Plangere Penala Prealabila #6 Mihaila Paul Pentru Scribd

Catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Nationala Anticoruptie
Domnule procuror general, domnule sef de sectie

subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr.
3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
formulez cf. art. 288-289 din Codul de procedura penala
Plangere penala prealabila de punere in miscare a actiunii penale

impotriva Mihaila Paul,
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod nr.43,
judeul Vrancea
si rog trimiterea in judecata a inculpatului Mihaila Paul pentru a fi condamnat pentru savarsirea
infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele tratamente,
Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile
de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni
I. In fapt,
A. demonstrez infractiunile savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin emiterea mandatul
de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. din doarul 2417/P/2014, anexat la prezenta ca proba 1
In dovedirea nelegalitatii si netemeiniciei aducerii mele la Comisia de expertiza medico-legala
psihiatrica din cadrul Serviciului de medicina legala Vrancea de catre asa-zisul procuror Mihaila Paul in
scopul de a ma interna nevoluntar punandu-ma astfel intr-o situatie vulnerabila ca sa ma vateme fizic si
psihic sau sa ma ucida cu ajutorul complicilor sai precum am demonstrat detaliat in sesizarea Comisiei
de cercetare a abuzurilor, ca a procedat clica sa criminala pe data de 05.12.2014,
anexez pledoaria dosarului 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara, care este
relevanta acestui aspect, probele 2-15
1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca suspectul Raneti Tudor Andrei a refuzat sa se
supuna unei expertize medico-legale psihiatrice. Vezi sectiunea ...CONSTAT...
Pagina 1 din 16
Faptul ca nu am consimtit sa fiu supus unei expertize medico-legale psihiatrice cf. art. 184 (3) din
CPP deoarece sanatatea mea mintala este fapt de notorietate probat prin inscrisuri si martori, nu are
nici o legatura cu minciuna flagranta a asa-zisului procuror Mihaila Paul ca refuz sa ma prezint la data si
ora pentru care asa-zisul procuror Mihaila Paul NU A EMIS CITATIE pentru a ma prezenta in fata
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, si prin aceasta a falsificat in flagrant motivarea in fapt a
necesitatii mandatului de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. din doarul 2417/P/2014
Declar pe propria raspundere ca nu am fost citat vreodata in conditiile legii sa ma prezint in fata
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, nici nu am refuzat evident sa ma prezint dupa ce NU am
fost citat.
In dovedire, invoc legea:
Art. 265 - Mandatul de aducere
(1) O persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza
unui mandat de aducere, daca, fiind anterior citata, nu s-a prezentat, in mod nejustificat, iar ascultarea
ori prezenta ei este necesara, sau daca nu a fost posibila comunicarea corespunzatoare a citatiei si
imprejurarile indica fara echivoc ca persoana se sustrage de la primirea citatiei.
In fapt, declar pe propria raspundere ca:
1.1. nu exista situatia care sa justifice necesitatea mandatului de aducere conform textului de
lege O persoana ... fiind anterior citata, nu s-a prezentat, in mod nejustificat
1.2. nu exista situatia care sa justifice necesitatea mandatului de aducere conform textului de
lege imprejurarile indica fara echivoc ca persoana se sustrage de la primirea citatiei
In dovedire, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a necesitatii mandatului
de aducere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 prin care m-a Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore pe
data de 17.09.2015 fara sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, adica sa ma audieze,
prin faptul ca pe 05.05.2015 ora 9:30 a propus audierea mea printr-o citatie care mi-a comunicat-o dupa
data si ora stabilite, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere, fara ca Mihaila
Paul sa refaca citatia ulterior timp de 4 (patru) luni, desi a avut la cunostinta multiple dovezi ca mi-a
comunicat-o tardiv asa cum a premeditat aceasta de fapt, si anume confirmarea de primire semnata de
mama mea Raneti Mariana, si un memoriu pe care l-am depus la dosarul 2417/P/2014 pe data de
08.05.2015 cu privire la ceea ce credeam ca reprezinta dosarul 2417/P/2014, deoarece asa-zisul
procuror Mihaila Paul m-a citat si fara sa-mi comunice obiectul dosarului, calitatea mea in dosar sau
reclamantul, incalcand art. 258 din CPP
In concluzie, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a necesitatii
mandatului de aducere prin vicierea procedurii de citare, incalcand Codul de procedura penala in scopul
de a savarsi impotriva mea Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele
tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu,
infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni
Mai mult, acest mandat de aducere la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica nu mi-a
fost comunicat pe loc conform legii:
Cod de procedura penala
Pagina 2 din 16
Art. 266 - Executarea mandatului de aducere

(1) Mandatul de aducere se executa prin organele de cercetare penala ale politiei judiciare si organele de
ordine publica. Persoana careia i se incredinteaza executarea mandatului transmite mandatul persoanei
pentru care acesta a fost emis si ii solicita sa o insoteasca. In cazul in care persoana indicata in mandat
refuza sa insoteasca persoana care executa mandatul sau incearca sa fuga, aceasta va fi adusa prin
constrangere.
Mai mult, precizez ca deoarece am fost retinut cu politisti mascati pe data de 17.09.2015 intre
orele 06.15 si 13:15 de asa-zisul procuror Mihaila Paul, retin utilizarea art. 266 (4) din CPP ca un alt act
de rea-credinta al asa-zisului procuror Mihaila Paul, in scopul falsificarii realitatii infractiunilor pe care lea savarsit impotriva mea pe data de 17.09.2015
(4) Daca cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gaseste persoana prevazuta in mandat
la adresa indicata, face cercetari si, daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care
va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute. Procesul-verbal se inainteaza, de indata, organului de
urmarire penala sau, dupa caz, instantei de judecata.
Evident aflandu-ma in custodia politistilor mascati care m-au dus fortat la Comisia de expertiza
medico-legala, intre orele 06:15 si 13:15 pe data de 17.09.2015, nu se poate retine ca nu puteam fi gasit
Mai mult, utilizarea art. 266 (5) din CPP, demonstreza ca asa-zisului procuror Mihaila Paul ii
lipseste si discernamantul d.p.d.v. juridic conform literaturii de specialiate medico-legale psihiatrice
In dovedire invoc legea
(5) Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unitatii militare sau
prin politia militara.
In fapt, se cunoaste in dosarul 2417/P/2014 ca nu sunt militar, prin declaratiile mele depuse la
acest dosar in prealabilul datei de 17.09.2015
2. Infractiunile de Privarea ilegala de libertate, Represiunea Nedreapta si alte infractiuni

savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul impotriva mea nu sunt dovedite doar prin falsificarea
motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 precum am
demonstrat la punctul 1.2, ci si prin lege:
Art. 265 - Mandatul de aducere
Pagina 3 din 16
(12) Persoanele aduse cu mandat raman la dispozitia organului judiciar numai pe durata impusa de
audiere sau de indeplinirea actului procesual care a facut necesara prezenta lor, dar nu mai mult de 8
ore, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora.
In fapt, mandatul de aducere din data de 17.09.2015 a fost emis pentru, citez: in vederea
audierii si efectuarii tuturor actelor de urmarire penala necesare ... precum si pentru a se stabili daca se
impune sau nu efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa ma audieze pe data de 17.09.2015, fortandu-ma sa
depun o declaratie pe propria raspundere ulterior pe data de 19.09.2015, mentionez, fara ca asa-zisul
procuror Mihaila Paul sa-mi permita sa consult dosarul 2417/P/2014
In dovedire anexez declaratia pe propria raspundere din dosarul 2417/P/2014
Deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa ma audieze pe data de 17.09.2015, si nu
mi-a adus la cunostinta nici un drept in sensul exercitarii efective a drepturilor, cum ar fi dreptul de
consultarea dosarului si dreptul la aparare prin avocatul ales, nu se poate justifica retinerea mea nici o
secunda, fiindca restul drepturilor care mi-au fost aduse la cunostinta, le-am demonstrat ca le am deja la
cunostinta prin plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP depusa prin email la
Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea pe data de 13.07.2015 10:46,
si fiindca sanatatea mea mintala este probata prin mai multe inscrisuri printre care patru
certificate medico-legale prin care sunt declarat apt de munca psihic si fizic de medicina muncii pentru
ocuparea pozitiei cu studii superioare de Programator IT (cf. COR), si prin mai multi martori printre care
doi psihiatri din Focsani consultati dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea
tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii pe data de
05.12.2014, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii blocului,
astfel fac proba flagranta a infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea
nedreapta, Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri,
implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de
coruptie si alte infractiuni
B. Privind realitatea dosarului 2417/P/2014 si a constituirii intr-un grup infractional organizat

a asa-zisului procuror Mihaila Paul, asa-zisul judecator Dita Mirela si alti infractori conform sesizarii
Comisiei de cercetare a abuzurilor anexata la prezenta
Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte prin omisiune privind faptul ca dosarul 2417/P/2014 a fost
de fapt inventat de asa-zisul judecator Dita Mirela, in cardasie cu acelasi asa-zis procuror Mihaila Paul, in
scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajarii mele sa renunt la demnitate si dreptate.
In dovedire, asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela sunt urmariti penal
de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015 pentru infractiunile savarsite in dosarul
2417/P/2014.
Anexez proba 4, comunicatul procurorului general Didina Danaila al Parchetului de pe langa
Curtea de Apel Galati, care a constatat atat flagrantul infractiunilor de coruptie savarsite de Dita Mirela
Pagina 4 din 16
si Mihaila Paul, precum si stransa legatuar intre mai multe plangeri penale prealabile, pe care le-a
conexat astfel motivat, si si-a declinat competenta materiala in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie
In dovedire, daca fapta penala exista, eram condamnat deja in dosarul 2417/P/2014, dar
evident dosarul 2417/P/2014 a fost inventat pentru ca asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat si in
cardasie cu reclamantul, asa-zisul judecator Dita Mirela, sa savarseasaca infractiuni impotriva mea prin
acte de procedura falsificate, precum demonstrez in continuare
In dovedire, fac proba veritatii declaratiilor mele prin faptul ca procurorii Parchetului de pe
langa Curtea de Apel Galati, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, si nici macar asa-zisul procuror
Mihaila Paul, nu s-au sesizat din oficiu cum ca as fi comis in plangerile penale prealabile impotriva Dita
Mirela si Mihaila Paul, infractiunile de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare sau
Presiuni asupra justitiei, evident fiindca am depus probatoriu flagrant odata cu plangerile penale
prealabile
Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte prin omisiune privind realitatea faptului ca asa-zisul
judecator Dita Mirela:
1. a sustras sistemului de distributie aleatorie mai multe dosare in care am avut calitatea de
reclamant in toamna 2014, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 o)t) si art. 99^1 (1)
din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor
privind distribuirea aleatorie a cauzelor
2. dupa care a declarat efectiv in scris sub semnatura sa privata ca, citez:este inutil sa-si faca
datoria, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004
privind statutul magistratilor, refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu
3. si a mintit ca doarele sunt neregularizate din mai multe puncte de vedere cf. art. 194-197 si
art. 200 din CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea
303/2004 privind statutul magistratilor, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor
judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara
rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat
4. si desi a mintit ca doarele sunt neregularizate, pentru a ma pagubi cu rea-credinta, s-a
contrazis prin propriile acte de procedura prin efectuarea de copii dupa chemarea in judecata pentru
parati, ceea ce se face doar daca chemarea in judecata este regularizata, de drept cf. art. 201 (1) din
CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind
statutul magistratilor, exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, Exista rea-credinta
atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual,
urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.
5. apoi la fel pentru a ma pagubi prin amenda nelegala si netemeinica, fara a administra
probatoriul si fara a judeca in fond chemarea in judecata, a mintit fara a incerca sa motiveze in fapt si de
drept minciuna, ca toate chemarile in judecata sunt vadit netemeinice, ceea ce constituie abatere
disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor,
utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul
justitiei sau demnitatea functiei de magistrat
6. si apoi a intentat proces civil impotriva mea de punerea mea sub interdictie, dosarul
15730/231/2014, fara alta proba decat propria sa declaratie ca cetatenii care-si exercita dreptul
accesului la justitie sunt alienati mintal, dupa care a renuntat la judecata, calomniindu-ma insa fata de
Pagina 5 din 16
fostul meu angajator SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care a formulat cerere de interventie accesorie
probata contrar pretentiilor sale prin faptul ca la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA am 3 (trei) certificate
medico-legale care ma declara sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente celor 4
(patru) ani lucrati la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA ca Programator IT (cf. COR), ceea ce constituie
abatere disciplinara grava cf. art. 99 a)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor, manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului
justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu
Deoarece avocatii Kinstellar SPARL care au fost angajati de SC ROMANIA HYPERMARCHE SA sa
inventeze trei sanctiuni disciplinare ilegale si netemeinice prin care am fost concediat disciplinar din nou
pe 02.11.2012, dupa ce am anulat definitiv si irevocabil concedierea disciplinara din presupusa data de
09.10.2009 prin dosarul 43961/3/2009, drept dovada a nevinovatiei mele,
au intervenit neavenit in dosarul 15730/231/2014 demonstrand ca dansii sunt alienati mintal
prin faptul ca au achiesat la o aberatie juridica, si si-au probat actiunea contrar intereselor lor, nu doar
vadit netemeinic,
suspectez ca e posibil sa aiba de-a face cu instigarea atacurilor grupului infractional organizat
alcatuit din Dita Mirela, Mihaila Paul, interlopul Herghelegiu Danut si complicii lor din politia si
jandarmeria vranceana.
7. si apoi a instigat clica sa criminala impotriva mea, printre care interlopul Herghelegiu Danut
pentru care Dita Mirela a musamalizat un dosar civil drept dovada a intelegerii prealabile ilicite intre
acestia, interlop care a savarsit tentativa de Omor Calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale
sau a sanatatii impotriva mea pe data de 05.12.2014, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in stare de
inconstienta pe treptele scarii blocului unde locuiesc, in continuare urmarit penal in dosarul 246/P/2015
de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, cu mentionea ca in cel putin unul din dosarele
musamalizate de asa-zisul judecator Dita Mirela este parat interlopul Herghelegiu Danut,
8. si apoi a inventat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul ultrajul judiciar in cardasie cu asa-zisul
procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, in care am fost numit suspect, in
care asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat de Dita Mirela a savarsit infractiunile impotriva carora
formulez prezenta, dosarul 2417/P/2014 fiind evident inventat in scopul de a ma Hartui, Ameninta si
Santaja sa renunt la demnitate si dreptate in privinta infractiunilor clicii criminale a asa-zisului judecator
Dita Mirela savarsite impotriva mea,
9. si apoi Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a necesitatii unui mandat de aducere prin
care m-a Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore pe 17.09.2015, prin faptul ca pe 05.05.2015 ora 9:30 a
propus audierea mea printr-o citatie care mi-a comunicat-o dupa ora si data stabilite, punandu-ma astfel
in imposibilitatea de a ma prezenta, fara ca Mihaila Paul sa incercece sa refaca citatia ulterior desi a avut
la cunostinta multiple dovezi ca mi-a comunicat-o tardiv, si anume confirmarea de primire semnata de
mama mea, si un memoriu pe care l-am depus la dosarul 2417/P/2014 pe data de 08.05.2015 cu privire
la ceea ce credeam ca reprezinta dosarul 2417/P/2014, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a
citat si fara sa-mi comunice obiectul dosarului, calitatea mea in dosar sau reclamantul, incalcand art. 258
din CPP
10. apoi Mihaila Paul a falsificat tot pe 17.09.2015 mandatul de aducere la Comisia de expertiza
medico-legala psihiatrica, mintind ca refuz sa fiu audiat de Comisia de expertiza medico-legala
psihiatrica si ducandu-ma tot pe 17.09.2015 cu politistii mascati fortat in mod ilegal si netemeinic la
Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea dupa ce m-a Supus la rele tratamente
prin privarea de odihna, hrana, si tracasarea prin comportament irational,
falsificand ordonanta prin care a dispus expertiza medico-legala psihiatrica fiindca de drept doar
in cazuri de omor si pruncucidere se dispune aceasta expertiza cf. art. 184 (1) din CPP, in fapt motivand
Pagina 6 din 16
lipsa de discernamant, si pericolul social ridicat al faptei penale despre care precizez ca nu exista
suspect insemnand ca nu sunt probe impotriva mea pentru punerea in miscare a actiunii penale
11. apoi pe 22.09.2015 a Hartuit-o pe mama mea cu 5 (cinci) apeluri telefonice, Amenintandune si Santajandu-ne ca daca nu semnez un act de internare voluntara, va falsifica o noua ordonanta si va
instiga un judecator sa ma interneze nevoluntar, cu mentiunea faptului ca a hartuit-o si pe d-na avocat
Corina Dodoiu, care este avocatul meu in dosarul 246/P/2015 nu in dosarul 2417/P/2014.
12. apoi pe data de 23.09.2015 a falsificat un referat de propunerea internarii mele nevoluntare,
deschizand dosarul 11224/231/2015, situatie prin care si-a consumat infractiunile din data de
22.09.2015.
13. asa-zisul procuror Mihaila Paul evident a instigat pe d-l Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
expertiza medico-legala psihiatrica, sa achieseze la infractiunile sale din data de 17.09.2015 precum si
cele ulterioare de internarea mea voluntara / nevoluntara, pentru care asa-zisul procuror Mihaila Paul a
avut nevoie de niste acte juridice de la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, care a emis o
recomandare si bilet de internare absolut nemotivate, fapt care demonstreaza intelegerea prealabila
ilicita intre asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu, care s-a invoit sa
falsifice actele medico-legale psihiatrice pentru internarea mea, in schimbul musamalizarii dosarului
1863/P/2015 avand inculpati doi colegi ai lui Lucasievici Silviu, Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia care
pentru a favoriza faptuitorul, interlopul Herghelegiu Danut care pe data de 05.12.2015 a savarsit
tentativa de Omor calificat, si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii impotriva mea,
au viciat procedura medico-legala in primul certificat medico-legal, mintind in completarea certificatului
medico-legal solicitat ulterior, ca diagnosticele neurologilor, neurochirurgilor, probele materiale
investigatii paraclinice si literatura de specialitate medico-legala si medicala sunt toate false, refuzand in
consecinta sa adauge zilele de ingrijiri medicale corespunzatoare.
Mentionez ca Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea desi m-a retinut
o ora intreaga sa stam de vorba, fara consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP, nu a emis nici o
motivare in recomandarea internarii mele nevoluntare de care avea nevoie asa-zisul procuror Mihaila
Paul, incalcand legea si normele metodologice ale medicului-legist, si prin urmare nici un act medicolegal prin care acestia sa fi stabilit un diagnostic, demonstrand prin aceasta ca de fapt membrii Comisiei
de expertiza medico-legala sunt lipsiti de discernamant d.p.d.v. juridic cel putin, dar si medical, deoarece
s-au incriminat penal Privandu-ma ilegal de libertate si Supunandu-ma la rele tratamente, in cardasie
cu asa-zisul procuror Mihaila Paul
In dovedire, mincinosii de regula se distanteaza inconstient de obiectul minciunii lor prin
formule specifice gen s-a dispus in loc de a dispus, fiindca Dita Mirela a dispus savarsind mai multe
infractiuni impotriva mea, pentru care deasemenea este urmarita penal.
In dovedire, anexez proba 16 reprezentand plangerea penala prealabila impotriva Dita Mirela
privind infractiunile in fapt enumerate mai sus, si probatoriul
In dovedire, asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela sunt urmariti penal
de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015 pentru infractiunile savarsite in dosarul
2417/P/2014
C. Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisului procuror

Mihaila Paul
1. Privind alienarea mintala sau sociopatia asa-zisului procuror Mihaila Paul
Pagina 7 din 16
1. a. Citez din DEX
ALIENT ~t (~i, ~te) i substantival Care sufer de o boal mintal; dement; nebun. Spital
de ~i. [Sil. -li-e-] /<fr. aline, lat. alienatus
Sursa: NODEX (2002) | Adugat de siveco | Semnaleaz o greeal | Permalink
1. b. de la adresa
http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-personalitate-antisociala.html
citez:
Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de
violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de
asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.
Psiholog Ionut Ghiugan

1. c. privind
En. Antisocial Personality Disorder
Ro. Tulburarea antisociala de personalitate
de la adresa
http://en.wikipedia.org/wiki/Antisocial_personality_disorder
citez
Antisocial (or dissocial) personality disorder is characterized by a pervasive pattern of disregard for, or
violation of, the rights of others.
Traducere in romana:
Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a
drepturilor celorlalti.
1. d. privind
En. How to Deal With a Psychopath
Ro. Cum sa relationezi cu un sociopat
de la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=1PNyVwA1ii4
1. e. privind
En. Profile of the Sociopath
Ro. Profilul sociopatului
de la adresa
http://www.mcafee.cc/Bin/sb.html
citez: "
NOTE: In the 1830's this disorder was called "moral insanity." By 1900 it was changed to "psychopathic
personality." More recently it has been termed "antisocial personality disorder" in the DSM-III and DSMIV. Some critics have complained that, in the attempt to rely only on 'objective' criteria, the DSM has
Pagina 8 din 16
broadened the concept to include too many individuals. The APD category includes people who commit
illegal, immoral or self-serving acts for a variety of reasons and are not necessarily psychopaths.
DSM-IV Definition
Antisocial personality disorder is characterized by a lack of regard for the moral or legal standards in the
local culture. There is a marked inability to get along with others or abide by societal rules. Individuals
with this disorder are sometimes called psychopaths or sociopaths.
NOTA: in anii 1830 aceasta tulburare era denumita nebunie morala. In anii 1900 aceasta a fost
redenumita in personalitate psihopata. Mai recent aceata a fost denumita tulburare antisociala de
personalitate in categoriile DSM-III si DSM-IV (termenul provine din en. The Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders (DSM), published by the American Psychiatric Association; ro. Manualul
diagnostic si statistic al tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie). Unii critici sau plans ca, in incercarea de a se intemeia doar pe criterii obiective, DSM a largit conceptul pentru a
include prea multi indivizi. Categoria sociopatilor include indivizi care au comis fapte ilegale, imorale sau
egoiste pentru o varietate de motive si nu sunt neaparat psihopati.
Nota: criticile sunt declarate fara argumente stiintifice pe de o parte, pe de alta parte neavizate adica
nedocumentate in raport cu DSM, pentru ca varietatea de motive invocate de raufacatori reprezinta
rationalizarea raului facut, una din caracteristicile psihopatului/sociopatului
Definitia DSM-IV
Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale
si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune
regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati
2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul

2. a. Citez din DEX
SCHIZOFRENE, schizofrenii, s. f. Boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea
progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea.
2. b. Citez din enciclopedia wikipedia
Schizophrenia [...] is a mental disorder often characterized by abnormal social behavior and failure to
recognize what is real.
Pagina 9 din 16
Schizofrenia este o tulburare mintala caracterizata prin comportament social anormal si esecul
de a recunoaste ce este real.
In coroborare, precizez ca normalitatea comportamentului social civilizat este definita
conventional prin lege, care reprezinta normele societatii civilizate, si care este filosofia de viata a
oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal din convingere spre diferenta de alienatii mintal
care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers,
incalcarea in mod pervaziv a legii si a drepturilor celorlalti constituie prin definitie sociopatia sau
tulburarea mintala sau de personalitate antisociala, care este o alta forma de alienare / debilitate
mintala ca schizofrenia
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si
drepturile persoanelor, in scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate din care face parte,
adica in cardasie si in apararea altor asa-zisi magistrati alienati mintal. Prin definitie, incalcarea in mod
pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de
personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva de minciuni constituie una
din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul prins in flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte
persoane, nu corespunde profesional probat flagrant prin lipsa de competenta profesionala si de bun
simt chiar fiindca s-a incriminat penal, adica asa-zisul judecator Lucian Netejoru nu doar ca nu intelege
legea si obligatia de a o respecta, nu intelege nici datoria de serviciu. Asa-zisului judecator Lucian
Netejoru ii lipseste cu desavarsire si discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor societatii
civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care s-a incriminat penal a reusit sa pacaleasca pe
cineva pentru a proteja alti magistrati si persoane in cardasie cu acestia la savarsirea de infractiuni
Fiindca prin definitie schizofrenicul este caracterizat prin pierderea contactului cu realitatea,
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este schizofrenic, deoarece a
demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a drepturilor persoanelor crezand
ca nu va fi prins, prin aceasta evident reprezentand un pericol atat pentru public cat si pentru propria
persoana.
3. Privind mintitul patologic al asa-zisului procuror Mihaila Paul

De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
Pathological lying
Diagnosing pathological lying can be very difficult because it has not been recognized as a disorder in the
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Many other disorders acknowledge pathological
lying as a symptom of disorders such as psychopathy, and antisocial, borderline, narcissistic, and
histrionic personality disorders, but people that are pathological liars may not possess characteristics of
the other disorders.[4] Excessive lying is a common symptom of several mental illnesses.
Pagina 10 din 16
Traducerea in romana:
Mintitul patologic
Diagnosticarea mintitului patologic poate fi dificil deoarece nu este recunoscut ca o tulburare de
personalitate de sine statatoare in Manualul Diagnostic si Statistic al Bolilor Mintale. Multe dintre
celelalte tulburari mintale recunosc mintitul patologic ca o simptoma a psihopatiei, si a tulburarilor de
personalitate antisociale, borderline, narcisistica si histrionica, dar oamenii care sunt mincinosi
patologici nu prezinta neaparat celelalte caracteristici ale tulburarilor mintale. Mintitul excesiv este o
simptoma comuna a mai multor tulburari mintale.
De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
If the disease continues to progress, lying could become so severe as to cause legal problems, including
but not limited to fraud.
Traducerea in romana:
Daca boala mintala progreseaza, mintitul obsesiv poate cauza probleme cu legea, incluzand dar nefiind
limitate la frauda
II. De drept,
pentru INFRACIUNI CONTRA LIBERTII PERSOANEI,
Art. 189 Lipsirea de libertate n mod ilegal
pentru INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL, in special:
Art. 295 Delapidarea *
Art. 297 Abuzul n serviciu
Art. 298 Neglijena n serviciu
si pentru INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI, in special:
Art. 269 Favorizarea fptuitorului
si pentru FALSURI IN INSCRISURI, in special:
Art. 320 Falsul material n nscrisuri oficiale

Art. 321 Falsul intelectual
Art. 322 Falsul n nscrisuri sub semntur privat
Art. 323 Uzul de fals
Art. 326 Falsul n declaraii
Pagina 11 din 16
si pentru fapte penale de coruptie:

Art. 289 Luarea de mit
Art. 290 Darea de mit
Art. 291 Traficul de influenta
Art. 292 Cumpararea de influenta
si pentru:
Art. 244 Inselaciunea **
Art. 367 Constituirea unui grup infracional organizat
Art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare ***
Art. 280 Cercetarea abuziva
Art. 281 Supunerea la rele tratamente
Art. 283 Represiunea nedreapta
* delapidarea efectelor serviciului pentru ascunderea infractiunilor savarsite de alte asa-zise organe
judiciare care delapideaza serviciile justitiei in schimbul mitei ce o primesc de la raufacatori pentru
solutionarea favorabila a dosarelor in care acestia sunt trasi la raspundere de persoanele vatamate
** incalcarea contractului administrativ cu cetatenii, sau a juramantului respectiv a contractului
individual de munca
*** complicitate la infractiunea savarsita de reclamantul din dosarul 2417/P/2014
II. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri pentru care:

A. Anexex si indic probele
1. fisierul mandat de aducere falsificat pentru prima emlp.pdf reprezentand mandatul de
aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. din doarul 2417/P/2014
2. fisierul pledoarie 11224 231 2015.pdf reprezentand pledoaria pentru dosarul
11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara, prin care demonstrez nelegalitatea
si netemeinicia demersurilor asa-zisului procuror Mihaila Paul de a ma interna nevoluntar in
scopul de a ma vatama
3. fisierul Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf reprezentand literatura de specialitate
medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu,
medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi
4. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila
procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea
competentei materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei
Nationale Anticoruptie in urma sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila
Paul, Dita Mirela si alti complici
5. fisierul certificat expert fonduri nerambursabile.pdf reprezentand un certificat de expert
in fonduri nerambursabile
6. fisierul licenta informatica.pdf reprezentand diploma mea de licenta in informatica
Pagina 12 din 16
7. fisierul diploma bacalaureat.pdf reprezentand diploma mea de bacalaureat

8. fisierul atestat arte plastice.pdf reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice
9. fisierul rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf reprezentand rezolutia de
neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al
Magistraturii Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul
2417/P/2014 in temeiul principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de
Codul Penal
10. fisierul certificat medico-legal alten si-tehno.pdf reprezentand un certificat medico-legal
eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de
angajat ca Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare
11. fisierul acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf reprezentand actele
juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu
12. fisierul declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa
vatam.pdf reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa
ma vatam sau sa vatam pe nimeni
13. fisierul declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf reprezentand declaratia pe propria
raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014,
fortandu-ma s-o trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014
14. fisierul sesizare comisia de abuzuri.pdf reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a
abuzurilor din Senat si Camera deputatilor
15. fisierul cerere de punerea sub protectie.pdf reprezentand cererea de punerea mea in
programul de protectie
16. fisierul plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip reprezentand plangerea
penala prealabila #1 impotriva Dita Mirela si probatoriul, pentru cele 11 (unsprezece) dosare
civile in care a refuzat sa-si faca datoria motivand ca e inutil
B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii
- art. 322 Cod penal privind Falsul n nscrisuri sub semntur privata
- art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare
ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul
C. Fac proba veritatii prin faptul ca:

- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale
penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca
faptele sale penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii
probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,
Pagina 13 din 16
impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant
refuzand sa-si faca datoria
D. Alte inscrisuri:
- cerere de acordare a ajutor public extrajudiciar prin avocat, adeverinta de venit, adeverinta
ONRC
IV. Ma constitui parte vatamata si parte civila pentru:

1. daune materiale de 142,85 euro pentru Privarea mea ilegala de libertate pe data de
17.09.2015, suma calculata conform remuneratiei lunii mele de munca, impartita la 21 de zile
lucratoare, apreciind ca este indiferent ca vand ziua de munca in baza unui contract de munca, o cheltui
obligat sa-mi exercit dreptul accesului la justitie pentru restaurarea sau realizarea drepturilor mele, sau
ma bucur de acest timp personal
2. daune morale in suma de 400.000 lei, conform jurisprudentei Ion Cristoiu vs Gabriela
Adamesteanu, in care Ion Cristoiu a platit suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale pentru insulta, in
fapt d-l Ion Cristoiu adresandu-se cu "fa" d-nei Gabriela Adamesteanu. Fiindca infractiunile savarsite de
asa-zisul procuror Mihaila Paul sunt mult mai grave decat o adresare nepoliticoasa, apreciez a fi corect
justificate daunele morale la ordinul de magnitudine imediat superior, si de drept conform principiului
fundamental al egalitatii in drepturi cf. art. 16 (1) din CR Cetenii sunt egali n faa legii i a
autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri, cf. art. 124 (2) din CR Justiia este
unic, imparial i egal pentru toi
3. despagubiri materiale in echivalent cu onorariile practicate de avocati, pentru redactarea

prezentei, timpul meu nefiind mai putin pretios ca al unui avocat. Aceasta suma variaza intre minimul
stabilit pentru acordarea asistentei judiciare si extrajudiciare printr-un protocol stabilit intre UNBR si
Ministerul Justitiei, si onorariile uzuale raportate la valoarea procesului, in cazul meu paguba ce mi s-a
adus, si volumul muncii depuse
In motivarea in fapt a acestei pagube evaluez aceasta la suma de 857 euro sau ~3.856 lei, sau
142,85 * 6 calculata in felul urmator:
un proces dureaza probabil 6 termene, adica:
- un termen pentru prima infatisare pentru intampinare si raspunsul la intampinare,
- minim un termen pentru administrarea probei cu inscrisuri
- minim un termen pentru proba cu interogatoriul
- minim un termen pentru proba cu martori
- minim un termen pentru dezbateri
Pagina 14 din 16
- un termen pentru depunere concluzii la dosar

s.a.m.d.,
o actiune penala inseamna nu doar redactarea plangerii penale prealabile, ci si urmarirea
procesului penal ceea ce este o paguba in timp si energie si creaza deasemenea stres psihic sau consum
nervos in urma situarii mele intr-un statut social defavorizat de pagubit fortat intr-o situatie litigioasa
nedorita pentru restaurarea drepturilor. Precizez si faptul ca sunt licentiat in matematica informatica
specializarea informatica nu drept, acest demers reprezentand o paguba in experienta profesionala prin
activarea mea in alt domeniu decat cel ales.
Fiindca fiecare termen al procesului este timp pierdut, constituie o paguba pe care o apreciez la
contravaloarea zilei mele de munca de 142,85 euro, indiferent ca vand ziua de munca in baza unui
contract de munca, o cheltui obligat sa-mi exercit dreptul accesului la justitie pentru restaurarea sau
realizarea drepturilor mele, sau ma bucur de acest timp personal
In dovedire, in dosarul 31155/3/2011 avand obiectul pretentii imptriva paratei SC ROMANIA
HYPERMARCHE SA, fostul meu angajator, am demonstrat statistic cf. art. 27 din OUG 137/2000, si cf. art.
art. 174-175 din vechiul Cod de procedura civila, ca suma de 3000 de euro lunar este salariul ce mi se
cuvine, fiindca SC ROMANIA HYPERMARCHE SA a refuzat nejustificat sa aduca proba remuneratiei
omologilor mei in functia de Programator IT (conform COR) angajati ai SC ROMANIA HYPERMARCHE SA.
Discriminarea salariala este ceea ce am invocat in temeiul prevederilor art. 27 din OUG 137/2000, si
castigand proba de drept am dovedit statistic pretentia salariala. Remuneratia de la SC ROMANIA
HYPERMARCHE SA era de ~2230 lei, proba pe care rog completul de judecata sa o obtina prin adresa
catre Inspectoratul Teritorial al Muncii Bucuresti cf.art. 298 Codul de procedura civila, daca este nevoie
si de aceasta proba
Rog completul de judecata pentru administrarea probei cu inscrisuri sa obtina aceste inscrisuri
in copie certificata printr-o adresa catre instanta judecatoreasca a Tribunalului Bucuresti, cf. art. 298 din
Codul de procedura civila
Fiindca instanta judecatoreasca are dreptul sa aprecieze valoarea acestei pagube fiindca o
apreciez la echivalentul unul onorariu practicat de avocati, asa cum poate scadea valoarea onorariului
perceput de avocat daca-l gaseste necorespunzator cu munca depusa, aduc la cunostinta completului de
judecata ca aceasta suma nu poate fi mai mica de onorariul din oficiu conform:
Protocol privind stabilirea onorariilor avocailor pentru furnizarea serviciilor de asisten juridic n
materie penal, pentru prestarea, n cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de
asisten juridic i/sau reprezentare ori de asisten extrajudiciar, precum i pentru asigurarea
serviciilor de asisten juridic privind accesul internaional la justiie n materie civil i cooperarea
judiciar internaional n materie penal
Art. 2. (1) Valorile onorariilor care se cuvin avocailor pentru asigurarea serviciilor de asisten
juridic i/sau reprezentare n faa instanelor judectoreti sau a altor autoriti cu atribuii
jurisdicionale sunt urmtoarele:
e) 150 lei pentru asistena juridic gratuit acordat, n cursul urmririi penale sau n cursul judecii,
prii vtmate, prii civile sau prii responsabile civilmente. Acest onorariu se acord pentru fiecare
parte vtmat, parte civil sau parte responsabil civilmente, n cazul n care una sau mai multe
persoane au calitatea de parte vtmat, parte civil sau parte responsabil civilmente;
Pagina 15 din 16
i) 150 lei pentru asistena juridic acordat n procedura plngerii n faa judectorului mpotriva
rezoluiilor sau ordonanelor procurorului de netrimitere n judecat, formulate n temeiul prevederilor
art. 278 din Codul de procedur penal.
(2) Onorariile cuvenite avocailor pentru asistena juridic acordat, potrivit prevederilor alin. (1), n
cursul urmririi penale se acord o singur dat pentru ntreaga durat a urmririi penale, iar, n cursul
judecii, separat pentru fiecare grad de jurisdicie.
05.10.2015
X
Raneti Tudor Andrei
Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A
CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru
comunitar pentru semnturile electronice
Domnului procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati,

domnului procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie
Pagina 16 din 16
Generated by CamScanner from intsig.com
Catre Judecatoria Focsani

Dosar 11224/231/2015
Termen 02.10.2015
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com, in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2015
avand obiectul Ultrajul judiciar, si 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara,
formulez in conditiile legii,
Pledoarie pentru dosarul 11224/231/2015

prin care va rog sa nu dispuneti internarea mea nevoluntara fiindca-mi primejduiti viata sau
integritatea fizica si psihica, precum relatez in inscrisul anexat, sesizarea Comisiilor de cercetarea
abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor, si in inscrisul anexat, cererea de punere sub programul de
protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul 421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na
Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie,
si fiindca este ilegal precum demonstrez mai jos.
Mentionez ca aceste inscrisuri sunt probe in dosarul 11224/231/2015, in sensul ca originalele au
fost trimise autoritatilor competente spre care va rog sa nu le deturnati pe cale administrativa
Invoc nulitatea absoluta intemeiata pe necompetenta materiala a procurorului Mihaila Paul cf.
art. 280 si 281 (1) b) din CPP, deoarece competenta materiala pentru infractiunea de Ultrajul judiciar
revine Parchetului de pe langa Judecatoria Vrancea cf. art. 35-36 din CPP.
Invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului Mihaila Paul care face obiectul dosarului
11224/231/2015, cf. art. 280 si 282 din CPP, si,
prin prezenta va aduc la cunosinta faptul ca nu pot fi internat nevoluntar LEGAL, si nici motivat
in fapt adica in conditiile legii, deoarece:
Pagina 1 din 10
1. pentru cauze penale, citez din literatura de specialitate medico-legala
la solicitarea organelor judiciare se face doar EMLP (examinarea medico-legala psihiatrica), care se
efectueaza doar in cazul omorului grav sau deosebit de grav, sau a pruncuciderii, SI (nu "sau") cand sunt
indoieli asupra starii psihice ale invinuitului sau inculpatului.
In dovedire, vezi pagina 11/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA
MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf.
Spiridon
Codul de procedura penala
Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu sau) atunci cand organul de urmarire
penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
Deja a fost efectuat Prima EMLP ILEGAL care se dispune doar in cazul infractiunilor de omor,
lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu decesul victimei,
pruncucidere SI ori de cate ori medicul sef considera necesar, doar pentru infractiunile enumerate, iar
Noul EMLP nu se poate efectua decat cu avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala
In dovedire, vezi pagina 12/41 din documentul "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de
Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi
In concluzie pentru internarea mea nevoluntara, trebuie sa fiu inculpat sau suspect pentru una
din infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu
decesul victimei, pruncucidere, trebuie motivarea medicului privind necesitatea internarii nevoluntare,
si trebuie avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala
Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor
sau pruncucidere,
si fiindca sunt nevinovat de fapta penala de Ultrajul judiciar precum demonstrez la punctul 3 al
prezentei,
precum beneficiez si de prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 (1) din CPP, Orice persoana este
considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva
invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului care face obiectul dosarului 11224/231/2015,
deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica.
Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP,
art. 306 din CPP. Nemotivarea ordonantei constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9 a)e)f)n)r)s)t) si
art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, adica refuzul nejustificat de a indeplini o
indatorire de serviciu, lipsa totala a motivarii ... actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii,
exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, Exista rea-credinta atunci cand ... procurorul
incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei
Pagina 2 din 10
persoane. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta, cf.art. 5 din CPP privind
obligatia aflarii adevarului de catre organul judiciar, coroborat cu art. 286 d) din CPP Ordonanta trebuie
sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept si art. 306 din CPP Organul de urmarire penala se pronunta,
prin ordonanta motivata...
Mai mult, privind biletul de internare nelegal si absolut nemotivat stiintific, intocmit de d-l medic
legist Lucasievici Silviu, anexat ordonantei de internarea mea nevoluntara. Fiindca d-l medic legist
Lucasievici Silviu nu a motivat biletul de internare stiintific conform legii, de fapt nemotivandu-l de loc ci
falsificand un act juridic fiind in intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul, dovedit
mai presus de orice dubii rezonabile fiindca n-are interesul sa faca inchisoare degeaba evident, si fiindca
din nesimtire nu s-a abtinut in calitate de expert, revoc acest asa-zis expert si contest actul sau juridic
falsificat si prin urmare nul de drept la IML Iasi, si pe care-l raportez si la Comisia de malpraxis din cadrul
Directiei de Sanatate Publica Vrancea, si-i deschid dosar penal pentru infractiunile de falsurile in
inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de coruptie si alte infractiuni cum ar fi Privarea ilegala
de libertate care se va consuma imediat ce sunt Privat ilegal de libertate prin mandatul de aducere
falsificat in motivatia in fapt de d-l judecator Craciun Catalin indiferent ca este abuziv, care nu putea
exista decat in baza biletului de internare falsificat, in baza caruia d-l Mihaila Paul a falsificat motivarea
in fapt a ordonantei de internare nevoluntara, care a determinat existenta dosarului 11224/231/2015,
dar si actul abuziv al judecatorului de a emite mandat de aducere falsificat in motivatia in fapt printr-o
intelegere prealabila ilicita cu d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu.
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. n activitatea profesional pe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul
recomandat trebuie s depun toate diligenele necesare n vederea asigurrii unei probaiuni
judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum i a normelor
deontologice.
2. sanatatea mea mintala este fapt de notorietate dovedit prin patru certificate medico-legale in
care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente a patru ani lucrati la SC
ROMANIA HIPERMARCHE SA si ALTEN SI-TEHNO in Bucuresti, si prin mai multi martori printre care 2
(doi) psihiatri din Focsani consultati in urma datei de 05.12.2014 la care interlopul Herghelegiu Danut a
savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat, 5 (cinci) martori membrii Comisiei de expertiza
medico-legala psihiatrica care n-au putut determina presupusa mea lipsa de discernamant intr-o
discutie civilizata (lipsita de consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP) fapt pe care-l retin ca
dovada a faptului ca n-au putut dovedi lipsa mea de discernamant oricat au incercat obsesiv si ilegal la
ordinul asa-zisului procuror Mihaila Paul, motiv pentru care lipseste cu desavarsire motivarea biletului
de internare semnat de d-l Lisievici Sorin caruia-i voi deschide dosar penal pentru Privarea ilegala de
libertate si alte infractiuni daca sunt internat nevoluntar, precum si pentru complicitatea la infractiunile
asa-zisului procuror Mihaila Paul, cu sesizarea Comisiei de malpraxis din cadrul Directiei de Sanatate
Publica Vrancea
Pagina 3 din 10
iar pentru internarea nevoluntara, inafara de conditiile de mai sus, este nevoie de diagnostic conform
Art. 247 - Conditiile de aplicare si continutul masurii
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, pe
durata procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune internarea
medicala provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de
substante psihoactive, daca luarea masurii este necesara pentru inlaturarea unui PERICOL CONCRET si
ACTUAL pentru siguranta publica.
(2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in internarea medicala nevoluntara a suspectului sau
inculpatului intr-o unitate specializata de asistenta medicala, pana la insanatosire sau pana la
ameliorarea care inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii.
(3) Dispozitiile art. 245 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
In fapt, conform literaturii de specialitate medico-legala si Codului de procedura penal,
internarea medicala provizorie si pericolul CONCRET si ACTUAL pentru siguranta publica il reprezinta
doar inculpatul care a este acuzat de infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de
decesul victimei, talharie cu decesul victimei, pruncucidere, SI care a fost diagnosticat de o comisie de
expertiza medico-legala psihiatrica
In fapt, d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu isi intemeiaza actele de procedura falsificate pe
"indoieli", minciuni si incalcarea legii, in situatia in care medicul legist e obligat prin lege sa demonstreze
stiintific orice act emis, si procurorul este obligat sa motiveze in fapt si de drept in conditiile legii, orice
acte de procedura.
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. n activitatea profesional pe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul
recomandat trebuie s depun toate diligenele necesare n vederea asigurrii unei probaiuni
judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum i a normelor
deontologice.
sau pruncucidere, si fiindca nu sunt evident bolnav mintal,
prezentei,
Pagina 4 din 10
Privitor la probele de medicina muncii, precizez ca medicina muncii declara persoana vizata cu
discernamant d.p.d.v. medical, deci reprezinta dovada deoarece contine spre exemplu declaratia mea pe
propria raspundere suplimentar examinarii medicale. Daca persoana vizata de medicina muncii ar fi
considerata lipsita de discernamant, n-ar fi admisa declaratia pe propria raspundere
Art. 9 alin. (1) din HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, prevede ca, aptitudinea in
munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere MEDICAL de a desfasura activitatea la
locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.
Din aceste probe, legi, inscrisuri, diagnosticul lipsei de discernamant nu poate exista LEGAL
datorita realitatii in contradictoriu cu falsurile proferate de procurorul Mihaila Paul la adresa mea,
indiferent cate minciuni profereaza asa-zisul procuror Mihaila Paul care se comporta ca avocatul d-nei
Dita Mirela, nu ca un procuror impartial conform legii
Anexez proba inscris un certificat medico-legal de medicina muncii care ma declara apt de
munca, si declar pe propria raspundere ca am lucrat din octombrie.2008 pana in noiembrie.2012 la SC
ROMANIA HYPERMARCHE SA, si doua luni la ALTEN SI-TEHNO in aceasta perioada. La SC ROMANIA
HYPERMARCHE SA am efectuat trei controale medico-legale si am fost declarat sanatos psihic si apt de
munca de medicina muncii. Rog instanta daca pune la indoiala declaratia mea pe propria raspundere,
pentru a obtine probe inscrisuri, sa faca o adresa la Ministerul Muncii sau Inspectoratul Teritorial de
Munca Bucuresti, sau la SC ROMANIA HYPERAMRCHE SA
Evident fiind angajat cu studii superioare, nu poate fi supus indoielii discernamantul meu decat
daca sunt indeplinite conditiile legale si anume acuzarea mea de omor sau pruncucidere, si anexez
precum indic aceste probe mai jos, diploma de bacalaureat, diploma de licenta, diploma de expert in
asimilare fonduri nerambursabile din decembrie.2014.
Deasemenea declar pe propria raspundere ca am vrut sa incep facultatea de drept recent, si
daca nu eram abuzat in aceasta perioada as fi facut greseala sa ma inscriu la Universitatea Ecologica care
a deschis un centru de invatamant la distanta la Scoala nr. 5 Focsani, fiindca observ ca avocatii sunt
corupti, si pentru admiterea in magistratura ca procuror este obligatorie recomandarea unui procuror,
constatand ca acestia sunt si mai corupti. Pe scurt ca om cinstit as fi fost in cel mai bun caz marginalizat
in profesia de avocat, si as fi putut ocupa un post de jurist, indiferent cat de bun as fi devenit in materie
de drept, astfel ca trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si abuzurilor d-lui Mihaila Paul in cardasie cu
Labunt Adrian, ca mi-au aratat realitatea.
Numesc martor pe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, care m-a consultat de mai multe
ori dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat pe data de
Pagina 5 din 10
05.12.2014. Aleg ca medic pe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, in cazul in care in mod ilegal
este dispusa internarea mea nevoluntara,
a se cita la:
Spitalul Comunal Dumbraveni, Comuna Dumbraveni, cod 5323, jud. Vrancea
Tel: 255.087; 255.109; Fax: 255.087; 255.109
Spitalul Comunal Dumbraveni
sau, in caz de hotarare nelegala si netemeinica de internarea mea nevoluntara, solicit stramutarea
internarii nevoluntare la Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia din Bucuresti, unde estimez
ca sunt mai putine sanse de primejduirea vietii mele spre diferenta de Focsani, si mai multe sanse sa
intalnesc profesionisti adevarati care au discernamant d.p.d.v. juridic.
Marturia d-lui medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu cu care am avut mai multe consultatii,
coroboreaza la realitatea sanatatii mele psihice, adica faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical,
precum am declarat pe propria raspundere in 2417/P/2014 ca am premeditat savarsirea Calomniei si
Insultei in scopul efectuarii Probei veritatii, stiind ca nu sunt infractiuni, adica am discernamant d.p.d.v.
juridic, si pot demonstra si constructia textelor capcana cu care am prins pe asa-zisul judecator Dita
Mirela recunoscand ca este unul din judecatorii care nu se supun legii cf. art. 124 din CR, spre diferenta
de ceilalti judecatori care n-au picat in capcana demonstrand ceva mai mult discernamant, cu mentiunea
ca textul capcana n-a fost nici macar in atentia completului FC1 prezidat de Dita Mirela, ci completelor
FC2 si FC3 ale Tribunalului Vrancea, conform consultarii mele cu arhiva personala, adica d-na Dita Mirela
a cautat deliberat acel text ca sa se victimizeze ticluind probe mincinoase. Acesta este un motiv in plus
care face atingere infractiunilor de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
savarsite de Dita Mirela pentru care este urmarita penal de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul
421/P/2015
Mai mult, documentele din volumul 2 al dosarului 2417/P/2014 sunt efectuate de mine,
documente care demonstreaza simultan ca am discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v.
medical, conform definitiei din literatura de specialitate medico-legala atasata, adica inteleg legea,
consecintele legii, si sunt capabil sa planuiesc si sa organizez un proces in conditiile legii. Mentionez ca
acele documente sunt transcrisuri, nu originalele in format electronic semnate electronic si protejate de
modificari asa cum le-am trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, si prin urmare nu le
consider certificate pentru conformitate cu originalul. Pot reproduce oricare din aceste documente in
original la cerere prin posta electronica, pentru a stabili autenticitatea acestora. Inscrisurile electronice
trebuie retinute in original la dosar nu facute transcrisuri deoarece se pierde semnatura electronica
precum si masura de protectie care face mult mai dificila modificarea inscrisului
Mai mult, anexez diploma de bacalaureat la care am luat nota 9,61, diploma de licenta la care
am luat nota 9,7, diploma de la un curs de expert in asimilarea fondurilor nerambursabile sustinut in
perioada 08.12.2014-11.12.2014 la care am luat nota 10, ceea ce iarasi demonstreaza ca am
discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v. medical, cu atat mai mult cu cat trebuie sa depui
la dosarele de inscriere pentru studii proba de la medicul de familie in acest sens al sanatatii mintale
Pagina 6 din 10
Nu in ultimul rand, precizez ca d-l Mihaila Paul minte sau comite falsul in declaratii in flagrant,
unde a spus ca am efectuat petitii, citez: "incoerente". Inafara de prezenta care e dovada ca toate
celelalte petitii formulate de mine fara ajutor de la avocati, cu exceptii desigur, dovada contrarie a
minciunii ca petitiile mele sunt, citez: "incoerente", e faptul ca in dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si
1863/P/2015 instrumentate de chiar d-l Mihaila Paul, nu mi s-au restituit plangerile penale prealabile pe
cale administrativa motivat ca sunt informale, ci au fost inregistrate in dosarele mentionate in care asazisul procuror Mihaila Paul n-a efectuat nici un singur act de procedura penala in conditiile legii, motiv
pentru care am depus mai multe plangeri penale prealabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Galati, unde iarasi n-au fost considerate informale si restituite pe cale administrativa, ci mai mult,
procurorul general Didina Danaila a sesizat ca faptele de coruptie sunt flagrante si sunt in stransa
legatura, motiv pentru care le-a conexat in dosarul 421/P/2015 si si-a declinat competenta materiala in
favoarea Directiei Nationale Anticoruptie. Persecutia d-lui Mihaila Paul impotriva mea a inceput cu
materializarea acestui dosar 421/P/2015 in care este parte.
Anexez proba un comunicat al d-nei Didina Danaila care-mi aduce la cunostinta aceasta stare de
fapt
3. Ultrajul judiciar de care sunt acuzat in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014, nu are nici
o legatura cu Calomnia si Insulta pentru ca nu sunt infractiuni, fapte pe care le-am savarsit in scopul
efectuarii Probei veritatii premeditat precum am declarat pe propria raspundere in dosarul
2417/P/2014, stiind ca nu sunt infractiuni fiindca daca erau nu as fi riscat indiferent de inlaturarea
caracterului penal al Calomniei si Insultei prin Proba veritatii, ceea ce demonstreaza si discernamantul
meu juridic, si discernamantul conventional in acelasi timp, adica inteleg legea si consecintele ei, si pot
formula un plan de actiune in baza actelor normative pe care le respect ca "o comanda sociala
interiorizata, ca o datorie a cetateanului", conform literaturii de specialitate medico-legale, neexistand
nici o proba in contradictoriu cu declaratia mea pe propria raspundere fiindca este intemeiata pe fosta
lege privind Calomnia, Insulta si Proba veritatii, devenita literatura de specialitate in drept
Anexez proba inscris din literatura de specialitate medico-legala psihiatrica privind definitia
discernamantului d.p.d.v. juridic si d.p.d.v. medical, adica discernamantul social sau conventional
In dovedire, vezi pagina 7/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA MEDICOLEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon
Proba declaratie pe propria raspundere am anexat-o la dosarul 2417/P/2014 si ar trebui sa se
gaseasca in volumul 2 din dosarul 11224/231/2015, dar o sa vin cu ea tiparita s-o inmanez instantei sa
ma asigur ca n-a fost sustrasa din dosar
In concluzie infractiunea nu exista, prejudiciul nu exista, si mai mult, o parte din probele de la
dosar sunt ticluite mincinos de reclamantul Dita Mirela, motiv pentru care i-am deschis dosar penal
pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, care a fost anexata la dosarul
421/P/2015 impreuna cu plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul. Dovada veritatii
declaratiilor mele si a plangerii penale prealabile impotriva reclamantului Dita Mirela, este faptul ca
procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, sau
chiar procurorul Mihaila Paul care se comporta ca avocatul personal al reclamantului Dita Mirela, insa
incalcand orice prevedere a Codului de procedura penala pentru a-mi face rau, nu m-au acuzat de Falsul
Pagina 7 din 10
in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si Presiuni asupra justitiei, si astfel toti acestia
sunt martorii mei deoarece au obligatia de a se sesiza din oficiu daca as fi savarsit aceste infractiuni
Evident nu exista nici o singura dovada ca exista pericolul social, definit prin literatura de
specialitate medico-legala ca "atributul unei stari psihice sau al unui comportament ce implica riscul unei
vatamari fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale
importante", adica asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca sunt o persoane violenta, fiind cunoscut de
notorietate ca o persoana civilizata, legea fiind pentru mine "o comanda sociala interiorizata, ca o
datorie a cetateanului", ceea ce asa-zisul procuror Mihaila Paul nu va intelege niciodata, fiindca acesta
incalcand in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor a demonstrat ca e sociopat, iar mintind obsesiv
a demonstrat ca este mitomaniac, ceea ce reprezinta o caracteristica a sociopatiei, iar prin faptul ca a
halucinat ca nu va fi prins in flagrant incalcant legea este evident schizofrenic deoarece a pierdut total
contactul cu realitatea juridica, profesioanala si sociala, iar fiindca a declarat fara nici un temei ca sunt o
persoana violenta, acesta este evident paranoic, la fel ca d-na Dita Mirela. Singurul caz care inlatura
proba de paranoia fiind faptul ca acestia de fapt au ticluit mincinos dosarul 2417/P/2014, si prin urmare
sunt de fapt tot sociopati asa cum am stabilit deja in baza literaturii de specialitate in psihologie /
psihiatrie, si pentru care le-am deschis dosarul penal 421/P/2015 in atentia Directiei Nationale
Anticoruptie
sau pruncucidere,
prezentei,
Postscriptum. D-l Mihaila Paul urmareste degeaba sa se absolve de vinovatie in dosarul
421/P/2015 falsificand probabil un certificat medico-legal cu ajutorul complicilor sai, sau dupa ce ma
situeaza intr-o stare de vulnerabilitate prin internarea mea nevoluntara NELEGAL si NETEMEINICA, sa ma
vateme fizic si psihic sau chiar sa ma ucida asa cum a incercat interlopul Herghelegiu Danut pe
05.12.2014 din aceeasi clica criminala cu asa-zisul procuror Mihaila Paul,
Pagina 8 din 10
deoarece dosarul 421/P/2015 a iesit de sub controlul meu, d-l Mihaila Paul fiind acuzat de fapte
pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, si dosarul 421/P/2015 este probat flagrant cu
inscrisuri, astfel incat raul care mi-l face d-l Mihaila Paul nu face decat sa agraveze situatia si sa atraga
atentia si mai mult asupra sa, atat prin abuzurile sale grave cat si cu ajutorul meu desigur, fiind obligat sa
sesizez autoritatile din interes si teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, primejduita
de infractiunea de Razbunarea pentru ajutorul dat justiei savarsita de d-l Mihaila Paul prin falsificarea in
motivarea in fapt a mai multor ordonante si coruperea altor functionari in scopul de a ma interna
nevoluntar nelegal si netemeinic.
II. In dovedire,
A. Anexex si indic probele
1. fisierul Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf reprezentand literatura de specialitate
medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de
medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi
2. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila
procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei
materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie in urma
sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila Paul, Dita Mirela si alti complici
3. fisierul certificat expert fonduri nerambursabile.pdf reprezentand un certificat de expert in
fonduri nerambursabile
4. fisierul licenta informatica.pdf reprezentand diploma mea de licenta in informatica
5. fisierul diploma bacalaureat.pdf reprezentand diploma mea de bacalaureat
6. fisierul atestat arte plastice.pdf reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice
7. fisierul rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf reprezentand rezolutia de
neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al Magistraturii
Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul 2417/P/2014 in temeiul
principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de Codul Penal
8. fisierul certificat medico-legal alten si-tehno.pdf reprezentand un certificat medico-legal
eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de angajat ca
Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare
9. fisierul acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf reprezentand actele
juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu
10. fisierul declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa
vatam.pdf reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam
sau sa vatam pe nimeni
11. fisierul declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf reprezentand declaratia pe propria
raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014, fortandu-ma s-o
trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014
12. fisierul sesizare comisia de abuzuri.pdf reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a
abuzurilor din Senat si Camera deputatilor
Pagina 9 din 10
13. fisierul cerere de punerea sub protectie.pdf reprezentand cererea de punerea mea in
programul de protectie

28.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani
Pagina 10 din 10
EXPERTIZA
MEDICO-LEGAL
PSIHIATRIC
VASILCU MIHAI SILVIU
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
IX.
X.
XI.
XII.
DEFINIII. NOIUNI. INTERDEPENDEN

TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.
ASPECTE PROCEDURALE
SEDIUL MATERIEI
OBIECTIVELE EMLP
RAPORTUL DE EXPERTIZ MEDICO-LEGAL
PSIHIATRIC. PRI COMPONENTE
MSURI DE SIGURAN I EDUCATIVE
EMLP LA MINORI
EMLP N CAUZE CIVILE
ETILISMUL I RESPONSABILITATEA
RETARDAREA MENTAL
ASPECTE MEDICO-LEGALE N DISCERNMNT
TULBURRI DE PERSONALITATE
I. DEFINIII. NOIUNI. INTERDEPENDEN

DEFINIIE
Examinarea medico-legal psihiatric are rolul de a furniza justiiei elemente menite s
stabileasc responsabilitatea unei persoane implicate n svrirea unei infraciuni, aflat
sub inciden legii penale sau s ateste sntatea mintal n cazuri cu implicaii civile
(capacitatea de a testa, de a ntocmi un act de vnzare-cumprare, de donaie, etc.).
Expertiza medico-legal psihiatric este o activitate interdisciplinar care are ca scop
depistarea tulburrilor psihopatologice i a influenelor pe care acestea le au asupra
capacitii individului de a putea aprecia coninutul i consecinele faptelor sale, precum i
a posibilitii individului de a-i exprima liber voina fa de un anumit act pe care l-a
comis. Sarcina fundamental a expertizei medico-legale psihiatrice este de a aprecia
discernmntul persoanei, cu referire special la starea psihica n momentul svririi
faptei.
NOIUNI. INTERDEPENDEN
Capacitatea de folosin:
- capacitatea de avea drepturi i obligaii;
- au toate persoanele fizice, chiar i cele fr voin contient sau insuficent
dezvoltat;
- ncepe la natere i se termin prin deces.
Capacitatea de exerciiu:
- aptitudinea de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile, de a ncheia
personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;
- poate fi stabilit i la persoane decedate, la un moment anterior, prin studiul
documentelor medicale;
- n dreptul penal CE ncepe de la 16 ani
- art. 99 CP - Limitele rspunderii penale:
(1) Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal.
(2) Minorul care are vrsta ntre 14 i 16 ani rspunde penal, numai dac se
dovedete c a svrit fapta cu discernmnt.
(3) Minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal.
- n dreptul civil CE ncepe de la 18 ani
- excepie D. fam de la 16 ani cu dispens CJ (aviz ml+aut. tutelar, etc)
- D. muncii, etc
Capacitatea civila = CF + CE.
Responsabilitatea
- dpdv medical -1) totalitatea particularitilor psihice ale individului care-l fac pe acesta
capabil s neleag libertatea i necesitatea aciunilor sale i s
aprecieze consecinele faptelor sale atunci cnd acioneaz contrar
normelor de convieuire social i a legilor.
-2) 3 condiii n responsabilitate:
-existena unei legi (sociale sau morale),
-a fi n deplintatea facultilor mintale,
-libertatea (lipsa constrngerii).
-3) 3 trsturi psihologice n determinarea responsabilitii:

-de ordin cognitiv (percepie, raionament cunoatere),
-de ordin afectiv (emoii, sentimente),
-cele referitoare la impulsuri, dorine, voin.
- dpdv juridic:
- posibilitatea tragerii la rspundere penal a individului rezult din interpretarea per a contrario
a art. 48 CP (cap V-Cauzele care nltur caracterul penal al faptei)-Iresponsabilitatea- ( Nu
constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul, n momentul svririi
faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-i dea seama de aciunile
sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele).
- responsabilitate culpabilitate + imputabilitate vinovia (art. 17 CP alin.1- Infraciunea
este fapta care prezint pericol social, svrit cu vinovie i prevzut de legea penal; alin. 2
Infraciunea este singurul temei al rspunderii penale) intenia i culpa (art.19 alin1Vinovia exist cnd fapta care prezint pericol social este svrit cu intenie sau culp).
Intenie este direct- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin svrirea
acelei fapte i indirect- prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept
posibilitatea producerii lui. Culpa este cu prevedere (prin uurin)- prevede rezultatul faptei
sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce i fr prevedere (prin
neglijen)- nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad. criteriul
esenial n definirea vinoviei este discernmntul.
- din ambele puncte de vedere:- aprecierea responsabilitii depinde de evaluarea capacitii
psihice, care, la rndul ei, este caracterizat prin modalitile sale de discernmnt. (Capacitatea
psihic a unei persoane de a-i da seama de caracterul i urmrile faptei sale).
Capacitate civil
(CF + Capacitate de exerciiu)
Responsabilitatea
Vinovia
(intenia i culpa)
INFRACIUNEA
Capacitatea psihic
Discernmntul
Capacitatea psihic:
- dpdv juridic: - atributul strii psihice de a fi compatibil, la un momentdat, cu exercitarea
drepturilor civile sau a unor activiti specifice (L 487/2002 a sntii mintale i a
proteciei persoanelor cu tulb psihice);
- dpdv medical: - reprezint ansamblul de nsuiri psihice ale persoanei, de ordin cognitivintelectiv, caracterial i afectiv-voliional, care pot asigura performana n desfurarea
unei activiti i de a organiza motivat aceast activitate, determinat de aptitudini i de
gradul de maturizare a personalitii i tradus prin fapte i rezultate cuantificabile.
Capacitatea de a rspunde presupune n consecin integritatea capacitilor cognitivintelectuale i voliional-cognitive ale personalitii mature, inclusiv a discernmntului.
Discernmntul: poate fi pstrat, sczut (diminuat), mult sczut, abolit.
- dpdv juridic: - se nelege componenta CP, care se refer la o fapt anume i din care
decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia coninutul i consecina acestei
fapte (L 487/2002 );
- dpdv medical: - este funcia psihic de sintez prin care o persoan este n msur s
conceap planul unei aciuni, etapele ei de desfurare, precum i consecinele svririi
acesteia. Deci este capacitatea persoanei de a-i organiza motivat aciunea. El exprim
libertatea de aciune a individului de a svri acte conform normelor de convieuire
social, norme prin care individul le-a nsuit i le respect ca o comanda social
interiorizat, ca o datorie a ceteanului. Aceast funcie depinde de dou categorii de
factori:
1. de structura personalitii individului:
Expertiza trebuie s stabileasc care este structura personalitii, gradul de
dezvolate intelectual, gradul de instruire general i profesional, gradul de
educaie familial, constituional, experiena de via a subiectului (se poate
constata prezena unui factor organic cerebral sau somatovisceral susceptibil de
a scade nivelul personalitii, factori traumatici, toxici, etc)
2. de structura contiinei acestuia n momentul comiterii faptei:
Contiina - sinteza complex a funciilor psihice prin care omul se integreaz n
mediu, fixeaz i asociaz cu ajutorul gndirii i judecii noiunile primite.
Momentul de contiin (oboseala, ingestia de alcool, bolile concomitente) sau

circumstanele psiho-patologice (ameninarea, frica, izolare, etc) pot oferi informaii
asupra acestei stri. n structura contiinei se pot distinge 4 niveluri:
-a) contiina elementar, care asigur nivelul de veghe, vigilena i nivelul de
prezena temporo-spaial;
-b) contiina operaional-logic prin care procesele intelectuale, perceptuale i de
gndire au coerena i reflect obiectiv realitatea;
-c) contiina axiologic, de opiuni a valorilor dup criteriile sociale curente;
-d) contiina etic prin care subiectul este capabil s discearn binele i rul pe
care faptele sale le pot produce societii.
Avnd n vedere c responsabilitatea este condiionat de integritatea discernmntului,
care la rndul su este condiionat de starea de contiin ce depinde de nivelul structurrii
personalitii (nivelul inteligenei plus cele 4 trepte de structurare psihopatologic:
nevrotic, psihopatic, psihotic i organic-deteriorativ-demenial) aprecierea
responsabilitii depinde de evaluarea capacitii psihice.
n plus, evaluarea discernmntului minorului prezint aspecte specifice ce in de criteriile
medicale (personalitate, contiin, motivaie) i cele juridice (mobil, condiiile de producere
a faptei) care definesc comportamentul din timpul comiterii faptei capacitatea psihic a
unor personaliti n formare.
Se atribuie noiunii de discernmnt un coninut mai amplu dect reflectarea pur i simplu
a funciilor de cunoatere, ea reflectnd i calitatea funciei de afectivitate i de voin,
deoarece sunt bine cunoscute situaiile n care n anumite tulburri afectiv-volitive, stri
care pot duce la ngustarea cmpului de cunotin, la alterare nivelului axiologic al
contiinei discernmntul este afectat n sensul diminurii acestei capaciti de apreciere
critic n special asupra consecinelor faptelor.
Discernmntul nu variaz numai n raport cu nivelul de dezvoltare a funciilor psihice n

cadrul dezvoltrii ontogenetice, ci i n cadrul aceluiai tip de personalitate, n raport cu
situaia de moment, de condiiile endogene i circumstanele exogene din momentul
comiterii faptelor. Discernmntul nu trebuie raportat n mod automat la vrsta cronologic
(dei legislaia n vigoare fixeaz nite limite de vrst), acestea sunt la fel de arbitrare,
legiuitorul subliniind necesitatea experizei medico-legale psihiatrice pentru categoria 14-16
ani, n vederea precizrii acestei capaciti. Raportarea nu se face nici la diagnosticul
psihiatric sau stadiul evolutiv al bolii psihice, fiind cunoscute situaiile n care
discernmntul variaz n funcia de natura faptei, exist fate pentru care unii minorii sau
unii bolnavi psihici au discernmnt i fapte antisociale pentru care nu-l au, sunt bolnavi
care au pstrat aceasta capacitate ntr-un anumit stadiu al bolii (ex: n remisiune) i nu n
cadrul aceleai boli ntr-un stadiul evolutiv (de decompensare). Discernmntul mai trebuie
interpretat i prin faptul c el reprezint o calitate a persoanei i totodat o funcie
operaional, prin care un individ este capabil s oragizeze motivat activitatea pe care o
desfoar.
n cadrul expertizei i cercetrii ml psihiatrice exist 2 etape n care se discut
determinismul i se stabilesc relaiile cauzale:
-1) caracterizarea persoanei, caracterizarea actului antisocial comis i stabilirea unor
relaii cauzale ale acestora cu capacitatea psihic, capacitatea penal i capacitatea de
excerciiu (respectiv responsabilitatea care nu se exprim n concluzii).
- caracterizarea persoanei se va face privind principalele componente structurale biopsiho-sociale, pulsiuni, tendine, nivel de contiin i trsturile individuale
normale i patologice. Trebuie stabilit natura motivaiei i analiza conflictului.
- caracterizarea actului antisocial comis se vor deduce concluzii de ordin diagnostic,
n mod indirect, plasnd agresivitatea de la normal la patologic, reactivitatea i
conflictualitatea antisocial.
-2) Stabilirea raportului cauzal ntre trsturile personalitii individuale i elementele
constitutive ale actului infracional la un moment dat (momentul faptei, al actului n mod
separat de momentul examinrii) se observ c acesta depinde de stabilirea unui diagnostic
psihiatric multiaxial, ct i de natura i intensitatea tulburrilor psihice, somato-psihice
sau complexe din momentul respectiv, de natura motivaiei, de natura intensitii
i durata situaiei conflictuale care le-a putut genera, de intevenia circumstanelor

favorizante (ofens, provocare, ingestie de alcool, frustrare, prejudiciu, stare fiziologic,
afeciune somatic, nivel cultural, sex, vrsta), precum i de stadiul evolutiv al bolii, care,
de multe ori, are o desfurare ondulant cu perioade de remisiune parial sau este
stabilizat pn la dispariia tulburrilor de fond sau are o desfurare progredient sau de
agravare cu deteriorare a personalitii, sau are o evoluie ciclic (psihoze bipolare) n care
natura actelor antisociale poate fi diferit, dup cum bolnavul se afl ntr-o stare de agitaie
maniacal, ori dimpotriv, n stare depresiv.
Legtura de cauzalitate n experiza medico-legal psihiatric n vederea aprecierii de ctre
psihiatrii a responsabilitii, trebuie stabilit la urmtoarele niveluri:
- stabilirea lgturii ntre eveniment (actul antisocial) i constatrile de ordin
medical i psihiatric cu ocazia expertizei (cel mai important!!!);
- stabilirea legturii dintre simptomatologia obiectiv i cea subiectiv acuzat de
expertizat;
- stabilirea corelaiilor ntre constatrile fcute la examenul clinic cu cele ale
investigrilor paraclinice i de specialitate;
- stabilirea corelaiilor ntre trsturile de personalitate ale expertizantului i
elementele constitutive ale actului antisocial care i se pune n sarcin.
Persoan cu tulburri psihice: - pers bolnav psihic, persoan cu dezechilibru psihic
sau insuficient dezvoltat psihic ori dependent de alcool sau droguri, precum i persoana
care manifest alte dereglri ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic n vigoare
din practica medical, ca fiind tulb psihice (L 487/2002).
Periculozitate social: - atributul unei stri psihice sau al unui comportament ce
implic riscul unei vtmri fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor
distrugeri de bunuri materiale importante (L 487/2002).
II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. ASPECTE PROCEDURALE.

- Certificatul medico-legal psihiatric; Comisie intrajudeean SML, IML
- Expertiza medico-legal psihiatric (Prima EMLP); Comisie intrajudeean SML, IML
- Noua expertiz medico-legal psihiatric. Comisie intrajudeean sau Comisie
interjudeean trimitere doar de la IML
1. La solicitarea organelor de justiie doar EMLP
-a) pt cauze penale
-obligatorie n cazul omorului deosebit de grav, pruncucidere i atunci cnd organul de
urmrire penal sau instana de judecat are ndoieli asupra strii psihice
a nvinuitului sau nculpatului (art 117, alin 1, CPP);
la minorii 14-16 ani (art. 99, alin 2, CP).
-pt aduli sau minori (prioritate absolut + anchet social obligatorie);
-cu nvinuit n stare de libertare sau cu inculpat n stare de arest.
-b) pt cauze civile
-capacitate de exerciiu, psihic, n general, (punere sub interdicie, instituirea curatelei,
ncredinarea de minori, anularea cstoriei, divor, schimbare de sex)
-capacitatea de exerciiu, psihic, la un moment dat, (pt ntocmirea unor acte civile, n
cauzele de anulare ale actelor civile ncheiate, revendicarea de despgubiri civile motivate
prin accidente, boli, decese intraspitaliceti, tratamente medicale inadecvate, rele
tratamente n medii concentraionare, n cazurile de stabilire a nfirmitii psihice
tranzitorii sau permanente, n cazul n care justiia cere precizri privind cauzalitatea
medico-legal psihiatric sau responsabilitatea medical).
-se face pe pers n via sau pe defunci. Pe defunci este excepional i doar dac la
dosarul cauzei exist documente medicale din care s se poat reconstitui starea psihic
la momentul ncheierii actului civil respectiv.
2. La solicitarea persoanelor fizice doar CMLP care s ateste capacitatea de exerciiu, pt

ncheierea de acte de dispoziie (testamente, contracte - vnzare-cumprare, donaie.
locaiune cu habitaie, etc);
sunt n general persoane vrstnice, bolnavi cu
suferine cronice sau cu evoluie letal, bolnavi aflai n condiii de spitalizare, ori de cte
ori exist dubii privind capacit psihic a unei persoane ce ncheie acte de dispoziie.
- EMLP n comisie 1 legist (preedintele comisie) + 2 psihiatri (la minori 1 cu specializarea
psihiatrie infantil);
confidenialitate, nsoitori oficiali sau aparintori doar cu acordul preedintelui
se efectueaz la sediul instituiilor medico-legale, cu excepia:
- bolnavi psihici cronici;
- persoane aflate n arest preventiv sau n detenie;
- bolnavi netrasportabili, cu suferine evolutiv letale sau aflai n stare grav
n condiii de internare.
Prima EMLP se efectueaz la nivelul oricarei instituii ml, cu excepia cabinetelor ml;
Prima EMLP va fi avizat de Comisia de Avizare i Control a actelor medico-legale n
caz de: toate formele de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul
victimei, tlhrie cu decesul victimei, pruncucidere i ori de cte ori medicul ef de
laborator consider necesar.
Noua EMLP doar la nivelul IML, se avizeaz numai de ctre Comisia Superioar de
Medicin Legal.
Dup Noua EMLP nu se mai efectueaz expertiz n aceeai spe, decit dac se depun
la dosar noi documente medicale care nu au fost analizate n expertizele anterioare.
III. SEDIUL MATERIEI

-Codul penal (art. 17-19 Infraciunea; Titlul I, cap V. Cauze care nltur caracterul penal al
faptei art 46- Constrngerea fizic i constrngerea moral, art 48-Iresponsabilitatea, art.
49-Beia; art. 50-Minoritatea fptuitorului; Titlul V-Minoritatea art. 99-110; Titlul VI-Msuri
de siguran, art 112-114);
-Codul de procedur penal (Titlul III-Probe i mijloace de prob, Seciunea X-Expertizele, art.
112-127, important art 117-Expertiza obligatorie);
-Codul de procedur civil (Cap III-Judecata, Sec III-Administarea dovezilor, Cap 5.5- Expertiza,
art. 201-214);
-Codul civil, Codul familiei (Titl I- Cstoria, Cap I-ncheierea cstoriei, art. 4), Codul muncii;
-Legi speciale:
Ordonana de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor
de medicin legal;
Hotrrea de Guvern nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispoziiilor Ordonanei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea
instituiilor de medicin legal;
Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea
activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal
Legea nr. 271/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 57/2001 pentru
modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitii
i funcionarea instituiilor de medicin legal;
Ordonana Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea i completarea Ordonanei
Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin
legal;
Ordonana de Guvern nr. 1/2000, republicat;
Ordinul nr. 1134/C din 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea
expertizelor, a constatrilor i a altor lucrri medico-legale;
L 487/2002 a sntii mintale i a proteciei persoanelor cu tulburri psihice;
Ordinul nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice nr. 487/2002, cu modificarile ulterioare.
IV. OBIECTIVELE pt care se recomand EMLP:
Dac persoana expertizat prezint sau nu tulburri psihice i diagnosticul

actual al acestora;
Excluderea simulrii sau disimulrii unei afeciuni psihice;
Capacitatea psihic actual i dac subiectul poate fi cercetat sau judecat;
Capacitatea psihic la momentul svririi faptei;
Aprecierea discernmntului fa de fapta comis;
Recomandarea msurilor de siguran cu caracter medical sau a msurilor
educative prevzute de Codul penal, n funcie de prognosticul tulburrilor
psihice constatate i aprecierea gradului lor de periculozitate social.
V. RAPORTUL DE EXPERTIZ MEDICO-LEGAL PSIHIATRIC. PRI

COMPONENTE
1. Obiectivele expertizei n caz concret:
- s nu depeasc competena expertului;
- s nu-l oblige la interpretri sau concluzionri judiciare.
- dac este orientat din punct de vedere allo - psihic i temporo-spaial ?
- dac din punct de vedere obiectiv, pe baza explorrilor funcionale se evideniaz existena unei
maladii psihice de natur s-i afecteze capacitatea de a discerne sau de a se stpni ?
- dac prezint boli psihice, care sunt manifestrile acestora i care examene obiective o confirm?
- n ce msur boala psihic afecteaz discernmntul?
- dac n raport de mprejurrile concrete ale svririi infraciunii exist temeiuri care s conduc
la concluzia c n momentul savririi faptei a acionat fr discernmnt sau cu discernmnt
diminuat ?
- dac se impun msuri cu caracter medical n cauz, care sunt acestea i n ce scop ?
- iar in funcie de msurile de siguran instituite, gradul de periculozitate social.
2. Documentele consultate:
- Ordonana;
- Dosarul cauzei;
- Ancheta social;
- Documente medicale: FO internarea curent sau examene de specialitate n ambulator; FO din
internri sau alte documente medicale anterioare;
- EMLP anterioare, etc.
3. Fapta/-ele comise:
- tipul faptei, motivaia, mobilul, mprejurrile n care a fost comis, modul de svrire,
comportamentul postfaptic;
Circumstanele biologice (starea de oboseal, travaliul la o gravid, etc), cele psihologice
(condiia de fric, panic, ameninare, izolare, ca i situaia grupului familial i social n
configuraia conflictului), precum i cele patologice (trauma fizic i psihic, afeciuni
somatice concomitente, starea de beie, etc) influeneaz momentul de contiin i stau la
baza MOTIVAIEI actului antisocial (socio-psihologic, psihopatologic i complex), care nu
trebuie confundat cu MOBILUL (scopul svririi actului) i nici cu MOTIVUL (din care
cauz s-a trecut la ndeplinirea actului).
4. Antecedente heredocolaterale:
- pot conduce, uneori, i pn la recomandarea unui examen genetic;
5. Antecedente personale:
-a) colarizare, profesie, situaie militar:
- istoria formrii personalitii individuale;
- elemente psihopedagogice din timpul colarizrii: performane colare, frecvena prieteniilor
avute, felul cum a fost receptiv la msurile disciplinare aplicate, aptitudini i nclinaii, fia
psihologic din ultima clas de liceu, etc;
- date provenite din mediul militar (reacii negative fa de respectarea ordinelor i
regulamentelor) sau motivele pentru care au fost inapi pt satisfacerea stg militar;
- date de la locul de munc: atitudinea fa de munc, modul de integrare n colectiv (eventual
sociograma grupului de munc n care s se aprecieze locul su n sfera relaiilor dintre
membrii grupului), schimbarea locului de munc, conflicte avute, lipsuri de la serviciu,
manifestri agresive, etc.
-b) Antecedente patologice:

- n special acte medicale privind trecutul psihopatologic;
- istoric medical chiar ndeprtat, din prima copilriei sau chiar de la natere (natere
laborioas, asfixie la natere, aplicare de forceps, etc);
- eventuale traumatisme craniene, crize de pierdere ale cunotinei, encefalopatii primare
sau secundare, etc.
-c) Antecedente comportamentale:
- deficiene de inserie n mediul socio-familial, comportament deviant;
- dac respect normele sociale;
- recunoate sau nu faptele anterioare;
- consumator de alcool, etc.
-d) Antecedente penale: -cronologia lor.
6. Mediul social: - din ancheta social.
- condiii de via i de munc;
- condiii de afirmare actual n familie i n societate.
7. Expertiza medico-legal p-zis:

- pe persoan (n ambulator, internare de o zi, internare continu);
- pe acte (cu persoan n via sau pe decedai n cauze civile) n acest caz punctul 7 din EMLP se
omite.
-a) Examenul psihic:
semiologia psihopatologic respectnd ordinea de notare a proceselor de cunoatere, a celor
afective i trebuine (instinctive), a celor privind activitatea i voina pentru obiectivarea
capacitii psihice n vederea aprecierii responsabilitii;
se consemneaz date referitoare la dezvoltare, conservare sau deteriorarea celor 4 nivele ale
contiinei, ncepnd cu cea elementar, apoi operaional-logic, anxiologic i elementar.
Aceste date se refer la momentul examinrii actuale, modificate sau nu fa de cele din
momentul faptei;
n continuare se face reconstituirea clinic a momentului faptei subiectul va relata coninutul
faptei, mobilul, modul de realizare, circumstanele de svrire, atitudinea premergtoare i
ulterioar faptei, redndu-se pe ct posibil afirmaiile proprii cu privire la factorii determinani
ai actului antisocial, motivrile aciunilor sau inaciunilor sale, ncercrile de disculpare, de
simulare sau de disimulare, exprimarea regretului sau tendina de bravare, psihoplasticitatea
morbid, revendicativitatea la fel ca i indeferentismul, neparticiparea sau rceala afectiv, lipsa
de preocupare fa de situaia actual i n raport cu nvinuirele aduse;
apoi se face o sintez asupra trsturilor personalitii actuale, la caracterul motivaiei actului
antisocial, la principalele criterii psihopatologice care au modificat personalitatea, contiina i
discernmntul din momentul faptei. Trebuie s reias armonizarea acestei reconstituiri,
precum i argumentarea unor constatri clinice, cu rezultatul unor investigaii de specialitate
probe sau teste psihologice de punere n situaie i cu rezultatul investigaiilor paraclinice
speciale (EEG, etc);
se fac aprecieri cu caracter prognostic i de semnificaie diagnostic privitor la gradul de
agresivitate, adaptabilitate i recuperabilitate;
dac expertizatul a fost internat se descrie simptomatologia i dup tratamentul efectuat pt a
cura tabloul psihic de fond de elementele cu caracter reactiv funcional supraadugate.
-b) Examenul psihologic:

- pt determinarea structurii personalitii individului;
- absolut necesar la minori, btrni cu tulburri de involuie, psihotici, n hipodezvoltrile mentale,
la comportamentali, etc;
- tehnici de punere n situaie, tehnici proiective de personalitate;
- QI, indice de deteriorare (teste Wechsler), teste de personalitate i afectivitate (Szondi-testul
pulsiunilor, Rorschach-testul petelor de cerneal, Roenzweig, Lscher-testul culorilor, Minnesota,
Woodworth, TAV-testul de asociere verbal, TAT-testul de apercepie tematic, testul omului,
testul arborelui, etc);
- uneori se impune a fi repetat;
- Ex pt evaluarea severitii disfunciei cognitive Mini Mental (MMSE):
Orientare
1. In ce (an), (anotimp), (zi a saptamanii), (zi din luna), (luna) suntem ?
5
2. Unde ne aflam ? (tara), (judetul), (orasul), (spitalul), (etajul) ?
5
Inregistrarea informatiilor
1. Rostiti numele a trei obiecte obisnuite (ex. mar, masa, moneda). Intre fiecare cuvant faceti cate o pauza de o secunda. Cereti pacientului sa le
repete pe toate trei. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect. Apoi repetati pana le invata pe toate trei.
3
Atentie si calcul
Numarare inversa de la 100 scazand cate 7. Opriti-l dupa 5 raspunsuri corecte.Test alternativ : rostirea cuvantului AVION in sens invers.
Punctajul este in functie de numarul de litere asezate in ordinea corecta : NOIVA
5
Reproducerea informatiilor
Intrebati-l cele trei nume de obiecte pe care le-am auzit anterior. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect (invatarea nu poate fi
testata daca cele trei nume nu au fost memorate in timpul testarii memoriei).
3
Limbaj
1. Denumirea unui creion si a unui ceas
2
2. Repetarea propozitiei Capra neagra calca piatra
1
3. Intelegerea unei comenzi Luati o foaie de hartie, impaturiti-o si puneti-o pe podea
3
4. Citirea si executarea comenzii:Inchide ochii.
1
5. Scrierea unei propozitii
1
6. Copierea unui desen
1
Scor total
Evaluarea severitatii disfunctiei cognitive:
- Usoara = MMSE > 21-30
- Moderata = MMSE 10-20
- Severa = < 10
30
-c) Investigaii paraclinice speciale:

- EEG simpl i computerizat:
- CT, RMN cranio-cerebral, fund de ochi, lipidogram, RBW, examen LCR, etc.
-d) Referitor la fapt:
- recunoate sau nu;
- sentimentul de vinovie, etc.
8. Discuia cazului: - excepional.
9. Concluziile EMLP:
boala psihic de care sufer subiectul sau cadrul sindromatic psihic prezentat sau unele simptome
mai evidente;
tulburrile psihice mai caracteristice generate de boala respectiv (agresivitate, tulburri de
percepie, de gndire, etc) i legtura cauzal dintre aceste tulburri i svrirea faptei, motivaia
psihopatologic a mobilului i a modului de aciune;
legat de boala psihic, de tulburrile generate de aceasta i de starea subiectului din timpul
svririi faptei trebuie stabilit capacitatea psihic (pstrat, sczut, absent), cu specificarea n
cauzele penale a discernmntului (pstrat, sczut, abolit) i n cauzele civile a capacitii de
exerciiu (pstrat sau absent);
n cauzele penale se precizeaz potenialul sau periculozitatea social, riscul de periculozitate
asupra propriei persoane i n funcie de aceste aprecieri se pot recomanda pt minori msuri
educative (art. 103 CP-Libertatea supravegheat, art. 104 CP-Internarea ntr-un centru de reeducare,
art. 105 CP-Internarea ntr-un institut medical-educativ), iar pt aduli msuri de siguran cu
caracter medical (art. 113 CP-Obligarea la tratament medical, art.114 CP-Internarea medical);
n funcie de natura expertizei se mai consemneaz asupra posibilitii de tratament n reeaua
sanitar a Direciei Penitenciarelor, a posibilitii de a participa la un proces, asupra necesitii de
punere sub interdicie, curatel (instituie de ocrotire a unei persoane care are capaciate civil, dar care din cauza btrneii, a
unei boli sau infirmiti fizice nu-i poate administra singur bunurile i apra interesele i poate s-i desemneze un reprezentant), tutel
(instituie de protecie a persoanei i patrimoniului minorului sub 14 ani sau a persoanei pus sub interdicie judectoreasc), asupra
ncredinrii de copii, a oportunitii divorului sau asupra cstoriei, a existenei infirmitii psihice
ca prejudiu cauzat de persoane fizice sau juridice, asupra responsabilitii medicale.
VI. MSURI DE SIGURAN I EDUCATIVE:

pt aduli: msuri de siguran - art. 112 CP, lit. a) obligarea la tratament medical i
lit. b) internarea medical.
art. 113. Obligarea la tratament medical.
(1) Dac fptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicrii cronice prin alcool,
stupefiante sau alte asemenea substane, prezint pericol pentru societate, poate fi
obligat a se prezenta n mod regulat la tratament medical pn la nsntoire.
(2) Cnd persoana fa de care s-a luat aceast msur nu se prezint regulat la
tratament, se poate dispune internarea medical.
(3) Dac persoana obligat la tratament este condamnat la pedeapsa deteniunii pe
via sau la pedeapsa nchisorii, tratamentul se efectueaz i n timpul executrii
pedepsei.
(4) Msura obligrii la tratament medical poate fi luat n mod provizoriu i n cursul
urmririi penale sau al judecii.
art. 114. Internarea medical.
(1) Cnd fptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman i se afl ntr-o stare care
prezint pericol pentru societate, se poate lua msura internrii ntr-un
institut medical de specialitate, pn la nsntoire.
(2) Aceast msur poate fi luat n mod provizoriu i n cursul urmririi penale sau
al judecii.
- Conform CPP Obligarea la tratament medical poate fi nlocuit cu Internarea medical sau cu
schimbarea procedurilor terapeutice, printr-o hotrre definitiv a instanei de judecat, la
comunicarea unitii sanitare unde persoana respectiv a urmat tratamentul indicat.
- Internarea medical poate fi nlocuit de Obligarea la tratament medical sau poate nceta printr-o
hotrre definitiv a instanei de judecat la ntiinarea unitii sanitare unde se afl internat
persoana sau la cererea procurorului sau a persoanei internate, caz n care se cere avizul unitii
sanitare.
pt copii msuri educative art 101 CP, lit b) libertatea supravegheat,

lit c) internarea ntr-un centru de reeducare,
lit d) internarea ntr-un institut medical-educativ.
art. 103. Libertatea supravegheat.
(1) Msura educativ a libertii supravegheate const n lsarea minorului n libertate pe
timp de un an, sub supraveghere deosebit. Supravegherea poate fi ncredinat, dup caz,
prinilor minorului, celui care l-a nfiat sau tutorelui. Dac acetia nu pot asigura
supravegherea n condiii satisfctoare, instana dispune ncredinarea supravegherii
minorului, pe acelai interval de timp, unei persoane de ncredere, de preferin unei rude
mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituii legal nsrcinate cu supravegherea
minorilor.
art. 104. Internarea ntr-un centru de reeducare.
(1) Msura educativ a internrii ntr-un centru de reeducare se ia n scopul reeducrii
minorului, cruia i se asigur posibilitatea de a dobndi nvtura necesar i o pregtire
profesional potrivit cu aptitudinile sale.
(2) Msura internrii se ia fa de minorul n privina cruia celelalte msuri educative sunt
nendestultoare.
art. 105. Internarea ntr-un institut medical educativ.
Msura internrii ntr-un institut medical-educativ se ia fa de minorul care, din cauza strii
sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical i de un regim special de educaie.
- Schimbarea msurilor ntre ele - Titlul V Minoritarea, CP -, iar aspecte procedurale art.480-493 CPP.
- n cazul minorilor care necesit tratament medical ntr-un serviciu de specialitate, urmat de
dispensarizere medical (psihoze, epilepsie n strile paroxistice, psihoze reactive, etc) se impun
msuri cu caracter exclusiv medical, iar altele tulburri impun msuri cu caracter exclusiv social
(socioterapie) n situaiile cnd se urmarete ocrotirea minorului prin scoaterea acestuia din mediul
necorespunztor: familie, ambiant, colar, etc.
VII. EMLP LA MINORI

- are rol recuperator, educativ, mai puin restrictiv, se ncearc evitarea introducerii unor delicveni
n mediul de detenie;
- organizarea expertizei se face dup metodologia general, prezena unui pedopsihiatru, ancheta
social amnunit, axarea pe date privind rolul familiei i al colii n dezvoltarea personalitii;
- Comisia va obine date referitoare la:
nivelul mintal al subiectului;
este un bolnav psihic sau are deficiene organice, neurologice, senzoriale, etc, cu urmri asupra
vieii sale psihice;
capacitatea colar, felul cum este ncadrat n colectivul clasei i al colii, comportamentul fa de
cadrele didactice;
relaia copil-prini, privind aspectele educaionale ale formrii i dezvoltrii personalitii acestuia;
condiii de via i de dezvoltare, influena i rolul mediului ambiant n motivaia actului antisocial;
n aprecierea gradului de discernmnt, se va avea n vedere particularitile dezvoltrii sistemului
nervos la copil, tulburrile de comportament din perioada pubertar, stri de subevoluie psihic,
sechele meningoencefalitice, etc.
- Concluziile expertizei:
precizarea diagnosticului, natura tulburrilor i excluderea elementelor supraadugate, mai ales
simulatorii;
care sunt trsturile eseniale ale personalitii expertizatului raportate la diagnosticul precizat i
reflectate n comportamentul su deviant;
n ce stadiu evolutiv se afl aceste tulburri, dac ele prezint riscul de cronicizare sau agravare;
dac prin trsturile personalitii sau prin caracterul tulburrilor de comportament prezint
periculozitate social, potenial infracional, etc;
stabilirea discernmntului va avea n vedere prevederile art 99 CP i dup conturarea personalitii
psihopatologice a minorului sunt instituite msurile educative (art. 101 CP): - libertatea
supravegheat (art. 103 CP), - internarea ntr-un centru de reeducare (art. 104), - internarea intr-un
institut medical-educativ (art. 105).
VIII. EMLP N CAUZE CIVILE

- capacitatea civil = CF + CE
- n cauze civile doar CE - aptitudinea de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaiile,
de a ncheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;
- CE incepe n D. Civil la 18 ani cu excepiile instituite de legi cadru sau speciale;
- CE necesar ca i condiie de fond n actele de dispoziie;
- stabilirea CE n general sau la un moment dat;
- CE, psihic n general, (punere sub interdicie, instituirea curatelei, ncredinarea de
minori, anularea cstoriei, divor, schimbare de sex);
la un moment dat, (pt ntocmirea unor acte civile, n cauzele de anulare ale
actelor civile ncheiate, revendicarea de despgubiri civile
motivate prin accidente, boli, decese intraspitaliceti, tratamente
medicale inadecvate, rele tratamente n medii concentraionare,
n cazurile de stabilire a nfirmitii psihice tranzitorii sau
permanente, n cazul n care justiia cere precizri privind
cauzalitatea medico-legal psihiatric sau responsabilitatea
medical).
-se face pe pers n via sau pe defunci. Pe defunci este excepional i doar dac la
dosarul cauzei exist documente medicale din care s se poat reconstitui starea psihic la
momentul ncheierii actului civil respectiv.
IX. ETILISMUL I RESPONSABILITATEA

- n CP printre cauzele care nltur caracterul penal al faptei se afl i art. 49 Beia:
(1) Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul, n momentul svririi
faptei, se gsea, datorit unor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet produs
de alcool sau de alte substane.
(2) Starea de beie voluntar complet produs de alcool sau de alte substane nu nltur caracterul
penal al faptei. Ea poate constitui, dup caz, o circumstan atenuant sau agravant.
1. Etilismul acut:
-a) Beia acut voluntar: = consecina ingestiei voluntare de buturi alcoolice;
- provoac tulburri urmate de acte antisociale, mai ales la alcoolemii peste 2 2,5 g%o;
- episoade de amnezie i agitaie;
- faptele antisociale se pedepsesc de lege, persoana fiind considerat responsabil.
- are 2 forme beia intenionat (cu premeditare) i beia patologic (atipic):
be
beia inten
intenionat (cu premeditare):
- presupune premeditarea (consum alcool pentru a cpta curaj nainte de a svri acte
antisociale) persoanele rspund n faa legii;
- dac se dovedete c au consumat alcool n mod intenionat = element agravant.
be
):
beia patologic (atipic
(atipic):
- rspunsuri paradoxale la cantiti mici de alcool: agitaie psihomotorie, anestezie, amnezie, somn
prelungit;
- la epileptici, posttraumatisme cranio-cerebrale, meningo-encefalite;
- comit fapte grave, bizare, fr mobil: crime, omoruri, huliganism;
- nu au contiina faptei svrite (sunt iresponsabili) ATENIE la stabilirea diagnosticului
corect, unii infractori ncercnd s simuleze;
- instana trebuie s interzic acestor persoane consumul de alcool dac abuzeaz n
continuare, sunt pasibili de pedeaps;
- nu e indicat internarea obligatorie conform art.114 CP, dar se aplic art 113-obligarea la trat m.
-b) Intoxicaia accidental (involuntar):

- form foarte rar, uneori la copii;
- la adulii ce lucreaz n mediu cu vapori de alcool (accident de munc).
2. Etilismul cronic:
- nevoia aproape permanent de ingestie zilnic a unor cantiti de buturi alcoolice;
- rar comit fapte antisociale; dac le comit, sunt responsabili;
- progresiv, rezistena scade tulburri la doze mici;
- poate evolua spre psihoz senil asociat i cu tulburri de involuie.
-a) Dipsomania = necesitatea periodic de a consuma buturi alcoolice, la intervale de sptmni,
luni, ntre acestea existnd perioade de abstinen;
- irascibilitate, incapacitate de a lucra, nevoie imperioas de toxic comit furturi pentru
procurarea lui;
- episodul poate dura zile apogeu de beie avansat: stri subcomatoase sau comatoase,
amnezie, tulburri psihosenzoriale (stri delirante, nevrite, tendin la suicid);
- consum alcool metilic, medicinal, poiuni cu alcool;
- nu rspund de faptele svrite pentru procurarea toxicului;
- rspund de faptele antisociale dac nu se evideniaz stri psihotice, delirante.
-b) Delirium tremens = stare delirant la etilici cronici inveterai, mai ales la cei privai de butur;
- delir, agitaie, halucinaii (zoopsii halucinatoare);
- nu rspund de faptele lor.
-c) Psihoza etilic:
- foarte rar;
- plurietiologie: leziuni meningo-cerebrale, epilepsie, tulburri de involuie;
- dac diagnosticul este corect iresponsabili.
X. RETARDAREA MENTAL
- stri patologice de subdezvoltare psihica cu caracter defectual, permanent si neprogredient
care au originea n etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice.
- trstura principal I ntirziere global n dezvoltarea intelectului, a gndirii i ndeosebi
a abstractizrii i generalizrii.
- exista grade variate de nedezvoltare i a altor funcii psihice ca afectivitatea, caracterul i
personalitatea.
- poate fi prezent i o variat simptomatologie neurologic, senzorial, somatic i
endocrin. Aceast stare de subdezvoltare psihic duce la scderea capacitii de adaptare
social sub cota minim a normalului.
- Clasificare: - funcie de QI
conform DSM IV- se numesc ntrzieri mintale:
1. ntrziere mintal uuar QI = 50-69
2. ntrziere mintal moderat QI = 20-49
3. ntrziere mintal sever QI < 20.
conform ICD-10- se numesc retardri mentale:
1. retardare mental uoar QI = 50-69
2. retardare mental moderat QI = 35-49
3. retardare mental sever QI = 20-34
4. retardare mental profund QI < 20.
1.ntrziere mintal uuar QI = 50-69

-cea mai frecvent form;
-vrsta mintal la subiectul devenit adult ntre 7 si 10-12 ani;
-reusesc s nvee limbajul scris i s dobndeasc cunotinele echivalente primelor 4 clase
elementare, nsa ntr-un ritm mult mai lent n raport cu cei normali.
-sunt capabili s nvee o meserie simpl care le permite s desfoare o activitate productiv
independent. Pot ajunge la autonomie social i capacitate de autoconducere.
-incapacitatea de a prevedea toate implicaiile actelor i aciunilor sale restrng nsa, ntr-o anumit
masur, posibilitatea de a-i asuma toat responsabilitatea conduitelor i a avea integral raspunderea
faptelor savrite.
Funciile de cunoatere:
Atenia -deficit de concentrare, alteori se poate apropia de normal
Memoria -n majoritatea cazurilor nu se modific evident, ci din contra, dezvoltarea ei mai buna
suplinete insuficientele gndirii;
-se pot evidentia i fenomene hipomnezice.
Gndirea -ramne incomplet dezvoltat, pastrnd un caracter concret;
-nu poate atinge stadiul operaiilor formale ( ipotetico-deductive);
-operaiile gndirii se desfoar la un nivel sczut:
-Analiza e fragmentar, dominat de elemente nesemnificative;
-Sinteza dificil pentru c nu sesizeaz legturile logice dintre diferitele aspecte ale realitii.
-Comparatia reflecta incapacitatea de desprindere fata de aspectele strict perceptive.
-Generalizrile poart amprenta dificultilor n a distinge ceea ce este comun de ceea ce este
particular. Nu pot defini folosind genul proxim (nu pot face ncadrarea n sfera noiunii
superioare). Nu neleg sensul proverbelor i zicalelor dac nu le este explicat.
-Abstractizarea nu este posibil, nu reuesc s ajung la stadiul de noiuni abstracte.
-nva calculul aritmetic elementar, dar nu pot s rezolve problemele.
-Gndirea este rigid, sunt incapabili de a aplica cele nvate ntr-o form nou sau n
circumstane deosebite (aplic mecanic, indiferent de situaii formule sau cliee de rezolvare
nvaate). Aplicarea experienei anterioare pentru prevederea viitorului este imposibil.
Limbajul-insuficient dezvoltat;
-vocabular srac, tulburri dislalice sau dizartrice, greeli gramaticale.
-i nsuesc scris-cititul. O fac ns cu dificultate exterioriznd evidente tulburri
dislexice i disgrafice.
Tulburri din sfera emoional:
-imaturitate emoional exteriorizat prin tendin la izbucniri zgomotoase dar de scurt durat;
-labilitate emoional;
-descrcri de mnie;
-stri disforice nemotivate;
-agresivitate, ostilitate;
-dependent fa de familie;
-egocentrism;
-nevoia de satisfacii imediate n jocuri i relaii sexuale, furturi, vagabondaj;
Tulburri de comportament:
-frecvena crescut fa de copiii cu intelect normal;
-furturi - favorizate de nevoia de satisfacii imediate i sugestibilitatea crescut. Ei sint folosii de
obicei drept unelte pentru aciunile delictuale;
-adolescentele sunt atrase uor ctre raporturi sexuale, acestea satisfcndu-le att pe plan
instinctual ct i n nevoia de valorizare social, de apreciere. La baiei apar mari dificulti n
gsirea unei partenere de sex opus, fiind favorizat masturbaia i legturile homosexuale;
-crime impulsive sau de rzbunare;
-tentative de viol;
-incendiere.
2. ntrziere mintal moderat QI = 20-49

- ca aduli au o vrst mintal asimilabil cu cea a copilului ntre 3 i 6-7 ani;
- reuesc s-i nsueasc limbajul vorbit dar nu i pe cel scris;
- se autoservesc la un nivel elementar, sunt incapabili s se autoconduc, pot efectua munc
necalificat sub supraveghere (statut de semidependent social);
- sunt incapabili de a aprecia corect realitatea i consecinele faptelor lor;
- prezint mai frecvent malformaii, tulburri neurologice, senzoriale, somatice, trofice sau
endocrine.
Atenia:
-spontan, de regula vie;
-voluntar cu oarecare stabilitate.
Memoria:
-este mecanic, uneori diminuat, alteori poate fi hipertrofiat (calculatorii calendaristici).
Gndirea:
-dispun de posibiliti de gndire concret, la un nivel modest, fiind capabili s rezolve probe
simple de analiz si sortare.
-nu reuesc s neleag relaiile spaiale, s achiziioneze noiunea de numr;
-nu pot fi colarizai;
-memoria mecanic de care dispun le d posibilitatea de a acumula un volum de informaii i
cunosinte cu ajutorul crora se orienteaz satisfctor n spaiul restrns al ambianei
familiare lor sau n situaii cotidiene, fapt care le confer un oarecare grad de autonomie;
-nu au acces la procese de abstractizare i generalizare, nu sunt capabili s se descurce n
situaii, altele dect cele dinainte nvaate. n situaii noi pentru ei, fie sunt dezorientai, fie
uzeaz de schemele sau soluiile deja deprinse fr a ine seama de context.
Limbajul:
-srac i defectuos;
-comparabil cu cel al unui copil de 2 ani;
-vocabularul este restrns la cuvinte uzuale, pronunia dislalic i/sau dizartric, iar sensul
cuvintelor insuficient stpinit;
-sintaxa simplificat, agramat (incapacitate de acord gramatical);
-nu pot s-i nsueasc limbajul scris, chiar dac ajung s nvee s numere automat, s
recunoasc litere sau s citeasc cteva cuvinte.
Sfera emoional:
-cunosc pe cei apropiai, sunt capabili s-i exprime afeciunea fa de ei, bucuria, nemulumirea
sau teama, nva s se fereasc de pericole evidente;
-labilitate emoional;
-cad uor prad unor reacii violente de furie;
-cer s li se acorde atenie, sunt geloi i nteleg dac sunt certai sau pedepsii;
-reacioneaz negativ, adesea foarte violent, dac sunt prejudiciai sau nu li se satisfac dorinele;
-unii sunt sugestibili, docili, prietenoi, cooperani, ndatoritori, alii, din contra-opoziioniti,
agresivi, capricioi, distrug tot ce le cade n mn;
-nu sunt rare cazurile cnd fundalul emoional este constituit de o dispoziie vesel, pueril;
-sunt vanitoi, le place s fie laudai;
Tulburri de comportament:
-sunt uneori capabili de acte antisociale grave (distrugere de bunuri, crime, agresiuni sexuale, etc),
care poart net amprenta impulsivitii i insuficienei mintale;
Activitatea:
-este n principal stereotip, automat, lipsit de iniiativ. Pot fi invai s efectueze o munc
necalificat i activitai gospodreti n condiii de supraveghere i ajutor permanent;
Autoservirea:
-pot fi educai s se alimenteze singuri, s invee deprinderile elementare de curaenie. i nsuesc
controlul sfincterian.
3. ntrziere mintal sever QI < 20

-au o existen predominant vegetativ;
-ca aduli au o vrst mintal care nu depaeste stadiul senzorio-motor (sub 2 ani) i nu dispun de
limbaj. Sunt total dependent social;
-nu tiu ce este frica fiind incapabili s se fereasc de pericolele fizice care le amenin viaa;
-au o important i evident simptomatologie neurologic, senzorial, somatic sau endocrin;
-frecvent au facies dismorfic cu numeroase malformaii cranio faciale. Expresia feei e natng,
privirea nefocalizat;
-rezistena lor la boli este sczut i ca atare durata medie de viat nu este prea mare;
Atenia voluntar este nul;
Limbajul este absent sau constituit doar din sunete nearticulate cu ajutorul crora ii
exteriorizeaz senzaia de disconfort. Doar unele cazuri reuesc s-i nsueasc cteva cuvinte
pe care le pronun defectuos i al cror sens nu le este complet definit.
Sfera emoional:
-emoiile sunt fie absente, fie primitive, exterioriznd n mod violent, uneori, in maniera autoagresiv
(se muc, se lovesc cu capul de obiecte, se zgrie), nemulumirea;
-nu recunosc pe cei care i ngrijesc;
Activitatea:
-este dezordonat, lipsit de scop, ei stau n pat indifereni, se balanseaz ritmic sau devin agitai
fr motiv, se autolovesc sau comit acte agresive. Nu tiu sa se joace, sunt incapabili s-i
nsueasc fie i cele mai elementare deprinderi de autoservire, activitatea contient fiind ca i
inexistent;
-instinctele sunt exagerate, bolnavii au bulimie, mannc i beau orice (nu fac deosebirea dintre
comestibil i necomestibil), iar la pubertate se masturbeaz fr jen;
-n formele grave nu se stabilete controlul sfincterian.
XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE N DISCERNMNT

- Discernmntul este rezultatul sintezei dintre personalitate i contiin, sintez ce se manifest
n momentul svririi unei activiti ce se traduce prin capacitatea unei persoane de a aprecia critic
coninutul i consecinele faptelor sale (adic s conceap planul unei aciuni, etapele ei de
desfurare, ct i urmrile ce decurg). Discernmntul poate fi pstrat, sczut (diminuat), mult
sczut i abolit.
- Personalitate totalitatea nsuirilor psihice ale unei persoane (temperament, caracter, senzaii,
percepii, gndire, voin, etc). Poate fi: matur, nevrotic, dizarmonic, imatur, deterorativdemenial, psihotic.
- Contiina sinteza complex a funciilor psihice superioare prin care omul se integreaz n mediu,
fixeaz i asociaz cu ajutorul gndirii i judecii noiunile primite. Are 4 niveluri: elementar,
operaional-logic, anxiologic, etic.
Personalitate
+
Contiin Discernmnt:
1. P. matur
etic
pstrat
2. P. nevrotic
anxiologic
sczut
3. P. dizarmonic
4. P. imatur
operaional-logic
mult sczut
5. P. deterorativ
-demenial
6. P. psihotic
elementar
abolit
n practica se ntlnesc foarte frecvent cu decompensri traduse prin manifestri infracionale la
categorii care n general pstreaz nealterate funciile cognitiv-conative, avnd n consecin
discernmntul critic fa de fapte (personaliti dizarmonice, psihopatii, nevroze), dup cum o serie
de psihoze endogene, care n general au alteralte aceste funcii, se pot prezenta n stare de remisiune
cu sau fr defect, persoanele avnd discermnnt pstrat sau cel mult diminuat, ceea ce echivaleaz
cu noiunea de responsabilitate i de pstrare a capacitii psihice. Totodat este necesar s fie fcut
diferenierea ntre nivelele de contiin i caracterul tulburrilor psihice din momentul examinrii i
constatrii medico-legale i cele din momentul svririi faptelor.
- Trebuie s se rein c abolirea discernmntului (respectiv incapacitatea psihic) nu este conferit

att sau exclusiv de gravitatea teoretic a bolii psihice, ct de destructurarea nivelelor 1(elementar) i
2 (operaional-logic) ale contiinei prin intensitatea tulburrilor psihice, respectiv coninutul
patologic al gndirii subiectului la momentul svririi faptelor, pe cnd alterarea exclusiv a nivelului
3 (cotiina axiologic) antreneaz numai o diminuare a capacitii psihice cu scderea
discernmntului (ceea ce n practic trebuie s se traduc prin responsabilitate cu circumstane
diminuate, pe care le acord organul de judecat numai n contextul ntregului material probator
asupra actului antisocial comis, dup cum conservarea tuturor nivelelor de contiin se traduce prin
integritatea capacitii psihice i a discernmntului i n consecin prin responsabilitate penal i
pstrarea capacitii de excerciiu).
-Pe de alt parte, n practica de expertiz s ntlnesc frecvent subiecii cara aparin unei categorii de
grani ntre normalitatea psihic i patologia psihic major i anume, cea a strilor marginale, a
psihopailor i n general cu persoanele dizarmonice i imature la care, condiie frecvent de
manifestare infracional, o constituie abuzul de alcool, situaii conflictuale, regimul de activitate cu
desciplin riguroas sau situaii de frustrare. n aceste condiii capacitatea psihic este n general
pstrat, iar gradarea discernmntului este foarte variabil, de la integritate pn la anularea
acestuia, ceea ce impune o interpretare individual asupra capacitii psihice i implicit a
responsabilitii. La aceast categorie de infractori, reprezentat de personalitate dizarmonic, s-au
remarcat o serie de trsturi comune: instabilitate, inadaptabilitate, impulsivitate, toleran sczut la
frustrare, imaturitate afectiv- volitiv, egofilie, narcofilie, pn la insuficiena sentimentelor moralsociale, tendina la bravare i la simulare. Aceste trsturi motiveaz comportamentul lor antisocial cu
tendina la cronicizare i frecvena reiterrii infracionale (marele recidivism). Acest comportament se
traduce prin:
- un mare potenial de antisocialitate;
- un comportament delictual polivalent;
- spontaneitatea aciunilor prin necesitatea satisfacerii imediate a pornirilor (pulsiunilor) instinctivemoionale;
- agresivitatea, exacerbat de tendine narcofilice;
- rolul de inductor negativ activ sociopatic pe care-l exercit;
- malignitatea comportamentului antisocial, att prin efecte social negative ct i prin posibilitate
de decompesare, n care tulburrile majore de intensitate psihotic la un moment dat pot antrena
implicaii juridice.
- O serie de psihoze endogene cum ar fi schizofrenia hebefren, psihoz bipolar, etc pot
prezenta uneori un debut medico-legal, n sensul c devin manifeste prin declanarea
unei simptomatologii hetero sau autoagresive majore i specifice (omucidere, suicid) de
motivaie patologic ntre actul antisocial i tulburrile de gndire sistematizate i
nesistematizate, expansive sau depresive, congruente sau incongruente cu o stare
afectiv existnd o legtur direct i necondiionat de cauzalitate. n aceast situaie,
pe lng internarea obligtorie n vederea observaiei clinice i investigaii pentru
precizarea diagnosticlui i obiectivitatea acestor tulburri se impune instituirea msurilor
de siguran cu caracter medical.
- Reaciile medico-legale terminologia pentru o serie de acte antisociale de motivaie
patologic (ex: fuga patologic, incendiu patologic, omorul patologic, exhibiionismul, furt
patologic) sunt denumite conduitele reactive cu implicaii medico-legale, care sunt
sistematizate astfel:
- conduite reactive agresive paroxistice majore i specifice sub ambele aspecte de
direcionare (hetero sau autodistructive omorul patologic, pruncuciderea);
- conduite reactive funcionale postagresive traumatice (ex: sinistroz);
- conduite reactive intenional-vendicative (simularea);
- conduite reactive funcionale de frustrare, cu motivaie complex (reacii de detenie);
- conduite reactive pe fond constituional-caracteristic (transexualismul).
XII. TULBURRI DE PERSONALITATE

(conform ICD-10)
Personalitatea se compune din structuri psihice dispuse ierarhic-stratificat, rezultate printr-un
ndelungat proces de devenire ierarhic-evolutiv, de difereniere i specializare funcional. Aceste
structuri cuprind urmtoarele sectoare:
A. Sectorul visceral cuprinde sfera somatic visceral, sistemul endocrin i sistemul nervos vegetativ;
B. Sectorul psihologic cu 4 structuri:
1. Structura instinctual este automat, corespunde vieii instinctive, tendinelor, trebuinelor i
pulsiunilor individului (reflexul alimentar, sexual, agresivitatea, autoconservarea, etc). Aceste
manifestri reprezint conduite de gradul I, adic forme inferioare de comportament instictual,
corespunznd sectorului incontient al personalitii.
2. Structura afectiv din sectorul subcontient al personalitii, avnd un caracter semiautomat,
posibil de a fi contientizat, i deci, parial analizabil i inteligibil pt individ. Cuprinde afectele,
sentimentele i pasiunile. Sunt conduitele de gradul II sau afective. Spre deosebire de cele de gradul I
se deschide ctre lume, ctre real.
3. Structura conativ are caracter contient, voluntar, corespunztor activitii individului. Face
parte din sectorul contient al personalitii, manifestat n exterior sub forma conduitelor de gradul
III (conative), sub 2 aspecte:
-a) gnozice de tip receptor reprezentate prin senzaii i percepii;
-b) praxice de tip efector reprez prin voin i activitate.
Ambele forme sunt supuse unui control contient i declanate de o decizie prealabil, voluntar
deliberat a acestuia. Sunt conduitele de cunoatere i aciune a persoanelor.
4. Structura simbolic caracter contient, voluntar, corespunznd activitii intelectuale a individului.
Face parte din sectorul contient al personalitii, putnd fi autoanalizabil de ctre individ, care
dispune de facultatea de dirijare a acesteia. n cursul desfurrii sale, ea poate fi declanat,
controlat sau ntrerupt n mod voluntar. Se manifest n exterior sub forma conduitelor de gradul
IV, al conduitelor simbolice sau intelectuale, reprezentate prin gndire, memorie, imaginaie,
reprezentri, creaii.
Tulburri de personalitate:
1. Tulburarea paranoid de personalitate:
- o sensibilitate excesiv la eecuri/nfrngeri i atitudini neprietenoase;
- tendina de a purta ranchiun permanent, refuzul de a ierta insultele, loviturile sau
desconsiderarea;
- suspiciunea i o tendin larg de a distorsiona tririle, prin considerarea greit a aciunilor
neutre sau prietenoase ale altora drept acte de ostilitate sau dispre;
- un sentiment combativ i tenace de susinere a drepturilor personale, care nu este adecvat
situaiei prezente;
- suspiciunea recurent, fr justificare, privind fidelitatea partenerului;
- tendina ctre o stim de sine excesiv, manifestat printr-o atitudine persistent de referin la
sine-nsui;
- preocupri privind explicarea prin conspiraii lipsite de substan a evenimentelor care-l implic
sau lumea n general;
- include: tulburarea de personalitate paranoid expansiv, cverulent, fanatic i senzitiv.
2. Tulburarea schizoid de personalitate:
- puine activiti care produc plcere;
- rceal emoional, detaare sau afect tocit;
- capacitate limitat de a exprima cldura, sentimente tandre sau mnie;
- indiferen aparent fa de laud sau critici;
- interes sczut fa de stabilirea relaiilor sexuale;
- preferin pentru activiti solitare;
- preocupri excesive pt fantezii i introspecie;
- lipsa prietenilor apropiai sau a relaiilor bazate pe ncredere (sau avnd numai una) sau a unei
dorine de a stabili astfel de legturi;
- insensibilitate marcat fa de respectarea normelor sociale i conveniilor.
3. Tulburare disocial de personalitate:

- nepsare rece fa de sentimentele celorlali;
- atitudine marcat i persistent de iresponsabilitate i dispreuire a normelor, regulilor i
conveniilor sociale;
- incapacitatea de a menine relaii durabile, dei nu exist nici o dificultate n stabilirea lor;
- tolera f sczut la frustrare i un prag sczut de control al tendinelor de a manifesta
agresivitate, inclusiv violen;
- incapacitatea de a tri sentimentul de vin i de a nva din experien, n special din pedepse;
- o nclinaie marcat de a da vina pe alii sau de a oferi explicaii plauzibile pentru comportamentul
care l-a dus n conflict cu societatea;
- iritabilitatea;
- tulburarea de conduit prezent din copilrie sau adolescen;
- include: tulburarea de personalitate amoral, antisocial, asocial, psihopat i sociopat.
4. Tulburare emoional-instabil de personalitate:
- impulsivitate, lipsa autocontrolului, instabilitate afectiv, capacitatea de a face planuri n avans
minim, explozii de furie cu violen sau explozii comportamentale mai ales cnd sunt criticai sau
mpiedicai de alte persoane;
- sunt 2 forme, ambele carcterizate de impulsivitate si lipsa autocontrolului:
-a) de tip impulsiv:
- instabilitate emoional i lipsa controlului impulsurilor, explozii de violen sau de comportament
agresiv frecvente, n special ca reacii la criticile altora;
- include: tulburarea de personalitate exploziv i agresiv;
-b) de tip borderline:
- instabilitate emoional, imaginea despre sine, elurile i preferinele sale interne (inclusiv cele
sexuale) sunt neclare i tulburate;
- sentiment cronic de gol interior; o tendin de a se implica n relaii intense i instabile ce pot
cauza crize emoionale repetate i pot fi asociate cu eforturi excesive de a preveni abandonarea i o
serie de acte suicidale sau de autovtmare (pot aprea i fr factori declanatori);
- include: tulburarea de personalitate de frontier.
5. Tulburare de personalitate histrionic:

- auto-dramatizare, expresie teatral, exagerat a emoiilor;
- sugestibilitate, uor influenat de ctre alii sau de circumstane;
- afectivitate labil i emoional;
- cutarea continu a senzaiilor puternice, a admiraiei celorlali i a activitilor n care este n
centrul ateniei;
- seducie inadecvat n comportament sau nfiare;
- atenie exagerat pt atracia fizic;
- egocentrism, autoindulgen, dorina continu de a fi apreciat, existena sentimentelor uor de
rnit i comportament persistent manipulativ pt satisfacerea nevoilor proprii;
- include: tulburarea de personalitate isteric i psiho-infantil.
6. Tulburare anankast de personalitate:
- sentimente de ndoial i pruden excesiv;
- preocuparea n detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe;
- perfecionism care interfereaz cu ndeplinirea sarcinilor;
- continciozitate, scrupulozitate excesiv i preocupri nenecesare privind eficiena, pn la
excluderea plcerii i a relaiilor interpersonale;
- pedanterie excesiv i aderen la conveniile sociale, rigiditate i ncpnare;
- insisten nerezonabil ca ceilali s respecte modul su de a aciona sau rezisten n a permite
celorlali s fac ceva;
- ntruziunea unor gnduri sau impulsuri insistente i suprtoare;
- include: tulb de personalitate compulsiv i obsesional.
7. Tulburare de personalitate anxios-evitant:

- sentimente persistente i generale de tensiune i ngrijorare;
- convingerea c este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlali;
- preocuparea excesiv privind criticile sau respingerea pe plan social;
- dorina de a evita relaiile cu oamenii, dac nu este sigur c este agreat;
- existena unor restricii n via, din cauza nevoii de securitate fizic;
- evitarea activitilor sociale sau profesionale care implic contacte interpersonale semnificative
din cauza fricii de a fi criticat, respins;
- hipersensibilitate la rejecie i critic.
8. Tulburare dependent de personalitate:
- ncurajarea sau autorizarea acordat altora de a lua decizii foarte importante pt viata sa;
- subordonarea nevoilor personale fa de nevoile celor de care este dependent i supunerea
exagerat la dorinele acestora;
- nu dorete s formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;
- se simte prost dispus sau neajutorat cnd este singur, din cauza fricii exagerate de a fi
incapabil s-i poarte singur de grij;
- preocupare nsoit de teama de a fi abandonat de ctre persoanele cu care are o relaie
strns i de a fi lsat s-i poarte singur de grij;
- capacitate limitat de a lua decizii n viaa de zi cu zi, fr a primi sfaturi exagerate i
asigurri repetate din partea celorlali;
- autoperceperea ca fiind neajutorat, incompetent i lipsit de putere;
- include: tulb de personalitate astenic, inadecvat, pasiv i defetist.
9. Alte tulburri specifice de personalitate:

- cuprinde tulb de personalitate nencadrate n categoriile de mai sus;
-include: excentricitatea, tulb de personalitate tip Haltlose, imaturitatea, personalitatea
narcisistic, pasiv-agresiv i psiho-nevrotic.
10. Tulburare de personalitate, nespecificat:
- include: - nevroza de caracter NSA;
- personalitatea patologic NSA.
Tulburri de personalitate mixte i alte tulburri de personalitate:
- nu prezint pattern-ul specific al simptomelor unui tip de personalitate descris mai
sus;
- de 2 tipuri:
-a) tulburri mixte de personalitate:
- cu trsturi comune ale mai multor tulb de personalitate din cele descrise mai sus.
-b) modificri stnjenitoare de personalitate:
- secundare diagnosticului principal sau unei tulburri afective sau anxioase
coexistente.
Subsemnatul Raneti Tudor Andrei, domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, formulez
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

In fapt, fiindca am fost injectat fara acordul meu si fara a mi se solicita acordul, la serviciul de
urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" pe data de 05-06.12.2014, cu Tetravax antitetanos spune
conducerea Spitalului "Sf. Pantelimon" conform unor probe inscris obtinute la cerere ulterior, ceea ce nu
explica faptul ca nu am consimtit la aceasta,
dupa ce pe data de 05.12.2014 interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa
de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii fiind urmarit penal in
dosarul 246/P/2015, si atat jandarmeria cat si politia locala au savarsit favorizarea faptuitorului fiindca
n-au constatat si denuntat organului de urmarire penala cf. art. 293 din Codul de procedura penala
privind infractiunea flagranta, desi jandarmii de la IJJV au intervenit la fata locului la apelul mamei mele
la 112 pe data de 05.12.2015 imediat dupa ce am fost atacat de interlopul Herghelegiu Danut, desi
politistii de la IPJV au fost sesizati pe data de 05-06.12.2014 atat de mine personal, cat si telefonic de
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" pe data de 05-06.12.2014,
se ridica banuiala legitima ca a fost un atac concertat la viata mea si integritatea mea fizica si
psihica din data de 05.12.2014, care este continuat in prezent de asa-zisul procuror Mihaila Paul, care a
falsificat in motivarea in fapt un mandat de aducere si o ordonanta in scopul de a ma priva ilegal de
libertate fara a ma audia timp de 7 (sapte) ore asa cum a procedat, si a ma aduce abuziv in fata comisiei
de expertiza medico-legala psihiatrica supus anterior la rele tratamente adica in stare de stres fizic si
psihic privat de odihna, mancare si tracasat prin comportament irational de Mihaila Paul care a urmarit
astfel sa ma destabilizeze psihic, fara ca eu sa fi savarsit o infractiune, fapta contraventionala sau o fapta
imorala macar asa cum am declarat si demonstrat in 2417/P/2014, si fara sa fi fost citat in conditiile legii
in prealabil ceea ce demonstreaza falsificarea mandatului de aducere, deoarece pe data de 05.05.2015
am fost citat dupa data si ora propuse la care sa fiu audiat si astfel pus in imposibilitate sa ma prezint,
fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia desi a luat cunostinta de aceasta prin confirmarea
de primire semnata de mama mea Raneti Mariana, si un memoriu pe care l-am depus ulterior pe
09.05.2015 la dosarul 2417/91/2014 descriind ce mi-am imaginat ca contine dosarul 2417/P/2014,
deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul nu mi-a comunicat prin citatie obiectul dosarului, calitatea mea
in acest dosar si reclamantul, cf. art. 258 din CPP
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a mandatului de aducere si a
ordonantei prin care m-a infatisat fortat comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, ca sa-mi falsifice
si un certificat medico-legal psihiatric evident conform probelor existente inscrisuri, martori si de
notorietate, fara nici o motivare in fapt si de drept, si a ma interna nevoluntar si probabil ucide sau
vatama fizic si psihic prin injectare cu substante toxice, cu ajutorul unor complici sau prin instigarea unui
nebun veritabil sa ma atace in timp ce sunt internat, sau prin alt mod de a-mi face rau cum ar fi chiar
Pagina 1 din 4
stresul fizic si psihic de a fi supus la asemenea abuzuri grave. Coroborat cu realitatea probata flagrant a
faptului ca tentativa de Omor calificat este probata flagrant prin declaratia mea, a mamei mele martor,
certificat medico-legal, proba materiala audio-video, poze, si faptul ca interlopul Herghelegiu Danut a
mintit ca i-am dat cu spray in casa si am fugit pe scari impiedicandu-ma, comitand falsul in declaratii in
flagrant pentru a-si ascunde tentativa de Omor calificat, si este inca netrimis in judecata de aproape un
an de zile, adica protejat de procurori.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat o delegatie avocatiala din data de 05.05.2015 pe
numele Labunt Maria, si la data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea am intalnit pe
d-l avocat Labunt Adrian care a substituit pe sotia sa Labunt Maria, si care a declarat de fata cu mine,
mama mea care m-a urmat la parchet, politistii mascatii care ma pazeau ca si cum as fi fost un infractor,
ca este prima oara cand ia la cunostinta de delegatia avocatiala din 05.05.2015 si de dosarul
2417/P/2014, motiv pentru care am formulat pe 14.09.2015 plangere penala prealabila impotriva
Labunt Maria pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu,
infractiuni de coruptie si alte infractiuni, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta
judiciara in folosul meu timp de peste patru luni, si ulterior aceasta plangere penala prealabila am
actualizat-o pe data de 18.09.2015 introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu
mi-a acordat deasemenea nici o asistenta juridica in data de 17.09.2015, desi am fost privat ilegal de
libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde trebuia sa
fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-credinta
insa in aceste conditii
Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2015 deoarece cf. art. 90 din CPP,
nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la
aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales
Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o
recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, care este o
conditie obligatorie, fiind astfel dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite
intre Mihaila Paul si Labunt Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare
degeaba ci isi risca carierea pentru un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie
infractiunile de luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia
valida fiind si promisiunile si alte foloase, conform textului de lege.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare
voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o
comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze
consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou
mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara, asa cum a procedat in cazul
mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora
06:15 a.m., falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care n-a luat act de faptul ca nam fost citat in conditiile legii in prealabil, si dovedit prin confirmarea de primire semnata de mama mea
ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, dovedit prin
faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul 2417/P/2014,
fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP,
necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte
informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul
Pagina 2 din 4
ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a
participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4
(patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m.
Coroborat cu faptul ca politistii Simiz George (dosar 2222/P/2015) si Opincariu Stefan (dosar
995/P/2015) au fost prinsi in flagrant luand mita de la interlopul Herghelegiu Danut pentru a face rau
mie si familiei mele pe data de 27.10.2014 respectiv 25.01.2015 abuzand prin amenzi contraventionale,
si asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras aceste dosare penale si le-a musamalizat fara a efectua nici
un act de procedura penala in conditiile legii,
este demonstrata astfel constituirea intr-un grup infractional organizat din interlopul
Herghelegiu Danut si asa-zisul procuror Mihaila Paul este dovedita prin faptul ca interlopul Herghelegiu
Danut a dat mita in flagrant politistilor Simiz George si Opincariu Stefan dovedit mai presus de orice
dubiu rezonabil, deoarece nu exista alt mobil al infractiunilor acestora impotriva mea si a familiei mele,
iar asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras aceste dosare atat competentei materiale a Parchetului de
pe langa Judecatoria Focsani, precum si sistemului de distributie aleatorie, pentru a le musamaliza fara
sa intocmeasca nici un act de procedura penala, nici macar a ma audia, si fara nici o motivatie in
conditiile legii. Asa-zisul procuror Mihaila Paul apoi impreuna cu asa-zisul judecator Dita Mirela care a
musamalizat un dosar civil impotriva interlopului Herghelegiu Danut, a inventat dosarul 2417/P/2014 in
care m-a numit suspect si a comis impotriva mea infractiunile de Privarea ilegala de libertate,
Represiunea nedreapta, Cercetarea abuziva, Supunerea la rele tratamente, infractiuni de falsurile in
inscrisuri, infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de coruptie
si alte infractiuni, comise impotriva mea si a familiei mele.
Pentru a servi eventualitatii ca as fi ucis sau vatamat fizic si psihic de aceasca clica de criminali si
crima ascunsa ca o sinucidere sau automutilare
1. declar pe propria raspundere ca n-am nici cea mai mica intentie sa ma sinucid acum sau in
orice circumstante, sau sa-mi aduc orice fel de alta vatamare, atat din convingere cat si principiu crestin,
precum si faptul ca nu ma pot rani singur nici cu un ac, precum sunt si manat de dorinta de dreptate
pana la capat. Inmanez aceasta martorilor in mod confidential si copiile certificate pentru conformitate
cu originalul le voi depune la dosare pentru a-mi servi ca aparare in cazul in care acesti criminali mai au
vreun dram de ratiune
coroborat cu faptul ca
2. declar pe propria raspundere ca nu am fost niciodata alienat mintal nici acuzat ca atare,
precum am declarat si probat prin cele trei certificate-medico legale intocmite de medicina muncii de la
SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care atesta faptul ca sunt sanatos psihic si apt de munca, avand si alte
astfel de dovezi de la alte locuri de munca, precum si martori printre care doi medici psihiatri din Focsani
cu care m-am consultat in urma savarsirii impotriva mea a infractiunilor de tentativa de Omor calificat si
Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de interlopul
Herghelegiu Danut si clica sa criminala alcatuita si din asa-zisul procuror Mihaila Paul
coroborat cu faptul ca
3. declar pe propria raspundere ca nu am savarsit niciodata o infractiune de nici un fel, si prin
urmare nici o infractiune cu violenta asa cum ma calomniaza asa-zisul procuror Mihaila Paul in sedinta
publica a instantei judecatoresti, sau fata de alte organe judiciare, politisti si avocati. Statul de drept este
Pagina 3 din 4
filosofia mea de viata, insusindu-mi morala si legea ca o comanda sociala si o datorie cetateneasca.
Aceasta poate fi probat de catre organele judiciare prin obtinerea de dovezi facand adresa la institutiile
publice care detin evidenta cazierului meu penal inexistent, precum pot interoga si apropiatii mei sau pe
oricine ma cunoaste si nu-mi poarta dusmanie, ca nu sunt nici macar o persoana care poate fi banuita de
acte de violenta, daramite o persoana violenta. In coroborarea acestor afirmatii declar ca nici macar numi plac sporturile violente, considerandu-le vicii nu sporturi, prin analogie la consumul de droguri pe
care deasemenea il detest din propria convingere, fiind chiar nefumator si necunosmator de bauturi
alcoolice.
Declar acestea in deplinatatea falcultatilor mintale si in prezenta martorilor, precum si a
celorlalte persoane care au luat cunostinta de prezenta prin mijloace media de publicare in masa, sau
prin petitii adresate institutiilor publice, in scopul evidentierii celor care au atentat la integritatea mea
fizica si psihica si la viata mea.
Pentru a servi oricaror investigatii, indic reteaua crimei organizate alcatuite din interlopul
Herghelegiu Danut, politistii Simiz George si Opincariu Stefan de la IPJV, judecatoarea DIta Mirela de la
Tribunalul Vrancea, procurorul Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, medicii
legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, precum si alti complici care pot fi descoperiti usor urmarind
plangerile impotriva actelor procurorului in dosarele 1672/91/2015, 1673/91/2015, 1674/91/2015,
plangerile penale prealabile ce le-am formulat prin posta electronica semnate electronic, catre
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Natinala Anticoruptie, Comisiile pentru abuzuri ale
Senatului, titularii actiunii disciplinare adica Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa caz, si un
numar de ziare si alte persoane fizice si juridice
Aceste documente le-am depus si in dosarele in legatura cu acestia de la parchetele locale
vrancene si Tribunalul Vrancea / Judecatoria Focsani
27.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Pagina 4 din 4
Catre Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea

Dosar 2417/P/2014
Domnule prim-procuror,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr.
3/2014: tudor.raneti@gmail.com, formulez
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

pe care va rog s-o anexati la dosarul 2417/P/2014
I. In fapt,
deoarece organul de urmarire penala Mihaila Paul refuza explicit sa-mi ia aceasta declaratie in
dosarul 2417/P/2014, ceea ce mi se intampla prima oara din anul 2009 de cand colaborez cu institutiile
statului, si fiindca nu exista organ de cercetare penala in dosarul 2417/P/2014,
declar pe propria raspundere ca am fost pus in imposibilitate sa declar cele ce urmeaza prin
audiere in fata organului de urmarire penala, de insusi asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul
care a mintit ca refuz sa dau aceasta declaratie in fata organului de urmarire penala Mihaila Paul, fapt pe
care l-am consemnat in procesul verbal din 17.09.2015 din 2417/P/2015 ca reprezentand infractiunile
de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pentru care ii voi deschide un nou
dosar penal ulterior depunerii prezentei declaratii,
si declar pe propria raspundere privind fondul dosarului 2417/P/2014 si acuzatiile ce mi se
aduc, ca am facut uz de Proba veritatii, care inlatura caracterul penal al faptelor penale de Calomnia si
Insulta utilizate in scopul aflarii adevarului, si drept dovada adevarul a fost aflat, adica am deconspirat
partial reteaua crimei organizate a asa-zisului judecator Dita Mirela si a interlopului Herghelegiu Danut,
si evident rea-credinta asa-zisului judecator Dita Mirela care este urmarita penal de Directia Nationala
Anticoruptie pentru Inducerea in eroare a organelor judiciare, si pentru alte infractiuni in legatura cu
impiedicarea infaptuirii justitiei in alte dosare civile.
In dovedire invoc literatura de specialitate, deoarece Calomnia si insulta, Proba veritatii nu sunt
infractiuni
Pagina 1 din 12
proba veritatii - cauza speciala care nlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie
(art. 207 C. pen.). Este admisibila atunci cnd faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a
crede ca este adevarata si este facuta n scopul apararii unui interes legitim (cnd faptele a caror
imputare se face se refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes
(cnd faptele afecteaza capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Citez de pe blogul personal al judecatorului Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al
Magistraturii:
https://cristidanilet.wordpress.com/2013/04/30/ccr-a-decis-insulta-si-calomnia-inapoi-in-codul-penal/
Insulta era incriminat n art. 205 Codul Penal: Atingerea adus onoarei ori reputaiei unei persoane
prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocur, ori atribuirea unei
persoane a unui defect, boal sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate. Calomnia
n art. 206 C.pen: Afirmarea sau imputarea n public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate
privitoare la o persoan, care, dac ar fi adevrat, ar expune acea persoan la o sanciune penal,
administrativ sau disciplinar, ori dispreului public. n cuprinsul art. 207 din acelai cod erau
reglementate cazurile de admisibilitate a probei veritii pentru aceste dou infraciuni: Proba veritii
celor afirmate sau imputate este admisibil, dac afirmarea sau imputarea a fost svrit pentru
aprarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a fcut proba veritii nu constituie infraciunea
de insult sau calomnie.
In dovedire, probez faptul ca am fost in imposibilitate sa declar in audiere in fata organului de

urmarire penala cele ce urmeaza in doua moduri:
1. asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos mandatul de aducere executat pe data de
17.09.2015 impotriva mea din dosarul 10547/231/2015, halucinand ca prin Privarea ilegala de libertate
si Represiunea nedreapta ma determina sa renunt la demnitate si dreptate, si ca pentru infractiuni
savarsite in flagrant nu va fi prins si tras la raspundere in flagrant, dovedit prin faptul ca mi-a comunicat
citatia din 05.05.2015 ora 9:30 a.m., dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma
astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea
mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere.
Pe data de 17.09.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a intocmit un proces verbal fals pe care lam contrasemnat ca fiind fals si in baza caruia-i voi deschide un nou dosar penal probat flagrant in
atentia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si Directiei Nationale Anticoruptie
2. asa-zisul procuror Mihaila Paul drept dovada ca premeditat a falsificat mandatul de aducere al
carui scop era cica audierea, e ca a fost prins in flagrant mintind ca refuz sa fiu audiat, probat prin
- martori: doi politisti mascati cu care asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a privat de
libertate, mama mea Ranete Mariana, d-l avocat Labunt ? care a substituit-o pe sotia sa Labunt Maria si
care este martor ostil adica intr-o intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul fapt
probat in plangerea penala prealabila impotriva sa trimisa autoritatilor competente si anexata la dosarul
2417/P/2014 impreuna cu probatoriul - d-l avocat Labunt ? care n-are ce cauta in dosarul 2417/P/2014
deoarece nu se acorda avocat din oficiu pentru Ultrajul judiciar, si fiindca a recunoscut ca afla pentru
prima oara de delegatia din 05.05.2015, adica patru luni de zile desi a fost delegata sotia sa cu care s-a
Pagina 2 din 12
substituit, acesti soti Labunt nu au efectuat nici o asistenta judiciara in folosul meu, ceea ce inseamna ca
ori sotii Labunt sunt in cardasie cu Mihaila Paul, ori delegatia a fost falsificata si antedatata. Faptul ca
sotii Labunt sunt aparent incompetenti ceea ce in schimb ar putea proba faptul ca se prefac pentru a
servi intereselor ilicite a asa-zisului procuror Mihaila Paul, nu schimba cu nimic realitatea delegatiei din
05.05.2015 si incadrarea la fapta penala de Asistenta si reprezentarea neloiala, pana cand delegatia din
05.05.2015 este retinuta ca antedatata si prin urmare autorii falsificarii condamnati, ceea ce ar absolvi
de vina avocatii Labunt, daca pot dovedi ca nu sunt complici
- inscrisuri: declaratia mea pe propria raspundere coroborata cu faptul ca am consemnat
procesul verbal al asa-zisului procuror Mihaila Paul in care a retinut minciuna ca refuz sa dau aceste
declaratii ca fiind fals si constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror
Mihaila Paul,
- faptul ca in 7 (sapte) ore cat am fost privat ilegal de libertate la parchet fara ca asazisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, nu m-a audiat desi
a avut timp berechet, si cei doi politisti pot confirma ca am stat de vorba cu oricine a intrat in vorba cu
mine, inclusiv d-l Enache, organul de cercetare penala chemat special de acelasi asa-zis procuror Mihaila
Paul sa ma audieze in conditiile abuzului la care m-a supus de stres fizic si psihic, pentru a promite
musamalizarea dosarului 1863/P/2015 asa-zisilor medici legisti inculpati in acest dosar, pentru ca in
schimb colegii medicilor legisti inculpati din comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sa falsifice un
certificat medico-legal. Aceasta intelegere ilicita intre functionari ai SML Vrancea si Mihaila Paul este
confirmata momentan doar prin tegiversarea flagranta a dosarului 1863/P/2015 si netrimiterea in
judecata, fiindca dosarul 1863/P/2015 este probat flagrant, medicii legisti inculpati fiind previzibil
condamnati. Proba teoriei intelegerii ilicite se face prin certificatul medico-legal psihiatric daca exista, ori
la SML Vrancea ori in dosarul 2417/P/2014 ori in alta parte, probat prin faptul ca:
1. nu exista nici o fapta penala, contraventionala sau imorala care sa motiveze
necesitatea examinarii mele psihiatrice
2. procedura a fost grosolan viciata, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca
m-am impotrivit prezentarii in fata comisiei de expertiza medico-legala. A nu-mi da consimtamantul scris
cf. art. 184 (3) din CPP, si a ma prezenta in scopul de a comunica verbal faptul ca nu-mi dau
consimtamantul, sunt doua lucruri diferite, ceea ce demonstreaza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a
pierdut orice contact cu realitatea judiciara, halucinand megalomaniac ca este stapanul lumii si prin
urmare mai presus de lege, pe care o atribui predispozitiei sale genetice la alienare mintala datorata
apartenentei la asa-zisa etnie rroma, despre care se cunoaste de notorietate ca sunt predispusi sa
achiseze mediului infractional, indiferent de factorul vicisidinilor materiale, care nu i-a determinat in
schimb pe alti oameni saraci sa devina criminali. Asa-zisul procuror Mihaila este platit probabil de 10 ori
peste salariul minim pe economie, adica nu are nici de departe vicisitudini materiale care sa motiveze
tulburarea sa antisociala de personaliltate, care este astfel prin eliminare atribuita predispozitiei
genetice. Mentionez ca am demonstrat in cele 5 (cinci) planger penale prealabile privind tot atatea
concursuri de infractiuni distincte, sociopatia si schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul, sau
alienarea sa mintala in baza literaturii de specialitate in psihiatrie
3. pot dovedi in fond ca un asemenea presupus certificat medico-legal este
falsificat, utilizand literatura de specialitate in psihiatrie, probe inscrisuri si rationament juridic,
4. pot dovedi ca un asemenea presupus certificat medico-legal este falsificat in
baza a alte trei certificate medico-legale care atesta sanatatea mea mintala, si pot numi cel putin doi
psihiatri care sa confirme sanatatea mea mintala, dupa ce acestia nu s-au pronuntat altfel la consultul
Pagina 3 din 12
avut in prealabil in urma faptului ca am fost victima tentativei de Omor calificat si a Lovirii si vatamarii
integritatii corporale sau a sanatatii
Mobilul infractiunilor de falsurile in inscrisuri privind minciuna asa-zisului procuror Mihaila Paul
ca refuz sa dau declaratii in dosarul 2417/P/2014, este faptul ca am inceput declaratiile prin a relata
faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este inculpat in trei dosare penale conexate sub numarul
421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie
Realitatea dosarului 2417/P/2015 este ca asa-zisul judecator Dita Mirela in cardasie cu asa-zisul
procuror Mihaila Paul au inventat acest dosar in scopul de a-l folosi impotriva mea pentru a ma intimida
sa renunt la dreptate, aberand juridic prin declaratiile ca
1. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Amenintare. Mentionez ca Calomnia si Insulta
nu sunt incriminate penal
2. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Ultrajul judiciar, care este o fapta penala
pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca este savarsita o alta infractiune impotriva unui
angajator, si de aceea asa-zisa Dita Mirela a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a
organelor judiciare pentru care este urmarita penal in dosarul 421/P/2015 de DNA, mintind ca am
amenintat-o, deoarece nu ma poate acuza de Ultrajul judiciar prin Calomnie si Insulta fiindca nu sunt
infractiuni
Cod Penal
Art. 279 Ultrajul judiciar
(1) Ameninarea, lovirea sau alte violene, vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile cauzatoare de
moarte ori omorul, svrite mpotriva unui judector sau procuror aflat n exercitarea atribuiilor de
serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale
se majoreaz cu jumtate.
(2) Svrirea unei infraciuni mpotriva unui judector sau procuror ori mpotriva bunurilor acestuia, n
scop de intimidare sau de rzbunare, n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, se sancioneaz
cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu
jumtate.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condiiile alin. (2), dac privesc un membru de
familie al judectorului sau al procurorului.
(4) Dispoziiile alin. (1)-(3) se aplic n mod corespunztor i faptelor comise mpotriva unui avocat n
legtur cu exercitarea profesiei.
Nota: Ultrajul judiciar nu este o infractiune, este o circumstanta agravanta, adica unii sunt mai presus de
lege in Romania, comiterea unei infractiuni impotriva unui magistrat fiind atunci echivalentul crimei de
lese majeste, fapt care demonstreaza in mod convers ca magistratii sunt categoria sociala care a distrus
cu adevarat democratia in Romania, asa cum a spus Voltaire: ca sa afli a cui sclav esti, afla pe cine n-ai
voie sa critici.
Prin declaratia nefondata ca se simte amenintata, asa-zisul judecator Dita Mirela a demonstrat
ca este paranoica, fiindca nu poate demonstra cum, intrebare a carei utilitate desi evidenta trebuie saPagina 4 din 12
mi exprim recunostinta fata de d-l avocat Plesa Dan ca m-a invatat importanta imediata a interogarii
faptelor in conceperea pledoariei.
Asa-zisul judecator Dita Mirela declara in dosarul 2417/P/2015 mintind ca am amenintat-o, desi
nu exista absolut nici o dovada ca as fi reprezentat o amenintare la adresa cuiva vreodata, Dita Mirela
fiind prima personana in acest sens pe care am intalnit-o in viata mea, situatii prin care Dita Mirela a
demonstrat ca este paranoica, luand o decizie in baza unor supozitii nefodante - precum estimez eu a fi o
metoda alternativa de a depista paranoicii rapid, fapt pe care insa-l demonstrez in baza literaturii de
specialitate:
Citez de la adresa:
http://psihoterapeutic.blogspot.ro/2011/04/ce-inseamna-sa-fii-paranoic.html
Dar ce inseamna tulburarea de personalitate paranoica?

Tulburarea de personalitate paranoica se caracterizeaza prin tendinta generalizata si nejustificata, care
se manifesta n diverse contexte, de a interpreta actiunile altor persoane ca fiind orientate n mod
deliberat pentru a-l umili sau ameninta pe cel n cauza. Are ca dominante structurale orgoliul si
interpretativitatea, manifestate din tinerete, alaturi de abilitatile relationale selective. Suspiciunea si
lipsa de ncredere n cei din jur sunt ntretinute de o stima de sine exagerata, care cultiva raporturi
interpersonale sarace si mereu problematizante.
Aceasta manifestare comportamentala a asa-zisului judecator Dita Mirela insa poate ascunde o
psihoza mai profunda, aceea a autovictimizarii in scopul de a face rau altora, adica nu este vorbe de
paranoia, ci de sociopatie din nou, pe care am demonstrat-o in privinta asa-zisului judecator Dita Mirela
in plangerea penala prealabila pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, si cealalta plangere
penala prealabila care a determinat-o pe asa-zisul judecator Dita Mirela sa savarseasca inducerea in
eroare a organelor judiciare
Citez de la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Paranoia
Paranoia este un proces de gndire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pna la
irationalitate si delir, decurgnd fara halucinatii si schimbari accentuate de personalitate. Gndirea
paranoica este caracterizata de obicei de nencredere sau suspiciune fata de ceilalti. Paranoia este
denumirea data unei stari de orgoliu exagerate, de gndire gresita, de interpretari false, fiind o boala
psihiatrica ncadrata n clasa psihozelor
In concluzie, dosarul 2417/P/2015 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa

renunt la dreptate, probat prin faptul ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014 atunci cand
era normal si legal, ci dupa cel putin 6 luni in mai 2015, dupa ce am introdus o plangere disciplinara la
Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si tentativa inutila a
procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a musamaliza
Pagina 5 din 12
dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia Nationala
Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca dosarul
2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in judecata din
anul 2014, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii magistrati avand prejudecata ca ce-i
santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine. Nu in ultimul rand fac Proba veritatii si prin faptul ca
procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si procurorii Directiei Nationale Anticoruptie nu
s-au sesizat din oficiu privind savarsirea de catre mine in plangerile penale prealabile impotriva Mihaila
Paul, Dita Mirela, a infractiunilor de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si
Presiuni asupra justitiei
Aceasta realitate a faptului ca am facut uz de Proba veritatii, este evidenta prin faptul ca nu
utilizez acest procedeu decat in sistemul judiciar caruia-i este destinat Proba veritatii, adica n-am utilizat
acest procedeu decat selectiv, alt exemplu fiind faptul ca n-am utilizat acest procedeu in anul 2015 cu
exceptia probabil a unor documente care le-am anexat petitiilor fara sa le modific deoarece sunt
inscrisuri originale. In motivarea alegerii acestui procedeu probatoriu precizez faptul ca dezavuez
minciuna precum nici nu mint din principiu, considerand falsitatea o alterare a sanatatii mintale
conducand la degenerarea sanatatii psihice in timp, si prin urmare nu sunt un bun mincinos pentru a
utiliza aceasta tehnica in scopul aflarii adevarului neavand experienta. In dovedire, conform art. 39 din
Legea 51/1995, avocatii au dreptul de a minti in scopul aflarii adevarului. Orgenele de cercetare penala
si organele de urmarire penala folosesc aceasta tehnica adesea, cum ar fi de exemplu minciuna ca exista
martori pentru a observa reactia celui audiat. Acest procedeu al minciunii in scopul aflarii adevarului nu
este unul fiabil, deoarece sociopatii sunt buni mincinosi, lipsiti de scrupule, si procedeul minciunii in
scopul aflarii adevarului nu reprezinta o proba intrinseca prin insusi procedeul probatoriu ca Proba
veritatii prin adevar in scopul aflarii adevarului, adica o minciuna proferata in scopul aflarii adevarului nu
poate inlocui adevarul pe care incearca sa-l extraga, pe cand proferarea adevarului in scopul aflarii
adevarului da, constituind cel putin un inceput de dovada, fiind evident o metoda superioara
Art. 97 - Proba si mijloacele de proba
(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru
justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
(2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de
proba;
f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.
Pagina 6 din 12
proba veritatii - cauza speciala care nlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie (art. 207
C. pen.). Este admisibila atunci cnd faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este
adevarata si este facuta n scopul apararii unui interes legitim (cnd faptele a caror imputare se face se
refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes (cnd faptele afecteaza
capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Fiindca dosarul 2417/P/2014 are obiectul Ultrajul judiciar asa cum l-a stabilit asa-zisul procuror
Mihaila Paul, pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca s-a savarsit o infractiune impotriva
unui magistrat, si fiindca Calomnia si Insulta nu sunt infractiuni, si nu reprezinta nici macar o fapta
imorala deoarece am utilizat acest procedeu probatoriu al Probei veritatii pentru a demonstra atat reacredinta judecatorului Dita Mirela, precum si deconspira alti membri ai crimei organizate din care face
parte, dosarul 2417/P/2014 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa renunt la
dreptate, probat suplimentar ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014, ci cu aproximatie
dupa 6 luni pe 05.05.2015 insa fara sa mi se aduca la cunostinta obiectul dosarului, de ce sunt acuzat sau
cine e reclamantul si multe alte incalcari ale art. 258 din CPP, in coincidenta cu introducerea unei
plangeri disciplinare la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si
tentativa inutila a procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a
musamaliza dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia
Nationala Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca
dosarul 2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in
judecata din anul 2014 si eram deja condamnat, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii
magistrati avand prejudecata ca ce-i santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine
In dovedirea declaratiilor mele am anexat a treia si a patra plangere penala impotriva asa-zisului
procuror Mihaila Paul in flagrant constituit intr-un grup infractional organizat cu Dita Mirela, asa-zisul
prim-procuror Tarlea Florin Cristinel, interlopul Herghelegiu Danut si colaborationistii sai directi din IPJV,
Opincariu Stefan , Simiz George, asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia. Cu mentiunea
ca celelalte plangeri penale prealabile care demonstreaza sociopatia infractionala a asa-zisului primprocuror Mihaila Paul, se afla in dosarele 2222/P/2015 (inculpat Simiz George), 995/P/2015 (inculpat
Opincariu Stefan), 1863/P/2015 (inculpati Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia)
Imi sustin toate declaratiile privind alienarea mintala a asa-zisului procuror Mihaila Paul, adica
sociopatia fiindca a incalcat in mod pervaziv legea si drepturile persoanei, schizofrenia fiindca a pierdut
total contactul cu realitatea juridica, profesionala sau sociala, halucinand ca poate incalca legea in
flagrant fara sa fie prins in flagrant, reprezentand un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria
persoana incriminandu-se penal in flagrant. Tulburarea antisociala de personalitate a asa-zisului
procuror Mihaila Paul am demonstrat-o in cinci dosare penale pana in prezent in care Mihaila Paul este
inculpat. Lipsa de empatie, rationalizarea raului facut, maleficitatea si incapacitatea de a se conform
normelor societatii civilizate sunt probate flagrant prin faptul ca Mihaila Paul a fost prins in flagrant
ticluind mincinos propunerea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015, deoarece mi-a
comunicat citatia din 05.05.2015 9:30 a.m. din 2417/P/2015, dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,
Pagina 7 din 12
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere, in
scopul de a ma priva ilegal de libertate sapte ore pe data de 17.09.2015, timp in care n-a efectuat nici un
act de procedura in conditiile legii pentru a justifica mandatul de aducere in orice fel, savarsind o serie
larga de infractiuni in scopul favorizarii faptuitorului, adica reclamantul din 2417/P/2014 urmarit penal
pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, precum si a asa-zisilor medici legisti inculpati in dosarul
1863/P/2015
Postscripum. Deoarece am obtinut probele de care am nevoie, avertizez ca nu mai tolerez

insinuari cu privire la sanatatea mea psihica si integritatea si onoarea mea morala, si cei care au
procedat astfel vor raspunde conform legii, deoarece invadarea locuintei si intimitatii mele pe data de
17.09.2015, privarea mea de libertate in mod ilegal, supunerea mea la rele tratamente, repreziunea
nedreapta si calomnierea mea personala si profesionala in public este intolerabila, si crima organizata
locala alcatuita inclusiv din asa-zise organe judiciare a depasit orice masura si speranta a reabilitarii
acestora in libertate. Deasemenea daca nu este inca evident, declar oficial ca de la tentativa de Omor
calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de
interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014, am urmarit sa-i prind complicii din politie, parchet
si judecatorie / tribunalul local in flagrant, o parte din care i-am identificat in
asa-zisul judecator Dita Mirela care a musamalizat un dosar civil impotriva Herghelegiu Danut si
a sustras altele pentru a le musamaliza la gramada pentru a-si masca favorizarea flagranta a interlopului
Herghelegiu Danut,
indirect complicele lui Mihaila Paul, asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana
care a participat insa si ca autor la falsificarea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015,
din dosarul 10547/231/2015,
asa-zisul procuror Mihaila Paul care fara nici o coincidenta la mijloc a sustras taman dosarele in
legatura cu complicii interlopului Herghelegiu Danut pentru a le musamaliza, care drept dovada sunt de
competenta materiala a Judecatoriei Focsani cf. art. 35-36 din CPP, adica
1. impotriva SML Vrancea privind complicitatea flagrant a celor doi asa-zisi medici legisti
Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia cu interlopul Herghelegiu Danut,
2. impotriva asa-zisului politisti Opincariu Stefan caruia i s-a parut oportun sa ia mita ca
s-o amendeze contraventional pe mama mea la ordinul interlopului Herghelegiu Danut pentru a-mi face
rau mie si familiei mele, crezand ca nu se poate alege cu dosar penal daca nu sunt parte vatamata direct,
3. si a inventat ce sa vezi taman in cardasie cu aceeasi asa-zisa judecatoare Dita Mirela
care a musamalizat cel putin un dosar civil avand parat interlopul Herghelegiu Danut, dosarul
2417/P/2014 prin care a urmarit amenintarea si santajarea mea sa renunt la dreptate, fapt prin care
insa s-a incriminat penal. Asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit penal de Directia Nationala
Anticoruptie in cinci dosare penale, trei conexate la numarul 421/P/2015, si doua recente pentru
falsificarea mai multor mandate de aducere consecutive prin care am fost privat de libertate ilegal 7
(sapte) ore pe data de 17.08.2015 de la 6 a.m. la 13 p.m., tracasat fizic si psihic precum si mama mea
care m-a urmat la parchet si SML Vrancea fiind ingrijorata, si o multitudine de infractiuni de falsurile in
inscrisuri, implicit infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de
coruptie si alte infractiuni. In acest dosar sunt urmariti si restul complicilor dupa competenta materiala
Pagina 8 din 12
deoarece evident s-a retinut constituirea acestora intr-un grup infractional organizat, fapt cu care s-a
motivat conexarea acestor dosare,
asa-zisul judecator Popa Mariana care a deturnat plangerile impotriva actelor procurorului in
legatura cu dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si 2417/P/2014 repetat, precum si-a judecat si propriile
cereri de recuzare incalcand principiul de drept nimeni nu poate fi judecator in propria cauza, si dupa ce
i-am deschis trei dosare penale conexate tot la dosarul 421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala
Anticoruptie, a sustras plangerile impotriva actelor procurorului cu privire la dosarele 2222/P/2015 si
2417/P/2014 si a declinat competenta materiala catre Judecatoria Focsani fara drept, in mod normal
juridic trebuind sa anuleze ordonanta procurorului si sa restituie dosarul Parchetului de pe lanta
Tribunalul Vrancea, ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa ia act si sa-si decline competenta materiala in
favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, cf. art. 58 din CPP
asa-zisii procurori Victoria Barsan (2222/P/2015), Mihaila Gheorghe (2417/P/2014) care au
intervenit ilegal in dosarele privind plangerile impotriva actelor procurorului la Tribunalul Vrancea,
deoarece cf. art. 341 (5) din CPP, Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin
incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor.
Acesti asa-zisi procurori daca nu au participat ca instigatori, in flagrant sunt complici la solutiile nelegale
dispuse de asa-zisul judecator de camera preliminara Popa Mariana, care este si seful sectiei penale a
Tribunalului Vrancea. Acesti procurori se fac vinovati de fapta penala de Omisiunea sesizarii
II. De drept,
Art. 97 - Proba si mijloacele de proba
(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru
justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
(2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de
proba;
f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-98 CPP, pentru care solicit
analiza dosarului 2417/P/2014 de care sa dispuneti cf. art. 100 (1) din CPP, dosar in care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a incalcat Codul de procedura penala preacum am demonstrat la sectiunea I. In
fapt...
Pagina 9 din 12
Anexez si indic probele:

1. fisierul citatie 2417P2014_288 optimized.pdf reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea
mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Pe
ultima data se vede stampila Postei Romane cu data de 05.05.2015. Mentionez si ca citatia este si lovita
de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si incalcarea art. 8 si
art. 268 din CPP
2. fisierele cerere catre organele judiciare de acordare a asistentei extrajudiciare - PROBA.pdf
si Memo Style.pdf reprezentand cererea de acordare a asistentei extrajudiciare prin avocat in original
solicitata in dosarul 2417/P/2014 care a fost ignorata de asa-zisul procuror Mihala Paul, si transcrisul
emailului prin care am trimis-o la parchet
3. fisierul plangere penala prealabila #3 Mihaila Paul.pdf reprezentand plangerea penala
prealabila #3 impotriva Mihaila Paul privind dosarul 2417/P/2014. Probatoriul acestei plangeri penale
prealabile sunt fisierele mentionate la punctul 1 si 2 de mai sus
4. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand comunicatul procurorului general al
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea
Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii
mentionati si conexand dosarele in urma retinerii faptei penale de constituirea intr-un grup infractional
organizat a inculpatilor
5. precizez ca restul probelor pot fi obtinute prin adresa catre Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea deoarece declar pe propria raspundere ca dosarul 2417/P/2014 nu mi-a fost adus vreodata la
cunostinta in sensul sa-l consult, desi pe data de 17.09.2015 am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte)
ore, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand timp arhisuficient sa ma lase sa consult dosarul daca nu refuza
in flagrant sa-mi permita accesul la dosar, si prin urmare n-am la dispozitie probele inscrisuri din acest
dosar, cu exceptia celor depuse de mine, respectiv a mandatului de aducere ilegal si netemeinic
autorizat de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana pentru care s-a incriminat
penal si in consecinta a primit plangere penala prealabila si plangere disciplinara. Al doilea mandat de
aducere tot din data de 17.09.2015 emis de Mihaila Paul nu mi-a fost adus la cunostinta
6. fisierul mandat de aducere 2417P2014_295.pdf reprezentand mandatul de aducere
falsificat
7. fisierul proces verbal 2417P2014_294.pdf reprezentand procesul verbal de aducere la
cunostinta a calitatii de suspect, pe care-l l-am contrasemnat a constitui infractiunile de falsurile in
inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul
8. fisierul plangere penala prealabila #4 mihaila paul.pdf reprezentand plangerea penala
prealabila pentru al doilea mandat de aducere abuziv din aceeasi data de 17.09.2015, la fel nelegal si
netemeinic, si nemotivat in conditiile legii
9. fisierul probe ppp #4 Mihaila Paul.zip reprezentand probatoriul plangerii penale prealabile
impotriva Mihaila Paul
10. fisierul plangere penala prealabila #1 Dinu Murgulet Ana.pdf reprezentand plangerea
penala prealabila impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si libertati
Dinu Murgulet Ana
Pagina 10 din 12
11. fisierul probe Dinu Murgulet Ana si Mihaila Paul.zip reprezentand probatoriul plangerii
penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si
libertati Dinu Murgulet Ana
Urmatoarele probe le anexez la un email pe care-l trimit imediat dupa acesta pentru a evita
limita de dimensiune a atasamentelor prin posta electronica. Marchez acest email adaugand in titlu
EMAIL 1/2", si la urmatorul EMAIL 2/2, titlul fiind in rest aproape identic
12. fisierul plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip
13. fisierul plangere penala prealabila #2 dita mirela si probatoriul.zip
14. fisierul plangeri penale si probe popa mariana.zip
B. Proba cu martori
Privind minciunile si abuzurile flagrante savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pe langa
proba flagrant a incalcarii legii si a falsificarii inscrisurilor din dosarul 2417/P/2014, numesc martori cei
doi politisti mascati care se aflau in birou, mama mea Ranete Mariana, avocatul Labunt numit din oficiu
care nu mi-a acordat in nici un fel asistenta judiciara, si care in primul rand n-are ce cauta in dosarul
2417/P/2014 deoarece pentru infractiunea de ultrajul judiciar nu se acorda avocat din oficiu, ceea ce
demonstraza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant falsificand delegatia avocatului si
viciind legea, fapt confirmat de asa-zisul avocat din oficiu, d-l Labunt care a declarat de fata cu mama
mea si cei doi politisti mascati ca n-are habar de delegatia din 05.05.2015 care i-a fost adusa la
cunostinta azi 17.09.2015 cu ocazia abuzului flagrant savarsit de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin
propunerea unui mandat de aducere fara sa ma citeze in conditiile legii cf. art. 258 din CPP mai intai

C. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale
penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca
faptele sale penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii
probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,
Pagina 11 din 12
impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant
refuzand sa-si faca datoria
19.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea
Pagina 12 din 12
Catre Comisiile pentru cercetarea abuzurilor, corupiei i pentru petiii
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl, M2A, sc.
electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010:
tudor.raneti@gmail.com, telefon: 0752 327 209
sesizez Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupiei i pentru petiii,
deoarece gravitatea abuzurilor savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al sectiei
Urmarire Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea necesita atentie urgenta din partea
autoritatilor fiindca imi este teama in mod legitim pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica,
in mod proportional incalcarii oricaror prevederi a Codului de procedura penala de catre asa-zisul
procuror Mihaila Paul in scopul de a-mi face rau urmarind fara motiv just internarea mea nevoluntara
intr-o institutie cu profil psihiatric prin falsificarea actelor de procedura asa cum a procedat in prealabil
si va proceda in continuare, probabil pentru a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
cu ajutorul complicilor sai, banuiala legitima probata prin cele relatate la sectiunea I. B. de mai jos.
In sectiunea I. A. descriu abuzurile flagrante savarsite de Mihaila Paul prin metode quasi-legale
prin care m-a privat si urmareste sa ma priveze ilegal de libertate, pe care le enumar pe scurt in
continuare:
1. falsificarea in motivarea in a fapt a mandatului din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015,
executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., prin care m-a privat ilegal de 7 (sapte) ore fara a intocmi
nici un act de procedura in conditiile legii
2. falsificarea in motivarea in fapt a unei ordonante pe data de 17.09.2015 necomunicata mie,
pentru a ma trimite fara motiv just si consimtamantul meu scris la comisia de expertiza medico legala
psihiatrica de la SML Vrancea insotit de mascati desi nu refuzasem programarea la care m-as fi deplasat
de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris
3. falsificarea delegatiei avocatiale din 05.05.2015 a d-nei Labunt Maria, care a fost substituita
de d-l Labunt Adrian pe data de 17.09.2015, si care a declarat de fata cu mine, mama mea Raneti
Mariana, doi politisti mascati si d-l Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si dosarul
2417/P/2014
4. falsificarea unei propuneri de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent
anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma
telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca
va savarsi un nou abuz falsificand un nou mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea
nevoluntara
Pagina 1 din 9
Pentru orice detalii va rog sa ma contactati la adresa de corespondenta electronica aleasa:

tudor.raneti@gmail.com, si sa-mi comunicati un numar de inregistrare la care sa anexez dovezi in
completarea prezentei
Pentru a respecta virtutea brevitatii am sa va trimit toate celelalte documente doveditoare la
cererea dumneavoastra in urma luarii la cunostinta de catre dumneavoastra a abuzurilor savarsite
impotriva mea si a familiei mele, sau la un scurt rastimp dupa ce trimit aceasta introducere, pentru a nu
crea confuzie asupra cazului
I. In fapt,
A. Privind abuzurile savarsite de Mihaila Paul impotriva mea
1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a inventat
dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar in care m-a numit suspect, pe care l-a tinut secret
peste 6 (sase) luni asteptand momentul pe care l-a crezut oportun sa ma ameninte si sa ma santajeze sa
renunt la dreptate impotriva reclamantului Dita Mirela urmarite penal si cercetata disciplinar in alte
dosare, Mihaila Paul savarsind abuzuri grave impotriva mea in acest scop, incalcand in mod pervaziv
Codul de procedura penala si falsificand in fapt orice act de procedura posibil.
Pe data de 05.05.2014 m-a citat pentru prima oara, fara sa-mi aduca la cunostinta obiectul
dosarului, calitatea mea in dosar si reclamantul, cf. art. 258 din CPP, insa citatia pentru data de
05.05.2015 ora 9:30 a.m. mi-a comunicat-o dupa data si ora stabilite, punandu-ma in imposibilitatea de
a participa la aceasta audiere. In urmatoarele patru luni Mihaila Paul n-a incercat sa refaca citatia, si pe
data de 10.09.2015 a falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator de drepturi si libertati un mandat de
aducere pe care l-a executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., privandu-ma ilegal de libertate in
continuare 7 (sapte) ore, fara sa intocmeasca nici un act de procedura penala in conditiile legii
Anexez la prezenta un comunicat al procurorului general Didina Danaila de la Parchetului de pe
langa Curtea de Apel Galati, care atesta faptul ca plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul,
Dita Mirela si complicii, au fost conexate la dosarul 421/P/2015 instrumentat de serviciul teritorial Galati
al Directiei Nationale Anticoruptie, de la care nu am primit nici un raspuns inca. Ulterior am depus si alte
plangeri penale prealabile privind abuzurile flagrante pe care le descriu in continuare
Drept prima dovada, fac proba veritatii declaratiilor mele prin faptul ca procurorii de la
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati sau de la Directia Nationala Anticoruptie nu s-au sesizat din
oficiu ca as fi comis infractiunile de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare sau
Presiuni asupra justitiei,
in plangerile penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul pentru savarsirea in
flagrant infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele
tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu,
infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni
in plangerea penala prealabila impotriva Dita Mirela pentru savarsirea in flagrant a infractiunilor
de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
Pagina 2 din 9
2. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a falsificat

motivarea in fapt si prin urmare necesitatea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, care a fost executat la data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., si prin care Mihaila Paul m-a
privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore fara sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, in
special privind audierea mea, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca refuz sa fiu audiat, fortandu-ma
sa depun o declaratie pe propria raspundere ulterior la dosarul 2417/P/2014, demonstrand prin aceasta
ca nu audierea mea era obiectivul mandatului de aducere falsificat ci abuzarea mea in prealabilul
trimiterii mele ilegale si netemeinice la comisia de expertiza medico-legala psihiatrica intr-o stare de
oboseala si stres fizic si psihic, abuz impotriva caruia am depus plangere penala prealabila la Parchetul
de pe langa Curtea de Apel Galati
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat necesitatea mandatului de aducere din 10.09.2015 din
dosarul 10547/231/2015 prin faptul ca mi-a comunicat citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30 a.m.
dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma
prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin
minciuna ca nu m-am prezentat la audiere cand de fapt asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a pus in
imposisibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora propuse in citatie
Desi la dosarul 2417/P/2014 exista multiple dovezi ale faptului ca am fost citat dupa data si ora
la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, adica:
- confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana
- memoriul din data de trimis prin posta electronica la data de 09.05.2015 00:11, semnat
electronic si digital si insotit de copie de pe buletin, prin care i-am adus la cunostinta d-lui Mihaila Paul
aceasta stare de fap
asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a refacut citatia pe o perioada de peste 4 (patru) luni de zile
pana cand a folosit aceasta in falsificarea motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere din
10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015
Mai mult, in ordonanta prin care a falsificat necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015
din dosarul 10547/231/2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat si motivarea necesitatii evaluarii
sanatatii mele mintale, fiind fapt de notorietate ca sunt sanatos psihic si apt de munca, conform a cel
putin trei certificate medico-legale in medicina muncii eliberate pe durata de trei ani a angajarii mele ca
Programator IT (cf. COR) la firma SC ROMANIA HYPERMARCHE SA si martori printre care doi psihiatri
consultati dupa data de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea
tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii
3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonante pe data de

17.09.2015 necomunicata mie, pentru a ma trimite fara motiv just si consimtamantul meu scris la
comisia de expertiza medico legala psihiatrica de la SML Vrancea insotit de mascati desi nu refuzasem
programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau
consimtamantul meu scris, si fara a-mi solutiona cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru
asistenta judiciara prin avocatul ales, prin care mi-a incalcat in flagrant dreptul la aparare garantat
constitutional, si fara a-mi comunica ordonanta pentru a ma impiedica sa formulez plangere impotriva
actelor procurorului cf. art. 339 din CPP probata in concret, si fara a-mi permite sa consult vreodata
continutul dosarului 2417/P/2014. Precizez pentru a inlatura orice dubiu ca sanatatea mea mintala este
Pagina 3 din 9
fapt de notorietate, probat prin cel putin trei certificate medico-legale in medicina muncii in care am
fost declarat sanatos psihic si apt de munca, si martori, printre care si doi psihiatri consultati dupa data
de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarist tentativa de Omor calificat impotriva mea;
4. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat o delegatie avocatiala din data de 05.05.2015 pe
numele Labunt Maria, si la data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea am intalnit pe
d-l avocat Labunt Adrian care a substituit pe sotia sa Labunt Maria, si care a declarat de fata cu mine,
mama mea care m-a urmat la parchet, politistii mascatii care ma pazeau ca si cum as fi fost un infractor,
ca este prima oara cand ia la cunostinta de delegatia avocatiala din 05.05.2015 si de dosarul
2417/P/2014, motiv pentru care am formulat pe 14.09.2015 plangere penala prealabila impotriva
Labunt Maria pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu,
infractiuni de coruptie si alte infractiuni, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta
judiciara in folosul meu timp de peste patru luni, si ulterior aceasta plangere penala prealabila am
actualizat-o pe data de 18.09.2015 introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu
mi-a acordat deasemenea nici o asistenta juridica in data de 17.09.2015, desi am fost privat ilegal de
libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde trebuia sa
fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-credinta
insa in aceste conditii
Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2015 deoarece cf. art. 90 din CPP,
nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la
aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales
Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o
recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, care este o
conditie obligatorie, fiind astfel dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite
intre Mihaila Paul si Labunt Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare
degeaba ci isi risca carierea pentru un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie
infractiunile de luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia
valida fiind si promisiunile si alte foloase, conform textului de lege.
5. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare

voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o
comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze
consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou
mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara, asa cum a procedat in cazul
mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora
06:15 a.m., falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care n-a luat act de faptul ca nam fost citat in conditiile legii in prealabil, si dovedit prin confirmarea de primire semnata de mama mea
ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, dovedit prin
faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul 2417/P/2014,
Pagina 4 din 9
fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP,
necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte
informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul
ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a
participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4
(patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m.
B. Privind fondul acestor abuzuri savarsite de Mihaila Paul, in folosul crimei organizate din care face
parte alcatuita din alti magistrati si politisti locali, toate abuzurile avand in comun pe interlopul
Herghelegiu Danut
va aduc la cunostinta temeiurile legate de fondul abuzurilor savarsite de Mihaila Paul, din cauza
carora imi este teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, suferind din mai multe
actiuni ce sunt concertate impotriva persoanei mele, evident prin faptul ca
1. pe data de 05-06.12.2015 dupa ce am fost atacat de interlopul Herghelegiu Danut care m-a
lovit in cap si m-a aruncat in stare de inconstienta pe scari in incinta blocului unde locuiesc, ambele
situatii putandu-mi fi fatale, la serviciul de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon din Focsani am fost
injectat fara acordul meu cu o substanta necunoscuta mie, despre care Spitalul Sf. Pantelimon din
Focsani a pretins ulterior cererii mele ca este vorba de vaccinul Tetravax antitetanos. Interlopul
Herghelegiu Danut este in continuare urmarit penal in dosarul 246/P/2015 la Parchetul de pe langa
Tribunalul Vrancea din cele ce mi-au fost aduse la cunostinta pana la aceasta data
2. pe data de 05-06.12.2015, o echipa a jandarmeriei chemata de mama mea Raneti Mariana
prin apel la 112, nu a facut proces verbal de constatare, si a savarsit favorizarea faptuitorului
Herghelegiu Danut prin faptul ca n-au sesizat imediat organul de urmarire penala cf. art. 293 din Codul
de procedura penala privind infractiunea flagranta
3. imediat dupa ce am refuzat internarea observand abnormalitatea situatiei, mai ales ca unica
recomandare a serviciului de urgenta a fost o radiografie, pe care am ales s-o fac la o clinica privata a
doua zi, m-am deplasat la Inspectoratul de politie a judetului Vrancea unde la sectia de politie a
municipiului Focsani mi s-a refuzat dreptul de a mi se consemna declaratiile intr-un proces verbal si a se
sesiza organul de urmarire penala, fapt prin care iarasi s-a savarsit favorizarea faptuitorului
Mai mult, serviciul de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon a sesizat IPJV telefonic, fapt in urma
caruia IPJV nu a numit pe nimeni sa-mi ia nici o declaratie vreodata
Mai mult, interlopul Herghelegiu Danut a mintit in flagrant in declaratiile sale date jandarmeriei,
ca i-am dat cu spray in casa si am fugit pe scari impiedicandu-ma, fapt probat flagrant in contradictoriu
printr-o proba materiala audio-video, precum si ridiculozitatea declaratiei, date fiind si celelalte probe
materiale poze care dovedesc atacul interlopului Herghelegiu Danut asupra mea fiind imposibila
vatamarea mea conform declaratiilor interlopului Herghelegiu Danut, surprins in flagrant de mama mea
Raneti Mariana care este martor. Jandarmii au incalcat si in aceasta situatie art. 293 din Codul de
procedura penala privind infractiunea flagranta, prin nesesizarea organului de urmarire penala,
savarsind astfel favorizarea infractorului. Pentru aceasta declaratie am depus plangere penala prealabila
Pagina 5 din 9
pentru Falsul in declaratii impotriva interlopului Herghelegiu Danut, neavand la cunostinta stadiul de
rezolvare al acesteia pana in prezent
4. pe data de 08.12.2015 am facut cerere de obtinere a unui certificat medico-legal la Serviciul
de medicina legala Vrancea, unde desi am raportat toate suferintele, de tulburare de vedere, de durere
de cap si de gat, nu am primit trimitere la neurologie, ortopedie si endocrinologie asa cum se impune in
urma unei traume cranio-cerebrale, ci o trimitere la Spitalul Sf. Pantelimon la cabinetul de
oftalmologie unde am primit un diagnostic aberant asupra tulburarii de vedere, cum ca ~probabil de la
diferenta de dioptrii, diferenta aproape inexistenta si prin urmare nesesizabila asa cum am aflat
ulterior, fiindca spre sfarsitul saptamanii ce-a urmat deoarece tulburare de vedere s-a agravat, m-am
adresat unui cabinet oftalmologic particular, care observand ca tulburarea de vedere nu este
oftalmologica din anatomia ochiului ci de natura neurologica, mi-a facut trimitere la neurologie, unde in
urma unei investigatii paraclinice RMN s-a constatat o leziune in lobul occipital, responsabila pentru
tulburarea de vedere, fapt in urma caruia am primit trimitere la Bucuresti, unde consultand mai mult
medici neurochirurgi si neurologi, precum si completand examinarea paraclinica RMN, s-au constatat
mai multe leziuni, in zona lobului frontal, si in zona hipofizei, toate corespondente loviturilor primite pe
data de 05.12.2015 si datorate dinamicii lovitura-contralovitura corespondente miscarii organului
cerebral in cutia craniana in timpul unei traume cranio-cerebrale.
Asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, la cererea de a completa certificatul
medico-legal, au declarat ca diagnosticele a doi neurologi, a doi neurochirurgi, probele materiale
investigatiile paraclinice si literatura de specialitate, sunt toate false in concluzie neadaugand nimic la
certificatul medico-legal, desi au retinut in dispozitiv toate probele in scris, motiv pentru care am
formulat impotriva acestora plangere penala prealabila, inregistrata in dosarul 1863/P/2015, sustras
competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani de asa-zisul procuror Mihaila Paul,
care a inregistrat acest dosar sub un nou numar 829/P/2015, si l-a tegiversat pana in prezent refuzand
sa-l trimita in judecata desi este probat flagrant prin probe inscrisuri, probe materiale investigatii
paraclinice si poze, literatura de specialitate in medicina si alte procedee probatorii
Mai mult, mentionez ca asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia au refuzat sa ia
act de cererea mea de completare a certificatului medico-legal, obligandu-ma sa fac aceasta adresa prin
d-na avocat Corina Dodoiu, delegat in dosarul 246/P/2015, demonstrand rea-credinta
5. pe data de 27.10.2014, interlopul Herghelegiu Danut a lovit cu picioarele in usa
apartamentului unde ma aflam, in timp ce ascunsese in apartamentul sau situat deasupra
apartamentului nostru, pe politistul Simiz George si un jandarm necunoscut, in scopul de a ma provoca
pentru ca ulterior Simiz George sa ma amendeze sau sa sesizeze organul de urmarire penala, crezand ca
sunt o persoana necivilizata ca dansii si raspund la provocari. Aceasta se datoreaza unor plangeri
contraventionale prealabile impotriva interlopului Herghelegiu Danut. Drept dovada desi au iesit pe
scara blocului patru vecini de la trei etaje diferite care-mi sunt martori, alarmati de scandalul facut de
interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit astfel infractiunea de Tulburarea ordinii si linistii publice,
Simiz George a savarsit favorizarea faptuitorului nesesizand organul de urmarire penala cf. art. 293 din
CPP, si pentru a-si ascunde complicitatea, m-a amendat contraventional in secret, trebuind ca sa
formulez o plangere penala prealabila sefului IPJV Popescu Ionel ca sa obtin ca dovada oficiala un inscris,
fiindca la prima cerere de informare Popescu Ionel a refuzat sa raspunda aberand juridic sa solicit
evidenta amenzilor contraventionale de la ANSPDCP, drept pentru care la a doua cerere de informare sin urma deschiderii dosarului penal, Popescu Ionel mi-a comunicat sfidator ca are onoarea sa-mi aduca
la cunostinta ca am fost amendat contraventional pe data de 27.10.2015, demonstrand ca onoarea
Pagina 6 din 9
dansului consta in savarsirea de abuzuri impotriva cetatenilor nicidecum respectarea legii si apararea
drepturiilor cetatenilor. Nici pana in prezent nu mi s-au comunicat documentele falsificate ale acestei
amenzi contraventionale. Mentionez ca impotriva asa-zisului politist Simiz George am formulat plangere
penala prealabila
Deoarece am formulat plangere penala prealabila impotriva interlopului Herghelegiu Danut
pentru Tulburarea ordinii si linistii publice, acesta a savarsit Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
atacandu-ma pe 05.05.2015, exact la aceeasi data de 05.05.2015 in care am cerut consultarea dosarului
penal pentru prima oara, demonstrand cu grad mare de probabilitate ca a fost anuntat de o persoana
necunoscuta din parchetul local unde am consultat dosarul, dar si faptul ca a fost asigurat ca nu va fi
denuntat autoritatilor penale, si astfel incurajat sa savarseaza infractiunile de tentativa de Omor Calificat
si Lovirea si vatamarea integritatii corporale impotriva mea
6. pe data de 25.01.2015 interlopul Herghelegiu Danut a instigat mai presus de orice dubii prin
darea de mita pe asa-zisul politist Opincariu Stefan sa amendeze contraventional pe mama mea Raneti
Mariana in mod nelegal si netemeinic
Impotriva asa-zisului politist Opincariu Stefan am formulat denunt / plangere penala prealabila
impreuna cu mama mea, probata flagrant prin incalcarea legii, inscrisuri, printre care faptul ca asa-zisul
politist s-a dat singur de gol prin propria declaratie ca nu i-a fost solicitata de mama mea Raneti
Mariana, si prin urmare amenda contraventionala pentru sesizarea neintemeiata a organelor de ordine
cf. art. 2 (11) din Legea 61/1991 este in flagrant neintemeiata si abuziva conform celorlalte probe
Relevanta acestor declaratii in fapt, este ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras
competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani toate dosarele penale in legatura
cu interlopul Herghelegiu Danut, cu exceptia dosarului 246/P/2015 pe care presupun ca nu l-a putut
obtine fiind deja alocat altui procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea, adica:
- dosarul 2222/P/2015 avand inculpat pe Simiz George de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in
calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist Simiz
George, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru Falsul in declaratii savarsita in
flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu din patru martori, doua declaratii ale
partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte procedee probatorii,
depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
- dosarul 995/P/2015 avand inculpat pe Opincariu Stefan de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in
calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist
Opincariu Stefan, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru Falsul in declaratii
savarsita in flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu din patru martori, doua
declaratii ale partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte procedee
probatorii, depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
- dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpat pe Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la
SML Vrancea, in care Mihaila Paul n-a intocmit aproape nici un act de procedura in conditiile legii,
abuzand de mandatul de aducere falsificat si executat pe data de 17.09.2015 de la ora 06:15 a.m., prin
care am fost Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore, ca sa-mi ia declaratii prin organul de cercetare
penala adus la parchet, in situatia in care asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa solutioneze cererea
Pagina 7 din 9
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocat, pentru a ma
impiedica sa-mi exercit drepturile printr-un reprezentant legal avizat in materie de drept penal
- dosarul 2417/P/2015 avand suspect pe mine Raneti Tudor Andrei, inventat in cardasie cu
reclamantul Dita Mirela in scopul de a ma ameninta si santaja sa renunt la dreptate, deoarece asa-zisul
judecator Dita Mirela a musamalizat cel putin un dosar civil depus de mine impotriva interlopului
Herghelegiu Danut, incalcand toate prevederile Codului de procedura civila, si declarand in motivare ca
este inutil sa-si faca datoria.
Abuzurile grave ale asa-zisului Mihaila Paul au inceput odata cu inregistrarea plangerilor penale
prealabile impotriva sa si a asa-zisului judecator Dita Mirela, la serviciul teritorial Galati al Directiei
Nationale Anticoruptie
Descriu aceste abuzuri la sectiunea I. A
II. In dovedire,
A. Anexez si indic probele:
1. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand comunicatul procurorului general al
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea
Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii
mentionati si conexitatea plangerilor penale prealabile
2. fisierul mandat de aducere 2417P2014_295.pdf reprezentand mandatul de aducere
3. fisierul citatie 2417P2014_288 optimized.pdf reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea
mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere.
Precizez ca citatia este si lovita de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura
penala, dar si incalcarea art. 8 si art. 268 din CPP
23.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Pagina 8 din 9
Domnilor presedinti ai Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor, corupiei i

pentru petiii
Pagina 9 din 9
Catre Directia Nationala Anticoruptie
Domnule procuror-sef,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com, telefon: 0752 327 209,
formulez cf. art. 125 din Codul de procedura penala
CERERE DE PUNEREA PERSOANEI MELE IN PROGRAMUL DE PROTECTIE

A MARTORILOR
I. In fapt, prin care solicit urgent cf. art. 125 din Codul de procedura penala, emiterea unei
hotarari de punerea persoanei mele sub protectie in calitate de parte vatamata in dosarul 421/P/2015
instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Galati, inainte de data de 02.10.2015
care este probabil prima zi in care-mi va fi efectiv primejduita viata prin internarea mea nevoluntara fara
dreapta judecata in dosarul 11224/231/2015, in urma falsificarii mai multor ordonante, a realitatii
dosarului 2417/P/2014, si in baza unui bilet de internare nevoluntara din partea Comisiei de expertiza
medico-legala psihiatrica absolut nemotivat, asa-zisul procuror Mihaila Paul inculpat in dosarul
421/P/2015, urmarind vatamarea integritatii mele fizice si psihice sau a vietii, asa cum am fost injectat
fara acordul meu pe data de 05.12.2014 la Spitalul Sf. Pantelimon de o persoana necunoscuta, unde
ajunsesem in urma savarsirii impotriva mea a tentativei de Omor calificat si Lovirea si vatamarea
integritatii corporale savarsite de interlopul Herghelegiu Danut care este in cardasie cu Mihaila Paul,
precum demonstrez punctual in sesizarea anexata in prezenta trimisa Comisiilor de cercetare a
abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor
Rog urgent aplicarea uneia sau mai multor masuri dupa caz in scopul protectiei persoanei mele
cf. art. 126 a)b)d)(2)(4)(6)(7) din CPP,
deoarece prin falsificarea motivarii in fapt a mai multor ordonante si coruperea expertilor locali,
asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea urmareste sa ma
interneze nevoluntar la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Focsani, unde sa ma injecteze cu substante toxice
sau sa-mi vateme integritatea fizica si psihica in orice alt fel cu ajutorul complicilor sai, asa cum am fost
injectat pe data de 05.12.2014 la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" de o persoana
necunoscuta care nu mi-a cerut acordul, unde ajunsesem adus cu ambulanta in urma savarsirii de catre
interlopul Herghelegiu Danut a tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale
Pagina 1 din 4
sau a sanatatii, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma pe treptele scarii blocului unde locuiesc in stare de
inconstienta, in urma carei agresiuni sufar de tulburare de vedere in ochiul drept si tulburari endocrine
care mi-au deteriorat starea fizica de sanatate
Asa-ziul procuror Mihaila Paul a instituit un regim de teroare la adresa mea si a familiei mele,
falsificand in motivarea in fapt necesitatea unui mandat de aducere si ridicarea mea de la adresa mamei
mele bd.Unirii 28, sc. 1, ap. 5 Focsani, Vrancea, la 06:15 a.m. pe 17.09.2015, privandu-ma ilegal de
libertate 7 (sapte) ore si supunandu-ma la rele tratamente prin privarea de odihna, hrana, si tracasarea
mea prin comportament irational in incercarea de a ma destabiliza psihic inainte de a ma duce fortat
printr-o alta ordonanta falsificata in motivarea in fapt la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica
din cadrul SML Vrancea in aceeasi zi, fara nici un rezultat decat acela scontat de Mihaila Paul, si anume
propunerea acestora absolut nemotivata de a fi internat nevoluntar exact la Spitalul "Sf. Pantelimon" din
Focsani, pentru ca comisia de expertiza medico-legala psihiatrica minte ca n-a reusit intr-o ora intreaga
de discutii civilizate sa stabileasca cica daca am sau n-am discernamant, fapt care se stabileste foarte
simplu prin testarea intelegerii legii si a consecintelor incalcarii legii, ceea ce in schimb demonstreaza
intelegerea prealabila ilicita intre membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica si Mihaila
Paul, membrii comisiei de expertiza medico-legala neavand nici un motiv personal sa incalce legea, mai
ales dupa ce le-am adus la cunostinta ca sanatatea mea mintala este fapt de notorietate probat prin
patru certificate medico-legale in care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii
corespunzatoare a patru ani lucrati legal, precum si martori printre care doi psihiatri din Focsani
consultati dupa 05.12.2014 in care mi s-a primejduit viata, discernamantul meu neputand fi pus sub
indoiala datorita acestor probe, precum si a faptului ca n-am savarsit nici o infractiuni si prin urmare nu
exista prejudiciu, deci adresa nemotivata a comisiei de expertiza medico-legala este un pretext ca sa fiu
internat nevoluntar, pentru a fi redus la tacere in privinta plangerilor impotriva infractiunilor ce le-a
comis clica lui Mihaila Paul si a interlopului Herghelegiu Danut impotriva mea, motiv pentru care-mi este
frica pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica
Solicit ca de urgenta prin ordonanta sa fie desfiintate demersurile internarii mele nevoluntare ca
vadit netemeinice, fiind evidente eforturile asa-zisului procuror Mihaila Paul prin acte falsificate in
motivatia in fapt de a ma aduce intr-o situatie de vulnerabilitate in care sa-mi fie primejduita viata. Daca
dosarul 2417/P/2014 este real, sa fiu trimis in judecata si condamnat, altfel sa fie clasat, asa cum trebuia
sa se intample din anul 2014. Este evident ca asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a intentionat vreodata sa
trimita dosarul 2417/P/2014 in judecata, ci sa abuzeze de puterea de procuror sa-mi faca rau.
Deasemenea solicit pe viitor pana la condamnarea raufacatorului Mihaila Paul si Herghelegiu Danut cel
putin, sa particip la programul de protectie a martorilor deoarece dupa aceaste tentative de a-mi
vatama integritatea fizica si psihica, urmatoarea tentativa cu siguranta nu va fi evidenta si probabil nu o
voi putea preveni, situatie in care traiesc in teroare permanenta datorita lipsei unei solutii de
condamnare a infractorilor care mi-au pus in pericol viata
In dovedire,
Descriu aceasta situatie in detaliu in fisierul anexat la prezenta "sesizare comisia de abuzuri.pdf
", pe care l-am adus la cunostinta Comisiilor de cercetare a abuzurilor ale Senatului si Camerei
deputatilor, precum si altor institutii asemenea de pe langa Parlamentul European si din Guvernul
Romaniei, care insa nu pot preveni in timp util primejduirea vietii mele. In acest document descriu si
legaturile flagrante dintre interlopul Herghelegiu Danut si Mihaila Paul, precum si abuzurile grosolane
savarsite de Mihaila Paul in scopul de a ma interna nevoluntar ceea ce demonstreaza ca acesta a
Pagina 2 din 4
renuntat la ratiune si cu orice pret vrea sa ma distruga, motiv pentru care imi este teama pentru viata
mea si sanatatea mea fizica si psihica.
Anexez fisierul "421_P_2015 comunicare.pdf", dovada faptului ca atat asa-zisul procuror
Mihaila Paul si reclamantul din dosarul 2417/P/2014 asa-zisul judecator Dita Mirela sunt cercetati penal
de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015, si precizez ca abuzurile asa-zisului procuror
Mihaila Paul au inceput aproximativ concomitent cu aceasta adresa primita de la Parchetul de pe langa
Curtea de Apel Galati
Anexez fisierul declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf prin
care declar pe propria raspundere ca nu intetionez sa ma vatam singur sau sa ma sinucid, pentru a
preveni orice atac urmat de o astfel de musamalizare motivata astfel fals, document pe care l-am inmant
mai multor persoane confidential, dar pe care-l depun si la dosarele pe care le consider relevante
Consider ca este evident ca nu trimiterea dosarului 2417/P/2014 in judecata este intentia asazisului procuror Mihaila Paul, care stie ca n-are nici o sansa sa ma condamne decat cel mult netemeinic
pe plan local, urmand sa piarda la Curtea de Apel Galati respectiv in fata ICCJ in urma unui eventual
abuz, si la CEDO, ci intentia sa este de a ma interna nevoluntar pentru a-mi vatama integritatea fizica si
psihica sau a ma ucide cu ajutorul complicilor sai din Spitalul "Sf. Pantelimon" Focsani
Pot trimite imediat la cerere toate plangerile penale prealabile si probatoriul cu care am
deconspirat crima organizata a interlopului Herghelegiu Danut si a asa-zisului procuror Mihaila Paul,
deoarece le-am depus prin posta electronica semnate electronic
II. De drept,
Codul de procedura penala
Art. 125 - Martorul amenintat
In cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau
activitatea profesionala a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol
ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar
competent acorda acestuia statutul de martor amenintat si dispune una ori mai multe dintre masurile de
protectie prevazute la art. 126 sau 127, dupa caz.
III. In dovedire,
A. Anexez si indic probele:
1. fisierul " sesizare comisia de abuzuri.pdf " reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a
abuzurilor
2. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand comunicatul d-nei Didina Danaila
Pagina 3 din 4
3. fisierul declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf

reprezentand declaratia mea pe propria raspundere

26.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie
Pagina 4 din 4

Plangere Penala Prealabila #6 Mihaila Paul Pentru Scribd

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plangere Penala Prealabila #6 Mihaila Paul Pentru Scribd

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Nationala Anticoruptie

Domnule procuror general, domnule sef de sectie

Plangere penala prealabila de punere in miscare a actiunii penale

Art. 266 - Executarea mandatului de aducere

2. Infractiunile de Privarea ilegala de libertate, Represiunea Nedreapta si alte infractiuni

B. Privind realitatea dosarului 2417/P/2014 si a constituirii intr-un grup infractional organizat

C. Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisului procuror

1. a. Citez din DEX

Psiholog Ionut Ghiugan

2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul

3. Privind mintitul patologic al asa-zisului procuror Mihaila Paul

Art. 320 Falsul material n nscrisuri oficiale

si pentru fapte penale de coruptie:

II. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri pentru care:

7. fisierul diploma bacalaureat.pdf reprezentand diploma mea de bacalaureat

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

C. Fac proba veritatii prin faptul ca:

IV. Ma constitui parte vatamata si parte civila pentru:

3. despagubiri materiale in echivalent cu onorariile practicate de avocati, pentru redactarea

- un termen pentru depunere concluzii la dosar

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

Domnului procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati,

Generated by CamScanner from intsig.com

Catre Judecatoria Focsani

Pledoarie pentru dosarul 11224/231/2015

1. pentru cauze penale, citez din literatura de specialitate medico-legala

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani

VASILCU MIHAI SILVIU

DEFINIII. NOIUNI. INTERDEPENDEN

I. DEFINIII. NOIUNI. INTERDEPENDEN

-3) 3 trsturi psihologice n determinarea responsabilitii:

Momentul de contiin (oboseala, ingestia de alcool, bolile concomitente) sau

Discernmntul nu variaz numai n raport cu nivelul de dezvoltare a funciilor psihice n

i durata situaiei conflictuale care le-a putut genera, de intevenia circumstanelor

II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. ASPECTE PROCEDURALE.

2. La solicitarea persoanelor fizice doar CMLP care s ateste capacitatea de exerciiu, pt

III. SEDIUL MATERIEI

L 487/2002 a sntii mintale i a proteciei persoanelor cu tulburri psihice;

IV. OBIECTIVELE pt care se recomand EMLP:

Dac persoana expertizat prezint sau nu tulburri psihice i diagnosticul

V. RAPORTUL DE EXPERTIZ MEDICO-LEGAL PSIHIATRIC. PRI

-b) Antecedente patologice:

7. Expertiza medico-legal p-zis:

-b) Examenul psihologic:

-c) Investigaii paraclinice speciale:

VI. MSURI DE SIGURAN I EDUCATIVE:

pt copii msuri educative art 101 CP, lit b) libertatea supravegheat,

VII. EMLP LA MINORI

VIII. EMLP N CAUZE CIVILE

IX. ETILISMUL I RESPONSABILITATEA

-b) Intoxicaia accidental (involuntar):

1.ntrziere mintal uuar QI = 50-69

2. ntrziere mintal moderat QI = 20-49

3. ntrziere mintal sever QI < 20

XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE N DISCERNMNT

- Trebuie s se rein c abolirea discernmntului (respectiv incapacitatea psihic) nu este conferit

XII. TULBURRI DE PERSONALITATE

3. Tulburare disocial de personalitate:

5. Tulburare de personalitate histrionic:

7. Tulburare de personalitate anxios-evitant:

9. Alte tulburri specifice de personalitate:

Generated by CamScanner from intsig.com