TEST GRILA - DREPT PENAL PARTE SPECIALA 1

1) Infractiunile de trdare (art. 155, 156 si 157 C. pen.) au ca subiect activ:

a. numai cetateanul roman; b. cetteanul romn sau persoana fr cettenie care domiciliaz pe teritoriul statului romn; c. cettean strin sau persoana fr cettenie care nu domiciliaz pe teritoriul statului romn
2) Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de trdare este: a. intentia direct sau indirect b. intentia indirect c. intentia direct 3) Trdarea prin ajutarea inamicului poate fi svrsit numai: a. n timp de rzboi b. n timp de pace c. n timp de rzboi si de pace 4) Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de trdare prin ajutarea inamicului este: a. intentia direct sau indirect b. intentia indirect c. intentia direct 5) Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de trdare prin transmitere de secrete este: a. intentia direct sau indirect b. intentia indirect c. intentia direct 6) Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de complot este: a. intentia direct sau indirect b. intentia indirect c. intentia direct, calificat prin scop 7) Obiectul material al infractiunii de omor este reprezentat de: a. corpul persoanei b. actiunea ucigtoare c. corpul persoanei n viat 8) Omorul svrsit cu premeditare art. 175 lit. a) C. pen.: a. implic o simpl chibzuire anterioar asupra faptei b. implic exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregtire a infractiunii c. implic existenta unui interval de timp ntre luarea hotrrii de a comite infractiunea si svrsirea

acesteia, chiar dac fptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregtit9) Omorul svrsit din interes material art. 175 lit. b) C. pen.: a. se poate retine indiferent dac fptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmrit b. se poate retine si cnd mobilul omorului a fost gelozia, dac n urma infractiunii fptuitorul realizeaz

un avantaj material c. nu se poate retine dac interesul material urmrit este legitim
10) Uciderea fratelui mamei reprezint infractiunea de :

a. omor b. omor calificat c. omor deosebit de grav 11) Elementul material al infractiunii de omor se poate realiza: a. numai prin acte comisive b. prin acte comisive sau omisive c. numai prin acte omisive 12) Suprimarea vietii unei persoane grav bolnave la rugmintea acesteia (eutanasia): a. nu reprezint infractiune b. reprezint infractiunea de omor c. reprezint infractiunea de omor calificat 13) Eroarea cu privire la persoana mpotriva creia este ndreptat actiunea ucigtoare: a. nltur rspunderea penal a autorului b. diminueaz rspunderea penal a autorului c. nu prezint relevant n ce rspunderea penal a autorului 14) Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis n una din urmtoarele mprejurri: a. n timpul noptii b. cu premeditare c. de ctre o persoan avnd asupra sa o arm, o substant narcotic sau paralizant 15) Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis n una din urmtoarele mprejurri: a. de dou sau mai multe persoane mpreun; b. asupra sotului sau unei rude apropiate; c. asupra unei femei gravide: 16) Omorul svrsit asupra sotului sau unei rude apropiate: a. nu se poate retine n cazul n care victima este fiul fratelui tatlui fptuitorului b. nu se poate retine n cazul n care victima este sotia fratelui tatlui fptuitorului c. nu se poate retine n cazul n care fptuitorul era desprtit n fapt de sotia sa (victima) care locuia n

alt localitate
17) Exist agravanta prevzut la art. 175 lit. h) C. pen. omorul svrsit pentru a nlesni sau a ascunde svrsirea altei infractiuni: a. indiferent dac scopul urmrit a fost sau nu realizat b. chiar dac infractiunea scop este o tlhrie c. dac infractiunea scop a fost svrsit sau urmeaz a fi svrsit doar de ctre fptuitor 18) Omorul comis pentru svrsirea unei tlhrii reprezint: a. omor calificat b. omor deosebit de grav c. concurs de infractiuni ntre omor calificat si tlhrie 19) Omorul comis pentru svrsirea unei piraterii reprezint: a. omor calificat b. omor deosebit de grav c. concurs de infractiuni ntre omor calificat si tlhrie 20) Reprezint omor calificat omorul svrsit:

a. in public; b. de doua sau mai multe persoane; c. asupra unei femei gravide; 21) Omorul svrsit asupra fratelui sotiei reprezint: a. omor calificat, svrsit asupra unei rude apropiate b. omor simplu c. omor deosebit de grav 22) Dac fptuitorul a ucis n aceeasi mprejurare, cu intentie, dou persoane, se retine: a. svrsirea a dou infractiuni de omor simplu aflate n concurs b. svrsirea unei infractiuni de omor c. svrsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav 23) Infractiunea de pruncucidere : a. reprezint suprimarea vietii unui nou-nscut comis de un printe b. se svrseste imediat dup nastere c. are un subiect activ necircumstantiat, putnd fi orice femeie 24) Prin infractiunea de pruncucidere se ntelege uciderea copilului nou-nscut, svrsit imediat dup nastere de ctre mama aflat: a. ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere b. n stare de betie involuntar si complet c. ntr-o stare de tulburare grav pricinuit de nastere 25) Constituie infractiunea de pruncucidere omorul comis de: a. mam cu premeditare b. orice persoan asupra unui copil nou-nscut c. mam aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere 26) Participantii la svrsirea infractiunii de pruncucidere rspund, n calitate de instigatori sau complici pentru svrsirea infractiunii de: a. omor calificat b. omor deosebit de grav c. pruncucidere 27) Realizarea infractiunii de pruncucidere este conditionat de starea de viabilitate a copilului nou-nscut ? a. da b.nu c. da, dar n anumite circumstante 28) Este necesar a se demonstra legtura de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea mamei si decesul copilului nou-nscut? a. nu b. da c. numai n anumite circumstante 29) Forma de vinovtie la infractiunea de pruncucidere este: a. culpa cu prevedere b. intentia c. praeterintentia 30) Forma de vinovtie la infractiunea de omor este: a. culpa

b. intentia c. praeterintentia 31) Tentativa la urmtoarele infractiuni se pedepseste: a. uciderea din culp; b. pruncuciderea; c, omorul simplu; 32) La infractiunea de pruncucidere: a. consumarea are loc n momentul survenirii decesului nou-nscutului; b. tentativa nu este posibil; c. tentativa este posibil si se pedepseste; 33) Subiectul pasiv al infractiunii de pruncucidere este: a. copilul nou-nscut, cu conditia de a fi viabil; b. copilul nou-nscut, cu conditia s fie viu; c. copilul nscut mort; 34) Tentativa la urmtoarele infractiuni nu se pedepseste: a. omorul deosebit de grav b. omorul simplu; c. pruncuciderea; 35) Limita legal de mbibatie alcoolic a crei depsire antreneaz rspunderea persoanelor ce conduc autovehicule pe drumurile publice este de: a. 1,00 g/l alcool pur n snge; b. 0,80 g/l alcool pur n snge; c. 0,40 g/l alcool pur n snge; 36) Constituie infractiunea de lovire sau alte violente fapta prin care se produce victimei o vtmare ce necesit pentru vindecare ngrijiri medicale de: a. peste 20 de zile; b. cel mult 20 de zile; c. peste 60 de zile; 37) Infractiunea de lovire sau alte violente se consuma: a. n momentul aparitiei efectelor dureroase sau vtmtoare; b. dupa ultimul act material de lovire; c. se consum n momentul atingerii violente a corpului victimei; 38) Actiunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate n cazul urmtoarelor infractiuni: a. vtmarea corporal ; b. lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte; c. vtmarea corporal grava 39) Atunci cnd vtmarea corporal are loc asupra membrilor familiei: a. actiunea penal se pune n miscare numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate; b. actiunea penal se pune n miscare si din oficiu; c. actiunea penal se pune n miscare numai din oficiu; 40) Consecintele prevzute de lege pentru ca fapta s constituie infractiunea de vtmare corporal grav sunt : a. vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale cel

mult de 60 de zile;

b. o infirmitate temporara fizica sau psihica; c. vtmarea integrittii corporale sau a snttii, care necesit pentru vindecare ngrijiri

medicale mai mult de 60 de zile

41) Lovirea intentionat de ctre fptuitor, cu aceeasi ocazie, a dou persoane constituie: a. o infractiune de lovire sau alte violente b. dou infractiuni de lovire sau alte violente aflate n concurs c. o infractiune de lovire sau alte violente n form continuat 42) Dac n urma unui accident de circulatie au fost ucise dou persoane, fapta constituie: a. o infractiune de ucidere din culp, modalitatea simpl b. dou infractiuni de ucidere din culp aflate n concurs c. infractiunea de ucidere din culp n variant agravat 43) Determinarea sau nlesnirea sinuciderii se retine n varianta agravata: a. cnd fapta s-a svrsit fat de o persoan care nu era n stare s-si dea seama de fapta sa cnd

fapta s-a svrsit fat de o persoan care nu era n stare s-si dea seama de fapta sa ; b. cnd sinuciderea sau ncercarea de sinucidere a avut loc; c. cnd fptuitorul a profitat de starea de neputint a victimei de a se apra ;
44) Forma de vinovtie n cazul infractiunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte este: a. culpa b. intentia c. praeterintentia 45) Tentativa la urmtoarele infractiuni nu se pedepseste: a. vtmarea corporal grav, prevzut n art. 182 alin. (3) C. pen.; b. loviri sau vtmri cauzatoare de moarte; c. omor calificat 46) n care din urmtoarele mprejurri ntreruperea cursului sarcinii constituie infractiune: a. n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; b. dac vrsta sarcinii nu a depsit patrusprezece sptmni; c. de ctre o persoan care are calitatea de medic de specialitate; 47) ntreruperea cursului sarcinii este legal dac, ntre alte conditii, se realizeaz: a. de ctre o persoan care are calitatea de medic de specialitate. b. n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; c. de ctre o persoan care nu are calitatea de medic de specialitate; 48) Care este forma de vinovtie n cazul n care prin infractiunea de provocare ilegal a avortului s-a cauzat femeii insrcinate o vtmare corporal grav sau moartea acesteia? a. culpa b. intentia c. praeterintentia 49) Uciderea din culp, din punctul de vedere al elementului material, este o infractiune: a. omisiv b. comisiv, care se poate svrsi doar prin actiune c. comisiv, care se poate svrsi att prin actiune, ct si prin inactiune 50) Uciderea din culp se retine n variant agravat: a. cnd fapta a fost comis de dou sau mai multe persoane mpreun

b. cnd prin fapta comis s-a cauzat moartea a dou sau mai multe persoane c. cnd fapta a fost comis de ctre o persoan care a mai svrsit un omor 51) n cazul infractiunii prevzute n art. 180 C. pen., tentativa: a. nu este posibil; b. este posibil si este incriminat; c. pentru existenta acesteia nu este necesar ca autorul s fi comis fapta dintr-un anume mobil sau

ntr-un anumit scop

52) Ptrunderea, fr drept, ntr-o locuint, constituie infractiunea de violare de domiciliu n variant agravat, dac se svrseste: a. prin simulare de calitti oficiale; b. n timpul noptii; c. prin folosire de chei mincinoase 53) Folosul pe care autorul intentioneaz s-l dobndeasc prin svrsirea infractiunii de santaj este de ordin: a. numai material; b; numai moral; c. material sau moral; 54) Dac n urma unui accident rutier victima necesit pentru vindecare 8 zile de ngrijiri medicale, fapta va fi ncadrat ca: a. vtmare corporal din culp - art. 184 alin. (3) C. pen. b. lovire sau alte violente - art. 180 alin. (2) C. pen. c. fapta nu este infractiune. 55) Dac s-a provocat vtmarea corporal din culp a mai multor persoane, ncadrarea juridic va fi: a. o singur infractiune de vtmare corporal din culp n varianta tip b. o singur infractiune de vtmare corporal din culp n variant agravat c. un concurs de infractiuni de vtmare corporal din culp (attea infractiuni cte persoane au

fost vtmate)
56) La care dintre urmtoarele infractiuni este posibil coautoratul? a. pruncuciderea; b. santajul; c. seductie 57) Nu este posibil coautoratul la urmtoarele infractiuni: a. santajul; b. amenintarea; c. pruncuciderea; 58) mpcarea prtilor nltur rspunderea penal n cazul infractiunilor de: a. amenintare; b. violare de domiciliu - art. 192 alin. (2) C. pen. c. santaj; 59) Constrngerea explicit la infractiunea de viol trebuie: a. concomitent; b. posterioar actului sexual; c. inexistenta. 60) Participatia la svrsirea infractiunii de viol este posibil n urmtoarele forme: a. instigare si complicitate; coautoratul nu este posibil

b. nu este posibila; c. coautorat, instigare,complicitate 61) Forma de vinovtie cu care se svrseste infractiunea de viol n cazul n care fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei este: a. intentia b. culpa c. praeterintentia 62) Violul este mai grav dac: a. se svrseste de dou sau mai multe persoane; b. victima este membru al familiei; c. se comite n timpul noptii; 63) Subiectul activ al infractiunii de furt poate fi: a. detentorul bunului; b. exclusiv proprietarul bunului; c. numai o persoan juridic n conditiile art. 191 C. pen 64) Infractiunea de furt se consum n momentul: a. deposedrii victimei de bun b. mposedrii autorului cu acel bun c. atingerii bunului de autor 65) n cazul infractiunii de omor, vor imprima actiunii caracter ucigtor: a. calitatea subiectului activ b. mobilul si scopul; c. gravitatea consecintelor provocate. 66) La infractiunea de omor, legatura de cauzalitate: a. trebuie dovedit; b. nu se stabileste in raport cu urmarea imediat; c rezult ex re 67) La infractiunea de omor, in ceea ce priveste formele infractiunii: a. actele pregtitoare sunt posibile si se pedepsesc b. actele pregtitoare nu sunt posibile c. tentativa este posibil si se pedepseste 68) n cazul infractiunii de tinuire ntelegerea ntre fptuitori este: a. posterioar infractiunii principale b. concomitent infractiunii principale c. anterioar infractiunii principale 69) Actele de violent intentionate care au pricinuit victimei o vtmare ce necesit pentru vindecare 20 de zile de ngrijiri medicale constituie: a. infractiunea de vtmare corporal;

b. reprezint contraventie; c. infractiunea de lovire sau alte violente art.180 alin. (2) C. pen 70) Poate reprezenta infractiunea de vtmare corporal grav fapta prin care s-a pricinuit : a. pierderea cunostintei; b. pierderea unei proteze; c. punerea n primejdie a vietii persoanei

71) Poate exista tentativ la infractiunea de : a. ucidere din culp b. lovituri cauzatoare de moarte c. pruncucidere 72) Nu poate fi autor al infractiunii de provocare ilegal a avortului: a. femeia nsrcinat b. medicul de specialitate c, o persoan care nu este cadru medical 73) Lipsirea de libertate n mod ilegal este mai grav n cazul n care fapta este svrsit: a. prin simulare de calitti mincinoase; b. prin simulare de calitti oficiale; c. n timpul noptii; 74) Lipsirea de libertate n mod ilegal se va retine n variant agravat atunci cnd fapta este svrsit: a. de ctre o persoan mascat, deghizat sau travestit; b. n timpul unei calamitti; c. n scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei 75) Violarea de domiciliu va fi retinut n variant agravat atunci cnd este svrsit: a. n timpul unei calamitti; b. prin folosire de calitti mincinoase; c. prin simulare de calitti mincinoase; 76) La infractiunea de santa, tentativa: a. este posibil, dar nu este sanctionat; b. nu este posibil; c. se pedepseste 77) La infractiunea de santaj, forma de vinovtie cerut de lege este: a. intentia direct sau indirect b. intentia direct calificat prin scop

c. praeterintentia 78) Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infractiunea de : a. lipsire de libertate n mod ilegal b. violarea secretului corespondentei c. divulgarea secretului profesional 79) La infractiunea de viol, subiectul activ nemijlocit: a. nu poate fi dect brbatul; b. nu poate fi femeia; c. poate fi orice persoan, indiferent de sex. 80) Fapta tatlui de a-si obliga fiica n vrst de 12 ani s ntretin raporturi sexuale cu el reprezint infractiunea de : a. viol b. act sexual cu un minor c. viol n concurs cu infractiunea de incest ;

81) Violul este n variant agravat: a. cnd fptuitorul profit de imposibilitatea victimei de a se apra b. cnd s-a cauzat victimei o vtmare corporal c. cnd victima se afl n ngrijirea fptuitorului

82) Actul sexual cu un minor se va retine n variant agravat dac: a. victima nu a mplinit vrsta de 15 ani; b. victima are vrsta ntre 15 18 ani, iar fapta a fost svrsit de tutore sau curator; c. victima nu a mplinit vrsta de 18 ani, iar actul sexual a fost determinat de oferirea de bani de

ctre fptuitor ;
83) Infractiunea de incest are urmatoarea particularitate: a. are ca element material actul sexual de orice natur b. se poate realiza si ntre frati si surori c. poate fi comis numai de tat asupra fiului avnd n vedere c acestia sunt rude n linie direct

84) Infractiunea de furt poate avea ca obiect material: a. imobilele prin destinatie; b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius); c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). 85) Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C. pen pedepsirea unor furturi la plngerea prealabil n cazul n care subiectul activ este: a. fie gzduitorul, fie gzduitul, care fur unul n paguba celuilalt;

b. gzduitorul care svrseste furtul n paguba celui pe care l gzduieste c. gzduitul care sustrage bunuri de la persoana care l gzduieste ;

86) nscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt: a. doar dac au valoare economic b. doar dac sunt acte ce dovedesc starea civil; c. indiferent dac au sau nu valoare economic;

87) Nu reprezint infractiunea de furt calificat: a. luarea unui bun mobil din posesia altuia prin amenintarea cu o arm b. sustragerea unor bunuri n timpul unei calamitti c. sustragerea unui bun de la o persoan aflat n imposibilitate de a se apra 88) Tlhria are ca form de vinovtie praeterintentia n cazul n care: a. a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182; b. a fost svrsit n timpul noptii c. a avut ca urmare vtmarea corporal a victimei 89) Reprezint infractiune de tlhrie: a. furtul svrsit prin ntrebuintare de insulte b. furtul urmat de ntrebuintarea de amenintri pentru pstrarea bunului furat c. furtul svrsit asupra victimei aflate n stare de inconstient sau neputint de a se apra

90) Tlhria se va retine n varianta agravat atunci cnd: a. a avut vreuna din urmrile artate n art. 181 C. pen; b. a fost svrsit prin efractie c.a fost svrsit ntr-un mijloc de transport 91) Tlhria, dupa obiectul juridic special ocrotit, este o infractiune: a. complex b. de obicei c. simpl 92) Elementul material al infractiunii de tlhrie este: a. un bun mobil b. acelasi ca la infractiunea de furt, la care se adaug folosirea violentei fizice sau psihice c. degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau psihice 93) nsusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, reprezint: a. furt b. nsusirea bunului gsit c. abuz de ncredere

94) Latura subiectiv la infractiunea de abuz de ncredere este format din: a. intentie direct sau indirect b. praeterintentie c. intentie sau culp 95) Nu poate fi obiect material al infractiunii de abuz de ncredere : a. un bun mobil corporal; b. un bun imobil prin destinatie c. o sum de bani dat cu titlu de mprumut. 96) Exist gestiune frauduloas n variant agravat atunci cnd: a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credint; b. fapta este svrsit cu ocazia administrrii bunurilor; c.fapta este svrsit n scopul de a dobndi un folos material; 97) Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloas este: a. doar un bun mobil; b. doar o sum de bani; c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile. 98) Autor al infractiunii de gestiune frauduloas poate fi: a. numai un gestionar sau un administrator la o persoan juridic b. orice persoan al crei patrimoniu este prejudiciat c. persoana creia i s-au ncredintat bunuri spre conservare sau administrare 99) La infractiunea de gestiune frauduloas, tentativa: a. este posibil si se pedepseste; b. desi posibil, nu este incriminat; c. nu este posibil; 100) La infractiunea de nselciune, obiectul material: a. poate fi un bun mobil sau imobil; b. este doar un bun mobil; c. nu exista. 101) La infractiunea de nselciune urmarea imediat const: a. ntr-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei; b. ntr-o pagub ce se produce n patrimoniul victimei; c. n obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

102) Tentativa n cazul infractiunii de nselciune: a. nu este posibil; b. este posibil, ns nu este incriminat; c. este posibil si este incriminat. 103) La infractiunea de nselciune forma de vinovtie este: a. intentia direct; b. intentia direct sau indirect; c.praeterintetia. 104) Exist nselciune n varianta agravat atunci cnd fapta: a. se comite n scopul de a obtine un folos material injust; b. a pricinuit o pagub; c. este svrsit prin folosire de nume sau calitti mincinoase; 105) Subiect activ nemijlocit la infractiunea de delapidare poate fi: a. un functionar public sau functionar, care este nsrcinat cu gestiunea sau administrarea

bunurilor unei persoane juridice de drept public sau privat b. doar un functionar public c. doar un functionar
106) Elementul material al infractiunii de delapidare const n: a. nsusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate b. nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate 107) Dintre infractiunile contra patrimoniului, tentativa se pedepseste la: a. abuzul de ncredere; b. gestiunea frauduloas; c. delapidarea.

108) Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate svrsi si prin: a. incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dac rezult pericol public; b. poluare fonic; c. distrugerea unui bun care nu are o deosebit valoare stiintific si care apartine fptuitorului 109) Infractiunea de distrugere: a. este o infractiune de pericol; b. se poate svrsi prin actiune sau inactiune;

c. nu se pedepseste dac rmne n stadiul de tentativ.

110) Urmarea imediat a infractiunii de distrugere poate consta n: a. crearea unei stri de pericol b. distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuintare a unui bun aflat n

patrimoniul public ori privat c. o vtmare a intereselor legale ale persoanei vtmate;

111) Tentativa la infractiunea de distrugere din culp: a. este posibil, dar nu se pedepseste; b. este incriminat; c. nu este posibil.

112) La infractiunea de tulburare de posesie: a. elementul material este reprezentat de actiunea de ptrundere fr drept ntr-un imobil b. tentativa este posibil, dar nu este incriminat c. consumarea are loc instantaneu, la momentul intrrii fptuitorului n imobil

113) Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie este: a. un bun imobil; b. un bun mobil sau imobil; c. ocuparea fr drept a unui imobil aflat n posesia altuia. 114) Infractiunea de tulburare de posesie, din punct de vedere al unitatii de infractiune, este: a. o infractiune continuata; b. o infractiune continu; c. o infractiune de obicei; 115) Exist infractiunea de tulburare de posesie n variant agravat art. 220 alin. (3) C. pen. atunci cnd: a. imobilul apartine domeniului public al statului; b. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun; c. fapta a fost svrsit n timpul noptii; 116) Tinuirea, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune: a. contra patrimoniului; b. contra liberttii persoanei. c. contra persoanei 117) Elementul material al infractiunii de tinuire poate consta n:

a. sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte prevzut de legea penal; b. nlesnirea valorificrii unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte

prevzut de legea penala; c. pretinderea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte prevzut de legea penal;
118) n cazul tinuirii, pedeapsa aplicata tainuitorului: a. nu poate depsi pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea din care provine bunul tinuit b. nu poate fi mai mare dect aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul c. se reduce dac pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante 119) Tinuirea svrsit de sot sau de o rud apropiat: a. se pedepseste n aceleasi conditii ca orice tinuire; b. se sanctioneaz cu o pedeaps redus; c. nu se pedepseste; 120) Forma de vinovtie cu care se poate comite tinuirea este: a. intentia direct sau indirect; b. intentia direct calificat prin scop; c. intentia indirect. 121) n cazul infractiunii de trdare: a. obiectul material lipseste; b. legtura de cauzalitate trebuie dovedit; c. nu este susceptibil coautoratul 122) Trdarea prin ajutarea inamicului: a. este lipsit de obiect material; b. poate avea ca subiect pasiv statele aliate Romniei; c. subiectul activ nu este calificat

123) Trdarea prin transmitere de secrete: a. nu are obiect material; b. nu poate fi comis n autorat (coautorat), instigare sau complicitate; c. are ca obiect material un document sau obiect care contine secrete de stat 124) Complotul: a. are un obiect material; b. nu poate fi svrsit n participatie penal; c. se poate svrsi si prin constituirea unei asociatii sau grupri n scopul svrsirii unor

infractiuni contra sigurantei statului

125) Scopul prevzut n art. 167 C. pen. (complotul) const n svrsirea uneia dintre urmtoarele infractiuni: a. compromiterea unor interese de stat

b. trdarea c. comunicarea de informatii false 126) In situatia in care faptuitorul s-a aflat in eroare asupra aspectului ilegal al privarii de libertate, atunci fapta: a. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita cu intentie indirecta; b. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita din culpa; c. nu este infractiune. 127) Daca doua persoane, impreuna, iau un bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia in scopul de a si-l insusi pe nedrept, constituie infractiunea de: a. furt calificat; b. furt; c. talharie 128) In cazul infractiunilor contra libertatii persoanei, actiunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate n cazul: a. santajului; b. violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) C. pen. c. violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C.pen.

129) Infractiunea de omor se consuma: a. n momentul realizrii actiunii incriminate; b. in momentul luarii rezolutiei infractionale; c. n momentul producerii urmrii imediate, adic al instalrii mortii persoanei.

130) Omorul asupra sotului sau unei rude apropiate se retine n caz de: a. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin afinitate b. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin adoptie. c. ucidere a copilului concubinului

131) Omorul deosebit de grav art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. se retine dac omorul asupra a dou sau mai multe persoane se realizeaz: a. doar printr-o actiune unic b. doar prin actiuni succesive c. att printr-o actiune unic, ct si prin actiuni succesive 132) n cazul infractiunii de ucidere din culp: a. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste; b. participatia penala este posibila doar in modalitatea improprie

c. este lipsita de obiect material 133) La infractiunea de determinare sau nlesnire a sinuciderii, referitor la latura obiectiva: a. urmarea imediat const exclusiv n decesul persoanei; b. legtura de cauzalitate rezult ex re; c. legtura de cauzalitate trebuie dovedit. 134) La infractiunea de determinarea sau nlesnirea sinuciderii, tentativa: a. este posibil si se pedepseste; b. nu este posibil; c. este posibil si nu se pedepseste; 135) Infractiunea de vtmare corporal grav, prevzut n art. 182 alin. (1) si (2) C. pen., se svrseste numai cu: a. intentie indirect; b. intentie direct; c. intentie indirect sau cu praeterintentie;

136) Infractiunea de vtmare corporal grav prevzut n art. 182 alin. (3) se svrseste numai cu: a. intentie indirect; b. intentie direct; c. intentie; 137) La infractiunea de vtmare corporal grav tentativa se sanctioneaz n cazul variantei prevzute n: a. alin. (1) b. alin. (1) si (2) c. alin. (3) 138) La infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte: a. obiectul material lipseste; b. urmarea imediat const n decesul victimei; c. legtura de cauzalitate rezult ex re; 139) n cazul infractiunii prevzute n art. 185 C. pen., nu se pedepseste ntreruperea cursului sarcinii efectuat de medic, daca: a. ntreruperea cursului sarcinii era necesar pentru a salva viata, sntatea sau integritatea

corporal a femeii nsrcinate, de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi nlturat altfel; b. ntreruperea cursului sarcinii era necesar pentru a salva viata, sntatea sau integritatea corporal a femeii nsrcinate, de la un pericol grav si care nu putea fi nlturat altfel; c. ntreruperea cursului sarcinii era necesar pentru a salva viata, sntatea sau integritatea corporal a femeii nsrcinate, de la un pericol iminent si care nu putea fi nlturat altfel;

140) Tentativa la infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal se pedepseste dac: a. fapta este svrsit prin rpire;

b. fapta a avut ca urmare moartea victimei; c. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei 141) La infractiunea de lipsire de libertate, unele acte preparatorii se pedepsesc n cazul variantelor prevzute n art. 189 C. pen.: a. alin. (3) b. alin. (6) c. alin. (4) 142) La infractiunea de sclavie: a. obiectul material lipseste; b. subiectii sunt calificati; c. elementul material poate s constea si n traficul de sclavi; 143) Supunerea la munc fortat sau obligatorie: a. este lipsit de obiect material; b. legtura de cauzalitate rezult ex re; c. se svrseste numai cu intentie direct 144) Actele preparatorii si tentativa la infractiunea de supunere la munc fortat sau obligatorie: a. sunt posibile si se pedepsesc; b. nu sunt posibile; c. sunt posibile si nu se pedepsesc 145) La infractiunea de violare de domiciliu: a. obiectul material lipseste; b. autorul este necircumstantiat de text; c. coautoratul nu este posibil 146) La violarea de domiciliu: a. expresia calitti mincinoase absoarbe (include) si pe aceea de calitti oficiale; b. expresia calitti mincinoase nu absoarbe (include) si pe aceea de calitti oficiale; c. forma de vinovtie este intentia direct; 147) Amenintarea: a. nu se poate svrsi dect de ctre un subiect activ calificat; b. este lipsit de obiect material; c. nu se poate svrsi n coautorat; 148) Santajul, ca infractiune complex, absoarbe n continutul su infractiunile de: a. amenintare si loviri sau alte violente; b. amenintare si violare de domiciliu c. amenintare si omor simplu 149) Participatia penal la infractiunea de divulgarea secretului profesional este posibil sub forma: a. coautoratului, instigrii, complicittii; b. instigrii, complicittii; c. coautoratului; 150) La infractiunea de divulgarea secretului profesional: a. subiectul pasiv este circumstantiat de text; b. legtura de cauzalitate trebuie dovedit;

c. actele preparatorii si tentativa sunt posibile, dar nu se sanctioneaz 151) Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este mai grava cand fapta s-a savarsit fata de : a. doua sau mai multe persoane;

b. sot sau ruda apropiata; c. un minor;

152) Exista infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii prevazuta de art. 179 C.pen: a. numai daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc; b. chiar daca persoana determinata sa se sinucida nu incearca sa se sinucida; c. cand faptuitorul determina o persoana la sinucidere ori la incercarea acesteia prin mijloace de

constrangere fizice ori psihice

153) Uciderea din culpa este susceptibila de : a. de participatie proprie; b. de participatie proprie sau improprie dupa caz; c. numai de participatie improprie; 154) Daca in urma unui accident de circulatie au fost ucise patru persoane, fapta constituie: a. patru infractiuni de ucidere din culpa, aflate in concurs; b. ucidere din culpa in modalitate agravata; c. ucidere din culpa, in forma simpla; 155) Constituie obiect material al infractiunii de pruncucidere: a. numai corpul copilului nou-nascut viabil; b. numai corpul copilului nou-nascut conceput in afara casatoriei; c. numai corpul copilului nou-nascut viu; 156) Constituie infractiunea de loviri sau alte violente : a. violentele comise in cadrul jocurilor sportive legale; b. violentele produse cu ocazia unor operatii medicale; c. violentele comise in gluma sau cu intentia de a aplica o corectie; 157) Constituie infractiunea de vatamare corporala, numai daca s-a pricinuit o vatamare care necesita ingrijiri medicale pentru vindecare : a. cel mult 60 de zile; b. cel mult 20 de zile; c. mai mult de 60 de zile 158) La infractiunea de provocare ilegala a avortului sunt incriminate si se pedepsesc: a. actele pregatitoare, tentativa si forma consumata; b. actele pregatitoare si forma consumata; c. tentativa si forma consumata 159) Lipsirea de libertate in mod ilegal poate fi comisa: a. atat prin actiuni, cat si prin inactiuni; b. numai prin inactiuni; c. numai prin actiuni 160) Subiect pasiv al infractiunii de provocare ilegala a avortului poate fi: a. statul si femeia careia i s-a provocat avortul;

b. fatul; c. femeia careia i s-a provocat avortul, cand acesta se impunea din motive terapeutice 161) La infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, legatura de cauzalitate: a. rezulta din materialitatea faptei (ex re); b. trebuie stabilita intre elementul material si urmarea imediata; c. se stabileste doar in functie de rezultat 162) Daca infractiunea de violare de domiciliu se savarseste prin folosirea de calitati mincinoase; a. nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei; b. constituie modalitate normativa agravata a infractiunii; c. va exista concurs de infractiuni 163) Obiect material al infractiunii de violare de domiciliu poate fi: a. statul; b. nu are obiect material; c. insasi locuinta asupra careia este indreptata actiunea faptuitorului . 164) Infractiunea de violare de domiciliu: a. este susceptibila de consumare in timp; b. este instantanee, intervenind in momentul patrunderii in locuinta ori in momentul exprimarii

refuzului de a parasi imobilul; c. este susceptibil si un moment al epuizarii infractiunii

165) Elementul material al infractiunii de amenintare este constituit: a. numai din actiuni; b. numai din inactiuni; c. atat din actiuni, cat si din inactiuni 166) Prin savarsirea infractiunii de santaj se incalca: a. relatiile sociale privitoare la libertatea morala a persoanei; b. relatiile sociale referitoare la libertatea fizica a unei persoane; c. relatiile sociale referitoare exclusiv la patrimoniul unei persoane 167) Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, dupa unitatea de infractiune, este: a. continua; b. continuata; c. de obicei 168) Folosul urmarit de faptuitor, in cazul infractiunii de santaj: a. trebuie sa fie just; b. poate fi pentru sine sau pentru o alta persoana; c. trebuie sa fie materializat exclusiv in bani 169) Producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in scopul lipsirii de libertate in mod ilegal a unui minor: a. constituie tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal; b. constuie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal; c. nu constituie infractiune 170) Divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari intercepate, chiar in cazul in care faptuitorul a luat

cunostinta de acesta din intamplare, constituie infractiunea de: a. divulgarea secretului profesional;

b. santaj; c. violarea secretului corespondentei

171) Pentru a se realiza continutul constitutiv al infractiunii de hartuire sexuala, amenintarea sau constrangerea trebuie sa se faca in scopul: a. de a indeplini un act contrar indatoririlor de serviciu; b. de a obtine satisfactii de natura sexuala; c. de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale victimei 172) Actele cu caracter obscen savarsite asupra unei minore constituie infractiunea de: a. act sexual cu un minor; b. coruptie sexuala; c. perversiuni sexuale 173) Infractiunea de coruptie sexuala este mai grava: a. cand actele cu caracter obscen se savarsesc in cadrul familiei; b. cand actele cu caracter obscen se savarsesc asupra unui minor sau in prezenta unui minor; c. cand actele cu caracter obscen se savarsesc asupra unei rude apropiate 174) In cazul infractiunii de seductie, victima de sex feminin: a. trebuie sa fie in varsta de pana la 16 ani; b. trebuie sa fie in varsta de pana la 18 ani; c. poate avea si peste 18 ani 175) Infractiunea de perversiune sexuala este mai grava daca: a. se savarseste in public; b. se produce vatamarea corporala a victimei; c. este savarsita impotriva a doua sau mai multe persoane

176) Tentativa este sanctionata la urmatoarele infractiuni: a. incestul; b. hartuirea sexuala; c. seductia 177) Infractiunea de divulgare a secretului profesional se va retine daca: a. s-a adus un prejudiciu de orice natura unei persoane; b. fapta este de natura sa aduca un prejudiciu; c. nu are relevanta daca fapta este sau nu apta sa produca un prejudiciu vreunei persoane 178) Calitatea de subiect pasiv al infractiunii de amenintare o poate avea: a. o colectivitate; b. bolnavul aflat in stare de coma; c. nu este circumstantiat de text 179) Nu constituie infractiunea de violare de domiciliu:

a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectiv; b. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuia; c. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit in fapt de sotia sa, avand domiciliul flotant in alta

localitate, fara consimtamantul sotiei

180) Subiectul pasiv al infractiunii de act sexual cu un minor este: a. numai minorul care nu a implinit varsta de 15 ani; b. atat minorul care nu a implinit varsta de 15 ani, cat si cel intre 15 si 18 ani, daca fapta este

savarsita de tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa; c. numai minorul intre 15 si 18 ani, daca fapta este savarsita de tutore curator, supraveghetor,ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa
181) Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex femeiesc in varsta de 14 ani si 6 luni de a avea cu el raport sexual, constituie: a. infractiunea de seductie; b. act sexual cu un minor; c. concurs intre infractiunea de seductie si cea de act sexual cu un minor 182) Actul sexual cu un minor este comis cu: a. praeterintentie; b. atat intentie directa, cat si indirecta; c. cu intentie directa calificata prin scop 183) Incestul este comis, din punct de vedere al laturii subiective : a. numai cu intentie directa; b. numai cu intentie indirecta; c. atat cu intentie, cat si din culpa 184) Subiect pasiv al infractiunii de hartuire sexuala poate fi: a. orice persoana, indiferent de sex, aflata in imposibilitate de a se apara; b. orice persoana, indiferent de sex, angajata in munca in aceeasi structura profesionala cu

subiectul activ; c. orice persoana de sex feminin

185) Consumarea infractiunii de viol survine: a. in momentul finalizarii actului sexual; b. in momentul constrangerii, de orice natura; c. in momentul inceperii actului sexual 186) Renuntarea voluntara la inceperea actului sexual (desistarea) la infractiunea de viol: a. nu atrage raspunderea penala; b. atrage raspunderea penala in forma tentativei; c. atrage raspunderea penala, daca survine ca urmare a rugamintilor victimei 187) Obiectul juridic special al infractiunii de talharie este: a. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu; b. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a

persoanelor; c. complex, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu, precum si cele referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor
188) Nu constituie infractiunea de furt calificat:

a. furtul savarsit de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita; b. furtul savarsit asupra membrilor familiei; c. furtul privind componente ale sistemelor de irigatii 189) Luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a-l folosi pe nedrept, constituie infractiunea de: a. furt calificat, art.209 C.Pen.; b. furt prev. de art.208 C.Pen.; c. abuz de incredere. 190) Se aplica agravanta prevazuta de art. 209 alin.1 lit. g C.Pen. in timpul noptii in urmatorul caz: a. fapta a fost savarsita intr-o camera intunecata, situata la subsolul cladirii; b. fapta a fost savarsita in timpul unei eclipse totale de soare; c. fapta a fost savarsita la instalarea intunericului 191) Obiectul material al infractiunii de furt este constituit din: a. obiectele folosite la comiterea infractiunii; b. bunurile insusite din patrimoniul public sau privat; c. contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat 192) Latura subiectiva a infractiunii de inselaciune include scopul : a. de a obtine, pentru altul, un folos material injust; b. de a pagubi o persoana; c. de a obtine, pentru altul, un folos nepatrimonial injust 193) Infractiunea de gestiune frauduloasa se realizeaza prin pricinuirea de pagube unei persoane: a. cu rea-credinta; b. cu buna credinta; c. din neglijenta 194) Pot constitui obiect material al infractiunii de delapidare: a. bunurile mobile corporale; b. infractiunea este lipsita de obiect material; c. bunuri fara valoare patrimoniala 195) Urmarea imediata in cazul infractiunii de distrugere consta in: a. distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun, producandu-se o

paguba; b. crearea unei stari de pericol in ceea ce priveste existenta si starea de fapt a bunurilor; c. crearea unei stari de pericol pentru viata, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor
196) Subiect pasiv al infractiunii de delapidare poate fi: a. o persoana fizica; b. o persoana juridica de drept public sau privat; c. nu este circumstantiat de text 197) Infractiunea de abuz de incredere realizata prin modalitatea refuzului de restituire a unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, este o infractiune: a. continua; b. continuata; c. instantanee 198) Infractiunea de distrugere se sanctioneaza chiar cand bunul apartine faptuitorului:

a. cand bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea

valoare; b. cand fapta se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, chiar daca nu rezulta pericol public; c. cand fapta este savarsita prin demolare a unui imobil aflat intr-un stadiu avansat de degradare
199) Dezastrul consta in: a. producerea unei pagube mai mari de 200.000 lei; b. distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau de persoane,

care a avut ca urmare moartea sau vatamerea grava a integritatii corporale ori a sanatatii mai multor persoane; c. distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau de persoane
200) In cazul infractiunii de furt calificat, cand autorul are asupra sa o arma, este necesar: a. ca autorul sa foloseasca arma; b. sa poarte la vedere arma; c. nu are relevanta daca victima vede sau nu arma. 201) Daca o persoana isi insuseste un bun mobil care a ajuns din eroare in posesia sa: a. nu raspunde penal; b. savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit; c. savarseste infractiunea de furt 202) Dintre infractiunile contra patrimoniului, tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. distrugere calificata; b. tulburare de posesie; c. gestiune frauduloasa 203). Pentru existenta infractiunii de tainuire se cere: a. faptuitorul sa cunoasca faptul ca dobandeste un bun care provine din savarsirea unei fapte penale; b. este suficient ca faptuitorul sa cunoasca faptul ca un bun provine din infractiune si nu anunta

autoritatile; c. faptuitorul primeste bunul, stie ca provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si urmareste obtinerea unui folos material
204) Exista infractiunea de distrugere din culpa si atunci cand bunul apartine faptuitorului, in urmatoarele conditii: a. cand prin distrugere s-au produs consecinte deosebit de grave; b. daca fapta se savarseste prin explozie; c. daca bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica sau arhivistica 205) Furtul calificat savarsit prin efractie: a. implica intotdeauna o violare de domiciliu; b. presupune inlaturarea unui obstacol interpus intre faptuitor si bunul pe care intentioneaza sa-l

sustraga; c. presupune folosirea frauduloasa a unei chei adevarate

206) In cazul infractiunii de tainuire, tentativa: a. nu este posibila; b. este posibila, dar nu se pedepseste; c. se pedepseste 207) Obiectul material al infractiunii de abuz de incredere consta in :

a. un bun mobil, care in momentul comiterii faptei se afla in posesia faptuitorului; b. un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei se afla in posesia faptuitorului; c. un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei se afla in detentia, cu orice titlu, a

faptuitorului
208) Refuzul unei persoane de a restitui o suma de bani imprumutata constituie: a. abuz de incredere; b. o fapta de natura civila; c. inselaciune 209) Obiect ul material al infractiunii de tulburare de posesie poate fi: a. orice bun mobil sau imobil; b. numai un bun mobil; c. numai un bun imobil sau o parte a acestuia, precum si din bunurile distruse ori desfiintate. 210) Tainuirea se pedepseste : a. si daca este savarsita fara nici un interes material; b. daca este savarsita de o ruda apropiata; c. daca este savarsita pentru obtinerea unui interes material , chiar pentru altul. 211) Violarea de domiciliu, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune : a. contra patrimoniului; b. contra libertatii persoanei; c. privitoare la viata sexuala 212) Talharia este mai grava, daca: a. a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ ; b. a avut ca urmare o infirmitate temporara fizica ori psihica; c. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 20 de zile de ingrijiri medicale 213) Violul poate fi definit ca fiind : a. actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit, prin constrangerea acesteia sau profitand de

imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa; b. actul sexual , de orice natura, cu o persoana de acelasi sex , prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa; c. actul sexual , de orice natura , cu o persoana de sex diferit sau de aclasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa
214) Conditiile punerii in miscare a actiunii penale la forma tip a infractiunii de viol : a. impacarea partilor inlatura raspunderea penala; b. actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate; c. actiunea penala se pune in miscare atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate , cat si din oficiu 215) Tulburarea de posesie, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune : a. contra patrimoniului; b. contra libertatii persoanei; c. contra infaptuirii justitiei 216) Forma de vinovatie, cu care este comisa infractiunea act sexual cu un minor , este : a. atat intentia directa , cat si intentia indirecta; b. intentia directa calificata prin scop; c. praeterintentia

217) In cazul infractiunii de divulgare secretului profesional, prevazuta de art. 196 C.pen., actiunea penala se pune in miscare : a. exclusiv, la plangerea prealabila a persoanei vatamate; b. din oficiu; c. atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si din oficiu 218) Divulgarea sectretului profesional, raportata la valorile sociale ocrotite, este o infractiune: a. contra sigurantei statului ; b. contra libertatii persoanei; c. de serviciu sau in legatura cu serviciul 219) In cazul infractiunii de amenintare , pedeapsa care se aplica faptuitorului : a. trebuie sa fie aceesi cu cea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii; b. poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cu care se ameninta; c. pedeapsa nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul

amenintarii
220) Nu exista tentativa la infractiunea de omor in urmatoarea circumstanta: a. otrava administrata victimei a fost in cantitate prea mica neprovocand moartea; b. s-a folosit o arma despre care se stia ca nu este incarcata; c. glontul menit pentru victima a fost deviat de un obstacol 221) In cazul coautoratului la infractiunea de omor: a. trebuie sa se efectueze o activitate materiala in intregime de catre fiecare coautor, actiunea de ucidere; b. este suficienta simpla prezenta la locul comiterii faptei; c. trebuie ca activitatea fiecarui coautor sa contribuie in mod direct la producerea mortii 222) Nu exista infractiunea de omor atunci cand: a. persoana isi suprima singura viata; b. victima a dat consimtamantul autorului in acest sens; c. victima avea o boala incurabila 223) In cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, tentativa: a. este posibila , dar nu se pedepseste; b. nu este posibila; c. se pedepseste 224) Daca faptuitorul ucide victima la scurt timp dupa ce i-a sustras banii, fapta va constitui: a. omor calificat ( art.175 lit. b C.pen. ); b. omor deosebit de grav ( art. 176 lit. d ) ; c. talharie in forma agravanta ( art. 211 alin. 3 ) 225) Fapta de lovire savarsita din culpa care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare 6-8 zile de ingrijiri medicale, constituie: a. infractiunea de lovire sau alte violente; b. infractiunea de vatamare corporala din culpa; c. nu este infractiune 226) Vatamarea corporala din culpa este mai grava daca: a. vatamarile au necesitat pentru vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale; b. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale; c. daca este indreptata aspra mebrilor familiei 227) Vatamarea corporala este fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care

necesita pentru vindecare : a. cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale; b. cel mult 60 de spitalizare; c. mai mult de 60 de zile de ingriojiri medicale 228) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele, in ceea ce priveste infractiunile de lovire sau alte violente si vatamare corporala: a. numai daca actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate; b. atat in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei

vatamate, cat si in cazul in care aceasta a fost pusa in miscare din oficiu; c. nu este inlaturata raspunderea penala, daca actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu
229) Nu constuie infractiune de violare de domiciliu : a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectiv; b. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuia; c. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit legal, fara consimtamantul sotiei 230) Tentativa la infractiunea de violare de domiciliu : a. nu este posibila; b. se pedepseste; c. este posibila, dar nu se pedepseste 231) Elementul material al infractiunii de amenintare este constituit: a. din actiuni si inactiuni; b. exclusiv din actiuni; c. exclusiv din inactiuni 232) Incestul este comis, din punct de vedere al laturii subiective: a. cu intentie directa; b. din culpa; c. cu intentie indirecta 233) Obiectul juridic special al infractiunii de hartuire sexuala este constituit din: a. relatiile sociale privitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei; b. relatiile sociale privitoare la libertatea persoanei; c. pe de-o parte, din relatiile sociale privitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei,

iar pe de alta parte, din relatiile sociale care asigura buna desfasurare a raporturilor interpersonale la locul de munca .
234) Constituie furt la plangere prealabila: a. furtul comis de un minor in paguba tutorelui sau; b. furtul din camera unui hotel unde autorul a fost cazat; c. furtul comis la locul de munca de catre un angajat in paguba colegului sau 235) Infractiunea de piraterie este mai grava daca: a. a produs consecinte grave ; b. a avut ca urmaresinuciderea victimei; c. a fost comisa in timpul noptii 236) Pirateria, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune: a. contra libertatii persoanei; b. contra patrimoniului; c. contra sanatatii sau integritatii corporale a persoanei

237) Termenul de predare a bunului gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut este de: a. 60 de zile; b. 20 de zile; c. 10 zile 238) Consumarea infractiunii de insusire a bunului gasit survine: a. in momentul expirarii termenului de 10 zile in care faptuitorul poate preda bunul gasit; b. in momentul luarii rezolutiei de a nu preda bunul gasit; c. in momentul gasirii bunului 239) Forma de vinovatie a infractiunii de seductie este: a. praeterintentia; b. intentia directa, calificata prin scop; c. atat intentia directa, cat si cea indirecta 240) Lipsirea de libertate poate consta, din punct de vedere al elementului material: a. atat din actiuni, cat si din inactiuni; b. exclusiv din actiuni; c. exclusiv din inactiuni 241) Divulgarea secretului profesional este o infractiune contra: a. libertatii persoanei; b. patrimoniului; c. infaptuirii justitiei 242) La infractiunea act sexual cu un minor: a. legatura de cauzalitate este prezumata; b. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste; c. consumarea infractiunii survine in momentul finalizarii actului sexual cu un minor in varsta de sub 15

ani
243) Dintre infractiunile contra libertatii persoanei, prin constrangere, este comisa infractiunea de: a. coruptie sexuala; b. viol; c. seductie 244) Subiect activ al infractiunii de delapidare poate fi: a. orice persoana, nefiind circumstantiat de text; b. gestionarul sau administratorul; c. un functionar cu atributii de control 245) Sunt infractiuni contra libertatii persoanei: a. violarea secretului corespondentei; b. talharia; c. pirateria 246) Tulburarea de posesie este mai grava daca: a. se savarseste de catre doua sau mai multe persoane impreuna; b. se savarseste de catre o persoana inarmata; c. se savarseste prin folosire de calitati mincinoase 247) Tulburarea de posesie nu poate fi comisa, din punct de vedere al formei de vinovatie: a. cu intentie indirecta;

b. cu intentie directa; c. din culpa 248) Obiectul material al infractiunii de inselaciune, in varianta agravata, poate fi: a. numai un bun imobil; b. cec-ul c. numai un bun mobil 249) Actele de perversiune sexuala constituie infractiune daca: a. se savarsesc, in orice modalitate si imprejurare; b. au produs scandal public; c. subiectul pasiv a fost constrans 250) Elementul material al infractiunii de coruptie sexuala se realizeaza prin:

a. ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor;

b. acte de perversiune sexuala cu un minor; c. acte de constrangere a unui minor

1. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii? a. intentia directa sau intentia indirecta; b. constiinta si vointa; c. usurinta sau neglijenta; 2. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii? a. intentia, culpa, intentia depasita; b. intentia, culpa, pedeapsa c. culpa, intentia depasita, pedeapsa 3. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei? a. intentia mijlocita si intentia nemijlocita; b. intentia principala si intentia secundara; c. intentia directa si intentia indirecta.

4. Ce este intentia supravenita? a. intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat

dincolo de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare; intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia; c. intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.
b. 5. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia

penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta; b. culpa pozitiva si culpa negativa; c. culpa cu premeditare si culpa spontana; 6. Ce cuprinde praeterintentia? a. intentia directa si intentia indirecta, reunite; b. intentia si culpa, reunite; c. faptele cu un pericol social redus;

7. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?

a. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic

universal
b. obiectul juridic specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau obiectul

direct ; c. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul direct ;
8. La ce serveste obiectul juridic specific? a. sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal; b. impartirea infractiunilor pe titluri; c. determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de

infractiuni.
9. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ? a. obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent; b. obiectul juridic generic si obiectul juridic specific; c. obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial;

10. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii? a. subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat; b. subiect juridic activ si subiect juridic pasiv; c. subiect juridic direct si subiect juridic indirect;

11. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect

activ al infractiunii?
a. sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere

juridic, sa aiba libertate de vointa si actiune

b. sa comita infractiunea cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa

manifeste libertate de vointa si actiune ;

c. sa fie responsabila din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie 12. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal? a. societatile comerciale, statul, autoritatile publice; b. statul, autoritatile publice, institutiile publice c. autoritatile publice, institutiile publice, universitatile 13. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii? a. obiectul infractiunii, subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul

infractiunii;
b. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; c. elementul material si urmarea imediata;

14. Care sunt subiectii infractiunii?

a. subiectul principal si subiectul secundar; b. subiectul simplu si subiectul complex; c. subiectul activ si subiectul pasiv;

15. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

a. latura obiectiva si latura subiectiva; b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa; c. pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea faptei in legea penala; 16. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica

infractorilor?

a. in legi penale si hotarari ale guvernului; b. in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei; c. numai in legi penale; ANS: C 17. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui

infractiune?
a. sa fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile

mentionate in art. 1 Cp.;

b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile

mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse; c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse;
18. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite: a. instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala; b. legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea penala; c. administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat

conditionat;

19. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni? a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost

indreptata;
b. fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta; c. fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale

impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social;
20. Ce factori cuprinde vinovatia? a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre

subiect a urmarilor socialmente periculoase;

b. numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta

de a produce in realitate urmarile socialmente periculoase;

c. doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul intelectiv;

21. Cand exista vinovatie? a. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu

intentie sau din culpa;

b. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu

intentie;
c. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie

directa si praeterintentie;
22. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu

se va produce;
b. faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea

lui, prin savarsirea acelei fapte; c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
23. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu

se va produce;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta

producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada; 24. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea

lui;
b. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada; c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si

socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce; 25. Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1

prevada;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea

lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada; 26. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?

a. in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea

sa-1 prevada; b. in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
c. in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea

unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);
27. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni? a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei, b. valorile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei; c. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei; 28. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect

activ al unei infractiuni?

a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere

penal; b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal; c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii;
29. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii? a. infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in

interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala; b. infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii ori institutiei respective; c. se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes patrimonial;
30. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni? a. statul; b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune; c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune;

31. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii? a. totalitatea elementelor, care, potrivit legii, i atribuie unei fapte caracter

penal; totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; c. totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura obiectiva a infractiunii;
b. 32. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni? a. obiectul si subiectii infractiunii; b. timpul si locul infractiunii; c. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; 33. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective? a. vinovatiei; b. unei actiuni sau inactiuni; c. unei sanctiuni; 34. In ce consta actiunea? a. intr-o interventie activa a infractorului; b. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.; c. intr-o stare de pasivitate a infractorului; 35. In ce consta inactiunea sau abstentiunea? a. intr-o interventie activa a infractorului; b. intr-o activitate periculoasa; c. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa

faca.
36. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs? a. infractiuni materiale sau de rezultat; b. infractiuni de pericol; c. infractiuni de atitudine; 37. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?

a. elementul material; b. urmarea imediata; c. cauza si efectul; 38. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate? a. mobilul faptei; b. scopul urmarit de faptuitor; c. actiunea sau inactiunea constienta a persoanei. 39. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate? a. urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata; b. scopul pentru care s-a comis infractiunea; c. mobilul faptei; 40. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate.

Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
a. teoria cauzei adecvate; b. teoria cauzei proxime; c. teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;

41. Care este elementul esential al laturii subiective? a. vinovatia; b. mobilul; c. scopul; 42. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni? a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in

pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;

b. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate

sau vatamate prin fapta infractionala;

c. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si

afective, care determina si insotesc actul fizic de executare.

43. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?

a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau

pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;

b. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si

afective, care determina si insotesc actul fizic de executare;

c. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate

sau vatamate prin fapta infractionala;

44 .Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat? a. cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica; b. pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde

si alte circumstante de agravare; c. este savarsita de un infractor recidivist;

45. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni? a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate; b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate; c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia;

46. Ce se intelege prin verbum regens"?

a. mobilul infractiunii; b. scopul infractiunii; c. elementul material al laturii obiective a infractiunii; 47. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni? a. fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol; b. numai intr-un rezultat palpabil; c. in consecintele subsecvente ale infractiunii; 48. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul

penal?
a. infractiunilor formale; b. infractiunilor formale de atitudine; c. infractiunilor de rezultat;

49. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?

a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la

nasterea in

mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il

determina sa o comita; b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii; c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei;
50. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni? a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea in

mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni;

b. desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei; c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta

infractionala si urmarile ei;

51. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala? a. perioada prezenta si perioada viitoare; b. perioada activa si perioada pasiva; c. perioada interna si perioada externa. 52. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate? a. actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ; b. tentativa, complicitatea, fapta consumata ; c. complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa

53. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul

savarsirii unei infractiuni?

a. luarea hotararii de a savarsi o infractiune; b. procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei; c. comiterea infractiunii; 54. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare? a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii

favorabile pentru savarsirea infractiunii; b. actiunea inceputa sa fie intrerupta; c. sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs prin infractiune.
55. Cum pot fi actele pregatitoare?

a. cunoscute si necunoscute; b. materiale si morale; c. fiziologice si psihologice; 56. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa? a. la infractiunile continuate; b. la infractiunile omisive; c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; 57. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de

actele premergatoare si de infractiunea consumata?

a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii

favorabile pentru savarsirea infractiunii;

b. punerea in executare a hotararii infractionale; c. savarsirea infractiunii in functie de scopul propus; 58. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului

material?
a. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile de obicei; b. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile formale c. infractiunile de obicei, infractiunile savarsite din culpa, infractiunile formale

59. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv? a. infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita,

infractiunile savarsite cu praeterintentie ;

b. infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie,

infractiunile savarsite cu intentie;

c. infractiunile savarsite cu intentie, infractiunile formale, infractiunile savarsite fara

vointa
60. Care sunt principalele forme ale tentativei? a. tentativa intrerupta, tentativa complexa, tentativa improprie; b. tentativa perfecta, tentativa intrerupta, tentativa improprie; c. tentativa complexa, tentativa vasta, tentativa improprie ; 61. Care sunt conditiile desistarii? a. renuntarea la comiterea infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte

persoane; b. renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa; c. renuntarea la comiterea infractiunii poate avea loc si dupa descoperirea faptei;
62. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni? a. impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei

libere a faptuitorului;
b. impiedicarea producerii rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea faptei; c. impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l

ajute pe faptuitor. 63.Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
a. pentru toate infractiunile din Codul penal; b. doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave; c. numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru; 64. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate? a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor; b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor; c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat;

65. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii; b. teza neincriminarii actelor preparatorii; c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii; 66. La ce infractiuni nu este posibila tentativa? a. la infractiunile savarsite cu praeterintentie; b. la infractiunile continuate; c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; 67. Cand se realizeaza tentativa perfecta? a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii

obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;

b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a

infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi

dus pana la capat; c. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze; 68. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?
a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective

a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;

b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii

obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat; c. atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
69. Cand se realizeaza tentativa improprie? a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in

cazul concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla; b. atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; c. atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;

70. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie? a. atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea

infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla; b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze; c. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul

urmarit de faptuitor;
71. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie? a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in

cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla; b. atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;
72. La ce infractiuni nu poate exista tentativa? a. la infractiunile continuate; b. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; c. la infractiunile de executare prompta; 73. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa? a. in cazul infractiunii deviate; b. in cazul infractiunii de obicei; c. in cazul infractiunii continuate; 74. Cum se pedepseste tentativa? a. la fel cu infractiunea consumata; b. cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului

prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei; c. cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani;
75. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat? a. infractiunile complexe; b. infractiunile deviate; c. infractiunile continue; 76. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat? a. infractiunile deviate; b. infractiunile continuate; c. infractiunile complexe;

77. Cand nu se pedepseste tentativa?

a. numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare,

mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere;

b. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea

rezultatului;
c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea

rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;

78. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal, a. pentru toate infractiunile din Codul penal; b. doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave; c. numai atunci cnd Codul penal prevede expres acest lucru; 79. Cand nu este posibila tentativa? a. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; b. la infractiunile continuate; c. la infractiunile savarsite din culpa;

80. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unittii naturale de infractiune n raport de

natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?

a. infractiunea simpl, infractiunea continu, infractiunea deviat b. infractiunea continu, infractiunea deviat, infractiunea de obicei ; c. infractiunea continuata, infractiunea progresiva, infractiunea complexa; 81 .Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unittii legale de infractiune? a. infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei; b. infractiunea simpl, infractiunea continu, infractiunea deviat; c. infractiunea regresiva, infractiunea de obicei, infractiunea continua;

82. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?

a. a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea penala interzice mai putin, va

interzice si mai mult si invers

b. aberatio ictus si error in personam (greseala faptuitorului sau eroarea

faptuitorului) c. ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica 83.Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?
a. unitate naturala si unitate artificiala de infractiune; b. unitate conventionala si unitate neconventionala de infractiune; c. unitate naturala si unitate legala de infractiune; 84. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate: a. culpa; b. intentie depasita (preaterintentie c. intentie. 85. Care este data savarsirii infractiunii continuate? a. data inceperii savarsirii infractiunii; b. data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni; c. data savarsirii urmatoarei infractiuni;

86. Ce este infractiunea complexa? a. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand

interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave; b. infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia; c. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
87. Ce este infractiunea continuata ? a. infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar

in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni; b. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala; c. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi

urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;

88. Cand se consuma infractiunea de obicei? a. in momentul terminarii primei actiuni; b. in momentul ultimei repetari a faptei incriminate; c. in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului; 89. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate? a. existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale

de timp;
b. faptuitorii sa nu se cunoasca; c. actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte, continutul mai

multor infractiuni.
90. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune? a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata; b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua; c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;

91. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?

a. o infractiune continua; b. o infractiune continuata; c. o infractiune colectiva; 92. Care este data savarsirii unei infractiuni continue? a. momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea

o semnificatie penala;
b. momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala; c. momentul in care s-a produs rezultatul; 93. Cand se epuizeaza o infractiune continua? a. in momentul producerii rezultatului; b. in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale; c. coincide cu momentul consumarii infractiunii;

94. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei

infractiuni continue?
a. momentul consumarii infractiunii; b. momentul epuizarii activitatii infractionale; c. momentul producerii rezultatului; 95. Care sunt formele unitatii legale de infractiune? a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata; b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei;
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei; 96. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective,

se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii;

b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni

care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele; c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni;
97. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata? a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni; b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuate; c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate;
98. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a

raspunderii penale?
a. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni; b. momentul consumarii infractiunii continuate; c. data la care s-a produs rezultatul; 99. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei

infractiuni continuate?

a. momentul consumarii infractiunii; b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni; c. momentul producerii rezultatului; 100. Care este momentul consumarii infractiunii progresive? a. momentul epuizarii rezultatului; b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele

materiale specifice laturii obiective;

c. momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni; 101. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul

savarsirii unei infractiuni continuate?

a. momentul consumarii infractiunii; b. data savarsirii infractiunii; c. data epuizarii infractiunii;

102. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?

a. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau

inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala; b. cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala; c. cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi imprejurare;
103. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe? a. numai un obiect juridic principal; b. numai un obiect juridic secundar; c. un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar; 104. Carei infractiuni i este data denumirea de infractiune progresiva? a. acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul

consumarii, . corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave; b. acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii se prelungeste in timp, pana la interventia unei forte care pune capat acelei activitati infractionale;

c. acelei infractiuni care produce consecinte grave si foarte grave; 105. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp? a. o infractiune continua; b. o infractiune continuata; c. o infractiune de obicei; 106. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni? a. concursul represiv si concursul preventiv; b. concursul real si concursul formal; c. concursul conventional si concursul neconventional; 109. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni? a. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul progresiei geometrice ; b. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic; c. sistemul progresiei geometrice, sistemul cumulului juridic, sistemul aditionarii

pedepselor;

110. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul

penal roman?
a. sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor; b. sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave; c. sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor. 111. Care sunt formele sau modalitatile recidivei? a. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva

colectiva, recidiva mare si recidiva mica;

b. recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva generala si recidiva speciala,

recidiva mare si recidiva mica;

c. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si

recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica

112. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva? a. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva absoluta,

recidiva teritoriala si recidiva internationala;

b. recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva absoluta si recidiva cumulata,

recidiva teritoriala si recidiva internationala;

c. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva absoluta si recidiva cumulata,

recidiva teritoriala si recidiva internationala ;

113. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni? a. sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune

savarsita anterior;
b. infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat pentru o

infractiune anterioara;
c. existenta unui concurs de infractiuni. 114. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni? a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva; b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara; c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala; 115. Cand exista concurs de infractiuni? a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica

actiune, de aceeasi persoana;

b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau

inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele; c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
116. Cand exista concurs real de infractiuni? a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni; b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite; c. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele;
117. Cand exista concurs ideal de infractiuni: a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a

fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele;

b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni; c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni;
118. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a

stabilit numai pedepse cu inchisoare?

a. se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare; b. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei

special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare; c. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare;
119. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a

stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?

a. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in

parte;
b. se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar

cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga amenda in totul sau in parte;
c. se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la

maximul general prevazut de lege;

120. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei

postcondamnatorie pentru a exista recidiva?

a. numai inainte de inceperea executarii pedepsei; b. numai in timpul executarii pedepsei; c. atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat

si in stare de evadare;
121. Cand exista recidiva postcondamnatorie? a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la

pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este

inchisoarea mai mare de un an; b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an; c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de sase luni;
121. Cand exista recidiva postexecutorie? a. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel

condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; b. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 luni; c. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni;
122. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen

sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:
a. savarsirea unei infractiuni din culpa sau intentionate; b. savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni; c. savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie; 123. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie? a. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor

infractiuni intentionate;
b. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea

unor infractiuni intentionate;

c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase

luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate,

124. Ce este infractorul ? a. persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala; b. persoana care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala; c. persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal.

125. Care sunt formele pluralitatii de infractori? a. pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea constituita (legala), pluralitatea

ocazionala (participatia penala);

b. pluralitatea constituita (legala), pluralitatea artificiala (facultativa), pluralitatea

ocazionala (participatia penala) ;

c. pluralitatea ocazionala (participatia penala), pluralitatea de obicei (obisnuinta),

pluralitatea artificiala (facultativa);

126. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale? a. existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si

numarul infractiunilor planuite;

b. existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii; c. faptele sa fie savarsite la anumite intervale de timp; 127. Care sunt felurile participatiei penale? a. participatia proprie si participatia improprie; b. participatie legala si participatie naturala; c. participatia obiectiva si participatia subiectiva; 128. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale? a. fapta sa fie savarsita din culpa; b. sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala; c. faptele sa fi fost savarsite de catre o singura persoana, in realizarea unei rezolutii

unice;
129. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte? a. autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea; b. instigarea, complicitatea, tainuirea; c. complicitatea, participatia subiectiva, tainuirea. 130. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat? a. infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un

subiect calificat;
b. infractiunile cu autor unic, infractiunile progresive, infractiunile de obicei; c. infractiunile progresive, infractiunile ce presupun un subiect calificat, infractiunile

cu intentie directa;

131. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei

penale?
a. sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul); b. sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de catre instigat; c. instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa. 132. Care sunt principalele forme ale complicitatii? a. complicitatea legala si complicitatea naturala; b. complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta; c. complicitatea obiectiva si complicitatea subiectiva; 133. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni

de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?

a. sa se fi inceput executia faptei de catre autor; b. participantul sa fi intervenit pentru a impiedica consumarea faptei dar acest lucru

nu s-a realizat intrucat autorul nu a acceptat;

c. interventia participantului care determina neconsumarea infractiunii sa aiba loc

dupa descoperirea faptei.

134. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul

penal roman?
a. modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie; b. modalitatea intentie si culpa si modalitatea culpa si intentie; c. modalitatea intentie si culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie; 201.

Cui i este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?
a. instigatorului; b. coautorilor; c. complicelui;

202. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui

bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?
a. complicitate; b. nu are semnificatie penala;

c. este lipsita de pericol social; 203. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il

va favoriza?
a. infractiunea de favorizare a infractorului; b. nu are semnificatie penala; c. complicitate; 204. Carei forme de participatie penala i este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala

de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie?

a. participatiei improprii; b. complicitatii delict distinct; c. participatiei proprii (propriu-zise); 205. Carei forme de participatie penala i este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala

de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?

a. coautorilor; b. participatiei improprii; c. participatiei ocazionale; 206.

Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
a. material, direct, imediat, injust si proportional; b. material, direct, imediat si injust; c. material, direct si injust; 207. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari? a. celui care se apara sau altei persoane; b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important; c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc; 208. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari? a. pune in pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; b. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; c. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori

interesul obstesc;

209. Ce este legitima aparare? a. o cauza care inlatura raspunderea penala; b. o cauza care inlatura executarea pedepsei; c. o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei; 210. Ce este starea de necesitate? a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei; b. este o cauza care inlatura raspunderea penala; c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei; 211. Cine se afla in stare de necesitate? a. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol

care nu poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public; b. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public; c. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia;
212. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate? a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.; b. iminent, imediat si injust; c. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.; 213.

In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a. in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social; b. in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala; c. n aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie;

214. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune? a. este o fapta socialmente utila; b. nu este savarsita cu vinovatie; c. se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;

215. Ce se inlatura prin constrangerea morala? a. caracterul penal al faptei; b. raspunderea penala; c. executarea pedepsei; 216. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale? a. iminent; b. grav; c. imediat; 217. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit? a. datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos; b. consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta; c. consecinta unei comportari imprudente; 218. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa

inlature caracterul penal al faptei?

a. faptuitorul trebuie sa fie bolnav mintal sau toxicoman; b. faptuitorul trebuie sa fie intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea

substante;
c. faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal; 219. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care

inlatura caracterul penal al faptei)?

a. consumului de alcool; b. unei boli nervoase; c. alienatiei mintale ori altei cauze; 220. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in

aceasta stare?
a. voluntara si completa; b. accidentala si completa; c. preordinata; 221. Ce este starea de betie completa si accidentala? a. o circumstanta atenuanta;

b. o circumstanta agravanta; c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei; 222. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta? a. o cauza care inlatura infractiunea; b. o circumstanta agravanta; c. de regula, o circumstanta atenuanta; 223. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte

prevazute de legea penala?

a. minorii care nu au implinit varsta de 14 ani; b. minorii care nu au implinit varsta de 15 ani; c. minorii care nu au implinit varsta de l8 ani; 224. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc

fapte prevazute de legea penala, raspund penal?

a. intotdeauna raspund penal; b. nu raspund penal; c. raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant; 225. Cand exista eroarea de fapt? a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o

infractiune;
b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite

consecinte grave;
c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari,

situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;

226. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei? a. legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea

morala;
b. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ; c. constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea ; 227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei? a. cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita); b. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea; c. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia

228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei? a. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea; b. eroarea de fapt, eroarea de drept, prescriptia raspunderii penale; c. minoritatea faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt; 229. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor

esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?

a. cauzele care privesc pedeapsa, cauzele care privesc pericolul social, cauzele care

privesc vinovatia; b. cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei, cauzele care privesc vinovatia; c. cauzele care privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei;
230. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari? a. atacul sa fie direct, material, imediat; b. atacul sa fie material, indirect, just; c. atacul sa fie indirect, legal, imediat; 231. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ? a. real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare; b. obiectiv, ilegal, indirect; c. subiectiv, just, sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare; 232. Cine se afla in stare de necesitate? a. acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si

injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general; b. acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea; c. acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;
233. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice? a. sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;

b. sa existe o constrangere asupra psihicului unei persoane; c. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei; 234. Cum mai este denumita constrangerea fizica? a. amenintare; b. caz fortuit; c. forta majora; 235. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale? a. sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului

unei alte persoane ;

b. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei; c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat

aceasta sa nu sufere leziuni grave.

236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit? a. fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona datorita

culpei sale;
b. fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a

suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos; c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
237. Care este sursa imprejurarilor fortuite? a. fenomenele naturii; b. amenintarea; c. minoritatea. 238. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care

inlatura caracterul penal al faptei?

a.

fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal; b. minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior; c. minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru fapta comisa.
239. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in

stare de betie?

a. betia accidentala, betia totala, betia provocata; b. betia involuntara, betia fortuita, betia incompleta; c. betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara; 240. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante? a. betia accidentala si betia voluntara; b. betia completa si betia incompleta; c. betia simpla si betia preordinata; 241. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul

penal al faptei?
a. betie accidentala si incompleta; b. betia voluntara si incompleta; c. betie accidentala si completa; 242. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta? a. eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara; b. eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva; c. eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala; 243. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina? a. eroare esentiala si eroare neesentiala; b. eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea; c. eroare principala si eroare secundara; 244. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii? a. eroare principala si eroare secundara; b. eroare esentiala si eroare neesentiala; c. eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila); 245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei? a. uneori, cand legea prevede expres; b. intotdeauna; c. niciodata. 246. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea

caracterului penal al faptei?

a. sa se comita o infractiune din culpa; b. in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut

gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta; c. eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.
247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta

starii de necesitate?
a. actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii,

integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general; b. fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul; c. actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.).
248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie? a. faptuitorul sa fie in stare de betie chiar si incompleta; b. starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara; c. starea de betie sa fie accidental si completa, adic provocat independent de

vointa fptuitorului;
249. Care este sursa imprejurarilor fortuite? a. starea maladiva a unei persoane; b. amenintarea; c. legitima aparare

1. Sunt limite ale urmririi penale: a. punerea n miscare a actiunii penale si trimiterea n judecat b. sesizarea organelor de urmrire penal si trimiterea n judecat; c. ntocmirea actului de ncepere a urmririi penale si trimiterea n judecat, scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus. 2. Limitele urmririi penale pot fi: a. nceperea urmririi penale in rem si trimiterea n judecat prin rechizitoriu; b. nceperea urmririi penale in personam si trimiterea n judecat prin rechizitoriu; c. nceperea urmririi penale in personam si punerea n miscare a actiunii penale; d. nici una din variantele de mai sus.

3. Urmrirea penal se desfsoar de ctre: a. procuror si organele de cercetare penal; b. magistrati; c. organele de cercetare penal speciale; d. nici una din variantele de mai sus 4. Organele de urmrire penal dispun prin ordonant: a. acolo unde legea prevede expres; b. numai dac actiunea penal este pus n miscare; c. n situatia n care inculpatul se afl n stare de arest preventiv; d. nici una din variantele de mai sus. 5. Procurorul competent s efectueze sau s exercite supravegherea activittii de cercetare penal este: a. procurorul de la parchetul corespunztor instantei care, potrivit legii, judec n prim instant cauza; b. procurorul de la parchetul corespunztor instantei n circumscriptia creia s-a svrsit infractiunea; c. procurorul care supravegheaz activitatea organului de cercetare penal competent s instrumenteze cauza; d. nici una din variantele de mai sus. 6. n situatia n care organul de cercetare penal constat c nu este competent s efectueze cercetarea penal: a. si declin competenta organului de cercetare penal competent; b. ndrum persoana vtmat s formuleze plngerea penal la organul competent si claseaz plngerea primit cu ignorarea dispozitiilor privind competenta; c. trimite de ndat cauza procurorului care exercit supravegherea, n vederea sesizrii organului competent; d. nici una din variantele de mai sus. 7. Ofiterii si subofiterii Jandarmeriei Romne care au constatat o infractiune n timpul misiunilor specifice: a. nu au dreptul s retin corpurile delicte; b. nainteaz procurorului actele ncheiate, n cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune; c. nainteaz procurorului actele ncheiate, n cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune flagrant;

d. nici una din variantele de mai sus 8. Agentii politiei de frontier, pentru infractiunile de frontier, au urmtoarele obligatii: a. nu pot efectua perchezitii corporale; b. pot prinde pe fptuitor, pe care l predau de ndat procurorului sau organului de cercetare penal, mpreun cu lucrrile efectuate si cu mijloacele materiale de prob; c. pot prinde pe fptuitor, pe care l predau procurorului n termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuat, mpreun cu mijloacele materiale de prob; d. nici una din variantele de mai sus 9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmrire penala: a. plngerea, denuntul si plngerea prealabil; b. plngerea, denuntul si sesizarea din oficiu; c. plngerea, denuntul si sesizarea comandantului; d. nici una din variantele de mai sus. 10. Pentru persoana vtmat, plngerea: a. nu poate fi formulat de substituitii procesuali; b. poate fi formulat de ctre unul din soti pentru cellalt sot sau de ctre copilul major pentru printi; c. poate fi formulat de substituitii procesuali numai dac partea vtmat nu se afl n tar; d. nici una din variantele de mai sus.

11. n situatia n care organul de cercetare penal constat, nainte de nceperea urmririi penale, incidenta cazului prevzut de art. 10 lit. b/1) C. proc. pen.: a. nainteaz dosarul procurorului cu propunere de nencepere a urmririi penale; b. nainteaz dosarul procurorului cu propunere de ncepere a urmririi penale; c. dispune nceperea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus 12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmrire penal n cazul prevzut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este: a. ordonanta; b. rezolutia;

c. ordonana de scoatere de sub urmrire penal si aplicare a unei sanciuni cu caracter administrativ; d. nici una din variantele de mai sus. 13. Actul prin care se dispune nenceperea urmrii penale este: a. rezoluia; b. rezoluia de nencepere a urmririi penale; c. ordonana; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmrire penal n cazurile prevzute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este: a. ntotdeauna ordonana; b. ntotdeauna rezoluia; c. rezoluia sau ordonana, dup stadiul urmririi penale si n funcie de propunerea organelor de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 15. Actul prin care se dispune ncetarea urmririi penale este: a. ntotdeauna ordonana; b. ntotdeauna rezoluia; c. rezoluia sau ordonana, dup stadiul urmririi penale si n funcie de propunerea organelor de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 16. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. trebuie autorizat de procurorul care supravegheaz urmrirea penal; b. nu este permis n cazul infraciunilor de falsificare de monede; c. trebuie autorizat de judector; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 17. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. se autorizeaz prin ordonan motivat, pentru o perioad de cel mult 60 de zile; b. autorizarea poate fi prelungit pentru o perioad de cel mult 60 de zile; c. durata total a autorizrii, n aceeasi cauz, cu privire la aceeasi persoan, nu poate depsi 180 de zile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 18. Procedura prezentrii materialului de urmrire penal: a. nu poate fi repetat; b. trebuie repetat dac organele de urmrire penal au administrat probe noi; c. poate fi repetat dac nvinuitul a refuzat s semneze procesulverbal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 19. Prezentarea materialului de urmrire penal nvinuitului este: a. facultativ; b. trebuie efectuat numai de organul de cercetare penal; c. trebuie efectuat de procuror; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 20. Participarea procurorului la efectuarea urmririi penale: a. este obligatorie; b. este facultativ; c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricrui act de cercetare penal, ocazie cu care procurorul poate ndruma organul de cercetare penal cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A 21. Actul prin care se dispune nceperea urmririi penale cnd organul de urmrire penal este sesizat prin denun este: a. procesul-verbal; b. ordonana; c. rezoluia; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 22. n situaia n care, ulterior adoptrii soluiei, procurorul constat c nu a existat sau c a disprut mprejurarea pe care se ntemeia propunerea de a nu se ncepe urmrirea penal: a. infirm rezoluia si dispune scoaterea de sub urmrire penal; b. infirm rezoluia si restituie actele organului de urmrire, dispunnd nceperea urmririi penale; c. infirm rezoluia si dispune suspendarea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 23. Reluarea urmririi penale se dispune: a. dac a ncetat cauza de suspendare; b. dac a intervenit o lege mai favorabil; c. dac aciunea penal a fost pus n miscare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 24. n incinta instituiilor de interes public: a. actele de urmrire penal se pot efectua cu autorizarea judectorului; b. actele de urmrire penal se pot efectua numai cu autorizaia procurorului sau cu acordul conducerii acelei uniti; c. nu se pot efectua acte de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 25. n ipoteza svrsirii infraciunii de abuz de ncredere de ctre un notar public, plngerea prealabil se adreseaz: a. organului de cercetare penal competent teritorial; b. parchetului de pe lng curtea de apel; c. curii de apel; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 26. Plngerea prealabil trebuie introdus: a. de persoana vtmat; b. n termen de 2 luni de la data svrsirii infraciunii; c. la instana competent s judece cauza n fond; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 27. n cazul infraciunii flagrante pentru care este necesar plngerea prealabil: a. organul de urmrire penal este obligat s constate fapta si apoi s cheme partea vtmat pentru a o ntreba dac formuleaz plngere prealabil; b. organul de urmrire penal constat fapta dac exist plngerea prealabil a prii vtmate; c. organul de urmrire penal constat fapta, iar partea vtmat are posibilitatea s formuleze plngerea prealabil n termen de 2 luni de la acest moment; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 28. nvinuitul este: a. persoana fa de care se efectueaz cercetri ntr-o cauz penal; b. persoana fa de care s-a dispus nceperea urmririi penale; c. persoana fa de care s-a dispus punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 29. Urmrirea penal poate fi suspendat: a. dac inculpatul sufer de o boal grav care l mpiedic s ia parte la procesul penal; b. dac partea vtmat sufer de o boal grav care o mpiedic s participe la procesul penal; c. dac una din pri sufer de o boal grav care o mpiedic s participe la procesul penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 30. n cazul ncetrii urmririi penale ntr-o cauz n care inculpatul este arestat preventiv: a. procurorul comunic o copie a ordonanei administraiei locului de deinere; b. instana care a dispus revocarea arestrii preventive comunic o copie a ncheierii la administraia locului de deinere; c. instana care a dispus revocarea arestrii preventive nstiineaz prin adres administraia locului de deinere, cu dispoziia de a pune de ndat n libertate pe inculpat;. d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 31. Ordonana sau rezoluia de ncetare a urmririi penale se comunic: a. numai prii vtmate si inculpatului; b. autorului sesizrii, nvinuitului sau inculpatului si oricrei alte persoane interesate; c. numai prii vtmate, prii civile, nvinuitului sau inculpatului, prii responsabile civilmente; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 32. Prezentarea materialului de urmrire penal trebuie repetat:

a. dac se constat c trebuie schimbat ncadrarea juridic ori dac sau efectuat acte noi de cercetare penal; b. dac s-au efectuat acte noi de cercetare penal; c. dac inculpatul formuleaz o astfel de cerere; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 33. Actul de sesizare a instanei de judecat este: a. plngerea prealabil, n cazul infraciunilor pentru care aciunea penal se pune n miscare la plngere prealabil; b. numai rechizitoriul; c. ncheierea de declinare a competenei n situaia necompetenei teritoriale; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 34. Reluarea urmririi penale se dispune, dup suspendare: a. prin proces-verbal; b. prin rezoluie; c. prin ordonan; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 35. Reluarea urmririi penale se dispune, n caz de restituire: a. prin rezoluie; b. prin ordonan c. prin hotrre judectoreasc d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 36. Redeschiderea urmririi penale se dispune: a. prin rezoluie; b. prin ordonan; c. prin hotrrea instanei;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 37. Pot face plngere: a. mpotriva actelor de urmrire penal: partea vtmat, partea civil si nvinuitul sau inculpatul; b. mpotriva msurilor de urmrire penal: nvinuitul sau inculpatul, partea vtmat; c. mpotriva msurilor si actelor de urmrire penal: orice persoan, dac prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 38. n situaia n care judectorul admite plngerea, prin ncheiere, desfiineaz rezoluia sau ordonana atacat si reine cauza spre judecare: a. ncheierea poate fi atacat separat cu recurs de ctre procuror si de ctre persoana fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat; b. ncheierea poate fi atacat odat cu fondul, calea de atac fiind cea prevzut de lege pentru cauza respectiv; c. ncheierea poate fi atacat cu apel odat cu fondul; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 39. Plngerea mpotriva soluiei de netrimitere n judecat: a. va fi respins ca inadmisibil dac a fost gresit ndreptat; b. constituie actul de sesizare a instanei n cazul admiterii plngerii si reinerii cauzei spre judecare; c. trebuie soluionat de judector n terme de maxim 20 de zile de la primirea acesteia; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 40. Plngerea mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal: a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penal;

b. trebuie formulat n termen de 20 de zile de la data la care partea a cunoscut msura sau actul de urmrire penal; c. se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 41. Plngerea mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal trebuie soluionat: a. n termen de 20 de zile de la formularea acesteia; b. n termen de 30 de zile de la primire; c. n termen de 20 de zile de la primire; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 42. Inculpatul trebuie ascultat: a. nainte de a se lua decizia punerii n miscare a aciunii penale; b. n cursul cercetrii judectoresti, ori de cte ori este necesar; c. dup prezentarea materialului de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 43. mpotriva ordonanelor sau rezoluiilor, dup caz, de nencepere a urmririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmrire penal sau de ncetare a urmririi penale poate face plngere: a. dup respingerea plngerii de ctre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dup caz, de ctre procurorul sef de secie, de ctre partea vtmat, nvinuit sau inculpat; b. dup respingerea plngerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., n termen de 20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare, de ctre persoana vtmat si de ctre orice alte persoane ale cror interese sunt vtmate; c. dup admiterea plngerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., n termen de 20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare, de ctre persoana vtmat si de ctre orice alte persoane ale cror interese sunt vtmate, plngerea urmnd a fi adresat instanei; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 44. Soluionnd plngerea conform art. 278/1 C. proc. pen., judectorul: a. poate admite orice alte probe necesare si utile soluionrii cauzei; b. nu poate admite proba cu nscrisuri; c. verific rezoluia sau ordonana atacat, pe baza lucrrilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricror nscrisuri noi prezentate; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 45. Judecata se poate desfsura: a. numai la sediul instanei; b. n alt loc dect sediul instanei numai dac prin lege special referitoare la competena dup calitatea persoanei se prevede aceasta; c. n lipsa inculpatului aflat n stare de deinere, dac aducerea acestuia la instan nu este posibil din cauza lipsei escortei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 46. Principiul nemijlocirii presupune: a. ca judectorii care fac parte din completul de judecat s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi; b. ca judectorii care fac parte din completul de judecat s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea n prezena prilor; c. ca judectorii care fac parte din completul de judecat, procurorul si prile s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 47. Ca o consecin a principiului nemijlocirii:

a. pn la pronunarea hotrrii, este posibil schimbarea completului de judecat pe tot parcursul judecrii cauzei; b. dup nceperea cercetrii judectoresti, orice schimbare n compunerea completului presupune reluarea de la nceput a cercetrii; c. pn la nceperea dezbaterilor, este posibil schimbarea completului de judecat fr vreo consecin asupra continurii judecii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 48. Sedina de judecat: a. este public numai dac toi inculpaii sunt majori; b. este public numai dac inculpatul este arestat; c. este public, de regul; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 49. Citarea este obligatorie la fiecare termen: a. n cazul militarilor si deinuilor; b. n cazul minorilor; c. n cazul n care partea a fost prezent la un termen, dar procedura de citare nu a fost ndeplinit pentru acel termen; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 50. Citarea este obligatorie: a. cnd instana a dispus repunerea cauzei pe rol n urma deliberrii; b. la pronunare; c. cnd inculpatul este minor; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 51. Citarea nu este obligatorie: a. n cazul experilor, martorilor si interpreilor;

b. n cazul prii prezente la unul din termene, chiar dac la termenele ulterioare lipseste; c. n cazul militarilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 52. Lista cauzelor: a. se afiseaz la instan cu 48 de ore nainte de termenul de judecat; b. se comunic parchetului cu 24 de ore nainte de termenul de judecat; c. se afiseaz la instan cu 24 de ore nainte de termenul de judecat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 53. Sunt atribuii ale presedintelui completului: a. asigurarea ordinii si a solemnitii sedinei; b. strigarea cauzei si apelul celor citai c. decide asupra cererilor formulate de pri; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 54. Constatarea infraciunilor de audien: a. este o atribuie a completului de judecat b. se menioneaz numai n ncheierea de sedin c. se menioneaz ntr-un proces-verbal care se ataseaz la dosar; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 55. Prin infraciune de audien se nelege: a. infraciunea svrsit n cursul sedinei de judecat; b. infraciunea svrsit n sala de sedin; c. infraciunea svrsit n cursul urmririi penale, n cursul audierii prilor sau martorilor; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 56. La prima nfisare: a. instana este obligat s verifice regularitatea actului de sesizare; b. instana poate s verifice regularitatea actului de sesizare; c. instana verific regularitatea actului de sesizare la cererea prilor; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 57. Partea vtmat poate formula cereri, ridica excepii si pune concluzii cu privire la: a. latura penal; b. latura civil; c. latura penal si latura civil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 58. n situaia n care motivul suspendrii priveste numai pe unul dintre inculpai: a. instana dispune suspendarea ntregii cauze numai dac motivul suspendrii a fost boala grav de care sufer unul dintre inculpai; b. instana de judecat dispune suspendarea ntregii cauze numai dac motivul suspendrii a fost formularea unei cereri de extrdare pasiv; c. instana dispune suspendarea ntregii cauze numai dac disjungerea nu este posibil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 59. Recursul formulat mpotriva ncheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a judecii pentru c s-a formulat o cerere de extrdare activ: a. este inadmisibil; b. este suspensiv de executare; c. se judec n termen de 5 zile; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 60. ncheierea de sedin se ntocmeste: a. de ctre unul dintre judectorii din complet, n termen de 3 zile de la terminarea sedinei; b. de grefier, n termen de 24 de ore de la terminarea sedinei; c. de presedintele completului, n termen de 24 de ore de la terminarea sedinei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 61. Dac hotrrea se pronun n ziua n care au avut loc dezbaterile: a. se ntocmeste o ncheiere separat; b. se ntocmeste o ncheiere separat numai dac se amn pronunarea; c. nu se ntocmeste o ncheiere separat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 62. Deliberarea si pronunarea hotrrii: a. au loc de ndat dup ncheierea dezbaterilor; b. nu pot fi amnate; c. nu pot fi amnate pe un termen scurt, determinat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 63. Deliberarea: a. are loc n secret; b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaz minuta; c. poate avea loc cu participarea judectorilor care au administrat probele n cursul cercetrii judectoresti; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 64. Completul de divergen se poate constitui: a. n prim instan; b. n apel; c. n recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 65. Dac unanimitatea completului de judecat nu poate fi ntrunit: a. hotrrea se ia n complet de divergen; b. hotrrea se ia cu majoritate; c. cauza se repune pe rol d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 66. Dac n urma deliberrii rezult mai mult de dou preri: a. hotrrea se ia n complet de divergen; b. judectorul care a opinat soluia cea mai blnd trebuie s se se alture celei mai apropiate de prerea sa; c. judectorul care a opinat soluia cea mai sever trebuie s se alture celei mai apropiate de prerea sa; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 67. Lipsa minutei: a. atrage nulitatea relativ a hotrrii, deoarece rezultatul deliberrii este consemnat n dispozitivul hotrrii; b. atrage nulitatea absolut a hotrrii; c. nu are niciun efect asupra validitii hotrrii dac hotrrea a fost semnat de toi membrii completului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B

68. Minuta: a. se redacteaz de grefier si se semneaz de membrii completului de judecat; b. se redacteaz n termen de 15 de zile de la data terminrii cercetrii judectoresti; c. se ntocmeste n dou exemplare originale, din care unul se ataseaz la dosarul cauzei, iar cellalt se depune la dosarul de minute al instanei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 69. Hotrrea judectoreasc penal, sentin sau decizie: a. se redacteaz de grefier; b. se redacteaz de toi judectorii din complet; c. se redacteaz de unul dintre judectorii din complet; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 70. n cauzele n care inculpatul este trimis n judecat n stare de arest: a. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen n interiorul cruia i se comunic citaia inculpatului; b. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, nuntrul cruia se comunic citaia mpreun cu o copie a actului de sesizare a instanei; c. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, nuntrul cruia se comunic citaia mpreun cu o copie a actului de sesizare a instanei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 71. Procurorul trebuie s participe la sedinele de judecat: a. numai dac este citat; b. numai cnd consider necesar; c. numai n cauzele n care instana a fost sesizat prin rechizitoriu d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 72. Obiectul judecii: a. este stabilit numai de procuror; b. se mrgineste la fapta si la persoana artat n actul de sesizare a instanei, de regul; c. se refer la fapta sau la persoana cu privire la care se refer extinderea; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 73. Dac instana constat, n cursul cercetrii judectoresti, c ncadrarea juridic dat faptei prin actul de sesizare urmeaz a fi schimbat: a. pune n discuie noua ncadrare juridic; b. dispune suspendarea procesului penal; c. dispune schimbarea ncadrrii juridice prin rezoluie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 74. n cazul extinderii aciunii penale pentru alte acte materiale: a. instana dispune extinderea prin ncheiere; b. procurorul dispune extinderea aciunii penale prin declaraie oral; c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul s fie trimis n judecat pentru toate actele materiale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 75. n cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si n ceea ce priveste aceast fapt; b. instana pune n miscare aciunea penal si pentru fapta nou; c. obiectul judecii nu se schimb; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 76. n cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: a. instana face aplicarea dispoziiilor privind schimbarea ncadrrii juridice; b. procurorul pune n miscare aciunea penal prin ordonan; c. instana trebuie s sesizeze, prin ncheiere, organul de urmrire penal competent pentru efectuarea de cercetri cu privire la fapta descoperit, dac procurorul particip la judecat; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 77. n cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane; b. instana pune n miscare aciunea penal prin ncheiere; c. instana sesizeaz procurorul competent pentru punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 78. Ultimul cuvnt al inculpatului: a. inculpatului i se d cuvntul personal sau prin aprtor; b. inculpatului i se d cuvntul personal; c. nu se impune, n ipoteza n care, n cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvntul ultimul pentru a rspunde susinerilor prii civile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 79. Nu pot fi acordate despgubiri civile dac: a. achitarea s-a pronunat pentru c fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni; b. achitarea s-a pronunat pentru c fapta nu exist; c. achitarea s-a pronunat pentru c lipseste unul din elementele constitutive ale infraciunii;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 80. Procurorul poate face apel: a. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; b. numai n ceea ce priveste latura penal; c. n ceea ce priveste latura penal, iar n ceea ce priveste latura civil numai n cazul minorilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 81. Inculpatul poate declara apel: a. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; b. n caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitrii; c. n caz de ncetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul ncetrii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 82. Partea vtmat poate formula apel: a. numai n ceea ce priveste latura penal; b. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; c. numai cu privire la latura civil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 83. Partea civil si partea responsabil civilmente pot face apel: a. n ceea ce priveste latura civil si latura penal; b. numai n ceea ce priveste latura penal; c. numai n ceea ce priveste latura civil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

84. Aprtorul: a. poate formula apel n nume propriu n ceea ce priveste latura civil; b. nu poate formula apel n nume propriu; c. nu poate formula apel n nume propriu dect cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 85. Sunt substituii procesuali n cazul declarrii apelului: a. aprtorul prii vtmate; b. soul prii vtmate c. rudele apropiate ale inculpatului d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 86. Dac apelul este introdus de o alt persoan pentru inculpat, titular al apelului devine: a. inculpatul; b. persoana care a introdus apelul; c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 87. O persoan ale crei interese legitime au fost vtmate printr-o msur sau printr-un act al instanei poate declara apel: a. dac nu este parte n proces; b. dac atac soluia de fond a cauzei; c. dac msura sau actul instanei i-a produs o vtmare de natur direct si personal care decurge din soluia de fond a cauzei privind prile din proces; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 88. Poate declara apel:

a. persoana care, reclamnd c un martor a fost mincinos n cauza pe care a avut-o, instana l-a achitat ca fiind de bun-credin; b. ruda apropiat a inculpatului, vtmat moral si material de pe urma condamnrii; c. persoana care, deinnd un bun confiscabil ca urmare a infraciunii svrsite de inculpat, a fost obligat s l predea; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 89. Aprtorul, ca substituit procesual, poate declara apel: a. numai dac nu a acordat asisten juridic la instana a crei hotrre se atac; b. dac a acordat asisten juridic la instana a crei hotrre se atac; c. ca reprezentant convenional; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 90. Apelul declarat de tatl prii civile este: a. inadmisibil; b. admisibil; c. fondat sau nefondat, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 91. Termenul de apel este: a. de 10 zile de la pronunare pentru procuror, dac legea nu dispune altfel; b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, dac legea nu dispune altfel; c. de 10 zile de la pronunare pentru toate prile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 92. Termenul de apel curge:

a. de la pronunare pentru inculpatul elev al unei instituii militare de nvmnt, dac acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronunare; b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronunare; c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 93. Repunerea n termenul de apel se poate face: a. dac instana de fond constat c apelul a fost formulat n termen de 10 zile de la nceperea executrii despgubirilor civile; b. dac instana de apel constat c apelul a fost formulat n termen de 10 zile de la nceperea executrii pedepsei; c. dac partea a lipsit de la judecat, dar a fost prezent la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 94. Dac inculpatul care a fost prezent la pronunare formuleaz apel dup expirarea termenului de 10 zile, invocnd lipsa din localitate din cauza obligaiilor de serviciu: a. instana de apel poate admite apelul peste termen; b. instana de apel poate admite cererea de repunere n termenul de apel; c. apelul va fi respins ca tardiv; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 95. Inculpatul a lipsit att la judecat, ct si la pronunare si a declarat recurs a doua zi dup ce a nceput s execute pedeapsa: a. recursul este tardiv; b. instana poate admite recursul declarat peste termen; c. instana poate admite cererea de repunere n termenul de recurs; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 96. Apelul peste termen se poate declara: a. dac ntrzierea este determinat de o cauz temeinic de mpiedicare; b. dac partea a lipsit la toate termenele de judecat; c. dac partea a lipsit la toate termenele de judecat si la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 97. Apelul peste termen poate fi admis: a. dac ntrzierea este determinat de o cauz temeinic de mpiedicare; b. dac partea a declarat apel n termen de 10 zile de la nceperea executrii pedepsei; c. dac partea a declarat apel dup 10 zile de la nceperea executrii despgubirilor civile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 98. Inculpatul care a fost prezent la pronunare declar apelul dup expirarea termenului de 10 zile si dovedeste n faa instanei de apel faptul c a fost plecat din localitate n interes de serviciu: a. apelul este tardiv; b. instana poate admite apelul declarat peste termen; c. instana poate admite cererea de repunere n termenul de apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 99. Apelul se declar: a. numai prin cerere scris depus la instana care a pronunat hotrrea care se atac; b. numai prin cerere scris; c. oral, caz n care se ntocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei mprejurri; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 100. Renunarea la apel: a. se poate produce dup expirarea termenului de apel; b. poate interveni dup pronunarea hotrrii si pn la expirarea termenului de declarare a apelului; c. este irevocabil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 101. Retragerea apelului: a. nu este posibil dect nainte de nceperea dezbaterilor la instana de apel; b. se poate face de inculpatul minor, dac apelul a fost declarat personal de acesta; c. se poate face prin mandatar special; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 102. Aprtorul inculpatului: a. poate retrage apelul declarat de inculpat; b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai dac declaraia de apel a fost fcut de aprtor n numele inculpatului; c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat dect dac prezint un mandat special n acest sens; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 103. Apelul declarat n termen: a. este suspensiv de executare att n ceea ce priveste latura civil, ct si n ceea ce priveste latura penal, dac prin lege nu se dispune altfel; b. este suspensiv de executare numai n ceea ce priveste latura penal c. nu este suspensiv de executare d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 104. Dac inculpatul nu motiveaz cererea de apel: a. apelul va fi respins ca nefondat; b. apelul va fi examinat n temeiul efectului devolutiv; c. apelul va fi respins ca nemotivat d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 105. Principiul neagravrii situaiei n propriul apel presupune: a. instana de apel nu poate agrava situaia prii n favoarea creia procurorul a declarat apel; b. instana de apel nu poate pronuna o pedeaps mai mare dect instana de fond; c. instana de apel nu l poate condamna pe inculpatul achitat de instana de fond; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 106. Efectul extensiv al apelului presupune: a. instana de apel examineaz cauza prin extindere si cu privire la prile care nu au declarat apel, fr a le putea crea o situaie mai grea; b. instana de apel examineaz cauza prin extindere si cu privire la prile la care apelul nu se refer, chiar dac le creeaz o situaie mai grea; c. instana de apel nu poate hotr n privina prilor care nu au declarat apel sau la care declaraia de apel nu se refer; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 107. Participarea procurorului la judecarea apelului: a. este obligatorie; b. este obligatorie numai dac a participat si la judecarea cauzei n faa primei instane sau dac a declarat apelul suspus judecii; c. nu este obligatorie;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 108. Dac procurorul nu a introdus apel, ordinea n care se d cuvntul n dezbateri este: a. procuror, intimat, apelant; b. apelant, intimat, procuror; c. apelant, procuror, intimat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 109. Recursul declarat de inculpat mpotriva ncheierii prin care instana de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecii este: a. admisibil; b. inadmisibil; c. fondat sau nefondat, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 110. Recursul: a. trebuie motivat n scris sau oral n ziua judecii; b. trebuie motivat ntotdeauna n scris, motivele urmnd a fi depuse cu 5 zile nainte de primul termen de judecat; c. poate fi motivat oral n ziua judecii numai n cazul hotrrilor care nu pot fi atacate cu apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 111. Raportul scris este obligatoriu: a. la nalta Curte de Casaie si Justiie; b. la toate instanele de recurs; c. la curile de apel si la nalta Curte de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 112. Declaraia de retragere a recursului trebuie depus: a. la instana de fond; b. la instana de apel sau la instana de recurs; c. numai la instana de recurs; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 113. n cazul recursului procurorului: a. devoluia este total n ceea ce priveste latura penal si latura civil cu privire la toate persoanele care au fost pri n proces; b. devoluia este total numai n ceea ce priveste orice lipsuri, fie n favoarea, fie n defavoarea oricrei pri; c. devoluia este total n ceea ce priveste orice lipsuri n defavoarea inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 114. n cazul recursului prii civile: a. devoluia este total n ceea ce priveste latura penal; b. devoluia este total n ceea ce priveste latura civil si cu privire la toate persoanele care au fost pri n proces; c. se devolueaz cauza cu privire la soluia care o priveste, pentru orice lips care este n defavoarea ei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 115. Necompetena teritorial a instanei: a. poate fi invocat n recurs, deoarece este sancionat cu nulitatea relativ; b. poate fi invocat n recurs, deoarece se ncadreaz n dispoziiile art. 3859 alin. (1) pct. 1; c. nu poate fi invocat n recurs, deoarece se acoper n cazul n care nu a fost invocat n faa primei instane;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 116. n cazul decesului prii civile, mostenitorii acesteia, introdusi n procesul civil: a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs; b. pot declara recurs ca substituii procesuali; c. pot declara apel n numele prii civile; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 117. n cadrul dezbaterilor asupra recursului: a. procurorul are ntotdeauna primul cuvnt; b. inculpatul are ultimul cuvnt c. intimatul are ultimul cuvnt d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 118. Constituie motive de contestaie n anulare: a. faptul c instana de recurs nu s-a pronunat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar; b. faptul c dou sau mai multe hotrri definitive nu se pot concilia; c. faptul c mpotriva unei persoane s-au pronunat dou hotrri definitive pentru aceeasi fapt; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 119. Este instan competent s soluioneze contestaia n anulare: a. instana de recurs; b. instana a crei hotrre este atacat; c. instana la care a rmas definitiv ultima hotrre; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 120. Admisibilitatea n principiu a contestaiei n anulare se analizeaz: a. cu citarea prilor, n sedin public; b. fr citarea prilor, n sedin public; c. fr citarea prilor, n camera de consiliu d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 121. Sunt supuse revizuirii: a. toate hotrrile judectoresti; b. numai hotrrile pronunate de instanele de recurs; c. toate hotrrile judectoresti care rezolv fondul cauzei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 122. Revizuirea poate fi cerut cnd: a. fa de aceeasi persoan si aceeasi fapt s-au pronunat dou hotrri definitive; b. s-au pronunat dou hotrri definitive care nu se pot concilia; c. procurorul a svrsit o infraciune; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 123. n cazul n care s-au descoperit fapte sau mprejurri ce nu au fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei, se poate cere revizuirea: a. numai de ctre procuror; b. numai dac necunoasterea acestora a dus la pronunarea unei hotrri nelegale sau netemeinice; c. numai dac pe baza faptelor sau mprejurrilor noi se poate dovedi netemeinicia hotrrii de achitare, de ncetare a procesului penal ori de condamnare; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 124. Pot cere revizuirea: a. soul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dup decesul acestuia; b. procurorul; c. soul si rudele apropiate ale prii vtmate, dup decesul acesteia; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 125. Procurorul trebuie s efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire n termen de: a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire; b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie; c. oricnd; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 126. Poate cere revizuirea unei hotrri penale definitive, n cazul n care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a unui drept prevzut de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale: a. numai procurorul; b. numai persoana al crei drept a fost nclcat sau soul acesteia; c. soul condamnatului, chiar si dup moartea acestuia d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 127. Decizia pronunat de nalta Curte de Casaie si Justiie cu privire la cererea de revizuire n cazul n care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a unui drept prevzut de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale: a. poate fi atacat cu recurs; b. poate fi atacat cu apel; c. este definitiv; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 128. Sunt subieci oficiali ai fazei de punere n executare: a. instana de executare, procurorul, condamnatul; b. instana de executare, organele administraiei financiare, direcia de sntate public; c. administraia penitenciar, condamnatul, direcia de sntate public; d. niciuna din variantele de mai sus ANS: B 129. Hotrrea instanei de apel rmne definitiv: a. la expirarea termenului de apel, cnd nu s-a declarat apel n termen sau cnd apelul declarat a fost retras nuntrul termenului; b. la data retragerii recursului declarat mpotriva hotrrii prin care apelul a fost admis fr trimtere spre rejudecare, dac aceasta s-a produs dup expirarea termenului de recurs; c. la data pronunrii hotrrii, dac hotrrea nu este supus recursului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 130. Hotrrile penale se pun n executare de ctre: a. instana care a judecat cauza n prim instan, ntotdeauna; b. instana care a pronunat prima hotrrea de condamnare, ntotdeauna; c. Tribunalul Militar Teritorial, dac hotrrea a fost pronunat n prim instan de nalta Curte de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 131. Mandatul de executare a pedepsei deteniunii pe via: a. se ntocmeste n patru exemplare; b. se ntocmeste ntotdeauna n ziua n care hotrrea penal a rmas

definitiv; c. instana de executare trimite dou exemplare organului de poliie cnd condamnatul este arestat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 132. Mandatul de executare a pedepsei nchisorii cu executare la locul de munc: a. se emite n trei exemplare; b. un exemplar se trimite consiliului local n a crui raz teritorial si are domiciliul condamnatul; c. un exemplar rmne la instana de executare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 133. n cazul punerii n executare a obligrii la tratament medical: a. instana de executare comunic o copie a hotrrii direciei sanitare din judeul pe teritoriul cruia locuieste persoana fa de care s-a luat msura; b. instana de executare comunic o copie de pe dispozitivul hotrrii si o copie de pe raportul medico-legal direciei sanitare din judeul pe teritoriul cruia locuieste persoana fa de care s-a luat msura; c. instana de executare comunic o copie a raportului medico-legal unitii sanitare stabilite; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 134. nlocuirea pedepsei amenzii se dispune: a. numai de instana de executare; b. de instana de executare sau de instana corespunztoare de la domiciliul condamnatului; c. de instana de executare sau de instana corespunztoare n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, n situaia n care condamnatul se afl n stare de deinere; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 135. Liberarea condiionat se dispune: a. numai de instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; b. de judectoria n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; c. de judectoria n a crei raz teritorial se afl locul de deinere sau de judectoria instan de executare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 136. Cererea de amnare a executrii pedepsei nchisorii: a. are ca efect suspendarea executrii mandatului pn la soluionarea cererii; b. poate fi formulat n termen de 10 zile de la emiterea mandatului de executare; c. poate fi retras de cel care a formulat-o; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 137. Recunoasterea de ctre tatl condamnat a unui copil nscut din concubinaj: a. poate constitui un motiv de ntrerupere a executrii pedepsei n temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.; b. poate constitui un motiv de ntrerupere a executrii pedepsei n temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. n situaia n care copilul este mai mic de 1 an; c. nu poate constitui motiv de amnare a executrii pedepsei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 138. Instana competent s se pronune asupra amnrii executrii pedepsei este: a. instana care a pronunat hotrrea de condamnare; b. instana de executare c. instana la care s-a judecat fondul cauzei d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 139. Condamnata se afl n executarea unei pedepse cu nchisoarea pentru svrsirea infraciunii de omor calificat fa de fiul su nou nscut. Cererea sa de ntrerupere a executrii pedepsei pentru c a nscut un copil este: a. inadmisibil; b. admisibil, dac este solicitat pn cnd copilul mplineste un an; c. nentemeiat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 140. Durata ntreruperii executrii pedepsei n cazul intervenirii unor mprejurri speciale care ar avea consecine grave pentru unitatea la care lucreaz condamnatul este: a. de maxim 3 luni; b. de 3 luni; c. de minim 3 luni; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 141. ntreruperea executrii pedepsei se poate acorda: a. cnd se stabileste, pe baza unei constatri medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care l pune n imposibilitate de a executa pedeapsa; b. cnd se constat, pe baza unei constatri medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor; c. cnd se constat, pe baza une expertize medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care nu poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 142. Competena de a soluiona cererea de ntrerupere a executrii pedepsei aparine:

a. judectoriei n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; b. instanei de executare sau instanei n a crei raz teritorial se afl locul de deinere sau unitatea unde se execut pedeapsa la locul de munc, corespunztoare n grad instanei de executare; c. numai instanei de executare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 143. Timpul ct pedeapsa a fost ntrerupt: a. intr n durata pedepsei executate; b. se scade din durata pedepsei; c. nu se socoteste n executarea pedepsei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 144. Aplicarea amnistiei: a. se face de judectorul de la instana de executare; b. se face de judectorul de la instana de executare sau de judectorul de la instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere c. se face de judectorul de la instana de executare sau de judectorul de la instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, dac intervine dup condamnarea definitiv; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 145. n situaia n care se iveste o mpiedicare la executare, competena de soluionare a contestaiei la executare aparine: a. instanei de executare sau instanei corespunztoare n a crei raz teritorial se afl locul de deinere b. numai instanei care a pronunat hotrrea care se execut; c. numai instanei de executare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 146. Contestaia privitoare la amenzile judiciare se soluioneaz de:

a. instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere b. numai instana de executare c. numai instana care le-a pus n executare d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 147. Dac ulterior ntocmirii procesului-verbal de constatare a infraciunii flagrante se impune ascultarea altor persoane: a. se adaug declaraiile acestor persoane n continuarea procesuluiverbal, care se semneaz de aceste persoane si de organul care a ntocmit procesul-verbal; b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece dup ncheierea procesuluiverbal nu mai este posibil continuarea acestuia; c. declaraiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 148. n cazul infraciunii flagrante: a. reinerea nvinuitului este lsat la aprecierea organului de cercetare penal care constat fapta; b. reinerea nvinuitului este supus aprecierii procurorului care supravegheaz cercetrile n cauz; c. reinerea nvinuitului este obligatorie, dac sunt ndeplinite condiiile msurii preventive; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 149. Dac instana constat c nu sunt ntrunite condiiile referitoare la cazurile de aplicare a procedurii speciale: a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite; b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmrirea penal conform procedurii obisnuite; c. dispune achitarea inculpatului d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

150. n cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor infraciuni flagrante: a. prezena prii vtmate este obligatorie; b. reinerea si arestarea preventiv a nvinuitului sunt obligatorii; c. judecata poate avea loc n lipsa inculpatului d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 151. Hotrrea instanei n cazul procedurii speciale referitoare la infraciunile flagrante: a. trebuie pronunat n prezena inculpatului aflat n stare de deinere; b. trebuie redactat n cel mult dou zile de la pronunare; c. trebuie pronunat n ziua n care s-au ncheiat dezbaterile sau cel mult n 24 de ore; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului n cazul infraciunilor flagrante este de: a. 10 zile de la pronunare b. 3 zile de la pronunare, pentru prile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit att la dezbateri, ct si la pronunare c. 3 zile de la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 153. Procedura special de urmrire si judecare a infraciunilor flagrante nu se aplic: a. infraciunilor svrsite de minori b. infraciunilor pedepsite la plngere prealabil c. infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mic de 15 ani; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 154. Dac nvinuitul sau inculpatul nu a mplinit 16 ani: a. citarea prinilor este obligatorie la prezentarea materialului de urmrire penal; b. citarea prinilor este obligatorie la orice ascultare a minorului n cursul urmririi penale; c. citarea prinilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea materialului de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 155. Inculpatul care a svrsit infraciunea n timpul ct era minor: a. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori, chiar dac a mplinit 18 ani nainte de sesizarea instanei; b. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori numai dac instana a fost sesizat nainte ca minorul s devin major; c. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori numai dac instana apreciaz c este necesar aceast procedur; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 156. Cnd n aceeasi cauz sunt inculpai minori si inculpai majori: a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaii minori s fie judecai potrivit procedurii speciale; b. dac nu se poate dispune disjungerea, instana judec dup procedura obisnuit, aplicnd cu privire la inculpaii minori dispoziiile speciale referitoare la acestia; c. dac nu se poate dispune disjungerea, instana judec dup procedura obisnuit; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 157. Este competent s hotrasc asupra cererii de reabilitare: a. instana care a pronunat condamnarea b. instana care a judecat n prim instan cauza n care s-a pronunat

condamnarea pentru care se cere reabilitarea c. instana n a crei raz teritorial se afl ultimul loc de deinere n care pedeapsa a fost executat d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 158. Este competent s se pronune asupra reabilitrii judectoresti: a. judectoria n circumscripia creia locuieste condamnatul, chiar dac acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenei dup calitatea persoanei; b. tribunalul n circumscripia cruia locuieste condamnatul, cnd acesta a fost condamnat de nalta Curte de Casaie si Justiie conform competenei dup calitatea persoanei; c. Tribunalul Bucuresti, cnd condamnarea s-a pronunat n prim instan de nalta Curte de Casaie si Justiie conform competenei dup calitatea persoanei; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 159. Cererea de reabilitare judectoreasc: a. se face numai de condamnat, dac acesta este n via; b. se poate face de so sau de rudele apropiate ca substituii procesuali, n timpul vieii condamnatului sau dup decesul acestuia c. nu se poate face dect de condamnat, deoarece decesul acestuia face s nceteze orice interdicii sau sanciuni, n condiiile n care rspunderea penal este personal d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 160. Cererea de reabilitare judectoreasc: a. se poate face de procuror b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, dac acesta a decedat; c. nu se poate formula dect de condamnat d. nici una din variantele de mai sus ANS: B

161. mpotriva hotrrii de admitere a cererii de reabilitare se poate declara: a. apel si recurs; b. apel sau recurs c. recurs; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 162. Anularea reabilitrii poate fi cerut: a. numai de procuror; b. de procuror sau de partea vtmat, dup caz c. de condamnat, de so sau rudele apropiate ori de procuror d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 163. Aciunea pentru repararea pagubei, n cazul condamnrii pe nedrept, poate fi introdus: a. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare; b. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de achitare; c. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de ncetare a procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 164. Aciunea pentru repararea pagubei n cazul condamnrii pe nedrept poate fi introdus: a. numai de persoana care a fost condamnat definitiv, n timpul vieii acesteia; b. de persoana care a fost condamnat definitiv sau de persoanele aflate n ntreinerea acesteia; c. de persoanele aflate n ntreinerea persoanei condamnate definitiv, n timpul vieii acesteia d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 165. Competena de a soluiona cererea pentru repararea pagubei n cazul condamnrii pe nedrept aparine: a. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoana ndreptit; b. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoana ndreptit sau persoanele aflate n ntreinerea acesteia c. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoanele aflate n ntreinerea persoanei ndreptite d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 166. Aciunea n regres: a. este obligatorie b. se exercit de stat n cazul reparrii pagubei potrivit art. 506 C. proc. pen. sau n cazul n care statul a fost condamnat de ctre o instan internaional c. nu este obligatorie, chiar dac situaia generatoare de daune a fost provocat cu rea-credin sau din grav neglijen d. nici una din variantele de mai sus ANS: B Drept procesual penal. Partea generala MULTIPLE CHOICE 1. Oficialitatea procesului penal priveste: a. numai faza urmririi penale b. numai faza urmririi penale si faza judectii c. numai faza judectii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 2. Actele necesare desfsurrii procesului penal se ndeplinesc:

a. numai din oficiu b. din oficiu, afar de cazul cnd prin lege se dispune altfel c. la cererea prtilor d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 3. Conform principiului prezumtiei de nevinovtie, n cursul urmririi penale, fptuitorul va fi considerat nevinovat pn la: a. sesizarea organelor de urmrire penal b. nceperea urmririi penale c. punerea n miscare a actiunii penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 4. Prezumtia de nevinovtie: a. este consacrat expres de Codul de procedur penal; b. nu este consacrat expres de Constitutia Romniei c. este o prezumtie absolut care nu poate fi rsturnat dect printr-o hotrre penal definitiv d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 5. Dreptul la aprare este garantat nvinuitului sau inculpatului: a. dup punerea n miscare a actiunii penale; b. n timpul prezentrii materialului de urmrire penal c. pe tot parcursul procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 6. Pentru garantarea dreptului la aprare: a. organele judiciare sunt obligate s ia msuri pentru asigurarea asistentei juridice a nvinuitului sau inculpatului n toate procesele penale b. organele judiciare sunt obligate s ia msuri pentru asigurarea asistentei juridice a prtii vtmate n toate procesele penale;

c. organele judiciare au obligatia s ncunostinteze, de ndat si mai nainte de a-l audia, pe nvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, ncadrarea juridic a acesteia si s-i asigure posibilitatea pregtirii si exercitrii aprrii d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 7. n cursul procesului penal: a. orice parte are dreptul de a fi asistat de aprtor b. orice parte trebuie asistat de aprtor; c. nvinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aprtor d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 8. Desfsurarea procesului penal n limba romn: a. exclude posibilitatea ca judecata s aib loc fr interpret, chiar dac judectorul, procurorul, aprtorii si prtile cunosc aceeasi limb matern b. presupune c prtii i se numeste un interpret, din oficiu si n mod obligatoriu, ori de cte ori limba sa matern este alta dect limba romn; c. presupune c prtii i se desemneaz n mod gratuit un interpret dac nu si poate apra interesele dect n limba sa matern d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 9. n procesul penal: a. procedura judiciar se desfsoar n limba romn, cu exceptiile prevzute de lege b. procedura judiciar se desfsoar n limba matern pe care prtile o nteleg, cu ajutorul interpretilor c. prtile si alte persoane n proces pot folosi limba matern, dar actele procedurale se ntocmesc n limba romn d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 10. Prtilor care nu se pot exprima: a. li se asigur posibilitatea de a lua cunostint de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum

si dreptul de a pune concluzii n instant prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instant b. li se asigur posibilitatea de a lua cunostint de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii n instant prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instant; c. li se asigur posibilitatea ca interpretul ales s studieze dosarul d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 11. Sunt acte prin care se poate pune n miscare actiunea penal: a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia oral a procurorului b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia oral a procurorului sau ncheierea instantei c. numai ordonanta si rechizitoriul d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 12. Sunt trsturi ale actiunii penale: a. actiunea penal apartine statului, este obligatorie, este indisponibil, este individual si indivizibil b. actiunea penal este obligatorie, indisponibil si indivizibil c. actiunea penal este obligatorie, este indisponibil, individual si indivizibil numai dac este pornit de autorittile statului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 13. Actiunea penal: a. este suficient existenta unor informatii privind svrsirea unei infractiuni pentru punerea n miscare a actiunii penale b. nu poate fi pus n miscare dect in personam c. implic dobndirea de ctre fptuitor a calittii de nvinuit d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 14. Actiunea penal: a. se poate pune n miscare, n cursul fazei de judecat, numai prin ncheiere, dac procurorul

particip la judecarea cauzei b. se poate pune n miscare prin declaratia oral a procurorului care solutioneaz cauza c. se poate exercita att n fata instantei penale, ct si n fata instantei civile d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale n urma judecrii unei cauze: a. condamnarea sau achitarea b. clasarea sau ncetarea procesului penal; c. ncetarea urmririi penale sau ncetarea procesului penal d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 16. Se va dispune scoaterea de sub urmrire penal n urmtoarele ipoteze: a. fapta nu exist, lipseste plngerea prealabil, fapta nu a fost svrsit de nvinuit sau de inculpat b. fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost svrsit de nvinuit sau de inculpat, fapta nu ntruneste elementele constitutive ale infractiunii c. persoana vtmat si-a retras plngerea prealabil, a intervenit decesul fptuitorului, a intervenit prescriptia rspunderii penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 17. Dac nu exist nvinuit sau inculpat n cauz si s-a mplinit termenul de prescriptie a rspunderii penale, se va dispune: a. ncetarea urmririi penale b. scoaterea de sub urmrire penal c. clasarea; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 18. nvinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dac:

a. s-a constat c faptei i lipseste unul din elementele constitutive ale infraciunii b. s-a constat c fapta nu este prevzut de legea penal c. prile s-au mpcat d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 19. Dac, dup ce s-a constat c a intervenit prescripia rspunderii penale, nvinuitul sau inculpatul solicit continuarea procesului penal: a. procurorul dispune ncetarea urmririi penale, n situaia n care a intervenit o cauz care nltur caracterul penal al faptei b. procurorul dispune scoaterea de sub urmrire penal, dac fapta nu este prevzut de legea penal c. procurorul dispune ncetarea urmririi penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 20. nvinuitul poate cere continuarea procesului penal dac: a. exist o cauz de ncetare a procesului penal b. a intervenit amnistia c. s-a mpcat cu partea vtmat d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 21. Mostenitorii persoanei vtmate: a. pot exercita aciunea civil n nume propriu, dac persoana vtmat a decedat nainte de a se constitui parte civil b. pot exercita aciunea civil numai n calitate de mostenitori ai victimei infraciunii, dac aceasta a decedat ca urmare a svrsirii infraciunii c. pot continua aciunea civil, dac persoana vtmat a decedat dup constituirea ca parte civil, chiar dac nu au acceptat mostenirea d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

22. Aciunea civil exercitat n cadrul procesului penal: a. nu este scutit de taxa de timbru; b. poate fi pornit oricnd c. se stinge ntotdeauna prin pronunarea unei hotrri de achitare d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 23. n cazul aciunii civile: a. dreptul de opiune nu funcioneaz dac aciunea civil se exercit din oficiu; b. dac persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civil n procesul penal, aciunea introdus la instana civil nu este admisibil dac instana penal a suspendat procesul penal; c. dac persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civil n procesul penal, aciunea introdus la instana civil nu este admisibil dac instana penal a lsat nesoluionat aciunea civil d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 24. Aciunea civil se exercit n procesul penal mpotriva: a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si prii responsabile civilmente b. prii civile c. prii responsabile civilmente, dac inculpatul se sustrage de la judecat d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 25. Repararea pagubei n cazul n care aciunea civil a fost exercitat n procesul penal: a. se face numai n natur b. se face numai prin echivalent, cu excepia situaiei n care bunul a fost gsit la inculpat; c. se face n natur sau prin plata unei despgubiri bnesti, n msura n care repararea n natur nu este posibil; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 26. Instana rezolv din oficiu aciunea civil numai atunci cnd aceasta are ca obiect: a. restituirea lucrurilor b. restabilirea situaiei anterioare c. desfiinarea total sau parial a unui nscris; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 27. Favorizatorul rspunde civil solidar cu inculpatul: a. dac a dat ajutor pentru asigurarea folosului infraciunii, dar numai n limitele acestuia b. dac a svrsit acte de favorizare a persoanei inculpatului c. da, n toate cazurile n care inculpatul este obligat la plata despgubirilor civile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 28. Vor rspunde civil n solidar cu inculpatul, dac sunt trasi la rspundere penal n faa instanei de judecat: a. coautorii, instigatorii si complicii b. tinuitorul si favorizatorul pentru ntregul prejudiciu produs de inculpat c. partea responsabil civilmente d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 29. Persoana vtmat prin infraciune, constituit parte vtmat, poate participa n aceeasi cauz: a. numai n calitate de parte vtmat; b. numai n calitate de parte civil, dac solicit aceast calitate prin constituirea ca parte civil c. n calitate de parte civil, dac solicit aceast calitate prin constituirea ca parte civil; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 30. Partea responsabil civilmente: a. poate fi introdus n cauz oricnd n cursul procesului penal; b. poate interveni n procesul penal numai pn la citirea actului de sesizare c. poate interveni n procesul penal numai pn la terminarea cercetrii judectoresti d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 31. Introducerea n procesul penal a prii responsabile civilmente: a. nu se poate face n cursul urmririi penale b. se poate face la cererea prii civile c. se poate face la cererea prii vtmate sau a prii civile d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 32. Procurorul: a. este obligat s susin aciunea civil pornit de partea civil nainte de citirea actului de sesizare b. poate s susin aciunea civil, dac partea civil este lipsit de capacitate de exerciiu c. este obligat s susin interesele persoanei vtmate prin infraciune, dac aceasta este lipsit de capacitate de exerciiu sau are o capacitate de exerciiu restrns; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 33. n cazul n care persoana vtmat printr-o infraciune solicit s participe n procesul penal n calitate de parte civil si, n acelasi timp, introduce o aciune la instana civil: a. hotrrea definitiv si irevocabil a instanei penale are autoritate de lucru judecat n faa instanei civile care judec aciunea civil cu privire la existena faptei, a persoanei care a svrsit-o si a vinoviei acesteia; b. hotrrea definitiv a instanei civile are autoritate de lucru judecat n faa instanei penale cu privire la existena faptei, a persoanei care a svrsit-o si a vinoviei acesteia; c. judecata n faa instanei civile se suspend pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale

d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 34. Persoana vtmat prin infraciune se poate adresa instanei civile: a. oricnd, chiar dac s-a constituit parte civil n procesul penal; b. n caz de suspendare a procesului penal, dac s-a constituit parte civil n procesul penal c. oricnd, chiar dac instana penal a rezolvat aciunea civil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 35. Partea vtmat este: a. persoana fizic, dac a suferit o vtmare fizic, moral sau material prin svrsirea infraciunii; b. subiectul pasiv al infraciunii c. persoana fizic, dac a suferit o vtmare fizic, moral sau material prin svrsirea infraciunii si dac particip n procesul penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 36. Inculpatul: a. este numai persoana fizic mpotriva creia s-a pus n miscare aciunea penal; b. trebuie s fie o persoan, fizic sau juridic, determinat; c. poate fi o persoan creia legea i recunoaste imunitatea penal d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 37. Partea vtmat particip n procesul penal: a. n ceea ce priveste latura penal b. n ceea ce priveste latura civil c. n ceea ce priveste latura penal si latura civil, concomitent, dar numai dac s-a constituit parte civil; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A 38. Persoana vtmat: a. dobndeste n mod automat calitatea de parte vtmat dac a sesizat svrsirea infraciunii b. dobndeste n mod automat calitatea de parte civil dac a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit c. trebuie chemat de organele judiciare pentru a fi ntrebat dac se constituie parte vtmat sau parte civil, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 39. Este parte n faza de judecat a procesului penal: a. partea responsabil civilmente; b. nvinuitul; c. procurorul d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 40. Are calitatea de inculpat: a. numai persoana fa de care s-a pus n miscare aciunea penal; b. numai persoana citat n aceast calitate de instana penal c. persoana fa de care s-a dispus nceperea urmririi penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 41. Parte vtmat n procesul penal poate fi: a. numai victima infraciunii; b. numai o persoan fizic c. o persoan fizic sau o persoan juridic d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 42. Competena dup calitatea persoanei:

a. stabileste numai instana judectoreasc mputernicit s judece n prima instan b. stabileste instana judectoreasc mputernicit s judece n prim instan si, implicit, instanele care judec n apel si n recurs c. stabileste numai parchetul competent s efectueze urmrirea penal d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 43. Secii maritime si fluviale funcioneaz: a. numai la tribunale si curi de apel; b. nu numai la judectorii, tribunale, curi de apel, ci si la nalta Curte de Casaie si Justiie c. la unele judectorii, tribunale si curi de apel; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 44. Secii maritime si fluviale funcioneaz pe lng instanele din: a. Galai; b. Brila c. Clrasi; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 45. Judecata n apel se realizeaz de ctre un complet format din: a. trei judectori la tribunal si la curtea de apel; b. trei judectori la curtea de apel si Completul de 9 judectori la nalta Curte de Casaie si Justiie; c. doi judectori la tribunal si la curtea de apel d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenei n materie penal: a. competena dup calitatea persoanei, competena material, competena

teritorial; b. competena special si competena personal; c. competena funcional si competena material d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 47. Competena special: a. este prevzut sub sanciunea nulitii absolute si nu poate fi invocat oricnd pe parcursul procesului penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii; b. reprezint o form de competen subsidiar; c. se ntlneste numai la instanele si parchetele militare d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 48. Instanele militare judec: a. numai infraciunile svrsite de militari; b. numai infraciunile svrsite de militari, dac au legtur cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu c. numai anumite infraciuni prevzute de Codul penal si de legi speciale si numai infraciunile svrsite de militari, dac au legtur cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 49. Infraciunea de omor svrsit asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecat de: a. nalta Curte de Casaie si Justiie; b. curtea de apel; c. tribunal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 50. Infraciunea de omor svrsit de un magistrat de la tribunal va fi judecat de:

a. nalta Curte de Casaie si Justiie b. curtea de apel; c. tribunal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 51. Conflictele de competen ntre tribunalele militare: a. se soluioneaz de Curtea Militar de Apel; b. pot interveni numai cu privire la cauzele n care se judec infraciuni contra ordinii si disciplinei militare; c. sunt date n competena tribunalului militar teritorial; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 52. Curtea Militar de Apel: a. judec numai n prim instan si n recurs; b. judec n fond, n apel si n recurs; c. judec n prim instan infraciunile svrsite de judectorii militari si de procurorii militari; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 53. Infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale svrsit de un avocat: a. presupune, n vederea nceperii urmririi penale, avizul ministrului justiiei; b. este de competena curii de apel; c. implic o judecat care se poate desfsura pe trei grade de jurisdicie: fond, apel, recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 54. n cazul n care un avocat a svrsit o infraciune, competena de soluionare a cauzei aparine: a. curii de apel, dac infraciunea are legtur cu atribuiile de serviciu ale inculpatului;

b. instanei competente dup gravitatea infraciunii svrsite; c. curii de apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 55. Completul de 9 judectori al naltei Curi de Casaie si Justiie judec: a. apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Secia penal; b. recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Secia penal; c. recursurile n interesul legii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 56. Seciile Unite ale naltei Curi de Casaie si Justiie: a. sesizeaz Curtea Constituional pentru a se pronuna asupra constituionalitii legilor nainte de promulgarea acestora b. judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prima instan de Secia penal; c. judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Completul de 9 judectori; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 57. Sunt caliti si funcii care atrag competena de judecat a naltei Curi de Casaie si Justiie ca instan de fond: a. judectorii de la tribunale si cei de la curile de apel; b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 58. nalta Curte de Casaie si Justiie nu judec: a. n fond; b. n apel;

c. n recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 59. Infraciunea svrsit de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judec n prim instan de: a. curtea de apel; b. nalta Curte de Casaie si Justiie; c. instana corespunztoare din punct de vedere teritorial dup calitatea persoanei d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 60. n situaia infraciunilor continuate: a. instana de la locul unde s-a produs rezultatul este competent s judece cauza; b. instana de la locul unde s-a comis primul act material este competent s judece cauza; c. oricare dintre instanele de la locul unde s-au comis oricare din actele materiale sau instana de la locul unde s-a produs rezultatul d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 61. Regulile de stabilire a competenei teritoriale: a. se aplic n ordinea n care acestea sunt prevzute n art. 30 C. proc. pen.; b. se aplic n ordinea n care acestea sunt prevzute n art. 30 C. proc. pen. numai dac sesizrile sunt simultane c. nu exist o ordine de prioritate ntre criteriile prevzute n art. 30 C. proc. pen., indiferent de data sesizrii d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 62. Cnd urmrirea penal s-a efectuat de un organ central cruia i corespund mai multe instane competente potrivit criteriilor prevzute n art. 30, judecarea cauzei revine:

a. instanei n circumscripia creia s-a svrsit infraciunea b. instanei n circumscripia creia si are sediul organul de cercetare penal; c. instanei stabilite de procuror d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 63. Prin locul svrsirii infraciunii se poate nelege: a. locul unde a fost prins fptuitorul b. locul unde s-a desfsurat activitatea infracional, n totul sau n parte; c. locul unde au fost desfsurate actele premergtoare svrsirii infraciunii; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 64. Cauzele sunt reunite: a. numai n faa primei instane de judecat b. n faa primei instane de judecat, chiar dup desfiinarea hotrrii cu trimitere de ctre instana de apel sau dup casarea cu trimitere de ctre instana de recurs, n faa instanei de apel sau a instanei de recurs, dac se afl n acelasi stadiu de judecat; c. n faa instanei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de competen d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 65. Exist indivizibilitate: a. cnd la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b. cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrsite n timp si loc diferit, dar dup o prealabil nelegere ntre infractori; c. cnd ntre dou sau mai multe infraciuni exist legtur, iar reunirea cauzelor se impune pentru o mai bun nfptuire a justiiei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A

66. Exist conexitate: a. n cazul infraciunii continue sau continuate; b. n cazul n care la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; c. cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrsite prin acelasi act; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 67. Cauzele trebuie reunite ntotdeauna: a. n cazurile de conexitate n care o infraciune a fost svrsit pentru a ascunde sau a nlesni svrsirea unei alte infraciuni b. n toate cazurile de conexitate n care la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; c. n cazul infraciunii continuate sau n orice alte cazuri cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 68. n cazul normelor de competen teritorial: a. excepiile pot fi invocate numai pn la citirea actului de sesizare; b. excepiile pot fi invocate oricnd, n orice stadiu al procesului, de ctre oricare dintre pri; c. excepiile pot fi invocate de ctre oricare dintre pri, numai pn la nceperea dezbaterilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 69. Excepiile privind competena instanei pot fi ridicate: a. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei teritoriale b. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei materiale c. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei dup calitatea persoanei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A

70. n situaia n care, dup svrsirea unei infraciuni, o persoan dobndeste calitatea de senator, cauza va fi judecat: a. de nalta Curte de Casaie si Justiie; b. de curtea de apel c. de instana competent material d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 71. n situaia n care un amiral svrseste o infraciune, iar ulterior nu mai deine aceast calitate: a. cauza va fi judecat de nalta Curte de Casaie si Justiie n orice situaie; b. cauza va fi judecat de nalta Curte de Casaie si Justiie dac s-a dat o hotrre n prim instan c. cauza va fi judecat de instana competent material d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 72. n situaia declinrii de competen determinate de competena teritorial: a. actele ndeplinite ori msurile dispuse se menin b. actele ndeplinite ori msurile dispuse pot fi meninute; c. actele ndeplinite ori msurile dispuse nu pot fi meninute d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 73. Cnd instana sesizat cu soluionarea conflictului de competen constat c acea cauz este de competena altei instane dect cele ntre care a intervenit conflictul: a. dac fa de a treia instan nu este instan ierarhic superioar comun, trimite dosarul instanei superioare comune b. trimite dosarul instanei competente, chiar dac fa de a treia instan nu este instan ierarhic comun c. desfiineaz hotrrea instanei care a declansat conflictul de competen, pentru a se dispune declinarea n favoarea instanei competente d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 74. n cazul unui conflict de competen pozitiv: a. soluionarea are ca efect suspendarea judecii, cu excepia actelor si msurilor care reclam urgen; b. sesizarea instanei ierarhic superioare se face de instana care si-a declarat prima competena; c. sesizarea instanei ierarhic superioare se face de instana care si-a declinat ultima competena; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 75. Conflictul de competen ntre dou organe de cercetare penal: a. trebuie soluionat de procurorul care supravegheaz activitatea de cercetare penal efectuat de aceste organe; b. va fi soluionat de conductorul parchetului cruia i-ar reveni competena s instrumenteze dosarul; c. se rezolv de ctre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor dou organe de cercetare penal d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 76. Judectorul nu este incompatibil s judece o cauz n apel dac: a. ntr-o discuie ntre prieteni a afirmat c apelul declarat de un inculpat n cauza respectiv va fi admis; b. a schimbat ncadrarea juridic prin ncheiere, nainte de soluionarea cauzei; c. a participat la judecarea unui recurs mpotriva unei ncheieri privind o msur preventiv, pronunndu-se asupra vinoviei inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 77. Judectorul este incompatibil s judece o cauz numai dac: a. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu una din pri

b. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilali judectori care face parte din complet c. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu procurorul d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 78. Judectorul este incompatibil s judece o cauz dac: a. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus reinerea nvinuitului; b. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a ntocmit rechizitoriul c. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a ntocmit citaiile n dosarul de urmrire penal d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 79. Se reine existena unui caz de incompatibilitate n urmtoarea situaie: a. judectorul a fost reprezentant sau aprtor al interpretului b. judectorul este so, rud sau afin cu unul din avocai c. judectorul a primit liberaliti de la mandatarul unei pri; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 80. n cazul n care partea afl cazul de incompatibilitate dup pronunarea hotrrii: a. poate formula cererea de recuzare n apel; b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru acest motiv; c. poate formula cererea de recuzare, chiar dac hotrrea a rmas definitiv prin neapelare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 81. Cererea de recuzare poate fi formulat:

a. numai de ctre pri; b. de ctre pri sau de procuror c. de orice persoan interesat si de procuror d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 82. Dac n cauz sunt arestai preventiv, iar partea vtmat formuleaz o cerere de recuzare a judectorului: a. cererea este inadmisibil b. cererea va fi soluionat de un alt complet, dar completul n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat, hotrste asupra msurilor preventive; c. cererea va fi soluionat de un alt complet, care va hotr si asupra msurilor preventive; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 83. Cererea de abinere formulat de procurorul de sedin: a. este inadmisibil, ntruct acesta nu soluioneaz cauza si nici nu efectueaz acte necesare desfsurrii procesului penal; b. se depune la conductorul parchetului, care o nainteaz presedintelui instanei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluie; c. se soluioneaz de instan d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 84. Constituie motiv de recuzare: a. participarea expertului de mai multe ori n aceeasi cauz; b. audierea martorului de mai multe ori n aceeasi cauz c. judectorul a fost expert sau martor n cauz d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 85. Strmutarea judecrii unei cauze penale poate fi cerut:

a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii b. numai de Ministrul Justiiei; c. de presedintele instanei superioare n grad celei la care se afl cauza; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 86. Poate fi solicitat strmutarea judecrii unei cauze penale dac: a. imparialitatea judectorilor ar putea fi stirbit din cauza dusmniilor locale; b. nu a fost citit actul de sesizare; c. a fost terminat cercetarea judectoreasc d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 87. Strmutarea unei cauze se poate cere: a. numai cnd aceasta se afl pe rolul instanei de fond; b. numai cnd aceasta se afl pe rolul unei instane c. numai dac aceasta nu se afl n apel; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 88. Cererea de strmutare: a. se adreseaz instanei care a primit cauza spre judecare b. se adreseaz instanei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare; c. se adreseaz naltei Curi de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 89. Cererea de informaii n cazul strmutrii: a. este obligatorie n toate cazurile; b. este facultativ n toate cazurile; c. este facultativ n situaia n care se formuleaz o nou cerere de strmutare n aceeasi cauz;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 90. Prile sunt anunate despre formularea cererii de strmutare de ctre: a. nalta Curte de Casaie si Justiie, prin citare; b. instana n faa creia se afl cauza pe rol, prin comunicarea cererii; c. instana superioar celei la care se afl cauza pe rol; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 91. Strmutarea: a. se dispune de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie n cauzele aflate n curs de urmrire penal; b. examinarea cererii se face n sedin public, cu citarea prilor; c. se dispune prin ncheiere motivat mpotriva creia se poate declara recurs; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 92. Desemnarea altei instane pentru judecarea cauzei: a. se dispune de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie n cauzele aflate n curs de urmrire penal b. examinarea cererii se face n sedin public, fr citarea prilor c. se dispune prin ncheiere motivat mpotriva creia se poate declara recurs d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 93. Strmutarea poate fi cerut din nou: a. oricnd; b. dup trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare c. numai dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri noi, necunoscute naltei Curi de Casaie si Justiie la data soluionrii cererii anterioare, sau dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri noi, ivite dup respingerea

cererii anterioare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 94. Probele indirecte: a. sunt ntotdeauna obinute din alt surs dect cea original b. dovedesc n mod direct fapta c. sunt ntotdeauna obinute din sursa original d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 95. Probele directe: a. sunt probele prin care se constat faptele probatorii; b. sunt probele care se refer la faptul principal; c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostina autoritilor judiciare dintrun izvor nemijlocit; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 96. Sarcina administrrii probelor n procesul penal aparine: a. organelor judiciare; b. poliiei judiciare si procurorului c. prilor, poliiei judiciare, procurorului si instanei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 97. Dreptul la tcere: a. poate fi folosit de nvinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate; b. reprezint posibilitatea nvinuitului sau inculpatului de a refuza s rspund la orice ntrebare care i se pune de ctre organele judiciare c. reprezint posibilitatea nvinuitului sau inculpatului de a refuza s rspund la orice ntrebare care i se pune de ctre organele judiciare cu privire la nvinuirea care i se aduce;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 98. Probele n procesul penal: a. nu pot fi administrate dect n faza cercetrii judectoresti b. pot fi propuse numai pn la nceperea dezbaterilor; c. trebuie s fie admisibile, pertinente, concludente si utile d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 99. Declaraia nvinuitului sau inculpatului: a. are o valoare probatorie absolut b. are o valoare probatorie relativ c. este indivizibil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 100. Declaraiile nvinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevrului: a. necondiionat, dac nvinuitul sau inculpatul a acceptat s fie audiat; b. numai dac se coroboreaz cu alte probe; c. numai dac se coroboreaz cu alte fapte sau mprejurri care rezult din ansamblul probelor administrate n cauz d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 101. Reprezint probe concludente n procedura penal: a. probele care au legtur cu faptele sau mprejurrile ce fac obiectul probaiunii; b. probele care contribuie la aflarea adevrului n cauza penal c. probele care sunt necesare pentru soluionarea cauzei; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B 102. Ascultarea nvinuitului sau inculpatului: a. se face separat dac sunt mai muli nvinuii sau inculpai, n faza de urmrire penal; b. se face separat dac sunt mai muli nvinuii sau inculpai, indiferent de faza n care se afl procesul penal; c. nvinuitul poate prezenta o declaraie scris personal mai nainte, dac aceasta cuprinde amnunte greu de reinut; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 103. Declaraiile nvinuitului sau inculpatului: a. se consemneaz n scris sau se nregistreaz cu mijloace audiovideo; b. se consemneaz n scris; c. se consemneaz n scris de ctre nvinuit sau inculpat ori de ctre avocatul acestuia d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 104. Declaraiile prii vtmate pot servi la aflarea adevrului: a. necondiionat; b. numai dac se coroboreaz cu alte probe; c. numai dac se coroboreaz cu alte fapte sau mprejurri care rezult din ansamblul probelor administrate n cauz; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 105. Ascultarea nvinuitului sau inculpatului: a. se face numai la sediul parchetului sau poliiei; b. se face numai la sediul organului judiciar; c. se poate face oriunde acesta se gseste, dac se afl n imposibilitate de deplasare; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 106. Partea vtmat poate declara c particip n aceast calitate n procesul penal: a. pn la terminarea cercetrii judectoresti b. pn la citirea actului de sesizare c. pn la punerea n miscare a aciunii penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 107. Partea civil: a. poate fi reprezentat n procesul penal, dar numai dac este lipsit total de capacitate de exerciiu b. este introdus din oficiu n procesul penal c. poate declara c particip n procesul penal n aceast calitate numai pn la citirea actului de sesizare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 108. Persoana obligat s pstreze secretul profesional: a. nu este obligat s declare ca martor b. nu poate fi ascultat ca martor cu privire la faptele si mprejurrile de care a luat cunostin n exerciiul profesiei, fr ncuviinarea persoanei sau a unitii fa de care este obligat s pstreze secretul c. nu poate s fie ascultat ca martor n nicio cauz d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 109. n situaia n care soia inculpatului este audiat n calitate de martor: a. poate svrsi infraciunea de mrturie mincinoas dac declar necorespunztor adevrului b. poate svrsi infraciunea de mrturie mincinoas numai dac este audiat n legtur cu fapte de corupie, iar mrturia e mincinoas c. poate svrsi infraciunea de favorizare a infractorului, dac

mrturia e mincinoas d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezint infirmiti fizice: a. este interzis, deoarece persoana respectiv nu poate s redea constient cunostinele pe care le are b. nu este interzis dac ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simurile sntoase c. este permis n orice condiii si cu privire la faptele percepute n orice mod; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 111. Soul si rudele apropiate ale nvinuitului: a. nu pot fi audiate ca martori b. nu sunt obligate s declare ca martori c. nu pot svrsi infraciunea de mrturie mincinoas dac au fost audiate; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 112. Minorul care nu a mplinit 14 ani: a. nu poate fi audiat ca martor n procesul penal b. poate fi audiat numai n sedin secret; c. poate fi audiat, dar numai n prezena unuia dintre prini sau a persoanei creia i este ncredinat spre crestere si educare d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 113. Minorul: a. nu poate fi ascultat ca martor n procesul penal; b. nu este obligat s declare ca martor n procesul penal

c. poate fi ascultat ca martor d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 114. Nu pot dobndi calitatea de martor n procesul penal: a. rudele inculpatului si rudele prii vtmate; b. prile civile; c. minorii; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 115. Persoana vtmat: a. nu poate fi ascultat ca martor n procesul penal b. poate fi obligat s declare ca martor c. poate fi ascultat ca martor dac nu s-a constituit parte civil sau nu particip n proces ca parte vtmat d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 116. Nu depune jurmnt: a. preotul; b. ateul; c. minorul care nu a mplinit 14 ani d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 117. Pot fi audiai ca martori cu identitate protejat: a. procurorul care a supravegheat urmrirea penal; b. investigatorii sub acoperire; c. minorii, n cazul infraciunilor privind violena n familie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B

118. Confruntarea poate fi efectuat: a. numai ntre martorii ale cror declaraii sunt contradictorii; b. numai ntre nvinuit sau inculpat si martori; c. ntre persoanele ascultate n aceeasi cauz, dac ntre declaraiile acestora exist contradicii; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 119. n cazul confruntrii: a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si mprejurrile n privina crora declaraiile date anterior se contrazic; b. declaraiile se consemneaz n scris, n procese-verbale separate pentru fiecare persoan; c. persoanele confruntate trebuie s si pun reciproc ntrebri d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 120. Una din pri prezint o nregistrare video n procesul penal ca prob: a. nregistrarea video efectuat de parte este inadmisibil ca mijloc de prob, dac a fost fcut fr autorizarea instanei; b. nregistrarea video poate servi ca mijloc de prob, chiar dac a fost efectuat de parte, cu condiia ca infraciunea s fie cercetat la plngere prealabil; c. nregistrarea poate servi ca mijloc de prob dac nu este interzis de lege sau dac priveste nregistrri ale propriilor convorbiri sau comunicri ale prii purtate cu teri; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 121. Convorbirile si comunicrile prii vtmate pot fi interceptate: a. la cererea motivat a acesteia, cu autorizarea judectorului, indiferent de natura infraciunii; b. indiferent de natura infraciunii, dar numai cu autorizarea judectorului;

c. la cererea motivat a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infraciunii, dar nu mai mult de 30 de zile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 122. Mijloacele de prob administrate ca urmare a interceptrilor convorbirilor si comunicaiilor: a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului; b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a prilor sau din oficiu; c. nu pot fi supuse expertizei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 123. Nu pot fi martori asisteni: a. vecinii persoanei al crei domiciliu este percheziionat; b. persoanele care au asistat la svrsirea faptei c. persoanele interesate n cauz d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 124. Ridicarea de obiecte sau nscrisuri se dispune: a. numai de ctre instan; b. numai de ctre procuror; c. de ctre executorul judectoresc d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 125. Percheziia poate fi: a. numai domiciliar; b. corporal sau domiciliar c. numai corporal; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 126. Comisia rogatorie se poate adresa: a. parchetului ierarhic superior; b. parchetului ierarhic inferior; c. instanei egale n grad; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 127. Sunt msuri preventive: a. reinerea; b. obligarea la tratament medical; c. sechestrul; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 128. mpotriva ordonanei procurorului prin care se dispune reinerea: a. nvinuitul poate formula plngere care se soluioneaz de procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reinerea; b. nvinuitul poate formula plngere care se soluioneaz de instan n termen de 3 zile de la data sesizrii; c. nvinuitul nu poate formula plngere; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 129. mpotriva ordonanei organului de cercetare penal prin care se dispune reinerea: a. nvinuitul poate formula plngere, nainte de expirarea termenului de 24 de ore, plngere care se soluioneaz de procuror; b. nvinuitul poate formula plngere, nainte de expirarea termenului de 24 de ore, plngere care se soluioneaz de instan n termen de 3 zile de la data sesizrii; c. nvinuitul nu poate formula plngere; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 130. n cazul comisiei rogatorii: a. instana care efectueaz comisia rogatorie va dispune desemnarea unui aprtor din oficiu pentru inculpatul arestat; b. comisia rogatorie se poate adresa unei instane inferioare; c. prezentarea materialului de urmrire penal se poate realiza prin comisie rogatorie dac se asigur transportarea dosarului; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 131. Msurile preventive pot nceta de drept: a. la data soluionrii plngerii mpotriva msurii preventive luate de procuror; b. cnd s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea msurii preventive; c. la data pronunrii hotrrii de achitare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 132. n cazul reinerii: a. msura nu poate fi luat dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrsit este amenda; b. msura nu poate fi luat dect dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrsit este nchisoarea, chiar si alternativ cu amenda; c. msura poate fi luat oricare ar fi pedeapsa prevzut de lege; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 133. Reinerea poate fi dispus de: a. judector; b. comandantul navei sau aeronavei pentru infraciunile svrsite la bordul navelor sau aeronavelor; c. agenii poliiei de frontier n ipoteza constatrii unor infraciuni la regimul frontierei de stat;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 134. Msurile preventive pot fi dispuse prin: a. rezoluia organului de cercetare penal b. rezoluia procurorului; c. ordonana procurorului; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 135. Cazurile prevzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.: a. nu prezint nicio relevan n cazul obligrii de a nu prsi localitatea; b. nu prezint nicio relevan n cazul arestrii preventive; c. nu prezint nicio relevan n cazul reinerii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 136. Urmtoarea msur preventiv poate fi prelungit: a. reinerea, numai de ctre procuror, pentru o perioad de 24 de ore b. arestarea preventiv, numai de ctre instan; c. obligarea de a nu prsi ara, numai de ctre instan; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu prsi localitatea se comunic: a. poliiei de frontier; b. administraiei financiare n a crei circumscripie locuieste nvinuitul sau inculpatul; c. prii vtmate d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 138. Arestarea preventiv se dispune prin: a. ordonana procurorului; b. ncheierea judectorului c. mandatul de arestare emis de judector d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 139. Arestarea preventiv a nvinuitului: a. se poate dispune de ctre procuror, n cursul urmririi penale, si de ctre instana de judecat, n cursul judecii; b. nu se poate dispune dect n cursul urmririi penale; c. presupune punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 140. Msura preventiv a reinerii: a. nu poate fi luat dac infraciunea svrsit este pedepsit numai cu amenda; b. poate dura mai mult de 24 de ore n cazul n care persoana a fost reinut administrativ; c. poate fi luat chiar dac nu s-a nceput urmrirea penal fa de persoana respectiv; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 141. n situaia n care aciunea penal se pune n miscare fa de nvinuitul arestat preventiv: a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioad de maxim 30 de zile; b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv; c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai rmas din termenul maxim de 30 de zile; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 142. n cazul n care instana admite propunerea de arestare preventiv: a. mandatul de arestare preventiv este emis de judector b. mandatul de arestare preventiv este emis de procuror c. mandatul de arestare preventiv este emis de grefier; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 143. Poate fi prelungit: a. reinerea inculpatului; b. arestarea preventiv a nvinuitului; c. arestarea preventiv a inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 144. Arestarea inculpatului major: a. nu poate depsi 180 de zile dect dac s-a pronunat o hotrre de prim instan; b. nu poate depsi 180 de zile n cursul urmririi penale; c. nu poate depsi 180 de zile n fiecare faz a procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 145. Sunt msuri procesuale reale: a. liberarea provizorie pe cauiune si restituirea lucrurilor; b. msurile asigurtorii, restituirea lucrurilor; c. liberarea provizorie pe cauiune si msurile asigurtorii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 146. Sunt acte procesuale:

a. introducerea plngerii prealabile de ctre persoana vtmat, trimiterea n judecat, punerea n miscare a aciunii penale; b. nmnarea citaiei, efectuarea unei percheziii, ascultarea unui martor; c. mpcarea prilor, cercetarea la faa locului, nmnarea citaiei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 147. Nerespectarea dispoziiilor privind incompatibilitatea judectorilor este sancionat cu: a. nulitatea relativ; b. nulitatea absolut; c. nulitatea relativ, care poate fi invocat la termenul urmtor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 148. Dac organele de cercetare ale poliiei judiciare apreciaz c inculpatul nu si poate face singur aprarea: a. asistena juridic este obligatorie; b. asistena juridic nu este obligatorie, cu excepia situaiilor prevzute de art. 171 C. proc. pen. n care se afl inculpatul; c. nu exist o prevedere legal referitoare la aceast situaie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 149. Sunt faze ale procesului penal: a. urmrirea penal, procesul penal si punerea n executare a hotrrilor penale rmase definitive; b. urmrirea penal, judecata si punerea n executare a hotrrilor penale definitive; c. urmrirea penal si judecata; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B

150. Sunt corpuri delicte: a. obiectele care conin o urm a faptei svrsite; b. obiectele care poart o urm a faptei svrsite; c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate s serveasc la svrsirea unei infraciuni, precum si obiectele care sunt produsul infraciunii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiv: a. este obligatorie, indiferent de infraciune; b. este obligatorie, dar numai dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrsit este de 4 ani sau mai mare; c. este obligatorie, dar numai dac inculpatul este minor ori infraciunea svrsit este pedepsit cu o pedeaps mai mare de 4 ani; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

Drept procesual penal. Partea speciala

MULTIPLE CHOICE 1. Sunt limite ale urmririi penale: a. punerea n miscare a aciunii penale si trimiterea n judecat b. sesizarea organelor de urmrire penal si trimiterea n judecat; c. ntocmirea actului de ncepere a urmririi penale si trimiterea n

judecat, scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 2. Limitele urmririi penale pot fi: a. nceperea urmririi penale in rem si trimiterea n judecat prin

rechizitoriu;

b. nceperea urmririi penale in personam si trimiterea n judecat

prin rechizitoriu;
c. nceperea urmririi penale in personam si punerea n miscare a

aciunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 3. Urmrirea penal se desfsoar de ctre: a. b. c. d.

procuror si organele de cercetare penal; magistrai; organele de cercetare penal speciale; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 4. Organele de urmrire penal dispun prin ordonan: a. b. c. d.

acolo unde legea prevede expres; numai dac aciunea penal este pus n miscare; n situaia n care inculpatul se afl n stare de arest preventiv; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 5. Procurorul competent s efectueze sau s exercite supravegherea

activitii de cercetare penal este:

a. procurorul de la parchetul corespunztor instanei care, potrivit

legii, judec n prim instan cauza; b. procurorul de la parchetul corespunztor instanei n circumscripia creia s-a svrsit infraciunea; c. procurorul care supravegheaz activitatea organului de cercetare penal competent s instrumenteze cauza; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 6. n situaia n care organul de cercetare penal constat c nu este

competent s efectueze cercetarea penal:

a. si declin competena organului de cercetare penal competent;

b. ndrum persoana vtmat s formuleze plngerea penal la

organul competent si claseaz plngerea primit cu ignorarea dispoziiilor privind competena; c. trimite de ndat cauza procurorului care exercit supravegherea, n vederea sesizrii organului competent; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 7. Ofierii si subofierii Jandarmeriei Romne care au constatat o

infraciune n timpul misiunilor specifice:

a. nu au dreptul s rein corpurile delicte; b. nainteaz procurorului actele ncheiate, n cel mult 3 zile de la data

descoperirii faptei ce constituie infraciune; c. nainteaz procurorului actele ncheiate, n cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infraciune flagrant; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 8. Agenii poliiei de frontier, pentru infraciunile de frontier, au

urmtoarele obligaii:
a. nu pot efectua percheziii corporale; b. pot prinde pe fptuitor, pe care l predau de ndat procurorului sau

organului de cercetare penal, mpreun cu lucrrile efectuate si cu mijloacele materiale de prob; c. pot prinde pe fptuitor, pe care l predau procurorului n termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuat, mpreun cu mijloacele materiale de prob; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmrire

penal:
a. b. c. d.

plngerea, denunul si plngerea prealabil; plngerea, denunul si sesizarea din oficiu; plngerea, denunul si sesizarea comandantului; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 10. Pentru persoana vtmat, plngerea: a. nu poate fi formulat de substituiii procesuali; b. poate fi formulat de ctre unul din soi pentru cellalt so sau de

ctre copilul major pentru prini;

c. poate fi formulat de substituiii procesuali numai dac partea

vtmat nu se afl n ar;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 11. n situaia n care organul de cercetare penal constat, nainte de

nceperea urmririi penale, incidena cazului prevzut de art. 10 lit. b/1) C. proc. pen.:
a. nainteaz dosarul procurorului cu propunere de nencepere a

urmririi penale; b. nainteaz dosarul procurorului cu propunere de ncepere a urmririi penale; c. dispune nceperea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmrire penal n

cazul prevzut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este:

a. ordonana; b. rezoluia; c. ordonana de scoatere de sub urmrire penal si aplicare a unei

sanciuni cu caracter administrativ; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 13. Actul prin care se dispune nenceperea urmrii penale este: a. rezoluia; b. rezoluia de nencepere a urmririi penale; c. ordonana;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmrire penal n

cazurile prevzute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:

a. ntotdeauna ordonana; b. ntotdeauna rezoluia; c. rezoluia sau ordonana, dup stadiul urmririi penale si n funcie

de propunerea organelor de cercetare penal;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 15. Actul prin care se dispune ncetarea urmririi penale este: a. ntotdeauna ordonana; b. ntotdeauna rezoluia; c. rezoluia sau ordonana, dup stadiul urmririi penale si n funcie

de propunerea organelor de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 16. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. trebuie autorizat de procurorul care supravegheaz urmrirea

penal; b. nu este permis n cazul infraciunilor de falsificare de monede; c. trebuie autorizat de judector; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 17. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. se autorizeaz prin ordonan motivat, pentru o perioad de cel

mult 60 de zile; b. autorizarea poate fi prelungit pentru o perioad de cel mult 60 de zile; c. durata total a autorizrii, n aceeasi cauz, cu privire la aceeasi persoan, nu poate depsi 180 de zile;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 18. Procedura prezentrii materialului de urmrire penal: a. nu poate fi repetat; b. trebuie repetat dac organele de urmrire penal au administrat

probe noi;
c. poate fi repetat dac nvinuitul a refuzat s semneze procesulverbal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 19. Prezentarea materialului de urmrire penal nvinuitului este: a. b. c. d.

facultativ; trebuie efectuat numai de organul de cercetare penal; trebuie efectuat de procuror; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 20. Participarea procurorului la efectuarea urmririi penale: a. este obligatorie; b. este facultativ; c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricrui act de

cercetare penal, ocazie cu care procurorul poate ndruma organul de cercetare penal cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 21. Actul prin care se dispune nceperea urmririi penale cnd organul

de urmrire penal este sesizat prin denun este:

a. b. c. d.

procesul-verbal; ordonana; rezoluia; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

22. n situaia n care, ulterior adoptrii soluiei, procurorul constat c

nu a existat sau c a disprut mprejurarea pe care se ntemeia propunerea de a nu se ncepe urmrirea penal:
a. infirm rezoluia si dispune scoaterea de sub urmrire penal; b. infirm rezoluia si restituie actele organului de urmrire,

dispunnd nceperea urmririi penale;

c. infirm rezoluia si dispune suspendarea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 23. Reluarea urmririi penale se dispune: a. b. c. d.

dac a ncetat cauza de suspendare; dac a intervenit o lege mai favorabil; dac aciunea penal a fost pus n miscare; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 24. n incinta instituiilor de interes public: a. actele de urmrire penal se pot efectua cu autorizarea

judectorului; b. actele de urmrire penal se pot efectua numai cu autorizaia procurorului sau cu acordul conducerii acelei uniti; c. nu se pot efectua acte de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D 25. n ipoteza svrsirii infraciunii de abuz de ncredere de ctre un

notar public, plngerea prealabil se adreseaz:

a. b. c. d.

organului de cercetare penal competent teritorial; parchetului de pe lng curtea de apel; curii de apel; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 26. Plngerea prealabil trebuie introdus:

a. b. c. d.

de persoana vtmat; n termen de 2 luni de la data svrsirii infraciunii; la instana competent s judece cauza n fond; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 27. n cazul infraciunii flagrante pentru care este necesar plngerea

prealabil:
a. organul de urmrire penal este obligat s constate fapta si apoi s

cheme partea vtmat pentru a o ntreba dac formuleaz plngere prealabil; b. organul de urmrire penal constat fapta dac exist plngerea prealabil a prii vtmate; c. organul de urmrire penal constat fapta, iar partea vtmat are posibilitatea s formuleze plngerea prealabil n termen de 2 luni de la acest moment; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 28. nvinuitul este: a. persoana fa de care se efectueaz cercetri ntr-o cauz penal; b. persoana fa de care s-a dispus nceperea urmririi penale; c. persoana fa de care s-a dispus punerea n miscare a aciunii

penale; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 29. Urmrirea penal poate fi suspendat: a. dac inculpatul sufer de o boal grav care l mpiedic s ia parte

la procesul penal; b. dac partea vtmat sufer de o boal grav care o mpiedic s participe la procesul penal; c. dac una din pri sufer de o boal grav care o mpiedic s participe la procesul penal; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 30. n cazul ncetrii urmririi penale ntr-o cauz n care inculpatul

este arestat preventiv:

a. procurorul comunic o copie a ordonanei administraiei locului de

deinere;
b. instana care a dispus revocarea arestrii preventive comunic o

copie a ncheierii la administraia locului de deinere;

c. instana care a dispus revocarea arestrii preventive nstiineaz prin

adres administraia locului de deinere, cu dispoziia de a pune de ndat n libertate pe inculpat;. d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 31. Ordonana sau rezoluia de ncetare a urmririi penale se

comunic:
a. numai prii vtmate si inculpatului; b. autorului sesizrii, nvinuitului sau inculpatului si oricrei alte

persoane interesate; c. numai prii vtmate, prii civile, nvinuitului sau inculpatului, prii responsabile civilmente; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 32. Prezentarea materialului de urmrire penal trebuie repetat: a. dac se constat c trebuie schimbat ncadrarea juridic ori dac sau

efectuat acte noi de cercetare penal; b. dac s-au efectuat acte noi de cercetare penal; c. dac inculpatul formuleaz o astfel de cerere; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 33. Actul de sesizare a instanei de judecat este: a. plngerea prealabil, n cazul infraciunilor pentru care aciunea

penal se pune n miscare la plngere prealabil;

b. numai rechizitoriul; c. ncheierea de declinare a competenei n situaia necompetenei

teritoriale;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 34. Reluarea urmririi penale se dispune, dup suspendare: a. b. c. d.

prin proces-verbal; prin rezoluie; prin ordonan; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 35. Reluarea urmririi penale se dispune, n caz de restituire: a. b. c. d.

prin rezoluie; prin ordonan prin hotrre judectoreasc nici una din variantele de mai sus

ANS: C 36. Redeschiderea urmririi penale se dispune: a. b. c. d.

prin rezoluie; prin ordonan; prin hotrrea instanei; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 37. Pot face plngere: a. mpotriva actelor de urmrire penal: partea vtmat, partea civil

si nvinuitul sau inculpatul; b. mpotriva msurilor de urmrire penal: nvinuitul sau inculpatul, partea vtmat; c. mpotriva msurilor si actelor de urmrire penal: orice persoan, dac prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 38. n situaia n care judectorul admite plngerea, prin ncheiere,

desfiineaz rezoluia sau ordonana atacat si reine cauza spre judecare:

a. ncheierea poate fi atacat separat cu recurs de ctre procuror si de

ctre persoana fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat;

b. ncheierea poate fi atacat odat cu fondul, calea de atac fiind cea

prevzut de lege pentru cauza respectiv;

c. ncheierea poate fi atacat cu apel odat cu fondul; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 39. Plngerea mpotriva soluiei de netrimitere n judecat: a. va fi respins ca inadmisibil dac a fost gresit ndreptat; b. constituie actul de sesizare a instanei n cazul admiterii plngerii si

reinerii cauzei spre judecare;

c. trebuie soluionat de judector n terme de maxim 20 de zile de la

primirea acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 40. Plngerea mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal: a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penal; b. trebuie formulat n termen de 20 de zile de la data la care partea a

cunoscut msura sau actul de urmrire penal;

c. se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului, dup

caz;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 41. Plngerea mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal

trebuie soluionat:
a. n termen de 20 de zile de la formularea acesteia; b. n termen de 30 de zile de la primire; c. n termen de 20 de zile de la primire;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 42. Inculpatul trebuie ascultat: a. b. c. d.

nainte de a se lua decizia punerii n miscare a aciunii penale; n cursul cercetrii judectoresti, ori de cte ori este necesar; dup prezentarea materialului de urmrire penal; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 43. mpotriva ordonanelor sau rezoluiilor, dup caz, de nencepere a

urmririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmrire penal sau de ncetare a urmririi penale poate face plngere:
a. dup respingerea plngerii de ctre prim-procurorul parchetului,

procurorul general sau, dup caz, de ctre procurorul sef de secie, de ctre partea vtmat, nvinuit sau inculpat; b. dup respingerea plngerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., n termen de 20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare, de ctre persoana vtmat si de ctre orice alte persoane ale cror interese sunt vtmate; c. dup admiterea plngerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., n termen de 20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare, de ctre persoana vtmat si de ctre orice alte persoane ale cror interese sunt vtmate, plngerea urmnd a fi adresat instanei; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 44. Soluionnd plngerea conform art. 278/1 C. proc. pen.,

judectorul:
a. poate admite orice alte probe necesare si utile soluionrii cauzei; b. nu poate admite proba cu nscrisuri; c. verific rezoluia sau ordonana atacat, pe baza lucrrilor si a

materialului din dosarul cauzei si a oricror nscrisuri noi prezentate; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

45. Judecata se poate desfsura: a. numai la sediul instanei; b. n alt loc dect sediul instanei numai dac prin lege special

referitoare la competena dup calitatea persoanei se prevede aceasta;

c. n lipsa inculpatului aflat n stare de deinere, dac aducerea

acestuia la instan nu este posibil din cauza lipsei escortei;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 46. Principiul nemijlocirii presupune: a. ca judectorii care fac parte din completul de judecat s ia contact

direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi; b. ca judectorii care fac parte din completul de judecat s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea n prezena prilor; c. ca judectorii care fac parte din completul de judecat, procurorul si prile s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 47. Ca o consecin a principiului nemijlocirii: a. pn la pronunarea hotrrii, este posibil schimbarea completului

de judecat pe tot parcursul judecrii cauzei; b. dup nceperea cercetrii judectoresti, orice schimbare n compunerea completului presupune reluarea de la nceput a cercetrii; c. pn la nceperea dezbaterilor, este posibil schimbarea completului de judecat fr vreo consecin asupra continurii judecii; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

48. Sedina de judecat: a. b. c. d.

este public numai dac toi inculpaii sunt majori; este public numai dac inculpatul este arestat; este public, de regul; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 49. Citarea este obligatorie la fiecare termen: a. n cazul militarilor si deinuilor; b. n cazul minorilor; c. n cazul n care partea a fost prezent la un termen, dar procedura

de citare nu a fost ndeplinit pentru acel termen; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 50. Citarea este obligatorie: a. b. c. d.

cnd instana a dispus repunerea cauzei pe rol n urma deliberrii; la pronunare; cnd inculpatul este minor; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 51. Citarea nu este obligatorie: a. n cazul experilor, martorilor si interpreilor; b. n cazul prii prezente la unul din termene, chiar dac la termenele

ulterioare lipseste;
c. n cazul militarilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 52. Lista cauzelor: a. se afiseaz la instan cu 48 de ore nainte de termenul de judecat; b. se comunic parchetului cu 24 de ore nainte de termenul de

judecat;
c. se afiseaz la instan cu 24 de ore nainte de termenul de judecat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 53. Sunt atribuii ale presedintelui completului: a. b. c. d.

asigurarea ordinii si a solemnitii sedinei; strigarea cauzei si apelul celor citai decide asupra cererilor formulate de pri; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 54. Constatarea infraciunilor de audien: a. b. c. d.

este o atribuie a completului de judecat se menioneaz numai n ncheierea de sedin se menioneaz ntr-un proces-verbal care se ataseaz la dosar; nici una din variantele de mai sus

ANS: D 55. Prin infraciune de audien se nelege: a. infraciunea svrsit n cursul sedinei de judecat; b. infraciunea svrsit n sala de sedin; c. infraciunea svrsit n cursul urmririi penale, n cursul audierii

prilor sau martorilor; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 56. La prima nfisare: a. b. c. d.

instana este obligat s verifice regularitatea actului de sesizare; instana poate s verifice regularitatea actului de sesizare; instana verific regularitatea actului de sesizare la cererea prilor; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 57. Partea vtmat poate formula cereri, ridica excepii si pune

concluzii cu privire la:

a. b. c. d.

latura penal; latura civil; latura penal si latura civil; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 58. n situaia n care motivul suspendrii priveste numai pe unul

dintre inculpai:
a. instana dispune suspendarea ntregii cauze numai dac motivul

suspendrii a fost boala grav de care sufer unul dintre inculpai; b. instana de judecat dispune suspendarea ntregii cauze numai dac motivul suspendrii a fost formularea unei cereri de extrdare pasiv; c. instana dispune suspendarea ntregii cauze numai dac disjungerea nu este posibil; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 59. Recursul formulat mpotriva ncheierii prin care s-a admis cererea

de suspendare a judecii pentru c s-a formulat o cerere de extrdare activ:

a. b. c. d.

este inadmisibil; este suspensiv de executare; se judec n termen de 5 zile; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 60. ncheierea de sedin se ntocmeste: a. de ctre unul dintre judectorii din complet, n termen de 3 zile de

la terminarea sedinei; b. de grefier, n termen de 24 de ore de la terminarea sedinei; c. de presedintele completului, n termen de 24 de ore de la terminarea sedinei; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

61. Dac hotrrea se pronun n ziua n care au avut loc dezbaterile: a. se ntocmeste o ncheiere separat; b. se ntocmeste o ncheiere separat numai dac se amn

pronunarea;
c. nu se ntocmeste o ncheiere separat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 62. Deliberarea si pronunarea hotrrii: a. b. c. d.

au loc de ndat dup ncheierea dezbaterilor; nu pot fi amnate; nu pot fi amnate pe un termen scurt, determinat; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 63. Deliberarea: a. are loc n secret; b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaz

minuta; c. poate avea loc cu participarea judectorilor care au administrat probele n cursul cercetrii judectoresti; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 64. Completul de divergen se poate constitui: a. b. c. d.

n prim instan; n apel; n recurs; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 65. Dac unanimitatea completului de judecat nu poate fi ntrunit: a. hotrrea se ia n complet de divergen; b. hotrrea se ia cu majoritate;

c. cauza se repune pe rol d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 66. Dac n urma deliberrii rezult mai mult de dou preri: a. hotrrea se ia n complet de divergen; b. judectorul care a opinat soluia cea mai blnd trebuie s se se

alture celei mai apropiate de prerea sa;

c. judectorul care a opinat soluia cea mai sever trebuie s se alture

celei mai apropiate de prerea sa;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 67. Lipsa minutei: a. atrage nulitatea relativ a hotrrii, deoarece rezultatul deliberrii

este consemnat n dispozitivul hotrrii; b. atrage nulitatea absolut a hotrrii; c. nu are niciun efect asupra validitii hotrrii dac hotrrea a fost semnat de toi membrii completului; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 68. Minuta: a. se redacteaz de grefier si se semneaz de membrii completului de

judecat; b. se redacteaz n termen de 15 de zile de la data terminrii cercetrii judectoresti; c. se ntocmeste n dou exemplare originale, din care unul se ataseaz la dosarul cauzei, iar cellalt se depune la dosarul de minute al instanei; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 69. Hotrrea judectoreasc penal, sentin sau decizie: a. se redacteaz de grefier;

b. se redacteaz de toi judectorii din complet; c. se redacteaz de unul dintre judectorii din complet; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 70. n cauzele n care inculpatul este trimis n judecat n stare de

arest:
a. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat

fixeaz un termen n interiorul cruia i se comunic citaia inculpatului; b. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, nuntrul cruia se comunic citaia mpreun cu o copie a actului de sesizare a instanei; c. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, nuntrul cruia se comunic citaia mpreun cu o copie a actului de sesizare a instanei; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 71. Procurorul trebuie s participe la sedinele de judecat: a. b. c. d.

numai dac este citat; numai cnd consider necesar; numai n cauzele n care instana a fost sesizat prin rechizitoriu nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 72. Obiectul judecii: a. este stabilit numai de procuror; b. se mrgineste la fapta si la persoana artat n actul de sesizare a

instanei, de regul; c. se refer la fapta sau la persoana cu privire la care se refer extinderea; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 73. Dac instana constat, n cursul cercetrii judectoresti, c

ncadrarea juridic dat faptei prin actul de sesizare urmeaz a fi schimbat:

a. b. c. d.

pune n discuie noua ncadrare juridic; dispune suspendarea procesului penal; dispune schimbarea ncadrrii juridice prin rezoluie; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 74. n cazul extinderii aciunii penale pentru alte acte materiale: a. instana dispune extinderea prin ncheiere; b. procurorul dispune extinderea aciunii penale prin declaraie oral; c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul s fie trimis n judecat

pentru toate actele materiale;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 75. n cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si n ceea ce

priveste aceast fapt; b. instana pune n miscare aciunea penal si pentru fapta nou; c. obiectul judecii nu se schimb; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 76. n cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: a. instana face aplicarea dispoziiilor privind schimbarea ncadrrii

juridice; b. procurorul pune n miscare aciunea penal prin ordonan; c. instana trebuie s sesizeze, prin ncheiere, organul de urmrire penal competent pentru efectuarea de cercetri cu privire la fapta descoperit, dac procurorul particip la judecat; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

77. n cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele

persoane; b. instana pune n miscare aciunea penal prin ncheiere; c. instana sesizeaz procurorul competent pentru punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 78. Ultimul cuvnt al inculpatului: a. inculpatului i se d cuvntul personal sau prin aprtor; b. inculpatului i se d cuvntul personal; c. nu se impune, n ipoteza n care, n cadrul dezbaterilor, inculpatul a

luat cuvntul ultimul pentru a rspunde susinerilor prii civile;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 79. Nu pot fi acordate despgubiri civile dac: a. achitarea s-a pronunat pentru c fapta nu prezint gradul de pericol

social al unei infraciuni;

b. achitarea s-a pronunat pentru c fapta nu exist; c. achitarea s-a pronunat pentru c lipseste unul din elementele

constitutive ale infraciunii;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 80. Procurorul poate face apel: a. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; b. numai n ceea ce priveste latura penal; c. n ceea ce priveste latura penal, iar n ceea ce priveste latura civil

numai n cazul minorilor;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

81. Inculpatul poate declara apel: a. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; b. n caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitrii; c. n caz de ncetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul

ncetrii;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 82. Partea vtmat poate formula apel: a. b. c. d.

numai n ceea ce priveste latura penal; n ceea ce priveste latura penal si latura civil; numai cu privire la latura civil; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 83. Partea civil si partea responsabil civilmente pot face apel: a. b. c. d.

n ceea ce priveste latura civil si latura penal; numai n ceea ce priveste latura penal; numai n ceea ce priveste latura civil; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 84. Aprtorul: a. poate formula apel n nume propriu n ceea ce priveste latura civil; b. nu poate formula apel n nume propriu; c. nu poate formula apel n nume propriu dect cu privire la

cheltuielile judiciare care i se cuvin; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 85. Sunt substituii procesuali n cazul declarrii apelului: a. aprtorul prii vtmate; b. soul prii vtmate c. rudele apropiate ale inculpatului

d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 86. Dac apelul este introdus de o alt persoan pentru inculpat,

titular al apelului devine:

a. b. c. d.

inculpatul; persoana care a introdus apelul; inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 87. O persoan ale crei interese legitime au fost vtmate printr-o

msur sau printr-un act al instanei poate declara apel:

a. dac nu este parte n proces; b. dac atac soluia de fond a cauzei; c. dac msura sau actul instanei i-a produs o vtmare de natur

direct si personal care decurge din soluia de fond a cauzei privind prile din proces; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 88. Poate declara apel: a. persoana care, reclamnd c un martor a fost mincinos n cauza pe

care a avut-o, instana l-a achitat ca fiind de bun-credin; b. ruda apropiat a inculpatului, vtmat moral si material de pe urma condamnrii; c. persoana care, deinnd un bun confiscabil ca urmare a infraciunii svrsite de inculpat, a fost obligat s l predea; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 89. Aprtorul, ca substituit procesual, poate declara apel: a. numai dac nu a acordat asisten juridic la instana a crei

hotrre se atac; b. dac a acordat asisten juridic la instana a crei hotrre se atac;

c. ca reprezentant convenional; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 90. Apelul declarat de tatl prii civile este: a. b. c. d.

inadmisibil; admisibil; fondat sau nefondat, dup caz; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 91. Termenul de apel este: a. de 10 zile de la pronunare pentru procuror, dac legea nu dispune

altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, dac legea nu dispune

altfel; c. de 10 zile de la pronunare pentru toate prile; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 92. Termenul de apel curge: a. de la pronunare pentru inculpatul elev al unei instituii militare de

nvmnt, dac acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronunare; b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronunare; c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 93. Repunerea n termenul de apel se poate face: a. dac instana de fond constat c apelul a fost formulat n termen de

10 zile de la nceperea executrii despgubirilor civile; b. dac instana de apel constat c apelul a fost formulat n termen de

10 zile de la nceperea executrii pedepsei;

c. dac partea a lipsit de la judecat, dar a fost prezent la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 94. Dac inculpatul care a fost prezent la pronunare formuleaz apel

dup expirarea termenului de 10 zile, invocnd lipsa din localitate din cauza obligaiilor de serviciu:
a. instana de apel poate admite apelul peste termen; b. instana de apel poate admite cererea de repunere n termenul de

apel; c. apelul va fi respins ca tardiv; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 95. Inculpatul a lipsit att la judecat, ct si la pronunare si a

declarat recurs a doua zi dup ce a nceput s execute pedeapsa:

a. b. c. d.

recursul este tardiv; instana poate admite recursul declarat peste termen; instana poate admite cererea de repunere n termenul de recurs; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 96. Apelul peste termen se poate declara: a. dac ntrzierea este determinat de o cauz temeinic de

mpiedicare; b. dac partea a lipsit la toate termenele de judecat; c. dac partea a lipsit la toate termenele de judecat si la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 97. Apelul peste termen poate fi admis: a. dac ntrzierea este determinat de o cauz temeinic de

mpiedicare; b. dac partea a declarat apel n termen de 10 zile de la nceperea

executrii pedepsei;
c. dac partea a declarat apel dup 10 zile de la nceperea executrii

despgubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 98. Inculpatul care a fost prezent la pronunare declar apelul dup

expirarea termenului de 10 zile si dovedeste n faa instanei de apel faptul c a fost plecat din localitate n interes de serviciu:
a. b. c. d.

apelul este tardiv; instana poate admite apelul declarat peste termen; instana poate admite cererea de repunere n termenul de apel; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 99. Apelul se declar: a. numai prin cerere scris depus la instana care a pronunat

hotrrea care se atac; b. numai prin cerere scris; c. oral, caz n care se ntocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei mprejurri; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 100. Renunarea la apel: a. se poate produce dup expirarea termenului de apel; b. poate interveni dup pronunarea hotrrii si pn la expirarea

termenului de declarare a apelului; c. este irevocabil; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 101. Retragerea apelului: a. nu este posibil dect nainte de nceperea dezbaterilor la instana

de apel;

b. se poate face de inculpatul minor, dac apelul a fost declarat

personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 102. Aprtorul inculpatului: a. poate retrage apelul declarat de inculpat; b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai dac

declaraia de apel a fost fcut de aprtor n numele inculpatului;

c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat dect dac prezint un

mandat special n acest sens; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 103. Apelul declarat n termen: a. este suspensiv de executare att n ceea ce priveste latura civil, ct

si n ceea ce priveste latura penal, dac prin lege nu se dispune altfel; b. este suspensiv de executare numai n ceea ce priveste latura penal c. nu este suspensiv de executare d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 104. Dac inculpatul nu motiveaz cererea de apel: a. b. c. d.

apelul va fi respins ca nefondat; apelul va fi examinat n temeiul efectului devolutiv; apelul va fi respins ca nemotivat nici una din variantele de mai sus

ANS: B 105. Principiul neagravrii situaiei n propriul apel presupune: a. instana de apel nu poate agrava situaia prii n favoarea creia

procurorul a declarat apel; b. instana de apel nu poate pronuna o pedeaps mai mare dect instana de fond;

c. instana de apel nu l poate condamna pe inculpatul achitat de

instana de fond;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 106. Efectul extensiv al apelului presupune: a. instana de apel examineaz cauza prin extindere si cu privire la

prile care nu au declarat apel, fr a le putea crea o situaie mai grea; b. instana de apel examineaz cauza prin extindere si cu privire la prile la care apelul nu se refer, chiar dac le creeaz o situaie mai grea; c. instana de apel nu poate hotr n privina prilor care nu au declarat apel sau la care declaraia de apel nu se refer; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 107. Participarea procurorului la judecarea apelului: a. este obligatorie; b. este obligatorie numai dac a participat si la judecarea cauzei n

faa primei instane sau dac a declarat apelul suspus judecii; c. nu este obligatorie; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 108. Dac procurorul nu a introdus apel, ordinea n care se d

cuvntul n dezbateri este:

a. b. c. d.

procuror, intimat, apelant; apelant, intimat, procuror; apelant, procuror, intimat; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 109. Recursul declarat de inculpat mpotriva ncheierii prin care

instana de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecii este:

a. b. c. d.

admisibil; inadmisibil; fondat sau nefondat, dup caz; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 110. Recursul: a. trebuie motivat n scris sau oral n ziua judecii; b. trebuie motivat ntotdeauna n scris, motivele urmnd a fi depuse cu

5 zile nainte de primul termen de judecat;

c. poate fi motivat oral n ziua judecii numai n cazul hotrrilor

care nu pot fi atacate cu apel; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 111. Raportul scris este obligatoriu: a. b. c. d.

la nalta Curte de Casaie si Justiie; la toate instanele de recurs; la curile de apel si la nalta Curte de Casaie si Justiie; nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 112. Declaraia de retragere a recursului trebuie depus: a. b. c. d.

la instana de fond; la instana de apel sau la instana de recurs; numai la instana de recurs; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 113. n cazul recursului procurorului: a. devoluia este total n ceea ce priveste latura penal si latura civil

cu privire la toate persoanele care au fost pri n proces; b. devoluia este total numai n ceea ce priveste orice lipsuri, fie n favoarea, fie n defavoarea oricrei pri; c. devoluia este total n ceea ce priveste orice lipsuri n defavoarea

inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 114. n cazul recursului prii civile: a. devoluia este total n ceea ce priveste latura penal; b. devoluia este total n ceea ce priveste latura civil si cu privire la

toate persoanele care au fost pri n proces;

c. se devolueaz cauza cu privire la soluia care o priveste, pentru

orice lips care este n defavoarea ei;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 115. Necompetena teritorial a instanei: a. poate fi invocat n recurs, deoarece este sancionat cu nulitatea

relativ; b. poate fi invocat n recurs, deoarece se ncadreaz n dispoziiile art. 3859 alin. (1) pct. 1; c. nu poate fi invocat n recurs, deoarece se acoper n cazul n care nu a fost invocat n faa primei instane; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 116. n cazul decesului prii civile, mostenitorii acesteia, introdusi n

procesul civil:
a. b. c. d.

devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs; pot declara recurs ca substituii procesuali; pot declara apel n numele prii civile; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 117. n cadrul dezbaterilor asupra recursului: a. procurorul are ntotdeauna primul cuvnt; b. inculpatul are ultimul cuvnt c. intimatul are ultimul cuvnt

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 118. Constituie motive de contestaie n anulare: a. faptul c instana de recurs nu s-a pronunat asupra unei cauze de

achitare cu privire la care existau probe la dosar;

b. faptul c dou sau mai multe hotrri definitive nu se pot concilia; c. faptul c mpotriva unei persoane s-au pronunat dou hotrri

definitive pentru aceeasi fapt;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 119. Este instan competent s soluioneze contestaia n anulare: a. b. c. d.

instana de recurs; instana a crei hotrre este atacat; instana la care a rmas definitiv ultima hotrre; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 120. Admisibilitatea n principiu a contestaiei n anulare se

analizeaz:
a. b. c. d.

cu citarea prilor, n sedin public; fr citarea prilor, n sedin public; fr citarea prilor, n camera de consiliu nici una din variantele de mai sus

ANS: B 121. Sunt supuse revizuirii: a. b. c. d.

toate hotrrile judectoresti; numai hotrrile pronunate de instanele de recurs; toate hotrrile judectoresti care rezolv fondul cauzei; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 122. Revizuirea poate fi cerut cnd:

a. fa de aceeasi persoan si aceeasi fapt s-au pronunat dou

hotrri definitive;
b. s-au pronunat dou hotrri definitive care nu se pot concilia; c. procurorul a svrsit o infraciune; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 123. n cazul n care s-au descoperit fapte sau mprejurri ce nu au

fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei, se poate cere revizuirea:

a. numai de ctre procuror; b. numai dac necunoasterea acestora a dus la pronunarea unei

hotrri nelegale sau netemeinice; c. numai dac pe baza faptelor sau mprejurrilor noi se poate dovedi netemeinicia hotrrii de achitare, de ncetare a procesului penal ori de condamnare; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 124. Pot cere revizuirea: a. soul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dup decesul

acestuia; b. procurorul; c. soul si rudele apropiate ale prii vtmate, dup decesul acesteia; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 125. Procurorul trebuie s efectueze actele de cercetare cu privire la

cererea de revizuire n termen de:

a. b. c. d.

2 luni de la data introducerii cererii de revizuire; 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie; oricnd; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 126. Poate cere revizuirea unei hotrri penale definitive, n cazul n

care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a unui drept prevzut de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale:
a. b. c. d.

numai procurorul; numai persoana al crei drept a fost nclcat sau soul acesteia; soul condamnatului, chiar si dup moartea acestuia nici una din variantele de mai sus

ANS: C 127. Decizia pronunat de nalta Curte de Casaie si Justiie cu privire

la cererea de revizuire n cazul n care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a unui drept prevzut de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale:
a. b. c. d.

poate fi atacat cu recurs; poate fi atacat cu apel; este definitiv; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 128. Sunt subieci oficiali ai fazei de punere n executare: a. instana de executare, procurorul, condamnatul; b. instana de executare, organele administraiei financiare, direcia de

sntate public; c. administraia penitenciar, condamnatul, direcia de sntate public; d. niciuna din variantele de mai sus
ANS: B 129. Hotrrea instanei de apel rmne definitiv: a. la expirarea termenului de apel, cnd nu s-a declarat apel n termen

sau cnd apelul declarat a fost retras nuntrul termenului; b. la data retragerii recursului declarat mpotriva hotrrii prin care apelul a fost admis fr trimtere spre rejudecare, dac aceasta s-a produs dup expirarea termenului de recurs; c. la data pronunrii hotrrii, dac hotrrea nu este supus

recursului;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 130. Hotrrile penale se pun n executare de ctre: a. instana care a judecat cauza n prim instan, ntotdeauna; b. instana care a pronunat prima hotrrea de condamnare,

ntotdeauna;
c. Tribunalul Militar Teritorial, dac hotrrea a fost pronunat n

prim instan de nalta Curte de Casaie si Justiie;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 131. Mandatul de executare a pedepsei deteniunii pe via: a. se ntocmeste n patru exemplare; b. se ntocmeste ntotdeauna n ziua n care hotrrea penal a rmas

definitiv; c. instana de executare trimite dou exemplare organului de poliie cnd condamnatul este arestat; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D 132. Mandatul de executare a pedepsei nchisorii cu executare la locul

de munc:
a. se emite n trei exemplare; b. un exemplar se trimite consiliului local n a crui raz teritorial si

are domiciliul condamnatul; c. un exemplar rmne la instana de executare d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 133. n cazul punerii n executare a obligrii la tratament medical: a. instana de executare comunic o copie a hotrrii direciei sanitare

din judeul pe teritoriul cruia locuieste persoana fa de care s-a luat msura;

b. instana de executare comunic o copie de pe dispozitivul hotrrii

si o copie de pe raportul medico-legal direciei sanitare din judeul pe teritoriul cruia locuieste persoana fa de care s-a luat msura; c. instana de executare comunic o copie a raportului medico-legal unitii sanitare stabilite; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 134. nlocuirea pedepsei amenzii se dispune: a. numai de instana de executare; b. de instana de executare sau de instana corespunztoare de la

domiciliul condamnatului; c. de instana de executare sau de instana corespunztoare n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, n situaia n care condamnatul se afl n stare de deinere; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 135. Liberarea condiionat se dispune: a. numai de instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; b. de judectoria n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; c. de judectoria n a crei raz teritorial se afl locul de deinere sau

de judectoria instan de executare; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B 136. Cererea de amnare a executrii pedepsei nchisorii: a. are ca efect suspendarea executrii mandatului pn la soluionarea

cererii; b. poate fi formulat n termen de 10 zile de la emiterea mandatului de executare; c. poate fi retras de cel care a formulat-o; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

137. Recunoasterea de ctre tatl condamnat a unui copil nscut din

concubinaj:
a. poate constitui un motiv de ntrerupere a executrii pedepsei n

temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;

b. poate constitui un motiv de ntrerupere a executrii pedepsei n

temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. n situaia n care copilul este mai mic de 1 an; c. nu poate constitui motiv de amnare a executrii pedepsei; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 138. Instana competent s se pronune asupra amnrii executrii

pedepsei este:
a. b. c. d.

instana care a pronunat hotrrea de condamnare; instana de executare instana la care s-a judecat fondul cauzei nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 139. Condamnata se afl n executarea unei pedepse cu nchisoarea

pentru svrsirea infraciunii de omor calificat fa de fiul su nou nscut. Cererea sa de ntrerupere a executrii pedepsei pentru c a nscut un copil este:
a. b. c. d.

inadmisibil; admisibil, dac este solicitat pn cnd copilul mplineste un an; nentemeiat; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 140. Durata ntreruperii executrii pedepsei n cazul intervenirii unor

mprejurri speciale care ar avea consecine grave pentru unitatea la care lucreaz condamnatul este:
a. de maxim 3 luni; b. de 3 luni; c. de minim 3 luni;

d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 141. ntreruperea executrii pedepsei se poate acorda: a. cnd se stabileste, pe baza unei constatri medico-legale, c cel

condamnat sufer de o boal care l pune n imposibilitate de a executa pedeapsa; b. cnd se constat, pe baza unei constatri medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor; c. cnd se constat, pe baza une expertize medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care nu poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D 142. Competena de a soluiona cererea de ntrerupere a executrii

pedepsei aparine:
a. judectoriei n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; b. instanei de executare sau instanei n a crei raz teritorial se afl

locul de deinere sau unitatea unde se execut pedeapsa la locul de munc, corespunztoare n grad instanei de executare; c. numai instanei de executare; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 143. Timpul ct pedeapsa a fost ntrerupt: a. b. c. d.

intr n durata pedepsei executate; se scade din durata pedepsei; nu se socoteste n executarea pedepsei; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 144. Aplicarea amnistiei: a. se face de judectorul de la instana de executare;

b. se face de judectorul de la instana de executare sau de judectorul

de la instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere

c. se face de judectorul de la instana de executare sau de judectorul

de la instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, dac intervine dup condamnarea definitiv; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 145. n situaia n care se iveste o mpiedicare la executare,

competena de soluionare a contestaiei la executare aparine:

a. instanei de executare sau instanei corespunztoare n a crei raz

teritorial se afl locul de deinere b. numai instanei care a pronunat hotrrea care se execut; c. numai instanei de executare d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 146. Contestaia privitoare la amenzile judiciare se soluioneaz de: a. b. c. d.

instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere numai instana de executare numai instana care le-a pus n executare nici una din variantele de mai sus

ANS: C 147. Dac ulterior ntocmirii procesului-verbal de constatare a

infraciunii flagrante se impune ascultarea altor persoane:

a. se adaug declaraiile acestor persoane n continuarea

procesuluiverbal, care se semneaz de aceste persoane si de organul care a ntocmit procesul-verbal; b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece dup ncheierea procesuluiverbal nu mai este posibil continuarea acestuia; c. declaraiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 148. n cazul infraciunii flagrante:

a. reinerea nvinuitului este lsat la aprecierea organului de cercetare

penal care constat fapta;

b. reinerea nvinuitului este supus aprecierii procurorului care

supravegheaz cercetrile n cauz;

c. reinerea nvinuitului este obligatorie, dac sunt ndeplinite

condiiile msurii preventive;

d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 149. Dac instana constat c nu sunt ntrunite condiiile referitoare la

cazurile de aplicare a procedurii speciale:

a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite; b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmrirea penal

conform procedurii obisnuite; c. dispune achitarea inculpatului d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 150. n cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor

infraciuni flagrante:
a. b. c. d.

prezena prii vtmate este obligatorie; reinerea si arestarea preventiv a nvinuitului sunt obligatorii; judecata poate avea loc n lipsa inculpatului nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 151. Hotrrea instanei n cazul procedurii speciale referitoare la

infraciunile flagrante:
a. trebuie pronunat n prezena inculpatului aflat n stare de deinere; b. trebuie redactat n cel mult dou zile de la pronunare; c. trebuie pronunat n ziua n care s-au ncheiat dezbaterile sau cel

mult n 24 de ore; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului n cazul

infraciunilor flagrante este de:

a. 10 zile de la pronunare b. 3 zile de la pronunare, pentru prile prezente, si de la comunicare,

pentru cei care au lipsit att la dezbateri, ct si la pronunare

c. 3 zile de la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 153. Procedura special de urmrire si judecare a infraciunilor

flagrante nu se aplic:
a. infraciunilor svrsite de minori b. infraciunilor pedepsite la plngere prealabil c. infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai

mic de 15 ani; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 154. Dac nvinuitul sau inculpatul nu a mplinit 16 ani: a. citarea prinilor este obligatorie la prezentarea materialului de

urmrire penal; b. citarea prinilor este obligatorie la orice ascultare a minorului n cursul urmririi penale; c. citarea prinilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea materialului de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 155. Inculpatul care a svrsit infraciunea n timpul ct era minor: a. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori,

chiar dac a mplinit 18 ani nainte de sesizarea instanei; b. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori numai dac instana a fost sesizat nainte ca minorul s devin major; c. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori numai dac instana apreciaz c este necesar aceast procedur;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 156. Cnd n aceeasi cauz sunt inculpai minori si inculpai majori: a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaii

minori s fie judecai potrivit procedurii speciale;

b. dac nu se poate dispune disjungerea, instana judec dup

procedura obisnuit, aplicnd cu privire la inculpaii minori dispoziiile speciale referitoare la acestia; c. dac nu se poate dispune disjungerea, instana judec dup procedura obisnuit; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 157. Este competent s hotrasc asupra cererii de reabilitare: a. instana care a pronunat condamnarea b. instana care a judecat n prim instan cauza n care s-a pronunat

condamnarea pentru care se cere reabilitarea c. instana n a crei raz teritorial se afl ultimul loc de deinere n care pedeapsa a fost executat d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 158. Este competent s se pronune asupra reabilitrii judectoresti: a. judectoria n circumscripia creia locuieste condamnatul, chiar

dac acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenei dup calitatea persoanei; b. tribunalul n circumscripia cruia locuieste condamnatul, cnd acesta a fost condamnat de nalta Curte de Casaie si Justiie conform competenei dup calitatea persoanei; c. Tribunalul Bucuresti, cnd condamnarea s-a pronunat n prim instan de nalta Curte de Casaie si Justiie conform competenei dup calitatea persoanei; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

159. Cererea de reabilitare judectoreasc: a. se face numai de condamnat, dac acesta este n via; b. se poate face de so sau de rudele apropiate ca substituii procesuali,

n timpul vieii condamnatului sau dup decesul acestuia

c. nu se poate face dect de condamnat, deoarece decesul acestuia

face s nceteze orice interdicii sau sanciuni, n condiiile n care rspunderea penal este personal d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 160. Cererea de reabilitare judectoreasc: a. se poate face de procuror b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, dac acesta a

decedat; c. nu se poate formula dect de condamnat d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 161. mpotriva hotrrii de admitere a cererii de reabilitare se poate

declara:
a. b. c. d.

apel si recurs; apel sau recurs recurs; nici una din variantele de mai sus

ANS: C 162. Anularea reabilitrii poate fi cerut: a. b. c. d.

numai de procuror; de procuror sau de partea vtmat, dup caz de condamnat, de so sau rudele apropiate ori de procuror nici una din variantele de mai sus

ANS: A 163. Aciunea pentru repararea pagubei, n cazul condamnrii pe

nedrept, poate fi introdus:

a. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de

condamnare;
b. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de

achitare;
c. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de

ncetare a procesului penal;

d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 164. Aciunea pentru repararea pagubei n cazul condamnrii pe

nedrept poate fi introdus:

a. numai de persoana care a fost condamnat definitiv, n timpul vieii

acesteia; b. de persoana care a fost condamnat definitiv sau de persoanele aflate n ntreinerea acesteia; c. de persoanele aflate n ntreinerea persoanei condamnate definitiv, n timpul vieii acesteia d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 165. Competena de a soluiona cererea pentru repararea pagubei n

cazul condamnrii pe nedrept aparine:

a. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoana

ndreptit; b. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoana ndreptit sau persoanele aflate n ntreinerea acesteia c. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoanele aflate n ntreinerea persoanei ndreptite d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 166. Aciunea n regres: a. este obligatorie b. se exercit de stat n cazul reparrii pagubei potrivit art. 506 C.

proc. pen. sau n cazul n care statul a fost condamnat de ctre o

instan internaional
c. nu este obligatorie, chiar dac situaia generatoare de daune a fost

provocat cu rea-credin sau din grav neglijen

d. nici una din variantele de mai sus ANS: B

Drept procesual penal. Partea generala

MULTIPLE CHOICE 1. Oficialitatea procesului penal priveste: a. b. c. d.

numai faza urmririi penale numai faza urmririi penale si faza judectii numai faza judectii nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 2. Actele necesare desfsurrii procesului penal se ndeplinesc: a. b. c. d.

numai din oficiu din oficiu, afar de cazul cnd prin lege se dispune altfel la cererea prtilor nici una din variantele de mai sus

ANS: B 3. Conform principiului prezumtiei de nevinovtie, n cursul urmririi

penale, fptuitorul va fi considerat nevinovat pn la:

a. b. c. d.

sesizarea organelor de urmrire penal nceperea urmririi penale punerea n miscare a actiunii penale nici una din variantele de mai sus

ANS: D 4. Prezumtia de nevinovtie:

a. este consacrat expres de Codul de procedur penal; b. nu este consacrat expres de Constitutia Romniei c. este o prezumtie absolut care nu poate fi rsturnat dect printr-o

hotrre penal definitiv

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 5. Dreptul la aprare este garantat nvinuitului sau inculpatului: a. b. c. d.

dup punerea n miscare a actiunii penale; n timpul prezentrii materialului de urmrire penal pe tot parcursul procesului penal; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 6. Pentru garantarea dreptului la aprare: a. organele judiciare sunt obligate s ia msuri pentru asigurarea

asistentei juridice a nvinuitului sau inculpatului n toate procesele penale b. organele judiciare sunt obligate s ia msuri pentru asigurarea asistentei juridice a prtii vtmate n toate procesele penale; c. organele judiciare au obligatia s ncunostinteze, de ndat si mai nainte de a-l audia, pe nvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, ncadrarea juridic a acesteia si s-i asigure posibilitatea pregtirii si exercitrii aprrii d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 7. n cursul procesului penal: a. b. c. d.

orice parte are dreptul de a fi asistat de aprtor orice parte trebuie asistat de aprtor; nvinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aprtor nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 8. Desfsurarea procesului penal n limba romn:

a. exclude posibilitatea ca judecata s aib loc fr interpret, chiar dac

judectorul, procurorul, aprtorii si prtile cunosc aceeasi limb matern b. presupune c prtii i se numeste un interpret, din oficiu si n mod obligatoriu, ori de cte ori limba sa matern este alta dect limba romn; c. presupune c prtii i se desemneaz n mod gratuit un interpret dac nu si poate apra interesele dect n limba sa matern d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 9. n procesul penal: a. procedura judiciar se desfsoar n limba romn, cu exceptiile

prevzute de lege b. procedura judiciar se desfsoar n limba matern pe care prtile o nteleg, cu ajutorul interpretilor c. prtile si alte persoane n proces pot folosi limba matern, dar actele procedurale se ntocmesc n limba romn d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 10. Prtilor care nu se pot exprima: a. li se asigur posibilitatea de a lua cunostint de piesele dosarului,

dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii n instant prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instant b. li se asigur posibilitatea de a lua cunostint de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii n instant prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instant; c. li se asigur posibilitatea ca interpretul ales s studieze dosarul d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 11. Sunt acte prin care se poate pune n miscare actiunea penal: a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia oral a procurorului b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia oral a procurorului sau ncheierea

instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 12. Sunt trsturi ale actiunii penale: a. actiunea penal apartine statului, este obligatorie, este indisponibil,

este individual si indivizibil

b. actiunea penal este obligatorie, indisponibil si indivizibil c. actiunea penal este obligatorie, este indisponibil, individual si

indivizibil numai dac este pornit de autorittile statului; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 13. Actiunea penal: a. este suficient existenta unor informatii privind svrsirea unei

infractiuni pentru punerea n miscare a actiunii penale b. nu poate fi pus n miscare dect in personam c. implic dobndirea de ctre fptuitor a calittii de nvinuit d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 14. Actiunea penal: a. se poate pune n miscare, n cursul fazei de judecat, numai prin

ncheiere, dac procurorul particip la judecarea cauzei b. se poate pune n miscare prin declaratia oral a procurorului care solutioneaz cauza c. se poate exercita att n fata instantei penale, ct si n fata instantei civile d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D 15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale n urma judecrii unei

cauze:
a. condamnarea sau achitarea

b. clasarea sau ncetarea procesului penal; c. ncetarea urmririi penale sau ncetarea procesului penal d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 16. Se va dispune scoaterea de sub urmrire penal n urmtoarele ipoteze: a. fapta nu exist, lipseste plngerea prealabil, fapta nu a fost svrsit

de nvinuit sau de inculpat

b. fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a

fost svrsit de nvinuit sau de inculpat, fapta nu ntruneste elementele constitutive ale infractiunii c. persoana vtmat si-a retras plngerea prealabil, a intervenit decesul fptuitorului, a intervenit prescriptia rspunderii penale d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 17. Dac nu exist nvinuit sau inculpat n cauz si s-a mplinit termenul de

prescriptie a rspunderii penale, se va dispune:

a. b. c. d.

ncetarea urmririi penale scoaterea de sub urmrire penal clasarea; nici una din variantele de mai sus

ANS: C 18. nvinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dac: a. s-a constat c faptei i lipseste unul din elementele constitutive ale

infraciunii b. s-a constat c fapta nu este prevzut de legea penal c. prile s-au mpcat d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D 19. Dac, dup ce s-a constat c a intervenit prescripia rspunderii penale,

nvinuitul sau inculpatul solicit continuarea procesului penal:

a. procurorul dispune ncetarea urmririi penale, n situaia n care a

intervenit o cauz care nltur caracterul penal al faptei

b. procurorul dispune scoaterea de sub urmrire penal, dac fapta nu este

prevzut de legea penal

c. procurorul dispune ncetarea urmririi penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 20. nvinuitul poate cere continuarea procesului penal dac: a. b. c. d.

exist o cauz de ncetare a procesului penal a intervenit amnistia s-a mpcat cu partea vtmat nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 21. Mostenitorii persoanei vtmate: a. pot exercita aciunea civil n nume propriu, dac persoana vtmat a

decedat nainte de a se constitui parte civil b. pot exercita aciunea civil numai n calitate de mostenitori ai victimei infraciunii, dac aceasta a decedat ca urmare a svrsirii infraciunii c. pot continua aciunea civil, dac persoana vtmat a decedat dup constituirea ca parte civil, chiar dac nu au acceptat mostenirea d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 22. Aciunea civil exercitat n cadrul procesului penal: a. b. c. d.

nu este scutit de taxa de timbru; poate fi pornit oricnd se stinge ntotdeauna prin pronunarea unei hotrri de achitare nici una din variantele de mai sus

ANS: D 23. n cazul aciunii civile: a. dreptul de opiune nu funcioneaz dac aciunea civil se exercit

din

oficiu;
b. dac persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civil n

procesul penal, aciunea introdus la instana civil nu este admisibil dac instana penal a suspendat procesul penal; c. dac persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civil n procesul penal, aciunea introdus la instana civil nu este admisibil dac instana penal a lsat nesoluionat aciunea civil d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 24. Aciunea civil se exercit n procesul penal mpotriva: a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si prii responsabile

civilmente b. prii civile c. prii responsabile civilmente, dac inculpatul se sustrage de la judecat d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 25. Repararea pagubei n cazul n care aciunea civil a fost exercitat n

procesul penal:
a. se face numai n natur b. se face numai prin echivalent, cu excepia situaiei n care bunul a

fost gsit la inculpat; c. se face n natur sau prin plata unei despgubiri bnesti, n msura n care repararea n natur nu este posibil; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 26. Instana rezolv din oficiu aciunea civil numai atunci cnd aceasta are

ca obiect:
a. restituirea lucrurilor

b. restabilirea situaiei anterioare c. desfiinarea total sau parial a unui nscris; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 27. Favorizatorul rspunde civil solidar cu inculpatul: a. dac a dat ajutor pentru asigurarea folosului infraciunii, dar numai n

limitele acestuia
b. dac a svrsit acte de favorizare a persoanei inculpatului c. da, n toate cazurile n care inculpatul este obligat la plata

despgubirilor civile; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 28. Vor rspunde civil n solidar cu inculpatul, dac sunt trasi la rspundere

penal n faa instanei de judecat:

a. b. c. d.

coautorii, instigatorii si complicii tinuitorul si favorizatorul pentru ntregul prejudiciu produs de inculpat partea responsabil civilmente nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 29. Persoana vtmat prin infraciune, constituit parte vtmat, poate

participa n aceeasi cauz:

a. numai n calitate de parte vtmat; b. numai n calitate de parte civil, dac solicit aceast calitate prin

constituirea ca parte civil c. n calitate de parte civil, dac solicit aceast calitate prin constituirea ca parte civil; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 30. Partea responsabil civilmente:

a. poate fi introdus n cauz oricnd n cursul procesului penal; b. poate interveni n procesul penal numai pn la citirea actului de

sesizare
c. poate interveni n procesul penal numai pn la terminarea cercetrii

judectoresti
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 31. Introducerea n procesul penal a prii responsabile civilmente: a. b. c. d.

nu se poate face n cursul urmririi penale se poate face la cererea prii civile se poate face la cererea prii vtmate sau a prii civile nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 32. Procurorul: a. este obligat s susin aciunea civil pornit de partea civil nainte

de citirea actului de sesizare b. poate s susin aciunea civil, dac partea civil este lipsit de capacitate de exerciiu c. este obligat s susin interesele persoanei vtmate prin infraciune, dac aceasta este lipsit de capacitate de exerciiu sau are o capacitate de exerciiu restrns; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 33. n cazul n care persoana vtmat printr-o infraciune solicit s

participe n procesul penal n calitate de parte civil si, n acelasi timp, introduce o aciune la instana civil:
a. hotrrea definitiv si irevocabil a instanei penale are autoritate de

lucru judecat n faa instanei civile care judec aciunea civil cu privire la existena faptei, a persoanei care a svrsit-o si a vinoviei acesteia; b. hotrrea definitiv a instanei civile are autoritate de lucru judecat n faa instanei penale cu privire la existena faptei, a persoanei care a svrsit-o si a vinoviei acesteia;

c. judecata n faa instanei civile se suspend pn la rezolvarea

definitiv a cauzei penale

d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 34. Persoana vtmat prin infraciune se poate adresa instanei civile: a. oricnd, chiar dac s-a constituit parte civil n procesul penal; b. n caz de suspendare a procesului penal, dac s-a constituit parte civil

n procesul penal
c. oricnd, chiar dac instana penal a rezolvat aciunea civil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 35. Partea vtmat este: a. persoana fizic, dac a suferit o vtmare fizic, moral sau material

prin svrsirea infraciunii; b. subiectul pasiv al infraciunii c. persoana fizic, dac a suferit o vtmare fizic, moral sau material prin svrsirea infraciunii si dac particip n procesul penal; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 36. Inculpatul: a. este numai persoana fizic mpotriva creia s-a pus n miscare

aciunea penal; b. trebuie s fie o persoan, fizic sau juridic, determinat; c. poate fi o persoan creia legea i recunoaste imunitatea penal d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 37. Partea vtmat particip n procesul penal: a. n ceea ce priveste latura penal b. n ceea ce priveste latura civil c. n ceea ce priveste latura penal si latura civil, concomitent, dar

numai

dac s-a constituit parte civil;

d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 38. Persoana vtmat: a. dobndeste n mod automat calitatea de parte vtmat dac a sesizat

svrsirea infraciunii
b. dobndeste n mod automat calitatea de parte civil dac a indicat

cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit

c. trebuie chemat de organele judiciare pentru a fi ntrebat dac se

constituie parte vtmat sau parte civil, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 39. Este parte n faza de judecat a procesului penal: a. b. c. d.

partea responsabil civilmente; nvinuitul; procurorul nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 40. Are calitatea de inculpat: a. b. c. d.

numai persoana fa de care s-a pus n miscare aciunea penal; numai persoana citat n aceast calitate de instana penal persoana fa de care s-a dispus nceperea urmririi penale nici una din variantele de mai sus

ANS: A 41. Parte vtmat n procesul penal poate fi: a. b. c. d.

numai victima infraciunii; numai o persoan fizic o persoan fizic sau o persoan juridic nici una din variantele de mai sus

ANS: C

42. Competena dup calitatea persoanei: a. stabileste numai instana judectoreasc mputernicit s judece n

prima instan b. stabileste instana judectoreasc mputernicit s judece n prim instan si, implicit, instanele care judec n apel si n recurs c. stabileste numai parchetul competent s efectueze urmrirea penal d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 43. Secii maritime si fluviale funcioneaz: a. numai la tribunale si curi de apel; b. nu numai la judectorii, tribunale, curi de apel, ci si la nalta Curte de

Casaie si Justiie c. la unele judectorii, tribunale si curi de apel; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 44. Secii maritime si fluviale funcioneaz pe lng instanele din: a. b. c. d.

Galai; Brila Clrasi; nici una din variantele de mai sus

ANS: A 45. Judecata n apel se realizeaz de ctre un complet format din: a. trei judectori la tribunal si la curtea de apel; b. trei judectori la curtea de apel si Completul de 9 judectori la nalta

Curte de Casaie si Justiie; c. doi judectori la tribunal si la curtea de apel d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenei n materie penal:

a. competena dup calitatea persoanei, competena material,

competena teritorial; b. competena special si competena personal; c. competena funcional si competena material d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 47. Competena special: a. este prevzut sub sanciunea nulitii absolute si nu poate fi

invocat oricnd pe parcursul procesului penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii; b. reprezint o form de competen subsidiar; c. se ntlneste numai la instanele si parchetele militare d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 48. Instanele militare judec: a. numai infraciunile svrsite de militari; b. numai infraciunile svrsite de militari, dac au legtur cu

ndeplinirea atribuiilor de serviciu c. numai anumite infraciuni prevzute de Codul penal si de legi speciale si numai infraciunile svrsite de militari, dac au legtur cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 49. Infraciunea de omor svrsit asupra unui magistrat de la tribunal va fi

judecat de:
a. b. c. d.

nalta Curte de Casaie si Justiie; curtea de apel; tribunal; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

50. Infraciunea de omor svrsit de un magistrat de la tribunal va fi

judecat de:
a. b. c. d.

nalta Curte de Casaie si Justiie curtea de apel; tribunal; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 51. Conflictele de competen ntre tribunalele militare: a. se soluioneaz de Curtea Militar de Apel; b. pot interveni numai cu privire la cauzele n care se judec infraciuni

contra ordinii si disciplinei militare; c. sunt date n competena tribunalului militar teritorial; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 52. Curtea Militar de Apel: a. judec numai n prim instan si n recurs; b. judec n fond, n apel si n recurs; c. judec n prim instan infraciunile svrsite de judectorii militari

si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 53. Infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale svrsit de un avocat: a. presupune, n vederea nceperii urmririi penale, avizul ministrului

justiiei;
b. este de competena curii de apel; c. implic o judecat care se poate desfsura pe trei grade de jurisdicie:

fond, apel, recurs;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 54. n cazul n care un avocat a svrsit o infraciune, competena de

soluionare a cauzei aparine:

a. curii de apel, dac infraciunea are legtur cu atribuiile de

serviciu ale inculpatului;

b. instanei competente dup gravitatea infraciunii svrsite; c. curii de apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 55. Completul de 9 judectori al naltei Curi de Casaie si Justiie judec: a. apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan

de Secia penal; b. recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Secia penal; c. recursurile n interesul legii d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 56. Seciile Unite ale naltei Curi de Casaie si Justiie: a. sesizeaz Curtea Constituional pentru a se pronuna asupra

constituionalitii legilor nainte de promulgarea acestora b. judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prima instan de Secia penal; c. judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Completul de 9 judectori; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 57. Sunt caliti si funcii care atrag competena de judecat a naltei Curi de

Casaie si Justiie ca instan de fond:

a. b. c. d.

judectorii de la tribunale si cei de la curile de apel; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; controlorii financiari de la Curtea de Conturi; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

58. nalta Curte de Casaie si Justiie nu judec: a. b. c. d.

n fond; n apel; n recurs; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 59. Infraciunea svrsit de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judec

n prim instan de:

a. curtea de apel; b. nalta Curte de Casaie si Justiie; c. instana corespunztoare din punct de vedere teritorial dup calitatea

persoanei d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 60. n situaia infraciunilor continuate: a. instana de la locul unde s-a produs rezultatul este competent s

judece cauza; b. instana de la locul unde s-a comis primul act material este competent s judece cauza; c. oricare dintre instanele de la locul unde s-au comis oricare din actele materiale sau instana de la locul unde s-a produs rezultatul d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 61. Regulile de stabilire a competenei teritoriale: a. se aplic n ordinea n care acestea sunt prevzute n art. 30 C. proc.

pen.;
b. se aplic n ordinea n care acestea sunt prevzute n art. 30 C. proc.

pen. numai dac sesizrile sunt simultane

c. nu exist o ordine de prioritate ntre criteriile prevzute n art. 30 C.

proc. pen., indiferent de data sesizrii d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 62. Cnd urmrirea penal s-a efectuat de un organ central cruia i

corespund mai multe instane competente potrivit criteriilor prevzute n art. 30, judecarea cauzei revine:
a. instanei n circumscripia creia s-a svrsit infraciunea b. instanei n circumscripia creia si are sediul organul de cercetare

penal; c. instanei stabilite de procuror d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 63. Prin locul svrsirii infraciunii se poate nelege: a. locul unde a fost prins fptuitorul b. locul unde s-a desfsurat activitatea infracional, n totul sau n parte; c. locul unde au fost desfsurate actele premergtoare svrsirii

infraciunii; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B 64. Cauzele sunt reunite: a. numai n faa primei instane de judecat b. n faa primei instane de judecat, chiar dup desfiinarea hotrrii

cu trimitere de ctre instana de apel sau dup casarea cu trimitere de ctre instana de recurs, n faa instanei de apel sau a instanei de recurs, dac se afl n acelasi stadiu de judecat; c. n faa instanei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de competen d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B 65. Exist indivizibilitate: a. cnd la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b. cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrsite n timp si loc

diferit, dar dup o prealabil nelegere ntre infractori; c. cnd ntre dou sau mai multe infraciuni exist legtur, iar reunirea cauzelor se impune pentru o mai bun nfptuire a justiiei d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 66. Exist conexitate: a. n cazul infraciunii continue sau continuate; b. n cazul n care la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe

persoane; c. cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrsite prin acelasi act; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 67. Cauzele trebuie reunite ntotdeauna: a. n cazurile de conexitate n care o infraciune a fost svrsit pentru a

ascunde sau a nlesni svrsirea unei alte infraciuni b. n toate cazurile de conexitate n care la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; c. n cazul infraciunii continuate sau n orice alte cazuri cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 68. n cazul normelor de competen teritorial: a. excepiile pot fi invocate numai pn la citirea actului de sesizare; b. excepiile pot fi invocate oricnd, n orice stadiu al procesului, de

ctre

oricare dintre pri;

c. excepiile pot fi invocate de ctre oricare dintre pri, numai pn la

nceperea dezbaterilor;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 69. Excepiile privind competena instanei pot fi ridicate: a. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei teritoriale b. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei materiale c. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei dup calitatea

persoanei d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A 70. n situaia n care, dup svrsirea unei infraciuni, o persoan

dobndeste calitatea de senator, cauza va fi judecat:

a. b. c. d.

de nalta Curte de Casaie si Justiie; de curtea de apel de instana competent material nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 71. n situaia n care un amiral svrseste o infraciune, iar ulterior nu mai

deine aceast calitate:

a. cauza va fi judecat de nalta Curte de Casaie si Justiie n orice

situaie; b. cauza va fi judecat de nalta Curte de Casaie si Justiie dac s-a dat o hotrre n prim instan c. cauza va fi judecat de instana competent material d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 72. n situaia declinrii de competen determinate de competena

teritorial:

a. b. c. d.

actele ndeplinite ori msurile dispuse se menin actele ndeplinite ori msurile dispuse pot fi meninute; actele ndeplinite ori msurile dispuse nu pot fi meninute nici una din variantele de mai sus

ANS: A 73. Cnd instana sesizat cu soluionarea conflictului de competen

constat c acea cauz este de competena altei instane dect cele ntre care a intervenit conflictul:
a. dac fa de a treia instan nu este instan ierarhic superioar

comun, trimite dosarul instanei superioare comune b. trimite dosarul instanei competente, chiar dac fa de a treia instan nu este instan ierarhic comun c. desfiineaz hotrrea instanei care a declansat conflictul de competen, pentru a se dispune declinarea n favoarea instanei competente d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 74. n cazul unui conflict de competen pozitiv: a. soluionarea are ca efect suspendarea judecii, cu excepia actelor

si msurilor care reclam urgen; b. sesizarea instanei ierarhic superioare se face de instana care si-a declarat prima competena; c. sesizarea instanei ierarhic superioare se face de instana care si-a declinat ultima competena; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 75. Conflictul de competen ntre dou organe de cercetare penal: a. trebuie soluionat de procurorul care supravegheaz activitatea de

cercetare penal efectuat de aceste organe;

b. va fi soluionat de conductorul parchetului cruia i-ar reveni

competena s instrumenteze dosarul; c. se rezolv de ctre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor dou organe de cercetare penal d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 76. Judectorul nu este incompatibil s judece o cauz n apel dac: a. ntr-o discuie ntre prieteni a afirmat c apelul declarat de un inculpat

n cauza respectiv va fi admis; b. a schimbat ncadrarea juridic prin ncheiere, nainte de soluionarea cauzei; c. a participat la judecarea unui recurs mpotriva unei ncheieri privind o msur preventiv, pronunndu-se asupra vinoviei inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 77. Judectorul este incompatibil s judece o cauz numai dac: a. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu una din pri b. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilali

judectori care face parte din complet c. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu procurorul d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D 78. Judectorul este incompatibil s judece o cauz dac: a. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a

dispus reinerea nvinuitului; b. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a ntocmit rechizitoriul c. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a ntocmit citaiile n dosarul de urmrire penal

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 79. Se reine existena unui caz de incompatibilitate n urmtoarea situaie: a. b. c. d.

judectorul a fost reprezentant sau aprtor al interpretului judectorul este so, rud sau afin cu unul din avocai judectorul a primit liberaliti de la mandatarul unei pri; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 80. n cazul n care partea afl cazul de incompatibilitate dup pronunarea

hotrrii:
a. poate formula cererea de recuzare n apel; b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru

acest motiv; c. poate formula cererea de recuzare, chiar dac hotrrea a rmas definitiv prin neapelare; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 81. Cererea de recuzare poate fi formulat: a. b. c. d.

numai de ctre pri; de ctre pri sau de procuror de orice persoan interesat si de procuror nici una din variantele de mai sus

ANS: A 82. Dac n cauz sunt arestai preventiv, iar partea vtmat formuleaz o

cerere de recuzare a judectorului:

a. cererea este inadmisibil b. cererea va fi soluionat de un alt complet, dar completul n faa

cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat, hotrste

asupra msurilor preventive;

c. cererea va fi soluionat de un alt complet, care va hotr si asupra

msurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 83. Cererea de abinere formulat de procurorul de sedin: a. este inadmisibil, ntruct acesta nu soluioneaz cauza si nici nu

efectueaz acte necesare desfsurrii procesului penal;

b. se depune la conductorul parchetului, care o nainteaz presedintelui

instanei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluie; c. se soluioneaz de instan d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 84. Constituie motiv de recuzare: a. b. c. d.

participarea expertului de mai multe ori n aceeasi cauz; audierea martorului de mai multe ori n aceeasi cauz judectorul a fost expert sau martor n cauz nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 85. Strmutarea judecrii unei cauze penale poate fi cerut: a. b. c. d.

de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii numai de Ministrul Justiiei; de presedintele instanei superioare n grad celei la care se afl cauza; nici una din variantele de mai sus

ANS: D 86. Poate fi solicitat strmutarea judecrii unei cauze penale dac: a. imparialitatea judectorilor ar putea fi stirbit din cauza dusmniilor

locale; b. nu a fost citit actul de sesizare; c. a fost terminat cercetarea judectoreasc d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 87. Strmutarea unei cauze se poate cere: a. b. c. d.

numai cnd aceasta se afl pe rolul instanei de fond; numai cnd aceasta se afl pe rolul unei instane numai dac aceasta nu se afl n apel; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 88. Cererea de strmutare: a. se adreseaz instanei care a primit cauza spre judecare b. se adreseaz instanei ierarhic superioare celei care a primit cauza

spre judecare; c. se adreseaz naltei Curi de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 89. Cererea de informaii n cazul strmutrii: a. este obligatorie n toate cazurile; b. este facultativ n toate cazurile; c. este facultativ n situaia n care se formuleaz o nou cerere de

strmutare n aceeasi cauz;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 90. Prile sunt anunate despre formularea cererii de strmutare de ctre: a. b. c. d.

nalta Curte de Casaie si Justiie, prin citare; instana n faa creia se afl cauza pe rol, prin comunicarea cererii; instana superioar celei la care se afl cauza pe rol; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 91. Strmutarea:

a. se dispune de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si

Justiie n cauzele aflate n curs de urmrire penal; b. examinarea cererii se face n sedin public, cu citarea prilor; c. se dispune prin ncheiere motivat mpotriva creia se poate declara recurs; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D 92. Desemnarea altei instane pentru judecarea cauzei: a. se dispune de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si

Justiie n cauzele aflate n curs de urmrire penal b. examinarea cererii se face n sedin public, fr citarea prilor c. se dispune prin ncheiere motivat mpotriva creia se poate declara recurs d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D 93. Strmutarea poate fi cerut din nou: a. oricnd; b. dup trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare c. numai dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri noi, necunoscute

naltei Curi de Casaie si Justiie la data soluionrii cererii anterioare, sau dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri noi, ivite dup respingerea cererii anterioare; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 94. Probele indirecte: a. b. c. d.

sunt ntotdeauna obinute din alt surs dect cea original dovedesc n mod direct fapta sunt ntotdeauna obinute din sursa original nici una din variantele de mai sus

ANS: D 95. Probele directe: a. sunt probele prin care se constat faptele probatorii; b. sunt probele care se refer la faptul principal; c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostina autoritilor judiciare

dintrun izvor nemijlocit; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 96. Sarcina administrrii probelor n procesul penal aparine: a. b. c. d.

organelor judiciare; poliiei judiciare si procurorului prilor, poliiei judiciare, procurorului si instanei nici una din variantele de mai sus

ANS: A 97. Dreptul la tcere: a. poate fi folosit de nvinuit sau inculpat cu privire la datele sale de

identitate; b. reprezint posibilitatea nvinuitului sau inculpatului de a refuza s rspund la orice ntrebare care i se pune de ctre organele judiciare c. reprezint posibilitatea nvinuitului sau inculpatului de a refuza s rspund la orice ntrebare care i se pune de ctre organele judiciare cu privire la nvinuirea care i se aduce; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 98. Probele n procesul penal: a. b. c. d.

nu pot fi administrate dect n faza cercetrii judectoresti pot fi propuse numai pn la nceperea dezbaterilor; trebuie s fie admisibile, pertinente, concludente si utile nici una din variantele de mai sus

ANS: C

99. Declaraia nvinuitului sau inculpatului: a. b. c. d.

are o valoare probatorie absolut are o valoare probatorie relativ este indivizibil; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 100. Declaraiile nvinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea

adevrului:
a. necondiionat, dac nvinuitul sau inculpatul a acceptat s fie

audiat; b. numai dac se coroboreaz cu alte probe; c. numai dac se coroboreaz cu alte fapte sau mprejurri care rezult din ansamblul probelor administrate n cauz d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 101. Reprezint probe concludente n procedura penal: a. probele care au legtur cu faptele sau mprejurrile ce fac obiectul

probaiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevrului n cauza penal c. probele care sunt necesare pentru soluionarea cauzei; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 102. Ascultarea nvinuitului sau inculpatului: a. se face separat dac sunt mai muli nvinuii sau inculpai, n faza

de urmrire penal;
b. se face separat dac sunt mai muli nvinuii sau inculpai,

indiferent de faza n care se afl procesul penal;

c. nvinuitul poate prezenta o declaraie scris personal mai nainte,

dac aceasta cuprinde amnunte greu de reinut;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

103. Declaraiile nvinuitului sau inculpatului: a. se consemneaz n scris sau se nregistreaz cu mijloace audiovideo; b. se consemneaz n scris; c. se consemneaz n scris de ctre nvinuit sau inculpat ori de ctre

avocatul acestuia d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 104. Declaraiile prii vtmate pot servi la aflarea adevrului: a. necondiionat; b. numai dac se coroboreaz cu alte probe; c. numai dac se coroboreaz cu alte fapte sau mprejurri care rezult

din ansamblul probelor administrate n cauz; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 105. Ascultarea nvinuitului sau inculpatului: a. se face numai la sediul parchetului sau poliiei; b. se face numai la sediul organului judiciar; c. se poate face oriunde acesta se gseste, dac se afl n

imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 106. Partea vtmat poate declara c particip n aceast calitate n

procesul penal:
a. b. c. d.

pn la terminarea cercetrii judectoresti pn la citirea actului de sesizare pn la punerea n miscare a aciunii penale nici una din variantele de mai sus

ANS: B 107. Partea civil:

a. poate fi reprezentat n procesul penal, dar numai dac este lipsit

total de capacitate de exerciiu

b. este introdus din oficiu n procesul penal c. poate declara c particip n procesul penal n aceast calitate

numai pn la citirea actului de sesizare

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 108. Persoana obligat s pstreze secretul profesional: a. nu este obligat s declare ca martor b. nu poate fi ascultat ca martor cu privire la faptele si mprejurrile

de care a luat cunostin n exerciiul profesiei, fr ncuviinarea persoanei sau a unitii fa de care este obligat s pstreze secretul c. nu poate s fie ascultat ca martor n nicio cauz d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 109. n situaia n care soia inculpatului este audiat n calitate de

martor:
a. poate svrsi infraciunea de mrturie mincinoas dac declar

necorespunztor adevrului b. poate svrsi infraciunea de mrturie mincinoas numai dac este audiat n legtur cu fapte de corupie, iar mrturia e mincinoas c. poate svrsi infraciunea de favorizare a infractorului, dac mrturia e mincinoas d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezint infirmiti

fizice:
a. este interzis, deoarece persoana respectiv nu poate s redea

constient cunostinele pe care le are b. nu este interzis dac ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simurile sntoase c. este permis n orice condiii si cu privire la faptele percepute n

orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 111. Soul si rudele apropiate ale nvinuitului: a. nu pot fi audiate ca martori b. nu sunt obligate s declare ca martori c. nu pot svrsi infraciunea de mrturie mincinoas dac au fost

audiate;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 112. Minorul care nu a mplinit 14 ani: a. nu poate fi audiat ca martor n procesul penal b. poate fi audiat numai n sedin secret; c. poate fi audiat, dar numai n prezena unuia dintre prini sau a

persoanei creia i este ncredinat spre crestere si educare d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 113. Minorul: a. b. c. d.

nu poate fi ascultat ca martor n procesul penal; nu este obligat s declare ca martor n procesul penal poate fi ascultat ca martor nici una din variantele de mai sus

ANS: C 114. Nu pot dobndi calitatea de martor n procesul penal: a. b. c. d.

rudele inculpatului si rudele prii vtmate; prile civile; minorii; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 115. Persoana vtmat:

a. nu poate fi ascultat ca martor n procesul penal b. poate fi obligat s declare ca martor c. poate fi ascultat ca martor dac nu s-a constituit parte civil sau nu

particip n proces ca parte vtmat

d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 116. Nu depune jurmnt: a. b. c. d.

preotul; ateul; minorul care nu a mplinit 14 ani nici una din variantele de mai sus

ANS: C 117. Pot fi audiai ca martori cu identitate protejat: a. b. c. d.

procurorul care a supravegheat urmrirea penal; investigatorii sub acoperire; minorii, n cazul infraciunilor privind violena n familie; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 118. Confruntarea poate fi efectuat: a. numai ntre martorii ale cror declaraii sunt contradictorii; b. numai ntre nvinuit sau inculpat si martori; c. ntre persoanele ascultate n aceeasi cauz, dac ntre declaraiile

acestora exist contradicii; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 119. n cazul confruntrii: a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si mprejurrile n

privina crora declaraiile date anterior se contrazic; b. declaraiile se consemneaz n scris, n procese-verbale separate pentru fiecare persoan;

c. persoanele confruntate trebuie s si pun reciproc ntrebri d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 120. Una din pri prezint o nregistrare video n procesul penal ca

prob:
a. nregistrarea video efectuat de parte este inadmisibil ca mijloc de

prob, dac a fost fcut fr autorizarea instanei;

b. nregistrarea video poate servi ca mijloc de prob, chiar dac a fost

efectuat de parte, cu condiia ca infraciunea s fie cercetat la plngere prealabil; c. nregistrarea poate servi ca mijloc de prob dac nu este interzis de lege sau dac priveste nregistrri ale propriilor convorbiri sau comunicri ale prii purtate cu teri; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C 121. Convorbirile si comunicrile prii vtmate pot fi interceptate: a. la cererea motivat a acesteia, cu autorizarea judectorului,

indiferent de natura infraciunii; b. indiferent de natura infraciunii, dar numai cu autorizarea judectorului; c. la cererea motivat a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infraciunii, dar nu mai mult de 30 de zile; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 122. Mijloacele de prob administrate ca urmare a interceptrilor

convorbirilor si comunicaiilor:
a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului; b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a prilor sau din

oficiu; c. nu pot fi supuse expertizei; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 123. Nu pot fi martori asisteni: a. b. c. d.

vecinii persoanei al crei domiciliu este percheziionat; persoanele care au asistat la svrsirea faptei persoanele interesate n cauz nici una din variantele de mai sus

ANS: C 124. Ridicarea de obiecte sau nscrisuri se dispune: a. b. c. d.

numai de ctre instan; numai de ctre procuror; de ctre executorul judectoresc nici una din variantele de mai sus.

ANS: D 125. Percheziia poate fi: a. b. c. d.

numai domiciliar; corporal sau domiciliar numai corporal; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 126. Comisia rogatorie se poate adresa: a. b. c. d.

parchetului ierarhic superior; parchetului ierarhic inferior; instanei egale n grad; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 127. Sunt msuri preventive: a. reinerea; b. obligarea la tratament medical; c. sechestrul;

d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 128. mpotriva ordonanei procurorului prin care se dispune reinerea: a. nvinuitul poate formula plngere care se soluioneaz de

procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reinerea;

b. nvinuitul poate formula plngere care se soluioneaz de instan

n termen de 3 zile de la data sesizrii;

c. nvinuitul nu poate formula plngere; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 129. mpotriva ordonanei organului de cercetare penal prin care se

dispune reinerea:
a. nvinuitul poate formula plngere, nainte de expirarea termenului

de 24 de ore, plngere care se soluioneaz de procuror; b. nvinuitul poate formula plngere, nainte de expirarea termenului de 24 de ore, plngere care se soluioneaz de instan n termen de 3 zile de la data sesizrii; c. nvinuitul nu poate formula plngere; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 130. n cazul comisiei rogatorii: a. instana care efectueaz comisia rogatorie va dispune desemnarea

unui aprtor din oficiu pentru inculpatul arestat; b. comisia rogatorie se poate adresa unei instane inferioare; c. prezentarea materialului de urmrire penal se poate realiza prin comisie rogatorie dac se asigur transportarea dosarului; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A 131. Msurile preventive pot nceta de drept: a. la data soluionrii plngerii mpotriva msurii preventive luate de

procuror;
b. cnd s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea msurii

preventive;
c. la data pronunrii hotrrii de achitare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 132. n cazul reinerii: a. msura nu poate fi luat dac pedeapsa prevzut de lege pentru

infraciunea svrsit este amenda;

b. msura nu poate fi luat dect dac pedeapsa prevzut de lege

pentru infraciunea svrsit este nchisoarea, chiar si alternativ cu amenda; c. msura poate fi luat oricare ar fi pedeapsa prevzut de lege; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B 133. Reinerea poate fi dispus de: a. judector; b. comandantul navei sau aeronavei pentru infraciunile svrsite la

bordul navelor sau aeronavelor; c. agenii poliiei de frontier n ipoteza constatrii unor infraciuni la regimul frontierei de stat; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D 134. Msurile preventive pot fi dispuse prin: a. b. c. d.

rezoluia organului de cercetare penal rezoluia procurorului; ordonana procurorului; nici una din variantele de mai sus

ANS: C 135. Cazurile prevzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.: a. nu prezint nicio relevan n cazul obligrii de a nu prsi

localitatea;
b. nu prezint nicio relevan n cazul arestrii preventive; c. nu prezint nicio relevan n cazul reinerii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 136. Urmtoarea msur preventiv poate fi prelungit: a. b. c. d.

reinerea, numai de ctre procuror, pentru o perioad de 24 de ore arestarea preventiv, numai de ctre instan; obligarea de a nu prsi ara, numai de ctre instan; nici una din variantele de mai sus

ANS: B 137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu prsi

localitatea se comunic:
a. poliiei de frontier; b. administraiei financiare n a crei circumscripie locuieste

nvinuitul sau inculpatul; c. prii vtmate d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 138. Arestarea preventiv se dispune prin: a. b. c. d.

ordonana procurorului; ncheierea judectorului mandatul de arestare emis de judector nici una din variantele de mai sus

ANS: B 139. Arestarea preventiv a nvinuitului: a. se poate dispune de ctre procuror, n cursul urmririi penale, si de

ctre instana de judecat, n cursul judecii; b. nu se poate dispune dect n cursul urmririi penale; c. presupune punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D 140. Msura preventiv a reinerii: a. nu poate fi luat dac infraciunea svrsit este pedepsit numai cu

amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore n cazul n care persoana a fost

reinut administrativ;
c. poate fi luat chiar dac nu s-a nceput urmrirea penal fa de

persoana respectiv;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 141. n situaia n care aciunea penal se pune n miscare fa de

nvinuitul arestat preventiv:

a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioad de maxim 30

de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv; c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai

rmas din termenul maxim de 30 de zile;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 142. n cazul n care instana admite propunerea de arestare

preventiv:
a. b. c. d.

mandatul de arestare preventiv este emis de judector mandatul de arestare preventiv este emis de procuror mandatul de arestare preventiv este emis de grefier; nici una din variantele de mai sus.

ANS: A 143. Poate fi prelungit: a. b. c. d.

reinerea inculpatului; arestarea preventiv a nvinuitului; arestarea preventiv a inculpatului; nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 144. Arestarea inculpatului major: a. nu poate depsi 180 de zile dect dac s-a pronunat o hotrre de

prim instan;
b. nu poate depsi 180 de zile n cursul urmririi penale; c. nu poate depsi 180 de zile n fiecare faz a procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 145. Sunt msuri procesuale reale: a. b. c. d.

liberarea provizorie pe cauiune si restituirea lucrurilor; msurile asigurtorii, restituirea lucrurilor; liberarea provizorie pe cauiune si msurile asigurtorii; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 146. Sunt acte procesuale: a. introducerea plngerii prealabile de ctre persoana vtmat,

trimiterea n judecat, punerea n miscare a aciunii penale;

b. nmnarea citaiei, efectuarea unei percheziii, ascultarea unui

martor;
c. mpcarea prilor, cercetarea la faa locului, nmnarea citaiei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 147. Nerespectarea dispoziiilor privind incompatibilitatea

judectorilor este sancionat cu:

a. b. c. d.

nulitatea relativ; nulitatea absolut; nulitatea relativ, care poate fi invocat la termenul urmtor; nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 148. Dac organele de cercetare ale poliiei judiciare apreciaz c

inculpatul nu si poate face singur aprarea:

a. asistena juridic este obligatorie; b. asistena juridic nu este obligatorie, cu excepia situaiilor

prevzute de art. 171 C. proc. pen. n care se afl inculpatul;

c. nu exist o prevedere legal referitoare la aceast situaie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 149. Sunt faze ale procesului penal: a. urmrirea penal, procesul penal si punerea n executare a

hotrrilor penale rmase definitive; b. urmrirea penal, judecata si punerea n executare a hotrrilor penale definitive; c. urmrirea penal si judecata; d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 150. Sunt corpuri delicte: a. obiectele care conin o urm a faptei svrsite; b. obiectele care poart o urm a faptei svrsite; c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate s serveasc la

svrsirea unei infraciuni, precum si obiectele care sunt produsul infraciunii; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C 151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare

preventiv:
a. este obligatorie, indiferent de infraciune; b. este obligatorie, dar numai dac pedeapsa prevzut de lege pentru

infraciunea svrsit este de 4 ani sau mai mare; c. este obligatorie, dar numai dac inculpatul este minor ori infraciunea svrsit este pedepsit cu o pedeaps mai mare de 4 ani; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A