Concurs de promovare efectivă si pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie

Grila
- 26 noiembrie 2017 -
nr.1
Drept penal
Drept penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
1 Consimțământul persoanei vătămate poate fi reținut drept cauză justificativă în cazul:
A. infracțiunii de incest;
B. infracțiunii de violare de domiciliu;
C. infracțiunii de distrugere în forma de bază.
Răspuns: C
2 În cazul tentativei:
A. limitele speciale ale pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi se reduc la jumătate;
B. forma de vinovăție poate fi diferită de cea care ar fi caracterizat infracțiunea respectivă în formă consumată;
C. se rețin aceleași circumstanțe agravante legale generale ce s-ar fi reținut dacă infracțiunea s-ar fi consumat.
Răspuns: C
3 Nu pot fi săvârșite în formă continuată:
A. infracțiunile comise cu intenție indirectă;
B. infracțiunile al căror obiect nu este susceptibil de divizare;
C. infracțiunile la care tentativa nu este pedepsibilă.
Răspuns: B
4 În cazul concursului de infracțiuni cu conexitate etiologică:
A. toate infracțiunile sunt săvârșite cu intenție;
B. infracțiunile pot fi săvârșite cu orice formă de vinovăție;
C. infracțiunea mijloc poate fi săvârșită și din culpă.
Răspuns: A
5 Constituie condiție a legitimei apărări:
A. existența unui pericol grav pentru persoana atacată;
B. caracterul eventual al atacului;
C. necesitatea apărării.
Răspuns: C
6 Fapta inculpatului care, în aceleași împrejurări, a săvârșit acte de violență cu intenția de a ucide
două persoane, dintre care doar una a decedat:
A. constituie infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188, art. 189 alin. 1 lit. f) C.pen.;
B. constituie infracțiunea de tentativă de omor cât și infracțiunea de omor, aflate în concurs;
C. constituie tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 32 raportat la art. 188, art. 189 alin. 1
lit. f) C.pen.
Răspuns: B
7 În cazul săvârșirii unei infracțiuni prin care s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial și pentru
care legea prevede numai pedeapsa amenzii:
A. limitele speciale ale zilelor-amendă se majorează cu o treime, în toate situațiile;
B. limitele speciale ale zilelor-amendă nu pot fi reduse ca efect al cauzelor de atenuare a pedepsei;
C. se pot aplica între 60 și 240 de zile-amendă.
Răspuns: C
8 În cazul înlesnirii practicării prostituției:
A. dacă faptele sunt săvârșite, în aceeași împrejurare, față de o persoană minoră și una majoră, se vor reține
două infracțiuni de proxenetism;
B. dacă faptele sunt săvârșite față de mai multe persoane majore, în împrejurări diferite, nu se va reține o
singură infracțiune de proxenetism;
C. fiind o infracțiune contra persoanei, pluralitatea de victime majore și minore atrage pluralitatea infracțională,
în orice situație.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 1 of 9

 Drept penal
Drept penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
9 La infracțiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii:
A. participația penală este posibilă sub toate formele;
B. consumarea are loc în momentul în care a luat sfârșit acțiunea făptuitorului de determinare sau de înlesnire
a sinuciderii unei persoane;
C. tentativa nu este posibilă.
Răspuns: A
10 Constituie complicitate la infracţiunea de tâlhărie:
A. înmânarea unui cuţit pentru ameninţarea victimei, chiar dacă făptuitorul nu a folosit cuţitul respectiv la
comiterea tâlhăriei;
B. ameninţarea victimei pentru a o determina să remită portofelul unei alte persoane;
C. luarea unui bun din posesia victimei, după ce aceasta a fost ameninţată de o altă persoană.
Răspuns: A
11 Infracțiunea de rupere de sigilii, prevăzută de art. 260 C.pen.:
A. are întotdeauna un subiect activ necalificat;
B. poate fi comisă în coautorat;
C. poate fi o infracțiune comisivă sau omisivă.
Răspuns: B
12 Folosul la infracțiunea de luare de mită:
A. poate consta în amânarea plății unei datorii pe care funcționarul o avea la mituitor;
B. trebuie să fie unul evaluabil în bani;
C. poate consta în favoruri de natură sexuală.
Răspuns: A
13 Infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 C.pen.:
A. nu poate fi comisă în coautorat în niciuna din modalitățile de la art. 268 alin. 1 sau art. 268 alin. 2 C.pen.;
B. nu are un subiect activ calificat în varianta de la art. 268 alin. 2 C.pen.;
C. se referă la toate modalitățile de sesizare a organelor de urmărire penală, prevăzute de Codul de procedură
penală.
Răspuns: B
14 Infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 C.pen.:
A. poate avea ca subiect activ doar persoana care are calitatea de martor într-o cauză penală, civilă sau din
orice altă procedură în care se audiază martori;
B. are obiect material în oricare din variantele normative reglementate de lege;
C. nu poate avea ca subiect activ partea civilă și partea responsabilă civilmente din cauza respectivă.
Răspuns: C
15 În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că în cazul infracțiunii continuate sintagma „și
împotriva aceluiași subiect pasiv“:
A. nu este în acord cu prevederile constituționale întrucât nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și
previzibilitate ale normei penale;
B. nu este în acord cu prevederile constituționale deoarece este o neconcordanță, în accepțiunea art. 20 alin.
2 din Constituție, între legea internă și un tratat privitor la drepturile fundamentale;
C. nu este în acord cu prevederile constituționale întrucât încalcă dispozițiile art. 16 alin. 1 din Constituție.
Răspuns: C
16 Infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 C.pen.:
A. nu poate avea ca autor pe cel care a falsificat înscrisul sub semnătură privată folosit;
B. poate fi reţinută dacă făptuitorul a avut înscrisul fals asupra sa pentru a-l folosi în cazul unui eventual
control, dar nu a avut ocazia să-l folosească pentru că nu a fost controlat;
C. poate fi reţinută chiar dacă înscrisul este unul real, dacă el este folosit fără drept de făptuitor.
Răspuns: A

Timp de lucru: 3 ore Pagina 2 of 9

 Drept penal
Drept penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
17 În cazul în care X constată că Y vrea să comită o infracțiune de omor și îi promite acestuia din urmă
că nu o să-l denunțe, iar după comiterea infracțiunii se ține de cuvânt și nu îl denunță, fapta lui X
constituie:
A. infracțiunea de nedenunțare, prevăzută de art. 266 C.pen.;
B. infracțiunea de complicitate la omor, prevăzută de art. 48 raportat la art. 188 C.pen.;
C. infracțiunea de complicitate la omor, prevăzută de art. 48 raportat la art. 188 C.pen. în concurs cu
infracțiunea de nedenunțare, prevăzută de art. 266 C.pen.
Răspuns: B
18 Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei
de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea a două persoane,
constituie:
A. două infracţiuni de abandon de familie în concurs;
B. o infracţiune continuată de abandon de familie;
C. o infracţiune unică continuă de abandon de familie.
Răspuns: C
19 Infracțiunea de omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 alin. 1 C.pen.:
A. este lipsită de obiect material;
B. nu poate fi comisă de un profesor dintr-un liceu de stat;
C. poate fi comisă în coautorat.
Răspuns: A
20 Infracţiunea de fals privind identitatea:
A. nu este susceptibilă de participaţie sub forma complicităţii;
B. nu poate fi reţinută dacă declararea necorespunzătoare adevărului are loc în faţa unui medic dintr-un spital
de stat;
C. se consumă în momentul prezentării sub o identitate falsă, chiar dacă persoana în faţa căreia s-a făcut
prezentarea a depistat imediat identitatea falsă.
Răspuns: C

Timp de lucru: 3 ore Pagina 3 of 9

 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
21 Un agent de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmerie, constatând săvârşirea unei infracţiuni în
timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege:
A. încheie un proces - verbal cu privire la împrejurările constatate, care poate fi contestat la instanţa de
contencios administrativ;
B. poate fi audiat în calitate de martor, în cursul urmăririi penale, cu privire la împrejurările constatate care
constituie probă în cauză;
C. încheie un proces - verbal cu privire la împrejurările constatate, în care obiecţiile persoanelor prezente nu
vor fi consemnate, deoarece persoana interesată le poate invoca doar în faţa organului de urmărire penală.
Răspuns: B
22 Înainte de emiterea rechizitoriului, atunci când procurorul care efectuează sau supraveghează
urmărirea penală constată că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei
competente să judece cauza în fond este afectată datorită calităţii părţilor, poate solicita instanţei de
judecată competente:
A. strămutarea cauzei;
B. desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei;
C. să examineze admisibilitatea în principiu a cazului de incompatibilitate incident.
Răspuns: B
23 Este inadmisibilă:
A. contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care s-a
dispus luarea măsurii asigurătorii a indisponibilizării bunurilor inculpatului în vederea confiscării speciale;
B. contestaţia împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează plângerea împotriva
măsurii preventive a controlului judiciar dispusă de procuror;
C. contestaţia împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi prin care s-a confirmat măsura arestarii
preventive dispusă în lipsa inculpatului.
Răspuns: B
24 Potrivit legii, procurorul ierarhic superior:
A. soluţionează cererea de anulare sau de reducere a amenzii judiciare aplicată prin ordonanţa procurorului de
caz;
B. soluţionează cererea de recuzare a procurorului formulată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi;
C. la plângerea persoanei interesate, infirmă motivat ordonanţa procurorului de efectuare în continuare a
urmăririi penale, dacă aceasta este dată cu nerespectarea dispoziţiilor legale sau este neîntemeiată.
Răspuns: C
25 În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale:
A. nu se poate restricţiona dreptul avocatului de a consulta declaraţiile inculpatului pe care îl asistă sau
reprezintă;
B. inculpatului i se eliberează obligatoriu o copie a ordonanţei prin care s-a dispus punerea în mişcare a
acţiunii penale, pentru a-i asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare;
C. schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală nu impune obligaţia
informării inculpatului despre această măsură, decât în cazul extinderii acţiunii penale şi cu privire la alte
fapte.
Răspuns: A
26 În procesul penal:
A. este prohibitiv termenul care permite îndeplinirea unui act procedural sau procesual numai după expirarea
duratei sale, nerespectarea termenului fiind sancţionată cu nulitatea actului;
B. termenul socotit pe luni, expiră la sfîrşitul zilei corespunzătoare din ultima lună, chiar dacă aceasta cade într-
o zi nelucrătoare;
C. termenul nu include în durata sa, ziua la care se sfârşeşte, în cazul luării măsurii preventive a controlului
judiciar în cursul urmăririi penale.
Răspuns: A

Timp de lucru: 3 ore Pagina 4 of 9

 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
27 Asistenţa juridică este obligatorie:
A. pentru inculpat, în cursul procedurii în cameră preliminară, în cazul în care a săvârşit o variantă atenuată a
infracţiunii de delapidare;
B. pentru inculpat, în cursul procedurii în cameră preliminară, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare;
C. pentru inculpat, în cursul judecăţii, în cazul în care a comis o tentativă la infracţiunea de tâlhărie.
Răspuns: C
28 Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată, între altele, în următoarele cazuri:
A. numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune şi că după punerea
în mişcare a acţiunii penale împotriva sa există suspiciunea rezonabilă că inculpatul pregăteşte săvârşirea
unei noi infracţiuni;
B. dacă acesta încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, însă numai dacă legea
prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare;
C. dacă există indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune
intenţionată contra vieţii şi privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol
pentru ordinea publică.
Răspuns: A
29 Prelungirea arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale se poate dispune:
A. numai de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în
primă instanţă;
B. de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad instanţei căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în primă instanţă, în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat
săvârşirea infracţiunii;
C. de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere şi care a
dispus iniţial măsura arestării preventive, chiar dacă la momentul soluţionării propunerii de prelungire,
competenţa de a soluţiona cauza în primă instanţă aparţine unei instanţe superioare.
Răspuns: B
30 Durata arestării preventive a inculpatului minor:
A. este de cel mult 20 de zile, în cursul urmăririi penale, în afară de cazul când este prelungită, în condiţiile
legii;
B. este de cel mult 30 de zile, perioadă din care se deduce durata reținerii;
C. nu poate depăşi 30 de zile, în procedura în cameră preliminară, în afară de cazul când este prelungită, în
condiţiile legii.
Răspuns: C
31 O cerere de redeschidere a procesului penal:
A. se poate formula oral de către persoana judecată în lipsă;
B. privind judecarea apelului în lipsa persoanei condamnate se adresează instanţei de fond;
C. în cazul în care este nemotivată poate fi completată doar până la primul termen de judecată iar
admisibilitatea în principiu este analizată în camera de consiliu.
Răspuns: B
32 Dacă inculpatul invocă nelegala citare a părţii civile la judecarea cauzei la prima instanţă, a cărei
hotărâre a rămas definitivă prin neapelare:
A. se va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare făcută de inculpat;
B. se poate admite recursul în casaţie declarat de inculpat;
C. se poate admite cererea de redeschidere a procesului penal şi desființarea de drept a hotărârii pronunțate
în lipsa părții civile, nelegal citate.
Răspuns: A
33 În cursul urmăririi penale, persoana vătămată:
A. are dreptul de a formula cerere de constituire de parte civilă în faţa judecătorului de cameră preliminară;
B. are dreptul de a consulta personal dosarul în cursul urmăririi penale, chiar dacă are avocat ales;
C. nu poate fi audiată ca martor, dacă nu dorește să participe la procesul penal și a înștiințat organul judiciar
despre aceasta, deși a suferit o vătămare morală în urma săvârșirii unei infracțiuni de șantaj.
Răspuns: B
Timp de lucru: 3 ore Pagina 5 of 9
 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
34 În privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.67 din Legea nr.192/2006 privind
medierea și organizarea profesiei de mediator:
A. Curtea Constituțională a admis excepția și a constatat că dispozițiile art.67 din Legea nr.192/2006 privind
medierea și organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr.9 din 17.04.2015 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni în materie penală, sunt
necostituționale, fiind contrare dispozițiilor art.1 alin.(4) și (5), art.16 alin.(l), art.21 alin.(3), art.61 alin.(l),
art.124 alin.(l) și (2) și art.126 alin.(3) din Constituție.;
B. Curtea Constituțională a admis excepția și a constatat că dispozițiile art.67 din Legea nr.192/2006 privind
medierea și organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr.9 din 17.04.2015 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni în materie penală, sunt
constituționale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracțiunile pentru care
poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței;
C. Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.67 din
Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator sunt constituționale, în
interpretarea dată prin Decizia nr.9 din 17.04.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru
dezlegarea unor chestiuni în materie penală.
Răspuns: B
35 Citarea unei societăți comerciale se poate face:
A. prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică indicată organului judiciar de către reprezentantul
legal al societății;
B. de către agentul procedural al instanței, la domiciliul oricărui angajat al societății;
C. prin notă telefonică, întocmită de jandarmul de la sediul instanței.
Răspuns: A
36 În cazul arestării în lipsă a inculpatului:
A. când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă nu a fost găsită, organul de poliţie însărcinat
cu executarea mandatului dispune darea în urmărire şi în consemn la punctele de trecere a frontierei a
inculpatului;
B. la încetarea stării de necesitate inculpatul este prezentat judecătorului care a luat măsura ori după caz
judecătorului de cameră preliminară sau completului la care se află spre soluţionare cauza;
C. atunci când organul de poliție constată că sediul instanței a fost înscris greșit în cuprinsul mandatului de
arestare, nu îl execută.
Răspuns: B
37 Arestul la domiciliu:
A. poate fi dispus față de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu în aceeași cauză, indiferent
dacă au intervenit sau nu temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate;
B. poate fi dispus de judecătorul de drepturi și libertăți numai dacă este sesizat cu o propunerea de luare a
acestei măsuri preventive de către procuror;
C. încetează de drept dacă instanța a dispus condamnarea în fond a inculpatului la pedeapsa închisorii cu
suspendarea executării sub supraveghere.
Răspuns: C
38 În cursul urmăririi penale avocatul are dreptul:
A. de a asista la efectuarea percheziţiei vehiculului suspectului la o infracţiune flagrantă, dacă era în
autoturism;
B. de a fi încunoştinţat despre efectuarea unor acte de urmărire penală, chiar dacă nu a solicitat acest lucru;
C. de a formula plângere împotriva ordonanței procurorului prin care procurorul i-a respins solicitarea obținerii
unor fotocopii a actelor din dosarul de urmărire penală.
Răspuns: C
39 Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis unei alte persoane pe cale convențională:
A. aceasta se poate constitui parte civilă în procesul penal, dacă este vorba de o transmitere cu titlu gratuit a
dreptului la repararea prejudiciului;
B. acţiunea civilă se poate disjunge când transmiterea dreptului a avut loc după începerea cercetării
judecătoreşti;
C. aceasta se poate constitui parte civilă în procesul penal, dar are dreptul doar la solicitarea sumei achitate în
schimbul transmiterii pe cale convențională a dreptului la repararea prejudiciului.
Răspuns: B
Timp de lucru: 3 ore Pagina 6 of 9
 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Tribunal Grila nr.1
40 În cursul cercetării judecătoreşti pot fi administrate:
A. probe noi prin care să se dovedească aspecte ce au făcut obiectul unor probe excluse ca nelegale în
procedura camerei preliminare;
B. şi probe ce au fost excluse în procedura soluţionării plângerii împotriva ordonanţei de clasare în cazul în
care s-a admis plângerea şi s-a dispus începerea judecăţii;
C. din oficiu probe derivate obţinute în mod direct din probele nelegal administrate, excluse în procedura de
cameră preliminară.
Răspuns: A

Timp de lucru: 3 ore Pagina 7 of 9

 Drept penal
Jurisp CEDO-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.1
41 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
A. Curtea nu are misiunea de a examina erori de fapt sau de drept, prezumtiv comise de o instanţă naţională,
decât în cazul în care şi în măsura în care este posibil ca acestea să fi încălcat drepturi şi libertăţi protejate
prin Convenţie;
B. Curtea are rolul de a stabili, ca principiu, dacă anumite tipuri de mijloace de probă, probe obţinute în mod
nelegal, pot fi admisibile;
C. la stabilirea caracterului echitabil al procesului în ansamblu trebuie să se ţină seama numai de respectarea
dreptului la apărare.
Răspuns: A
42 Conform jurisprudenței Curţii europene a drepturilor omului
A. obligația pozitivă a statului în temeiul art. 3 și art. 8 din Convenţie de a proteja integritatea fizică a persoanei
nu poate fi extinsă la aspecte legate de eficiența anchetei penale;
B. obligația pozitivă a statului în temeiul art. 3 și art. 8 din Convenţie de a proteja integritatea fizică a persoanei
nu poate fi extinsă la aspecte legate de necesitatea adoptării unor dispoziţii de drept penal care pedepsesc
efectiv violul;
C. obligația pozitivă a statului în temeiul art. 3 și art. 8 din Convenţie de a proteja integritatea fizică a persoanei
poate fi extinsă la aspecte legate de eficiența anchetei penale, precum și posibilitatea de a obține
despăgubire și reparație, chiar dacă nu există niciun drept absolut de a obţine trimiterea în judecată sau
condamnarea unei anumite persoane.
Răspuns: C
43 Conform jurisprudenței CEDO, obligaţia autorităţilor de a preveni violenţa motivată pe ură din partea
unor persoane particulare și de a ancheta existenţa oricărui motiv posibil discriminatoriu în spatele
unui act de violenţă:
A. poate intra sub incidenţa obligaţiilor pozitive prevăzute la art. 3 și 8 din Convenţie, dar poate fi, de
asemenea, considerată ca făcând parte din responsabilităţile pozitive ce le revin autorităţilor în temeiul art.
14 din Convenţie de a garanta valorile fundamentale protejate de art. 3 și art. 8, fără discriminare;
B. nu intră neapărat sub incidenţa obligaţiilor pozitive prevăzute la art. 3, 8 și 14 din Convenţie, decât în situația
în care s-a efectuat o anchetă efectivă;
C. nu intră sub incidenţa obligaţiilor pozitive prevăzute la art. 3 și 8 și 14 din Convenţie, fiind suficient ca statul
să îşi protejeze cetățenii prin adoptarea de legi care pedepsesc infracţiunile în cauză.
Răspuns: A
44 Conform jurisprudenței Curţii europene a drepturilor omului
A. nu trebuie să se stabilească un echilibru între necesitatea în cadrul unei societăţi democratice de a garanta
executarea imediată a obligaţiei prevăzute de lege din articolul 5 paragraful 1 litera b) şi importanţa dreptului
la libertate;
B. pentru ca o deţinere să fie justificată din perspectiva art.5 paragraful 1 litera b), obligaţia în cauză trebuie să
fie specifică şi concretă, iar arestarea şi detenţia trebuie să aibă drept scop garantarea executării acesteia,
fără a avea un caracter punitiv;
C. în analiza respectării dreptului prevăzut de articolul 5 din Convenţie, Curtea nu va ţine seama de natura
obligaţiei prevăzute de lege din articolul 5 paragraful 1 litera b), inclusiv de obiectul şi de scopul subiacente
ale acesteia, de persoana deţinută, de circumstanţele specifice care au condus la deţinerea sa şi de durata
acesteia.
Răspuns: B
45 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
A. Curtea reţine întotdeauna prioritatea ce ar trebui acordată declaraţiilor date de un martor în şedinţă publică
şi sub jurământ în raport cu declaraţiile aceluiaşi martor date în cursul urmăririi penale, chiar dacă cele
două declaraţii sunt contradictorii;
B. Curtea trebuie să analizeze calitatea aprecierilor făcute de instanţele interne cu privire la pretinsa înscenare
din partea poliţiei şi să se asigure că acestea au asigurat în mod adecvat dreptul la apărare al inculpatului,
în special dreptul la proceduri contradictorii şi la egalitatea armelor;
C. nu este de competenţa Curţii europene a drepturilor omului să stabilească dacă agenţii sub acoperire s-au
limitat sau nu la investigarea activităţii infracţionale într-un mod esenţialmente pasiv, aceasta fiind de
competenţa exclusivă a instanţelor naţionale.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 8 of 9

 Drept penal
Jurisp CJUE-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.1
46 Potrivit jurisprudenţei CJUE, art. 267 TFUE, în lumina art. 47 al doilea paragraf şi a art. 48 alin. 1 din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că:
A. nu se opune unei norme naţionale interpretate într-un mod care obligă instanţa de trimitere să se abţină în
cauza pendinte pentru motivul că a expus, în cererea sa de decizie preliminară, cadrul factual şi juridic al
acestei cauze;
B. nu se opune unei norme naţionale interpretate într-un mod care obligă instanţa de trimitere să se abţină în
cauza pendinte pentru motivul că a expus, în cererea sa de decizie preliminară, cadrul factual al acestei
cauze;
C. se opune unei norme naţionale interpretate într-un mod care obligă instanţa de trimitere să se abţină în
cauza pendinte pentru motivul că a expus, în cererea sa de decizie preliminară, cadrul factual şi juridic al
acestei cauze.
Răspuns: C
47 Potrivit jurisprudenţei CJUE, noţiunea de „detenţie” în sensul art. 26 alin. 1 din Decizia-cadru
2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de
predare între statele membre trebuie interpretată:
A. ca vizând, pe lângă încarcerare, orice măsură sau orice ansamblu de măsuri impuse persoanei în cauză
care, din cauza tipului lor, a duratei, a efectelor şi a modalităților de executare, privează persoana în cauză
de libertatea sa într-un mod comparabil cu o încarcerare;
B. ca vizând exclusiv măsurile privative de libertate, respectiv încarcerarea;
C. ca vizând exclusiv măsurile restrictive de libertate.
Răspuns: A
48 Potrivit jurisprudenţei CJUE, principiul „ne bis in idem”:
A. are ca scop protejarea unui suspect împotriva eventualităţii de a trebui să se supună unor cercetări
succesive pentru aceleași fapte în mai multe state membre;
B. nu are ca scop protejarea unui suspect împotriva eventualităţii de a trebui să se supună unor cercetări
succesive pentru aceleași fapte în mai multe state membre;
C. are ca scop protejarea unui inculpat împotriva eventualităţii de a trebui să se supună unor cercetări
succesive pentru aceleași fapte în mai multe state membre.
Răspuns: B
49 Potrivit jurisprudenţei CJUE, art. 2, art. 3 alin. 1 lit. c) şi art. 6 alin. 1 şi 3 din Directiva 2012/13/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul
procedurilor penale trebuie interpretate în sensul că:
A. nu se opun unei legislaţii a unui stat membru care, în cadrul unei proceduri penale, impune persoanei
acuzate care nu are reşedinţa în acest stat membru să desemneze un mandatar în vederea notificării unei
ordonanţe penale care o priveşte, cu condiţia ca această persoană să beneficieze în mod efectiv de
integralitatea termenului acordat pentru a formula o opoziţie împotriva ordonanţei menţionate;
B. se opun unei legislaţii a unui stat membru care, în cadrul unei proceduri penale, impune persoanei acuzate
care nu are reşedinţa în acest stat membru să desemneze un mandatar în vederea notificării unei
ordonanţe penale care o priveşte;
C. nu se opun unei legislaţii a unui stat membru care, în cadrul unei proceduri penale, impune persoanei
acuzate să desemneze un mandatar în vederea notificării unei ordonanţe penale care o priveşte.
Răspuns: A
50 Potrivit jurisprudenţei CJUE, în cazul în care un stat membru a introdus dispoziţiile unei directive în
ordinea sa juridică internă anterior încheierii perioadei stabilite de aceasta:
A. o asemenea circumstanţă poate produce efecte în ceea ce priveşte alte state membre;
B. o asemenea circumstanţă nu poate produce efecte în ceea ce priveşte alte state membre;
C. o asemenea circumstanţă poate produce efecte în ceea ce priveşte alte state membre, care nu au transpus
directiva.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 9 of 9