Sunteți pe pagina 1din 10

UNITATEA DE INFRACTIUNE

Felurile unitatii de infractiune


Unitatea de infractiune este de doua feluri: naturala si legala.
Unitatea naturala rezulta din unitatea actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al
infractiunii. In cazul acestei categorii de unitate, actiunea sau inactiunea constitutiva este in mod natural unica si
unitara c!iar daca este alcatuita dintr"o succesiune de acte iar unitatii materiale a fa#tei ii cores#unde, #e
#lan $uridic, unitatea infractiunii %de e&em#lu, luarea unor 'unuri din #osesia altuia, cu sco#ul insusirii #e
nedre#t, re#rezinta o actiune in mod firesc unica, iar infractiunea de furt constituie o unitate naturala de
infractiuni(.
)#re deose'ire de unitatea naturala, cea legala este o creatie a legiuitorului care, calauzit de unele
consideratii de #olitica #enala si folosind #rocedeul a'sor'tiei, a construit continutul unor infractiuni #rin
inglo'area in acelasi continut a unor acte sau actiuni distincte ori a unor rezultate multi#le care in li#sa unei
dis#ozitii legale e&#rese ar constitui elemente ale mai multor infractiuni. Unitatea legala nu re#rezinta, ca in
cazul celei naturale, o consacrare #e #lan $uridic a unei unitati de fa#t ci, dim#otriva, are dre#t cores#ondent fa
*+*!,-d #tic o multitudine de acte si activitati. Concordanta dintre unitatea $uridica si unitatea de fa#t
a'soluta in cazul unitatilor naturale de infractiune nu mai e&ista in cazul formelor de unitate legala %de
e&em#lu, continutul infractiunii de tal!arie unitate legala a fost creat de legiuitor #rin a'sor'tia a doua
actiuni distincte care, altfel, ar fi constituit elementul material al unor infractiuni de sine statatoare: furt si lovire
sau vatamare cor#orala(. Unitatea legala #oate fi creata fie #rintr"o norma de incriminare %de e&em#lu, art. .+.
C. /.(, fie #rintr"o dis#ozitie cu#rinsa in /artea generala a Codului /enal %art. ++ alin. . C. /.(.
A. UNITATEA NATURALA DE INFRACTIUNE
Exista unitate naturala de infractiune ori de cate ori activitatea unei persoane formata dintr-un
act sau mai multe acte este apreciata ca urmare a starii de fapt ori in mod natural ca o activitate unica
prin care s-a reali!at continutul unei sin"ure infractiuni.
Unitatea naturala de infractiune este alcatuita, in #rinci#iu, dintr"o singura actiune sau inactiune ce
#roduce un singur rezultat #ericulos si are la 'aza o unica forma de vinovatie #revazuta de lege.

#$ Tipuri ale unitatii naturale de infractiune
In cadrul unitatii naturale de infractiuni se #ot distinge trei ti#uri sau forme de unitate infractionala, in
functie de natura actiunii sau inactiunii ce formeaza elementul material al infractiunii si anume: infractiunea
sim#la, infractiunea continua si infractiunea deviata.
Infractiunea simpla. Este o forma a unitatii naturale de infractiune intalnita frecvent in le"islatia
penala si consta su# aspect o#iectiv intr-o actiune %inactiune$ care nu tre#uie sa dure!e in timp pentru
reali!area continutului infractiunii respective.
/rin #risma elementului material, infractiunea sim#la se #articularizeaza #rin fa#tul ca acesta este format
dintr"o singura actiune sau inactiune.
Astfel, se a#reciaza a fi infractiuni sim#le: lovirea, omorul, furtul, falsul, 'igamia etc. Cele mai multe
infractiuni sunt susce#ti'ile de a fi comise in forma sim#la.
De mentionat ca unicitatea actiunii s#ecifice infractiunii sim#le nu #resu#une, in mod necesar, si
unicitatea actului material. Actiunea, desi in mod o'ligatoriu unica, se #oate realiza #rintr"un act sau mai multe
acte0 dar ceea ce intereseaza este ca, in ansam'lul lor, aceste acte sa constituie o singura fa#ta.
Actele materiale ce alcatuiesc actiunea unica #ot fi eterogene %e&em#lu, #entru a comite un furt
fa#tuitorul se a#ro#ie de victima, introduce mana in 'uzunarul !ainei acesteia, ii scoate #ortofelul, fuge de el(,
dar si omogene, care se succed de indata %e&em#lu, o #ersoana #atrunde intr"un magazin, sustrage, in cadrul
unei activitati neintreru#te, mai multe 'unuri de la doua raioane(.
Uneori este #osi'il ca actiunea ce constituie elementul material al unei infractiuni sim#le sa fie
#revazuta, in te&tul de incriminare, su' forma unor modalitati alternative, asa cum este cazul infractiunii de
marturie mincinoasa %art. **+ C. /.( care se #oate comite fie #rin a face afirmatii mincinoase, fie #rin omisiune
de a releva fa#te sau im#re$urari cunoscute. Intr"o asemenea situatie, daca cu aceeasi ocazie autorul realizeaza
elementul material al infractiunii in am'ele sale modalitati, infractiunea ramane unica, si, totodata, sim#la. Ceea
ce $ustifica aceasta solutie este, #e de o #arte, ec!ivalenta su' ra#ort #enal a celor doua variante alternative, iar,
#e de alta #arte, constatarea ca, in cazul in care, s"ar fi mentinut in cadrul unei singure variante, dar s"ar fi re#etat
actiunea, autorul ar fi savarsit, o singura infractiune.
Datorita s#ecificului sau, rezultatul socialmente #ericulos la infractiunea sim#la este, de regula, unic.
E&ista insa si unele infractiuni sim#le la care, #otrivit normelor de incriminare, rezultatul se #oate
infatisa in modalitati alternative, ca de #ilda, in cazul infractiunii de a'uz in serviciu contra intereselor generale
%art. *1, C. /.( la care rezultatul #oate sa constea, fie intr"o #agu'a a #atrimoniului unei autoritati sau #ersoane
$uridice, fie intr"o tul'urare insemnata a 'unului mers al acesteia. Intr"o asemenea situatie, daca #rin aceeasi
actiune s"au #rodus am'ele rezultate #revazute alternativ de lege, unitatea infractiunii care continua sa fie
sim#la nu este afectata.
Din cele ce au #recedat, rezulta, ca o #articularitate la infractiunea sim#la, fa#tul ca momentul
consumarii coincide cu cel al e#uizarii. De aceea, in #ractica $udiciara nu sunt dificultati in ceea ce #riveste
a#licarea legii #enale in tim#, momentul curgerii termenului de #rescri#tie a ras#underii #enale, ori a#licarea
actelor de clementa.
Infractiunea continua. Este o forma a unitatii naturale de infractiune ce se caracteri!ea!a prin
aceea ca elementul sau material constand intr-o actiune sau inactiune se prelun"este %continua durea!a$
in timp in mod natural dupa momentul consumarii pana la incetarea activitatii infractionale care se
poate datora interventiei faptuitorului altor persoane ori or"anelor competente.
Din definitie rezulta ca la infractiunile continue, elementul material consta, intotdeauna, intr"o actiune
sau inactiune, care, in ra#ort, cu natura sa intrinseca, este susce#ti'ila de a se #relungi in tim#, in mod natural si
du#a #roducerea rezultatului, adica du#a ce infractiunea a a$uns la momentul consumativ.
In doctrina #enala s"a e&#rimat o#inia #otrivit careia elementul material al infractiunii continue are ca
s#ecific fa#tul ca el se realizeaza #rintr"o du'la atitudine a fa#tuitorului0 una comisiva care declanseaza starea
infractionala %de #ilda, li#sirea de li'ertate a unei #ersoane in mod ilegal, intrarea in #osesie fara dre#t a unei
arme etc.( si alta omisiva, #rin care se lasa ca starea infractionala sa dureze fara a o o#ri. /rin urmare, fa#ta ce
constituie elementul material al infractiunii continue dureaza #ana cand un act contrar celui initial sto#eaza
definitiv starea infractionala.
/rin urmare, aceasta forma de unitate infractionala, desi nedefinita in /artea generala a Codului /enal, se
des#rinde din dis#ozitiile /artii s#eciale a codului sau din alte norme de incriminare. E&em#le de infractiuni
continue: furtul de curent electric %art. .2- C. /.(, #urtarea, fara dre#t, de decoratii, uniforme sau semne distinctive
%art. *.+ C./.(, a'andonul familial %art. ..3 C. /.(, neres#ectarea regimului armelor si munitiilor %art. 245 alin.1 C.
/.(, dezertarea %art. 235 C. /.(, evadarea %art. *2- C. /.( etc.
De remarcat este fa#tul ca actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii
continue tre'uie sa"si #astreze unitatea #e tot #arcursul desfasurarii ei.
Din modul cum se realizeaza activitatea materiala in cazul infractiunilor continue, se o'serva ca aceasta
se #oate #rezenta fie su' forma unei activitati infractionale care continua fara a interveni vreo intreru#ere #e
toata durata ei, fie su' forma unei activitati care, #e #arcursul infa#tuirii sale, sufera o serie de intreru#eri, de
#auze firesti, determinate de natura activitatii desfasurate.
/ornind de la aceasta realitate, in doctrina #enala s"a facut distinctia intre infractiunile continue
#ermanente si infractiunile continue succesive.
Infractiunile continue permanente se caracterizeaza #rintr"o activitate continua, care nu cunoaste
momente de discontinuitate, de intreru#ere. E&em#le de infractiuni continue #ermanente: detinerea in mod
ilegal de arme si munitii %art. 245 C. /.(, dezertarea %art. 235 C. /.(, evadarea %art. *2- C. /.( etc.
Infractiunile continue succesive au ca #articularitate fa#tul ca, in desfasurarea activitatii infractionale,
intervin unele intreru#eri, determinate de natura acesteia, dar fara sa transforme unitatea de infractiune. In sfera
acestei categorii se includ infractiunile: #urtarea fara dre#t de decoratii, uniforme sau semne distinctive %art. *.+
C. /.(, #urtarea fara dre#t de arme %art. 245 C. /.( etc. 6a aceste infractiuni, in activitatea infractionala a#ar
unele intreru#eri determinate de s#ecificul si natura actului de e&ecutare a infractiunii. De #ilda, la infractiunea
de #ort nelegal de decoratii sau semne distinctive, #relungirea activitatii infractionale nu se realizeaza automat,
ci #rin interventia fa#tuitorului care tre'uie sa im'race din nou uniforma sau !aina cu decoratia ilicit #urtata.
Din cele ce au #recedat, rezulta ca infractiunea continua are ca s#ecific #relungirea elementului material
#este momentul consumarii #ana la un moment denumit al e#uizarii fa#tei.
/rin urmare, la infractiunea continua distingem, #e de o #arte, momentul consumarii care se infa#tuieste
o data cu realizarea continutului infractiunii, iar, #e de alta #arte, momentul e#uizarii care coincide cu incetarea
activitatii infractionale. De e&em#lu infractiunea de neres#ectare a regimului armelor si munitiilor, savarsita
#rin modalitatea detinere fara dre#t de arme si munitii se consuma in momentul in care fa#tuitorul a intrat,
fara dre#t, in #osesia armei %munitiilor( si se e#uizeaza odata cu incetarea activitatii infractionale care se #oate
datora fa#tuitorului %acesta #reda arma(, interventiei organelor com#etente %arma este ridicata de organele de
#olitie( ori s"a #ronuntat o !otarare de condamnare #entru activitatea infractionala desfasurata #ana in acel
moment.
)ta'ilirea celor doua momente #rezinta o deose'ita relevanta in tragerea la ras#underea #enala a
fa#tuitorului. Cu cat tim#ul scurs de la consumare #ana la e#uizare este mai lung, cu atat #ericolul social
concret al fa#tei este mai mare.
In functie de momentul incetarii activitatii infractionale se determina legea #enala a#lica'ila in
sanctionarea fa#tuitorului. Daca intre momentul consumarii si cel al e#uizarii infractiunii continue intervine o
noua lege #enala, nu sunt incidente dis#ozitiile art. 5 C. /., legea #enala in vigoare la data incetarii activitatii
infractionale va fi a#lica'ila in #ede#sirea fa#tuitorului.
De asemenea, in cazul in care in momentul consumarii infractiunii su'iectul activ al acesteia era minor,
insa la data incetarii activitatii infractionale el a devenit ma$or, acesta va fi sanctionat du#a regulile ma$orului.
Infractiunea deviata. Este acea forma a unitatii naturale de infractiune in care fapta penala se
savarseste fie prin devierea actiunii de la o#iectul sau persoana impotriva careia fusese indreptata la un
alt o#iect sau la o alta persoana din cau!a "reselii faptuitorului fie prin indreptarea actiunii asupra altei
persoane ori asupra altui o#iect decat acela proiectat a fi vatamat sau periclitat din cau!a erorii in care
s-a aflat faptuitorul.
Din aceasta definitie rezulta ca actiunea deviata se #oate comite in doua moduri: #rin devierea activitatii
infractionale datorita defectuozitatii sau gresitei mani#ulari a instrumentelor sau din cauza erorii in care se afla
fa#tuitorul, cu #rivire la o'iectul sau #ersoana asu#ra carora urma sa actioneze.
Astfel e&ista infractiune deviata de omor in varianta in care fa#tuitorul s"a #regatit si actionat in vederea
uciderii unei anumite #ersoane, dar din cauza unor greseli ale infractorului #e #arcursul activitatii infractionale
s"a #rodus moartea unei alte #ersoane.
De asemenea, va fi infractiune deviata de furt in cazul in care infractorul, vrand sa sustraga un 'un al
unei #ersoane, sustrage 'unul altei #ersoane, datorita erorii in care s"a aflat cu #rivire la acel 'un.
Rezultatul infractiunii deviate este unul singur, si anume vatamarea reala #rodusa.
Atat in caz de eroare asu#ra #ersoanei, cat si in caz de deviere a actiunii, e&ista o unitate de infractiune,
deoarece legea nu ocroteste viata sau integritatea cor#orala a unei anumite #ersoane, ci viata si integritatea in
general, ca valori sociale, indiferent de titularul lor concret.
&. UNITATEA LE'ALA DE INFRACTIUNE
a$ Notiune
Exista unitate le"ala de infractiune atunci cand doua sau mai multe actiuni ori inactiuni sau doua
sau mai multe urmari socialmente periculoase care ar putea constitui fiecare in parte elementul
material ori re!ultatul unei infractiuni distincte sunt reunite prin vointa le"iuitorului in continutul unei
sin"ure infractiuni care do#andeste astfel un caracter complex.

#$ Tipuri ale unitatii le"ale de infractiune
In cadrul unitatii legale de infractiune se #ot distinge #atru ti#uri %forme( de unitate infractionala si
anume: infractiunea continuata, infractiunea com#le&a, infractiunea de o'icei si infractiunea #rogresiva.
Infractiunea continuata
Codul #enal defineste acest ti# de unitate infractionala in art. ++ alin. ., in care se arata ca (infractiunea
este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp dar in reali!area aceleiasi
re!olutii actiuni sau inactiuni care pre!inta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni).
Ceea ce caracterizeaza infractiunea continuata este, #rin urmare, e&istenta unei #luralitati de fa#te care,
#rezentand fiecare in #arte, continutul aceleiasi infractiuni, ar #utea constitui tot atatea infractiuni autonome,
insa acestea im#reuna alcatuiesc, #rin vointa legiuitorului, datorita unui element su'iectiv comun, aflat la 'aza
tuturor, o singura infractiune, o forma s#ecifica de unitate infractionala.
Trasaturile caracteristice ale infractiunii continuate rezulta, fara ec!ivoc, din analiza conditiilor de
e&istenta ale acesteia.
Conditiile infractiunii continuate. /entru ca o infractiune sa fie considerata continuata, tre'uie sa se
constate intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
o #rima conditie o constituie unitatea de re!olutie infractionala. Aceasta cerinta legala re#rezinta
liantul, de ordin su'iectiv, care uneste actiunile sau inactiunile savarsite intr"o unitate infractionala, facand ca
ele sa"si #iarda statutul de infractiuni inde#endente si, totodata constituie criteriul de deose'ire a infractiunii
continuate de concursul de infractiuni.
/rin 7rezolutie8 se intelege, asadar, elementul su'iectiv al infractiunii intentionate cu am'ii sai factori:
volitiv si intelectiv0 dar acestia au un s#ecific, in cazul infractiunii continuate, fata de infractiunea sim#la. )u'
as#ectul factorului intelectiv, rezolutia unica ce caracterizeaza infractiunea continuata consta in re#rezentarea in
ansam'lu a activitatii infractionale, inclusiv a realizarii ei #rin actiuni sau inactiuni re#etate si a rezultatului sau
glo'al, iar, su' as#ectul factorului volitiv, ea consta in vointa de a savarsi tre#tat actiunile sau inactiunile
com#onente ale acelei activitati, ce tre'uie a#reciate in unitatea sa.
In activitatea #ractica, #entru sta'ilirea unitatii de rezolutie infractionala, organele $udiciare vor tine
seama de unitatea o'iectului material asu#ra caruia s"a actionat, de locul comiterii actelor, de #artea vatamata
#rin activitatea infractionala, de identificarea mi$loacelor ori modului de savarsire a actiunilor, #recum si
unitatea de sco# sau mo'il, de tim#ul scurs intre actiunile com#onente ale activitatii infractionale etc.
De asemenea, ele tre'uie sa verifice daca nu a intervenit vreo cauza care sa determine #e fa#tuitor sa
renunte la rezolutia initiala si sa ado#te o noua rezolutie infractionala. 9 astfel de cauza o constituie, de #ilda,
#unerea su' urmarire #enala a fa#tuitorului asa incat comiterea unor noi actiuni sau inactiuni du#a aceasta
interventie a organelor $udiciare #resu#un o noua rezolutie si constituie, in ra#ort cu cele savarsite anterior, un
concurs omogen de infractiuni si nu o infractiune unica.
a doua conditie o formeaza unitatea de persoana. Aceasta deriva din insasi natura infractiunii
continuate fiindca ideea de a se continua o activitate infractionala com#usa din actiuni re#etate, savarsite
succesiv, #resu#une identitatea fa#tuitorului, a su'iectului intregii activitati.
)ingularul 7o #ersoana8 folosit de legiuitor in art. ++ alin. . C. /. im#lica si #luralul 7#ersoane8, ceea ce
denota ca infractiunea continuata este susce#ti'ila de a fi savarsita in #artici#atie #enala si c!iar in oricare din
formele acesteia.
a treia conditie: pluralitatea de acte sa fie savarsite la diferite intervale de timp. Actiunile
%inactiunile( ce alcatuiesc infractiunea continuata tre'uie sa se savarseasca la diferite intervale de tim#. Este
stiut ca legea #enala nu #recizeaza cat de mari tre'uie sa fie intervalele care se intercaleaza intre actiunile ce se
re#eta0 de aceea ii revine sarcina instantei de $udecata, ca din felul cum s"au desfasurat actiunile si din toate
#ro'ele administrate in cauza, sa sta'ileasca fa#tul ca actiunile distantate in tim#, cu intervale mai mici sau mai
mari, constituie ori nu o infractiune continuata.
/entru e&istenta acestei conditii, in mod logic intervalele de tim# intre actele similare comise, tre'uie sa
nu fie nici #rea mari dar nici #rea mici. Intervalele #rea mari de tim# sunt de natura sa duca la concluzia
ine&istentei infractiunii continuate si la ado#tarea solutiei concursului de infractiuni, intrucat, asemenea distante
intre actiunile identice savarsite nu mai #ot sustine rezolutia infractionala unica.
Cand intervalele de tim# sunt foarte mici, ori #luralitatea de acte similare este savarsita in aceeasi
im#re$urare, nu avem infractiune continuata, ci o infractiune sim#la. De #ilda, daca o #ersoana care a #atruns
intr"un a#artament sustrage mai multe 'unuri din inca#eri diferite, la intervale mici de tim#, suntem in #rezenta
unei infractiuni sim#le.
o ultima conditie este cea #rivitoare la unitatea de continut al infractiunii* te&tul art. ++ alin. . C. /.
su'ordoneaza e&istenta infractiunii continuate conditiei ca actiunile %inactiunile( com#onente sa #rezinte,
fiecare in #arte, continutul aceleiasi infractiuni.
Aceasta #resu#une ca actiunile"inactiunile sa fie omogene din #unct de vedere $uridic, sa vatame acelasi
o'iect social $uridic. De e&em#lu, este inde#linita aceasta conditie in cazul in care fa#tuitorul, gestionar, in 'aza
aceleiasi rezolutii infractionale, a sustras in mai multe randuri 'unuri dintre cele #e care le gestiona. Fiecare
actiune in #arte realizeaza continutul infractiunii de dela#idare, vatama acelasi o'iect social $uridic.
/entru constatarea conditiei la care ne referim este necesar sa se e&amineze ceea ce fa#tuitorul a realizat
efectiv, iar nu ceea ce si"a #ro#us initial sa infa#tuiasca, deoarece in i#oteza in care a #roiectat comiterea unei
#luralitati de actiuni"inactiuni omogene din #unct de vedere $uridic, dar in tim#ul savarsirii lor, in cu#rinsul
uneia dintre acestea s"au adaugat elemente susce#ti'ile sa sc!im'e ti#ul infractiunii, in ceea ce #riveste acea
actiune"inactiune, a#licarea art. ++ alin. . C. /. nu este #osi'ila. De e&em#lu, daca fa#tuitorul a luat !otararea de
a comite mai multe actiuni de furt din #atrimoniul aceleiasi #ersoane insa du#a ce a comis doua dintre acestea,
cu ocazia savarsirii celei de"a treia, fiind sur#rins de victima, a folosit violenta #entru a"si asigura sca#area, in
sarcina sa urmeaza a se retine un concurs de infractiuni furt, continuat si tal!arie iar nu o singura infractiune
continuata de furt intrucat modificarea uneia din actiunile #roiectate, #e #arcursul savarsirii ei, a determinat, #e
langa sc!im'area rezolutiei, si o 'resa in omogenitatea $uridica, facand ca una dintre actiunile savarsite sa nu
mai #rezinte elementele aceleiasi infractiuni.
In cazul infractiunilor cu continuturi alternative, infractiunea continuata se realizeaza c!iar daca
actiunile se manifesta su' modalitati diferite #revazute de lege. Aceasta deoarece infractiunea continuata
im#une conditia ca actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni si nu sa se manifeste su' o singura
modalitate de savarsire a fa#tei.
De asemenea, unitatea infractionala %forma continuata( e&ista si in situatia in care unele actiuni savarsite
au a$uns la forma consumarii, iar altele in forma tentativei incriminate de lege.
+ta#ilirea datei cand se considera savarsita infractiunea continuata %e#uizarea infractiunii
continuate(.
Asa cum rezulta din cele ce au #recedat, infractiunea continuata este o forma ati#ica a infractiunii,
intrucat actiunile sau inactiunile ce formeaza elementul material al acesteia sunt omogene din #unct de vedere
$uridic, se re#eta la intervale de tim# diferite in 'aza aceleiasi rezolutii infractionale, ceea ce face ca activitatea
infractionala, in ansam'lul sau, sa se intinda si dincolo de momentul consumarii, sa ia sfarsit odata cu incetarea
definitiva a acesteia.
/rin urmare, la infractiunea continuata distingem, #e de o #arte, un moment al consumarii, iar #e de alta
#arte un moment al e#uizarii. :omentul consumarii infractiunii continuate coincide cu momentul in care toate
conditiile cerute in cazul acestui ti# de infractiune sunt intrunite. /ractic, acest moment se realizeaza odata cu
efectuarea celei de"a doua actiuni %inactiuni( din com#onenta infractiunii continuate.
Datorita #articularitatilor infractiunii continuate, in mod logic, se determina #ro'lema determinarii datei
savarsirii acesteia. /entru a se evita o#inii diferite in literatura $uridica ori solutii controversate in #ractica
$udiciara, Codul /enal, in art. 1*- alin. *, a sta'ilit ca data a savarsirii infractiunii continuate aceea a comiterii
ultimei actiuni %inactiuni( din com#onenta sa, in ra#ort cu care se #roduc consecintele $uridice #rivitoare la
tragerea la ras#undere #enala a fa#tuitorului.
De aceea sta'ilirea momentului final al e&ecutarii infractiunii continuate, a datei cand se considera
savarsita aceasta infractiune #rezinta un interes #ractic deose'it in ceea ce #riveste a#licarea legii #enale in tim#
si s#atiu, a dis#ozitiilor actelor de clementa %amnistie, gratiere(, a celor referitoare la #rescri#tia ras#underii
#enale, #recum si in legatura cu sta'ilirea ras#underii #enale #entru fa#ta comisa in mod continuat dar ince#uta
in tim#ul minoritatii si e#uizata in #erioada in care fa#tuitorul a devenit ma$or.
Astfel, in cazul in care infractiunea continuata a ince#ut cand in vigoare era o lege #enala, dar a incetat
%s"a e#uizat( cand in vigoare este o noua lege #enala, se va a#lica aceasta din urma, c!iar daca este mai as#ra
#entru fa#tuitor, deoarece infractiunea se considera savarsita su' im#eriul sau. Deci, cu toate ca unele actiuni
%inactiuni( s"au comis su' #uterea legii vec!i, nu este a#lica'il #rinci#iul legii mai favora'ile, intrucat acest caz
nu se incadreaza in situatiile tranzitorii reglementate de art. 5 C. /.
In situatia cand unele actiuni %inactiuni( sau numai o actiune %inactiune( se comite du#a a#aritia actului
de amnistie sau gratiere, acesta nu se a#lica infractiunii continuate, intrucat nu se considera savarsita ulterior
acestui act.
Infractiunea continuata este, fara indoiala, susce#ti'ila sa fie comisa si de un infractor minor. In varianta
in care actiunile %inactiunile( s"au savarsit in #erioada cat fa#tuitorul a fost minor, se va a#lica regimul
sanctionator s#ecific infractorilor minori. Daca insa o #arte din actiuni %inactiuni( s"au efectuat du#a im#linirea
varstei ma$oratului, fa#tuitorul va ras#unde #otrivit regimului de sanctionare a infractorilor ma$ori, #entru ca
infractiunea s"a e#uizat cand el a ca#atat aceasta noua conditie $uridica. Im#re$urarea ca unele actiuni au fost
savarsite in #erioada minoritatii #oate fi a#reciata de instanta ca o circumstanta atenuanta $udiciara.
Codul #enal #revede in art. 1*- alin. * ca #rescri#tia ras#underii #enale curge de la data savarsirii
infractiunii, dar tot in acest te&t de lege se arata ca in cazul infractiunii continuate termenul se socoteste de la
data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni.
In legatura cu locul savarsirii infractiunii continuate se im#un unele #recizari. Infractiunea continuata se
considera savarsita #e teritoriul Romaniei ori de cate ori toate actiunile sau inactiunile din com#onenta sa si
rezultatele acestora au avut loc #e teritoriul tarii noastre, in sensul art. 14 alin. . C. /., sau #e o nava sau
aeronava romana, #recum si atunci cand #e acest teritoriu sau #e o nava ori aeronava romana aflata in
strainatate, s"a comis c!iar si numai una dintre actiunile %inactiunile( res#ective ori s"a #rodus rezultatul
acesteia %criteriul u'icuitatii(. 6ocul savarsirii infractiunii continuate #e teritoriul tarii noastre #rezinta
im#ortanta in vederea sta'ilirii com#etentei teritoriale a organelor $udiciare, #otrivit art. *4 alin. ultim C. /. /.
Infractiuni care nu pot fi savarsite in forma continuata. 9rice infractiune intentionata #oate fi comisa
in forma continuata daca este susce#ti'ila de re#eta'ilitate.
Din categoria infractiunilor intentionate sunt unele care, datorita s#ecificului activitatii incriminate de
lege, nu #ot fi com#ati'ile cu conditiile de e&istenta ale infractiunii continuate, ca de e&em#lu: infractiunea de
omor, de atentat care #une in #ericol securitatea nationala %art. .31 C. /. cand atentatul este savarsit contra
vietii(, determinarea sau inlesnirea sinuciderii %art. 13. C. /.(, nedenuntarea unor infractiuni %art. **3 C. /.( etc.
,edeapsa pentru infractiunea continuata. /otrivit dis#ozitiilor din art. ++ C. /, in acest caz se a#lica
#edea#sa #revazuta de lege #entru infractiunea savarsita, la care se #oate adauga un s#or #ana la ma&imul
s#ecial, iar cand acest ma&im nu este indestulator se #oate a#lica un s#or fara ca #edea#sa sa #oata de#asi
ma&imul general. Art. +5 #recizeaza, in #lus, ca daca cel condamnat definitiv #entru o infractiune continuata sau
com#le&a este $udecat ulterior si #entru alte actiuni sau inactiuni care intra in continutul aceleiasi infractiuni,
tinandu"se seama de infractiunea savarsita in intregul ei, se sta'ileste o #edea#sa cores#unzatoare, care nu #oate
fi mai mica decat cea #ronuntata anterior.
Infractiunea complexa
Codul #enal consacra in art. ++ alin. * conce#tul infractiunii com#le&e ela'orat de doctrina #enala.
/otrivit acestui te&t, (infractiunea este complexa cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca
element circumstantial a"ravant o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta preva!uta
de le"ea penala).
De aici rezulta ca infractiunea com#le&a se caracterizeaza #rin aceea ca, in continutul sau sunt a'sor'ite,
#rin vointa legiuitorului, una sau mai multe fa#te distincte, care #rezinta fiecare in #arte, elementele unei
infractiuni, dar care, ca efect al a'sor'tiei, isi #ierd caracterul de fa#te #enale autonome, devenind fie un
element constitutiv in continutul de 'aza al infractiunii com#le&e, fie un element circumstantial al continutului
agravant al acesteia.
Asadar, in continutul unic al infractiunii com#le&e se gasesc com#rimate continuturile a doua sau mai
multe infractiuni. )#re e&em#lu, infractiunea de tal!arie, forma ti#, reglementata de art. .+. alin. 1 C. /., in care
se #revede: 7Furtul savarsit #rin intre'uintarea de violente sau amenintari ori #rin #unerea victimei in stare de
inconstienta sau ne#utinta de a se a#ara, #recum si furtul urmat de intre'uintarea unor astfel de mi$loace #entru
#astrarea 'unului furat sau #entru inlaturarea urmelor infractiunii, ori #entru ca fa#tuitorul sa"si asigure
sca#area, se #ede#seste;8 In continutul acestei infractiuni, du#a cum se o'serva, sunt reunite, intr"o unitate
infractionala, continuturile infractiunilor de furt %art. .2- C. /.(, de lovire sau alte violente %art. 13+ C. /.(, de
vatamare cor#orala %art. 135 C. /.( si de amenintare %art. .14 C./.(.
De asemenea, in continutul infractiunii de atentat care #une in #ericol securitatea nationala #revazuta de
art. .31 C. /., sunt incluse continuturile infractiunilor de vatamare cor#orala %art. 13+"13, C. /.( si de omor %art.
1,3 C. /.(0 in continutul infractiunii de ultra$, forma ti# %art. *.* alin 1 C. /.( este inclus continutul infractiunii
de amenintare %art. .14 C. /.(, iar in continutul agravant al aceleiasi infractiuni %art. *.* alin . C. /.( sunt
cu#rinse continuturile infractiunilor de lovire sau alte violente %art. 13+ C./.( si vatamare cor#orala %art. 135 C.
/.(.
Crearea infractiunii unice com#le&e de catre legiuitor este e&#resia unor cerinte de #olitica #enala si de
te!nica legislativa. Conto#irea mai multor fa#te cu semnificatie #enala distincta intr"o infractiune unica asigura
o caracterizare mai #recisa a activitatii infractionale a fa#tuitorului in ra#ort cu gradul de #ericol social si, in
consecinta, o ocrotire mai sigura a valorilor sociale fundamentale ale societatii.
Formele infractiunii complexe. In ra#ort cu rolul #e care fa#ta a'sor'ita il #oate avea in continutul
infractiunii com#le&e, aceasta este susce#ti'ila de a im'raca una din urmatoarele doua forme: infractiunea
com#le&a forma de 'aza sau ti# a fa#tei incriminate, si infractiunea com#le&a forma calificata sau agravata
a fa#tei incriminate.
Infractiunea complexa forma tip sau de baza se caracterizeaza #rin aceea ca in structura continutului
sau intra, ca element constitutiv, o actiune sau inactiune ce constituie #rin ea insasi o fa#ta #revazuta de legea
#enala.
Aceasta forma de actiune este constituita fie dintr"o fa#ta #revazuta distinct in legea #enala, dar care
comisa in anumite conditii creeaza continutul unei infractiuni de sine statatoare, cu caracter com#le&, fie #rin
reunirea a doua sau mai multe fa#te #revazute se#arat de legea #enala, care datorita legaturii intre acestea isi
#ierd autonomia infractionala si formeaza, #rin vointa legiuitorului, o infractiune a#arte #revazuta intr"o norma
#enala se#arata.
Elementul material s#ecific #rimei modalitati de constituire a infractiunii com#le&e forma ti# este
alcatuita dintr"o singura actiune sau inactiune, ce constituie ea insasi o infractiune, dar careia, de data aceasta,
legea ii adauga unele conditii su#limentare ce fac ca fa#ta, in ansam'lu, sa do'andeasca o alta calitate si o alta
incadrare $uridica. De e&em#lu, elementul material al infractiunii com#le&e de atentat care #une in #ericol
securitatea nationala art. .31 C. /. este alcatuit dintr"o actiune s#ecifica, du#a caz, infractiunea de omor sau
de vatamare cor#orala, careia insa legiuitorul i"a adaugat cerinta de a fi savarsita im#otriva unei #ersoane care
inde#lineste o activitate im#ortanta de stat sau #u'lica, in im#re$urari ce #un in #ericol securitatea nationala.
Tot astfel, elementul material al infractiunii de #urtare a'uziva art. *.. alin. 1 C. /. consta in
intre'uintarea de e&#resii $ignitoare fata de o #ersoana, adica intr"o insulta, la care legiuitorul a adaugat cerinta
ca fa#tuitorul sa fie un functionar aflat in e&ercitiul atri'utiunilor de serviciu.
In cadrul celei de"a doua modalitati de constituire a infractiunii com#le&e forma ti#, elementul material
este alcatuit din doua sau mai multe actiuni, care, desi s#ecific unor infractiuni distincte, se a'sor', #ierzandu"si
autonomia infractionala, in continutul unei alte infractiuni, constituind astfel elementul material unic al acesteia
din urma. De e&em#lu, in cazul infractiunii de tal!arie art. .+. alin 1 C. /. elementul material este constituit
#rin a'sor'tia actiunilor constitutive ale infractiunii de furt, #e de o #arte, si ale infractiunilor de lovire sau de
amenintare, #e de alta #arte.
Ceea ce este caracteristic infractiunii com#le&e forma ti# este fa#tul ca, eliminand i#otetic infractiunea
a'sor'ita %in cazul #rimei modalitati( sau una din actiunile a'sor'ite %in cazul celei de"a doua modalitati(, dis#are
insasi infractiunea com#le&a. Astfel, daca din infractiunea de #urtare a'uziva vom elimina insulta, nu va mai
ramane nici o infractiune0 daca din infractiunea de tal!arie, vom inlatura fie furtul, fie violenta sau amenintarea,
nu vom mai avea o infractiune com#le&a tal!aria, ci o infractiune sim#la, adica fie o lovire sau o
amenintare, fie un furt.
Infractiunea complexa, forma calificata sau agravata a faptei incriminate e&ista atunci cand in
continutul unei infractiuni com#le&e intra ca circumstanta agravanta o actiune sau o inactiune incriminata ca
infractiune de sine statatoare. De e&em#lu: in continutul infractiunii de li#sire de li'ertate in mod ilegal, in forma
calificata, #revazuta de art. .41 alin. . lit. e C. /., intra, #rintre altele, ca circumstanta agravanta, #retinderea, in
sc!im'ul eli'erarii, a unui folos material, fa#ta care, #rivita de sine statator, constituie infractiunea de santa$
#revazuta de art. .11 C. /.
In cazul infractiunii com#le&e ca forma agravanta, elementul material consta intr"o actiune sau inactiune
s#ecifica formei ti#ice a unei infractiuni sim#le, in al carei continut se a'soar'e, cu semnificatia unei
circumstante agravante, o fa#ta #revazuta de legea #enala ca infractiune de sine statatoare, facand ca intreaga
activitate infractionala sa se caracterizeze ca o infractiune com#le&a.
Daca, in cazul infractiunii com#le&e ca forma agravanta a acesteia, s"ar elimina actiunea a'sor'ita, ceea
ce ar urma sa dis#ara va fi numai caracterul agravat al infractiunii ti#, nu si infractiunea de 'aza insasi.
Rezultatul infractiunii com#le&e, indiferent de forma acesteia, consta in #roducerea a doua urmari
s#ecifice valorilor sociale ocrotite #rin incriminarea fa#tei res#ective.
De e&em#lu, in cazul infractiunii com#le&e de #urtare a'uziva #revazuta de art. *.. alin. . C. /.,
rezultatul consta, #e de o #arte, in crearea unei stari de #ericol #entru normala desfasurare a activitatii unei
unitati #u'lice, iar, #e de alta #arte, in vatamarea concreta #rodusa integritatii cor#orale sau sanatatii victimei.
De remarcat ca e&istenta a doua rezultate nu distruge unitatea infractiunii com#le&e, deoarece ele sunt
#rodusul a doua actiuni sau inactiuni care s"au conto#it, #rin a'sor'tie, in continutul unei fa#te #enale unice.
Infractiunile com#le&e sunt, de regula, infractiuni intentionate. E&istenta intentiei nu inseamna,
intotdeauna, si unitate de rezolutie.
Infractiunile com#le&e, in variantele lor agravate, au, in marea lor ma$oritate, ca forma de vinovatie
#raeterintentia %e&em#lu, art. .+* alin. . C. /., art. .1, alin. * C. /.(.
-#iectul .uridic. )#ecificul laturii o'iective a infractiunii com#le&e se rasfrange si asu#ra o'iectului
$uridic al acestei infractiuni, in sensul ca acesta, in marea ma$oritate a cazurilor, este multi#lu %com#le&(, fiind
format din doua valori si relatii sociale de natura diferita sau c!iar de aceeasi natura. De e&em#lu, in cazul
infractiunii de tal!arie se vatama valoarea sociala si relatia sociala #rivind #atrimoniul #ersoanei cat si
integritatea cor#orala sau li'ertatea morala a #ersoanei fizice. Dintre cele doua valori si relatii sociale una este
#rinci#ala iar alta secundara0 cea #rinci#ala este a#reciata ca atare nu datorita im#ortantei sale, ci #ozitiei in
#rocesul de savarsire a fa#tei, ea re#rezentand finalitatea urmarita de fa#tuitor.
<aloarea sociala #rinci#ala !otaraste incadrarea infractiunii com#le&e intr"o anumita gru#a de
infractiuni. In cazul infractiunii de tal!arie, valoarea #rinci#ala o constituie #atrimoniul #ersoanei fizice, sau
$uridice fa#t ce determina includerea acestei infractiuni in gru#a celor contra #atrimoniului.
De remarcat ca sunt si situatii in care nici o'iectul $uridic s#ecial nu difera, ca de #ilda, in cazul
infractiunii #raeterintentionate, in care am#lificarea rezultatului nu"l de#laseaza in sfera altor valori si relatii
sociale, decat celor carora li se aduce atingere #rin actiunea de 'aza. De e&em#lu, in cazul infractiunii de
vatamare cor#orala grava %art. 13, alin. 1 C. /.( forma #raeterintentionata a infractiunii de vatamare cor#orala
%art. 135 C. /.( o'iectul $uridic, cel generic si s#ecial, este acelasi atat #entru infractiunea a'sor'ita cat si
#entru infractiunea com#le&a a'sor'anta, si anume relatiile sociale care #rivesc ocrotirea #ersoanei, in genere
%o'iect $uridic generic(, si ocrotirea integritatii cor#orale si a sanatatii in s#ecial %o'iect $uridic s#ecial(.
+u#iectii infractiunii complexe. Infractiunea com#le&a este susce#ti'ila, in #rinci#iu, de a fi comisa de
o #ersoana sau in #artici#atie #enala in oricare din formele sale %coautorat, instigare, com#licitate(.
E&ista coautorat la o infractiune com#le&a daca doi sau mai multi fa#tuitori e&ecuta nemi$locit toate
actiunile ce formeaza elementul material al acelei infractiuni, dar si in varianta in care unul e&ecuta, numai o
actiune sau o #arte din actiune, iar ceilalti o alta actiune dar care luate im#reuna constituie elementul material al
infractiunii res#ective in intregul sau. In acest sens in #ractica $udiciara s"a decis ca 7daca unul dintre incul#ati a
amenintat victima, iar celalalt a de#osedat"o de 'unul sau, amandoi incul#atii sunt coautori ai infractiunii de
tal!arie80 intr"adevar, desi fiecare incul#at a desfasurat acte materiale distincte de ale celuilalt, amandoi au
coo#erat in mod nemi$locit la comiterea infractiunii #revazute de art. .+. C. /., atata tim# cat am'ii #artici#anti
si"au dat seama ca actele savarsite de ei se su#ra#un si im#reuna realizeaza rezultatul s#ecific infractiunii de
tal!arie.
6a infractiunea com#le&a, de regula, distingem un su'iect #asiv #rinci#al si un su'iect #asiv secundar.
De e&em#lu, la atentatul care #une in #ericol securitatea nationala %art. .31 C. /.(, su'iect #asiv #rinci#al este
statul, iar su'iect #asiv secundar este #ersoana care inde#lineste o functie im#ortanta de stat sau #u'lica
im#otriva careia a fost indre#tata actiunea fa#tuitorului.
Infractiunea progresiva
Codul #enal, in #artea generala, nu cu#rinde nici o dis#ozitie #rivitoare la acest ti# de unitate
infractionala. In #artea s#eciala a codului sunt #revazute mai multe infractiuni #rogresive, asa incat din analiza
continutului lor se #oate a$unge, #e calea generalizarii elementelor comune, la o definitie cores#unzatoare.
Infractiunea pro"resiva este definita ca fiind acea infractiune a carei latura o#iectiva dupa ce a
atins momentul consumativ corespun!ator unei anumite infractiuni se amplifica succesiv fara
interventia faptuitorului fie prin a"ravarea urmarii produse fie prin producerea de noi urmari
vatamatoare corespun!atoare unei infractiuni mai "rave %de exemplu infractiunea de loviri sau vatamari
cau!atoare de moarte / art.011 C. ,.$
Elementul material al infractiunii #rogresive este identic cu acela al infractiunii de 'aza, constand in
actiunea sau inactiunea constitutiva a acesteia.
De mentionat ca am#lificarea rezultatului constituie caracteristica esentiala a infractiunii #rogresive.
/entru ca am#lificarea rezultatului sa dea nastere infractiunii #rogresive este necesar, #e de o #arte, ca
#osi'ilitatea am#lificarii urmarilor sa rezulte din cu#rinsul te&tului de incriminare si, #e de alta #arte, ca
rezultatul am#lificat sa atri'uie fa#tei care l"a #rodus o incadrare $uridica deose'ita, mai grea decat aceea #e
care i"o conferea rezultatul initial.
/roducerea rezultatului am#lificat #oate sa urmeze imediat ori, du#a o #erioada relativ scurta de la
savarsirea actiunii sau inactiunii, dar el #oate surveni si mai tarziu, uneori c!iar du#a trecerea unui mare interval
de tim# de la comiterea infractiunii de 'aza.
In cazul infractiunilor #rogresive, atunci cand data e&ecutarii de catre fa#tuitor a actelor materiale ce
caracterizeaza latura o'iectiva nu coincide cu data #roducerii definitive a rezultatului, s"a #us #ro'lema de a sti
in ra#ort cu care dintre cele doua momente %al e&ecutarii actiunii, inactiunii sau al #roducerii definitive a
urmarii socialmente #ericuloase( devin incidente dis#ozitiile legii #enale, in sanctionarea fa#tuitorului.
Astfel, daca du#a savarsirea actelor de e&ecutare, dar inainte de #roducerea rezultatului a intervenit o
lege mai nefavora'ila incul#atului, #otrivit art. 5 C. /. nu se va a#lica legea #enala noua, deoarece infractiunea a
fost comisa, in acce#tiunea de activitate infractionala, su' incidenta legii vec!i, care ii este mai favora'ila.
Daca actiunea sau inactiunea ce caracterizeaza infractiunea de 'aza s"a savarsit in tim#ul minoritatii, dar
rezultatul mai grav, #ro#riu infractiunii #rogresive s"a #rodus du#a ce fa#tuitorul a im#linit varsta de 13 ani,
ras#underea #enala a acestuia se va face #otrivit regulilor de sanctionare a infractorului minor.
In cazul in care activitatea fizica de savarsire a infractiunii s"a terminat inainte de intervenirea amnistiei
sau de acordarea gratierii, iar rezultatul am#lificat s"a #rodus ulterior, fa#tuitorul va 'eneficia, du#a caz, de
amnistie sau de gratiere.
In #rivinta termenului de #rescri#tie a ras#underii #enale la o infractiune #rogresiva, in doctrina #enala
mai noua s"au conturat doua #uncte de vedere: #rimul care sustine ca acesta #oate fi calculat de la data cand a
luat sfarsit activitatea fizica, iar nu din momentul in care #rocesul de am#lificare a rezultatului s"a inc!eiat, iar
cel de"al doilea #romoveaza ideea ca ince#erea #rescri#tiei ras#underii #enale va fi aceea a comiterii actiunii si
a #roducerii rezultatului #rovizoriu considerat, c!iar daca a trecut o #erioada de tim# #ana la #roducerea lui.
Forma de vinovatie a infractiunii #rogresive #oate fi intentia, cul#a sau #raeterintentia. Incadrarea
$uridica a fa#tei va fi data, insa, in ra#ort cu rezultatul #rodus, in toate cazurile cand incadrarea este conditionata
de #roducerea unui anumit rezultat.
Infractiunea de obicei
Codul #enal nu defineste infractiunea de o'icei, dar in #artea sa s#eciala, cat si in alte legi cu dis#ozitii
#enale sunt suficiente norme de incriminare a unei asemenea forme a unitatii legale de infractiune.
/ornindu"se de la elementele comune ce #ot fi des#rinse din aceste incriminari, in doctrina #enala
infractiunea de o#icei a fost definita ca fiind acea infractiune ce se savarseste prin repetarea faptei
incriminate de un numar suficient de mare pentru ca prin aceasta repetare sa re!ulte ca faptuitorul
desfasoara activitatea infractionala respectiva de o#icei din o#isnuinta sau ca indeletnicire.
Din definitie rezulta ca elementul material al infractiunii de o'icei consta intr"o actiune"inactiune
interzisa de lege, care tre'uie sa intruneasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: sa fie alcatuita din mai
multe acte materiale0 aceste acte materiale, considerate de sine statator, sa nu ai'a caracter #enal #ro#riu0 in
fine, actele materiale sa fie savarsite in mod re#etat in conditii din care sa rezulte ca re#rezinta un o'icei ori
constituie o indeletnicire.
Re#etarea actelor materiale este, neindoielnic o caracterizare generala a tuturor infractiunilor de o'icei,
dar #rin sim#la re#etare a actului material nu se realizeaza nici o'isnuinta, nici indeletnicirea cerute e&#licit ori
im#licit #rin normele de incriminare, deoarece acestea #resu#un o mai mare frecventa si coeziune a actelor
materiale ce alcatuiesc actiunea ti#ica. Cat #riveste numarul de acte necesare #entru constituirea infractiunii,
legea nu face nici o #recizare si nici nu ar fi fost #osi'il #entru ca notiunile de savarsire 7in mod re#etat8 sau
7ca indeletnicire8 #rezinta, de la caz la caz, un s#ecific, o #articularitate, care e&clude o rezolvare a#riorica. De
altfel, nici o'isnuinta, nici indeletnicirea nu rezulta numai din numarul actelor, ci si in modul in care ele s"au
succedat in tim#, adica din intervalele ce le se#ara, care nu tre'uie sa fie #rea lungi, #recum si caracterul mai
mult sau mai #utin sistematic al re#etarilor.
Cerinta re#etarii actelor, in conditii de o'isnuinta sau indeletnicire, rezulta intotdeauna din continutul
legal al infractiunii. Cel mai adesea este e&#rimata #rin anumiti termeni care definesc actiunea %de e&em#lu, art.
.24 alin. . C. /. incrimineaza 7organizarea sau ingaduirea in mod o'isnuit a $ocurilor de noroc8( ori rezulta din
e&aminarea intregului continut al incriminarii %de e&em#lu, #rostitutia art. .*2 C. /.(.
9data ce actele materiale s"au re#etat suficient si in conditii de natura sa e&#rime o'isnuinta sau
indeletnicirea, infractiunea de o'icei se consuma.
Daca du#a atingerea momentului consumativ, autorul continua a savarsi acte de acelasi fel, asemenea
acte, indiferent de numarul lor, se integreaza in continutul aceleiasi infractiuni, care se va e#uiza atunci cand
fa#tuitorul va comite ultimul act material similar celor care l"au #recedat.
Activitatii s#ecifice infractiunii de o'icei i se #oate #une ca#at fie in mod voit, de catre autor, fie in mod
silit, de catre organele $uridice.
A#licarea legii #enale in sanctionarea fa#tuitorului ce a comis o infractiune de o'icei, se va face, ca si la
infractiunea continua ori cea continuata, tinandu"se seama de momentul e#uizarii, dar cu anumite diferentieri
determinate de fa#tul ca actele materiale ce com#un infractiunea de o'icei nu au un caracter #enal #ro#riu.