Sunteți pe pagina 1din 6

II.

Grile:

1. Furtul săvârșit în timpul nopții, asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra, în
situația în care imposibilitatea victimei a fost cauzată de un complice al autorului, pe baza unei
neînțelegeri anterioare, constituie infracțiunea de:

a) furt calificat;

b) tâlhărie;
c) furt simplu.

2. Infracțiunea de tâlhărie:

a) se va reține în sarcina persoanei care, după ce a furat un televizor, revine a doua zi și șterge
urmele infracțiunii de furt și, fiind surprins de persoana vătămată, o îmbrâncește și fuge;

b) se va reține în forma complicității în sarcina persoanei care îi aplică o lovitură lui Y, pentru a-l ajuta
astfel pe Z să îi sustragă lui Y telefonul mobil;

c) săvârșită în modalitatea tâlhăriei calificate de către o persoană travestită, se poate reține și în
formă continuată.

3. Constituie infracțiunea de tâlhărie:

a) aducerea victimei, prin amenințare, la locuința inculpatului, unde i-a fost sustrasă geanta, după
care a fost lăsată să plece;

b) constrângerea unei persoane să facă ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos
nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul;

c) furtul săvârșit profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoane vătămate, constatată de


făptuitor.

4. Constituie complicitate la infracțiunea de tâlhărie:

a) înmânarea unui cuțit pentru amenințarea victimei, chiar dacă făptuitorul nu a folosit cuțitul
respectiv la comiterea tâlhăriei;

b) amenințarea victimei pentru a o determina să remită portofelul unei alte persoane;
c) luarea unui bun din posesia victimei, după ce aceasta a fost amenințată de o altă persoană.

5. În cazul infracțiunii de tâlhărie calificată în care acțiunea principală de furt rămasă în stadiul
tentativei a fost urmată de moartea praeterintenționată a victimei:

a) se va aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată prevăzută de art. 236 Cod
penal, ale cărei limite se reduc la jumătate;

b) se va aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, respectiv pedeapsa


prevăzută de art. 236 Cod penal;
c) se vor aplica dispozițiile concursului de infracțiuni, întrucât faptele constituie tentativă la tâlhărie
calificată și loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

[a se vedea art. 36 alin. (3) Cod penal]

6. În situația în care făptuitorul a aplicat mai multe lovituri victimei în scopul de a-i sustrage o
sumă de bani, acțiune ce nu a reușit ca urmare a intervenției altor persoane, iar victima a încetat
din viață în urma loviturilor primite:

a) se reține comiterea infracțiunii de tentativă de tâlhărie și a infracțiunii de omor, în concurs;
b) se reține comiterea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei;
c) infracțiunea se sancționează de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea complexă
consumată.

7.Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, amenințând-o cu un cuțit, și victima se
conformează, încadrarea juridică va fi:

a) șantaj (art. 207 C. pen.);


b) amenințare (art. 206 C. pen.); c) tâlhărie (art. 233 C. pen.).

8. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului de a solicita imperativ persoanei vătămate,
prin amenințarea cu cuțitul, ca a doua zi să-i aducă un telefon mobil?

a) amenințare; b) șantaj;
c) tâlhărie.

9. Fapta inculpaților care, prin violențe și amenințări, au obligat un barman să le servească băuturi
alcoolice, al căror cost au refuzat să-l achite, constituie infracțiunea de:

a) șantaj;
b) tâlhărie;
c) amenințare, loviri și alte violențe și șantaj, în concurs.

10. Infracțiunea de tâlhărie:

a) poate absorbi infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal; b) nu poate absorbi furtul de
folosință;
c) poate absorbi ultrajul.

11.Potrivit art.237 C.pen., care reglementează sancționarea tentativei în cazul infracțiunilor de
tâlhărie și piraterie:

a) se pedepsește tentativa la infracțiunile de tâlhărie calificată și piraterie;


b) se pedepsește tentativa la infracțiunile de tâlhărie, tâlhărie calificată și piraterie;
c) se pedepsește tentativa la infracțiunile de tâlhărie, tâlhărie calificată, piraterie și tâlhărie sau
piraterie

urmată de moartea victimei.

12. Dacă acțiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie s-au
realizat concomitent asupra a două persoane:
a) vom fi în prezența a două infracțiuni de tâlhărie, aflate în concurs; b) vom avea o singură
infracțiune de tâlhărie;
c) vom fi în prezența unei infracțiuni de tâlhărie în formă continuată.

13. Forma de vinovăție cu care se săvârșește infracțiunea de tâlhărie în varianta tip, prevăzută de
art. 233 C. pen.:

a) este intenția directă sau indirectă; b) poate fi și intenția depășită;


c) este doar intenția directă.

14. Tâlhăria (art. 233 C. pen.) este o infracțiune:

a) de obicei;

b) continuă; c) complexă.

15. Nu reprezintă agravantă a infracțiunii de tâlhărie:

a) săvârșirea faptei de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;


b) săvârșirea faptei asupra unui magistrat, polițist, jandarm sau asupra unui militar; c) săvârșirea
faptei în timpul unei calamități.

16. Există infracțiunea de tâlhărie calificată în cazul în care fapta este săvârșită:

a) în timpul nopții;


b) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere; c) prin simularea de
calități oficiale.

17. Participația penală în cazul infracțiunii de tâlhărie este posibilă:

a) sub toate formele;


b) doar sub forma coautoratului și a instigării;
c) doar sub forma coautoratului, a instigării și a complicității anterioare.

18. Forma de vinovăție cu care se săvârșește infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei
este:

a) intenția depășită;
b) intenția indirectă sau intenția depășită; c) intenția directă sau intenția depășită.

19. În cazul în care actele de violență au fost săvârșite cu intenția (directă sau indirectă) de a ucide
victima pentru a sustrage un bun, iar scopul a fost realizat, în sarcina făptuitorului se va reține:

a) infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei (art. 236 C. pen.);

b) infracțiunea de omor calificat [art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen.] în concurs cu infracțiunea de tâlhărie
(art. 233 C. pen.) sau tâlhărie calificată (art. 234 C. pen.), după caz;

c) infracțiunea de omor [art. 188 alin. (1) C. pen.] în concurs cu infracțiunea de tâlhărie urmată de
moartea victimei (art. 236 C. pen.).
20. Constituie infracțiunea de tâlhărie calificată:

a) dacă fapta a fost săvârșită prin escaladare;


b) dacă fapta a fost săvârșită prin folosirea de cocaină; c) dacă fapta a fost săvârșită prin folosirea
unei arme.

21. Infracțiunea de abuz de încredere (art. 238 C. pen.):

a) nu are obiect material;


b) nu este susceptibilă de a fi săvârșită în forma tentativei;
c) este o infracțiune intenționată și susceptibilă de repetabilitate.

22. Fapta persoanei care refuză restituirea unei sume de bani primite cu titlu de împrumut, la
împlinirea termenului prevăzut în contract:

a) nu constituie infracțiune;
b) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere;

c) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt.

23. Fapta persoanei care refuză restituirea unui laptop primit cu titlu de împrumut, la împlinirea
termenului prevăzut în contract:

a) constituie infracțiunea de înșelăciune;


b) constituie infracțiunea de abuz de încredere; c) constituie infracțiunea de furt.

24. În cazul infracțiunii de abuz de încredere [art. 238 alin. (1) C. pen.]:

a) bunul mobil trebuie să fi fost încredințat făptuitorului în baza unui titlu și cu un anumit scop; b)
înscrisurile nu pot fi asimilate bunului mobil;
c) nu este necesar ca făptuitorul să dețină bunul în virtutea unui raport juridic patrimonial.

25. Nu pot constitui obiect material al infracțiunii de abuz de încredere:

a) banii obținuți din vânzarea unui înscris sau bunul achiziționat; b) banii împrumutați făptuitorului;
c) banii deținuți în baza unui contract de depozit.

26. În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de abuz de încredere:

a) fapta se poate săvârși numai cu intenție, în ambele sale modalități, directă și indirectă; b) mobilul
sau scopul au relevanță în realizarea laturii subiective;
c) la individualizarea pedepsei se ține seama de mobilul sau scopul săvârșirii faptei.

27. Constituie elementul material al infracțiunii de abuz de încredere:

a) numai însușirea bunului sau dispunerea pe nedrept de acel bun;


b) refuzul de a restitui bunul mobil al altuia, care i-a fost încredințat în baza unui titlu; c) însușirea
bunului și dispunerea pe nedrept de acel bun.

28. În cazul infracțiunii de abuz de încredere:


a) simpla abținere de a restitui bunul la epuizarea termenului până la care subzista detenția
reprezintă „refuz de restituire”;

b) este necesar ca refuzul să constituie un răspuns la o cerere fermă, indubitabilă a celui care a
transferat detenția bunului;

c) refuzul trebuie adresat celui care a încredințat bunul în detenție, mandatarului acestuia ori
proprietarului bunului.

29. În cazul infracțiunii de abuz de încredere:

a) bunul remis în baza titlului poate proveni din săvârșirea unei infracțiuni;
b) actul de executare poate consta în folosirea pe nedrept a unui bun mobil;
c) forma de vinovăție este întotdeauna intenția directă, datorită scopului special.

30. În cazul infracțiunii de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor:

a) obiectul material poate consta doar în valori sau bunuri mobile din patrimoniul debitorului; b)
participația penală este posibilă sub toate formele;
c) acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

31. Tentativa la infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor:

a) nu este posibilă;
b) nu se pedepsește;
c) se pedepsește în cazul variantei tip, prevăzută de art. 239 alin. (1) C. pen.

32. Infracțiunea de gestiune frauduloasă (art. 242 C. pen.):

a) prezintă o variantă agravată în ipoteza în care fapta a fost săvârșită în scopul de a dobândi un folos
material;

b) poate fi săvârșită numai prin inacțiune;


c) este întotdeauna o infracțiune continuată.

33. Infracțiunea de gestiune frauduloasă:

a) poate fi săvârșită numai de către o persoană care are calitatea de administrator sau gestionar al
unei persoane juridice;

b) poate viza mai multe bunuri individual determinate; c) se poate săvârși și prin inacțiune.

34. În situația săvârșirii infracțiunii de gestiune frauduloasă:

a) subiectul activ poate fi numai un funcționar care are calitatea de gestionar;


b) urmarea imediată este cea specifică unei infracțiuni de pericol;
c) autor poate fi și părintele care administrează bunurile copilului minor, chiar și atunci când fapta
este

comisă prin inacțiune.


35. În cazul infracțiunii de gestiune frauduloasă:

a) obiectul material poate consta doar într-un bun mobil sau o universalitate de bunuri mobile; b)
tentativa este posibilă și se pedepsește;
c) acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

S-ar putea să vă placă și