F/28.05.2009, este achitat reclamantul pentru acelasi temei de drept, respectiv art 11 pct 2 lit a si art 10 promovate la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala nr 4218/25.11.2010. alin 1 lit d C.proc.pen, hotarare mentinuta prin respingerea recursurilor pe acelasi reclamant in temeiul art 11 pct 2 lit a si art 10 lit d C.proc.pen. Si Justitie. Prin sentinta penala nr 67/30.03.2007, Curtea de Apel Bucuresti

504 C. proc. penală, ce îi dă dreptul la repararea pagubei suferite prin

ordin material, dacă este susceptibil de apreciere bănească ori moral

LU

M

(nepatrimonial), dacă nu poate fi evaluat în bani. În speţă, reclamantul a suferit atât un prejudiciu material, ce îi dă dreptul la reparare, cât şi unul moral. Întinderea prejudiciului material a fost dovedită numai în limita a 4839, 8921 lei, ca reprezentând contravaloarea salariilor neincasate, astfel cum de altfel chiar reclamantul si-a precizat acest petit la termenul de judecata din data de 14.10.2011 (fila .., vol .., in functie de relatiile comunicate de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti-Financiar, atasate la fila .., vol …. In ceea ce priveste restul componentelor petitului de cerere privind prejudicial material, Tribunalul le aprecieaza neintemeiate, nefiind depuse la dosarul cauzei dovezi in sustinerea efectuarii acestor cheltuieli. Este evident ca in cauza sunt intrunite cerintele raspunderii civile delictuale. Insa, aceasta evidenta nu poate fi generalizata, asa incat pentru fiecare pretentie in parte, prevederile art 998-999 C.civ trebuie sa fie incidente. Astfel, cu privire la suma
www.PDFCool.com

EA

condamnarea şi arestarea sa penală pe nedrept. Prejudiciul, în cazul răspunderii statului pentru erori judiciare, poate fi de

JU

Se constată, aşadar, că reclamantul se află în situaţia reglementată de art.

ST

IT IE

I.R O

de 2088,6 lei reprezentand lipsa remuneratiei aferenta activitatilor gospodaresti efectuate de reclamant in perioada 9.04.2003-13.06.2003, cum a fost explicitata la fila …, vol …, Tribunalul retine ca nu exista, de altfel nici reclamantul nu a putut invoca, un temei de drept care sa permita obligarea paratului la plata unei asemenea contraprestatii. In ceea ce priveste suma de 544400 lei reprezentand contravaloarea orelor de studiu dosar, redactare documente pentru perioada 13.06.2003-25.11.2010 (respectiv 200 lei pe zi), instanta va respinge ca nesustinuta si aceasta pretentie intrucat existenta unui prejudiciu nu poate fid oar prezumata pentru simplul motiv ca celelalte conditii sunt indeplinite. In cauza, potrivit art 1169 C.civ, reclamantul are obligatia de a proba certitudinea prejudiciului, intinderea acestuia. Or, aprecierile in sensul ca pentru studiul dosarului a fost necesara dispensarea reclamantului de suma de 200 lei pe zi, fara a fi probate, nu sunt suficiente, cu atat mai mult cu cat pentru parte din perioada aratata mai sus, acesta a sustinut ca a beneficiat si de asistenta juridica de specialitate, respectiv mai multi avocati. In esenta, aceleasi considerente le va avea Tribunalul in vedere si pentru a respinge capatul de cerere constand in obligarea paratului la plata sumei de 11200 lei reprezentand contravaloarea celor 28 pachete pe care familia reclamantului le-a transmis acestuia pe perioada detentiei. De asemenea, nu este depusa nicio dovada care sa sustina existenta in patrimoniul reclamantului si nu al altor persoane a prejudiciului compus din aceasta suma de bani. Pentru aceleasi motive va respinge instanta si pretentia aratata la fila …, vol …, adica sumele de 600 lei si 9651,6 lei reprezentand onorarii de avocat. Examinand inscrisurile din dosarul penal nr 167/2002, Tribunalul constata ca nu se regaseste dovada achitarii si atasarii acestor chitante de plata de doua onorarii avocatiale. Intr-adevar, la dosarul cauzei, filele …, vol … sunt depuse inscrisuri numite contract de asistenta juridica, chitanta nr … si chitanta nr ….. Insa, in aceasta materie proba irefragabila a efectuarii cheltuielilor de judecata o constituie tocmai depunerea chitantelor la dosarul cauzei. Cele trei inscrisuri depuse sunt toate olografe, fara a purta o data certa, sau cel putin fara a se face dovada in cauza a acestei date. Asadar, nici cu privire la aceasta pretentie nu se poate retine fara dubiu existenta prejudiciului in patrimoniul reclamantului. Fata de aceste precizari, Tribunalul va admite in parte capatul de cerere privind prejudicial material si va obliga paratul la plata sumei de 4839,8921 lei reprezentand contravaloarea salariilor neincasate, suma care nu se actualizeaza vazand ultima precizare a acestei pretentii facuta de reclamant la termenul din 14.10.2011. Cât priveşte posibilitatea reparării prejudiciului moral, în prezent, aceasta nu mai reprezintă o controversă, fiind chiar legiferat in cuprinsul NCC. Prejudiciul moral nu poate fi probat prin probe materiale, de aceea, la stabilirea cuantumului daunelor solicitate, se au în vedere criteriile indicate chiar de art. 505 alin. 1 C. proc. penală, respectiv: durata privării de libertate sau a restrângerii de libertate suportate, precum şi de consecinţele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a cărui libertate a fost restrâns.

LU

M

EA

JU

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă, prin decizia nr. 542 din 14 februarie 2008, a apreciat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esenţa unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realităţi materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, iar indicii din care să rezulte în ce măsură i-a fost produs un prejudiciu nepatrimonial. În literatura de specialitate dauna morală este definită drept paguba nepatrimoniale sau prin provocarea unei suferinţe morale. Cuantificarea prejudiciului moral nu este, aşadar, supusă unor criterii legale de determinare, referitoare la consecinţele negative suferite de cei in cauză, în plan fizic, psihic intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării etc. Evaluarea daunelor morale presupune examinarea, în principal a unor criterii referitoare la consecinţele suferite pe plan fizic şi psihic, expunerea la dispreţul public, atingerea gravă adusă onoarei şi demnităţii, sentimentul de frustrare etc., daunele morale reprezentând compensaţia datorată pentru atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, la sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiul profesional şi alte asemenea valori. De asemenea, în cuprinsul Deciziei nr. 2356 din 20 aprilie 2011 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se arata că, daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente şi serie de criterii, şi anume: consecinţele negative suferite de cel în cauză în plan

LU

M

EA

şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate,

JU

daunele morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor

ST

suferită de o persoană ca urmare atingerii aduse drepturilor sale personale

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta autorităţii. Tribunalul va avea in vedere impactul psihic suferit de reclamant, dar si de familia sa si de consecintele negative create in plan familia, social, profesional, precum si intenisitatea cu care au fost percepute. Prin condamnarea pe nedrept a reclamantului, prin durata procedurilor, arestarea sa preventiva intr-o cauza, in care dupa mai multi ani a fost achitat, s-a adus atingere valorilor care definescu personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, sensibilitatea fizica si psihica, la cinste, demnitate, onoare si alte asemenea valori. Dreptul la viata, la integritatea fizica si psihica a persoanei, precum si inviolabilitatea libertatii individuale si a sigurantei sale sunt garantate de Constitutia Romaniei, de CEDO. Or, in perioada detentiei reclamantul a fost lipsit de modul sau de viata obisnuit, de relatiile cu familia si prietenii, fiind obligat sa suporte privatiunile specifice detentiei, dar si conditiile improprii de dormit, hrana, igiena. Acestea au facut ca reclamantul sa suporte suferinte fizice, dar si psihice (probate de altfel, indestulator cu actele medicale depuse la dosar), accentuate de perioada relativ lunga de detentie, ale caror consecinte pot fi inlaturate prin acordarea unor despagubiri banesti in masura sa-I asigure resursele financiare necesare reluarii, pe cat posibil a modului sau de viata obisnuit. Tribunalul va mai retine in stabilirea cuantumului despagubirii morale ce se va acorda si proba testimoniala administrata in cauza. Cu privire la conditiile de detentie, va avea in vedere depozitia martorului … (fila …, vol …), care a relatat ca reclamantului, ca si celorlalti detinuti li se desfacea corespondenta, iar in celula statea cu trei persoane fumatoare, acesta fiind nefumator. Or, tocmai in aceasta materie, prin cauza Elefteriadis impotriva Romaniei, statul a fost condamnat pentru imprejurari care vizau conditiile de detentie in penitenciarul R., respectiv modul in care petentul era transportat catre instante si inapoi, precum si modul in care era detinut in locurile amenjate persoanelor private de libertate, alaturi de alti detinuti fumatori, el fiind nefumator. De asemenea, toti martorii audiati (filele …), unii dintre acestia aparatori ai reclamantului in timpul urmaririi penale, au relatat despre conditiile dezumanizante din detentie ( depersonalizarea detinutului prin atribuirea unui numar de registru), lipsa dotarilor minime pentru a asigura igiena, sau starea de sanatate fizica. În raport de aceste criterii, tribunalul apreciază că se impune admiterea în parte a capatului de cerere privind daunele morale, cu obligarea pârâtului la plata sumei de 2000000 lei, sumă de natură a acoperi prejudiciul moral suferit si care, prin stabilirea in mod global, va acoperi toate pagubele pricinuite reclamantului atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. Insă, pentru aceleasi

LU

M

EA

JU

ST

IT IE

I.R O

www.PDFCool.com

motive retine că satisfacţia echitabilă pretinsă, cu acest titlu, respectiv suma de 7.890.081 euro, este disproporţionată în raport de consecinţele negative ce pot fi identificate în concret. In ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata provocate de acest litigiu, fata de prevederile art 274 C.proc.civ, va respinge cererea, avand in vedere ca la dosar nu este depusa dovada efectuarii acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE

Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, ca neintemeiata. Admite in parte actiunea precizata de reclamantul CRISTIAN IONEL cu sediul in ….

reprezentand contravaloarea salariilor neincasate. Obliga paratul la plata sumei de 2000000 lei cu titlu de daune morale.

LU

M

PRESEDINTE

EA

Respinge celelalte pretentii, ca neintemeiate. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, azi 9.03.2012.

JU

Obliga paratul la plata sumei de 4839,8921 lei cu titlu de daune materiale

ST

SERBAN., cu domiciliul in … in contradictoriu cu paratul S.R. PRIN M.F.P.,

IT IE

GREFIER

I.R O
www.PDFCool.com

LU EA JU ST IT IE

M

I.R O

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->