DREPT PENAL

Teste gril pentru examene de an i examenul de licen

A. Drept penal – partea general

1. Infrac iunea este fapta penal care:

a) este prev zut de legea penal i prezint pericol social;
b) este s vâr it cu vinov tie;
c) prezint pericol social, fiind s vâr it cu vinov ie i prev zut
de legea penal .
2. Infrac iunea este:
a) o fapt penal ;
b) singurul temei al r spunderii penale;
c) un pericol social.
3. Prin pericolul social se aduce atingere:
a) valorilor culturale;
b) valorilor religioase i politice;
c) valorilor stabilite în art. 1 C. proc.pen.
4. La stabilirea gradului de pericol social se ine seam de:
a) modul i mijloacele de s vâr ire a faptei, de scopul urm rit, de
împrejur rile în care a fost s vâr it fapta, de urmarea produs s u
care s-ar fi putut produce, precum i de persoana i conduita
f ptuitorului;
b) modul în care legiuitorul în elege s stabileasc unele fapte
c rora li se atribuie un anumit grad de pericol;
c) împrejur rile fixate în C.proc.pen, Constitu ie i legile speciale,
în contextul reglement rilor europene.
5. Exist vinov ie când:
a) fapta penal a fost s vâr it pentru a înc lca ni te norme de
conduit ;
b) fapta prezint pericol social i este s vâr it cu inten ie sau
din culp ;
c) fapta s-a produs din vin infractorului.
6. Fapta este s vâr it cu inten ie când infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale i urm re te producerea lui, ori,
prevede rezultatul faptei sale i, de i nu-l urm re te, accept
 posibilitatea producerii lui;
b) a premeditat cu profunzime ac iunea sa criminal , urm rind
producerea unui rezultat care s -i satisfac impulsurile;
c) atunci când fapta este s vâr it în interesul infractorului, care
de i nu este de acord cu rezultatul infrac iunii îl accept dac îi
aduce un folos material.
7. Faptele penale s vâr ite au modalit i diferite de:
a) comitere;
b) de eviden iere;
c) de sus inere i aplicare în practic .
8. Fenomenul antisocial care nu este cuprins în sfera normelor juridice
penale r mâne un fenomen:
a) infrac ional i pedepsit dup ce s-a dovedit comiterea sa;
b) respins de societate, reprobat dar care, în sens juridic, nu
constituie infrac iune;
c) intrat în sfera normelor juridice cu consecin e speciale în planul
sanc ion rii sale.
9. Pericolul social al faptei reprezint :
a) o regul f r de care nu poate exista o norm juridic ;
b) una din tr s turile esen iale pe care o fapt trebuie s o prezinte
pentru a fi infrac iune;
c) un pericol generic delimitat printr-o dispozi ie a legii penale.
10. Modalit ile prin care inten ia se poate manifesta sunt:
a) modalit ile fixate de legiuitor în cuprinsul normei penale;
b) inten ia direct i inten ia indirect , dol direct sau eventual;
c) cuprinse în comportamentul infractorului.
11. Culpa se poate prezenta:
a) sub dou forme, culp cu prevedere i culp simpl , culp cu
u urin i culp din gre eal ;
b) sub dou forme, simpl i compus ;
c) sub un criteriu subiectiv în raport cu persoana infractorului.
12. Prin con inut al infrac iunii în elegem:
a) totalitatea condi iilor impuse de legea penal pentru existen a
unei anumite infrac iuni;
b) tr s turile sale esen iale care o particularizeaz de faptele
civile, administrative sau de ordin social;
c) distinc ia dintre drept i nedrept, dintre social i antisocial, cât
i pericolul public pe care fapta penal îl poate produce.
13. Persoanele implicate în raportul juridic penal reprezint :
a) infractorii care trebuie s r spund pentru fapta lor;
b) subiec ii infrac iunii;
c) aceea i pozi ie juridic desp r it de interesele personale ale
f ptuitorilor.
14. Poate avea calitatea de subiect activ al infrac iunii:
a) persoanale care au s vâr it faptele;
b) victima i infrac iunea, care i-au adus atingere intereselor
legitime;
c) persoana fizic sau juridic .
15. Persoan fizic poate fi subiect activ al infrac iunii doar dac :
a) are vârsta de 14 ani i este responsabil ;
b) a ac ionat într-o unitate de voin care a înc lcat legea penal ;
c) prezint un document medical care îi atest starea de
responsabilitate juridic .
16. Simularea st rilor psihice de iresponsabilitate în cursul procesului
penal de c tre infractori:
a) are efecte juridice asupra faptei s vâr ite;
b) contribuie la aflarea adev rului;
c) are efecte doar dac iresponsabilitatea este dovedit c , în
momentul comiterii faptei, aceasta a existat.
17. Pentru existen a laturii obiective a infrac iunii, sunt necesare:
a) trei preciz ri legislative c fapta constituie infrac iune;
b) trei elemente: act de conduit interzis, o urmare imediat care
aduce atingere ordinii de drept penal i o leg tur de cauzalitate
între fapt i urm rea produs ;
c) dou condi ii care se refer la modul de ac iune i la
împrejur rile în care s-a petrecut fapt .
18. Lipsa elementului material al infrac iunii face ca:
a) infrac iunea s nu existe;
b) infrac iunea s existe dar s nu poat fi apreciat decât în raport
cu consecin ele sale juridice;
c) infrac iunea s întruneasc toate condi iile de periculozitate.
19. Elementul material poate fi desemnat, uneori, prin textul de lege dac :
a) prezint elemente de noutate juridic ;
b) prezint o not caracteristic care îl deosebe te de alte preciz ri
f cute în con inutul normei de incriminare;
c) vizeaz mai multe conduite interzise de legea penal .
20. Exist leg tur de cauzalitate între:
a) conduita interzis de legea penal i urmarea produs ;
b) normele penale de incriminare i fapta penal ;
c) activitatea de administrare a probelor i con inutul acestora.
21. Elementul esen ial al laturii subiective îl constituie:
a) scopul infrac iunii;
b) existen a elementului material al infrac iunii;
c) vinov ia autorului infrac iunii.
22. Elementele esen iale ale laturii obiective a infrac iunii sunt:
a) vinov ia, mobilul i scopul infrac iunii;
b) starea de necesitate, legitima ap rare i cazul fortuit;
c) mobilul i scopul infrac iunii.
23. Ca latur subiectiv a con inutului unei infrac iuni determinate,
vinov ia nu poate exist decât:
a) în situa ia în care fapta este prev zut de legea penal ;
b) în modalitatea prev zut de legea penal ;
c) în con inutul normei juridice.
24. Faptele penale sunt infrac iuni care se s vâr esc cu inten ie:
a) doar când legea prevede expres aceasta;
b) dac sunt s vâr ite printr-o ac iune;
c) dac sunt s vâr ite printr-o ac iune s u inac iune.
25. Mobilul, ca element al laturii subiective a infrac iunii, reprezint :
a) un impuls intern, subiectiv, care îl determin psihic pe autor s
treac la comiterea faptei;
b) rezultatul ce va ap rea în urma s vâr irii faptei penale;
c) un rezultat urm rit i dorit de infractor.
26. Scopul, ca element al laturii subiective, reprezint :
a) începutul ac iunii sau inac iunii infractorului;
b) rezultatul în plan mintal care va ap rea în urma s vâr irii faptei
penale, rezultat urm rit i dorit de c tre infractor;
c) motivul, impulsul interior care determin hot rârea
infrac ional .
27. Scopul i mobilul este prev zut expres în legea penal atunci:
a) când pentru existen a unei infrac iuni este necesar ca aceasta s
aibe o component subiectiv ce o caracterizeaz i o diferen iaz
fa de alte conduite ilicite penale;
b) când pentru existen a infrac iunii nu este necesar existen a
vinov iei f ptuitorului;
c) când este necesar incriminarea unei fapte ca fiind infrac iune.
28. Scopul i mobilul, odat identificate, servesc la:
a) individualizarea pedepsei (circumstan e de agravare sau
atenuare);
b) probarea activit ii infrac ionale;
c) definirea faptei ilicite sanc ionat de legea penal .
29. Formele infrac iunii inten ionate, dup modul de desf urare a
execut rii acestora, sunt:
a) actele anterioare s vâr irii infrac iunii;
b) actele preg titoare, tentativa, fapta consumat i fapta epuizat ;
c) formele pluralit ii de infrac iuni asociate participa iei penale.
30. Actele preparatorii nu fac altceva decât:
a) s asigure recuperarea prejudiciului cauzat prin infrac iune;
b) s -l determine pe inculpat s - i recunoasc fapta;
c) s asigure succesul s vâr irii infrac iunii.
31. Actele preparatorii sunt incriminate în legisla ia penal româneasc ?
a) da, în totalitate;
b) nu;
c) da, dar în cazuri strict limitate, ca de exemplu: infrac iuni
contra siguran ei statului, lipsirea de libertate în mod ilegal i
de inerea de instrumente în vederea falsific rii de valori.
32. Care este pedeapsa ce se aplic actelor premerg toare?
a) o pedeaps cuprins între jum tatea minimului i jum tatea
maximului pedepsei pentru infrac iunea consumat ;
b) o treime din pedeapsa maxim aplicat pentru infrac iunea
consumat ;
c) legiuitorul stabile te acela i regim sanc ionator ca pentru
infrac iunea consumat , având în vedere gravitatea infrac iunilor
33. Tentativa se afl situat :
a) între faza de judecat în prim instan i momentul r mânerii
definitive a pedepsei;
b) între faza actelor preg titoare i faza consum rii infrac iunii;
c) între momentul s vâr irii faptei i momentul r mânerii
definitive a pedepsei.
34. Tentativa const în punerea în executare a inten iei de a s vâr i
infrac iunea:
a) executare care a fost întrerupt s u nu i-a produs efectul;
b) executare care a fost finalizat i i-a produs efectul;
c) executare care nu a mai avut loc.
35. Con inutul tentativei este identic cu acela al infrac iunii a c rei
consumare s-a urm rit în cazul:
a) obiectului i subiectului tentativei;
b) subiectului tentativei;
c) latura obiectiv care se realizeaz doar prin ac iunea
f ptuitorului.
36. În cazul infrac iunilor complexe, când dou sau mai multe fapte sunt
incluse în con inutul aceleia i infrac iunii i una din acestea este
consumat în totalitate iar cealalt (celelalte) doar par ial, avem:
a) o fapt consumat precedat de o tentativ la ea;
b) numai o fapt consumat ;
c) doar tentativa la acea infrac iune i nu o fapt consumat .
37. Caracteristicile laturii obiective a tentativei sunt:
a) ac iunea nu a fost dus pân la cap t i fapta penal comis nu
a fost executat ;
b) ac iunea a fost întrerupt f r ca fapta epuizat par ial s - i fi
produs efectele i fapta penal , atât cât a fost comis , prezint
totu i urm ri socialmente periculoase;
c) v t m rile nu sunt concrete i nu se circumscriu în sfera
ilicitului penal.
38. În cazul tentativei, latura subiectiv se realizeaz :
a) în totalitate;
b) doar par ial;
c) în func ie de con inutul infrac iunii.
39. Latura subiectiv a tentativei se caracterizeaz numai prin:
a) inten ie;
b) fapt neconsumat în totalitate;
c) elementul material.
40. Nu este posibil tentativ în cazul urm toarelor genuri de infrac iuni:
a) infrac iuni omisive; infrac iunile din culp i infrac iunile
praeterinten ionate; infrac iunile omisive pure; infrac iunile de
obicei i infrac iunile de imediat consumare;
b) infrac iunile s vâr ite din culp ;
c) toate genurile de infrac iuni unde exist inten ia.
41. Formele tentativei sunt:
a) tentativa întrerupt (neterminat , imperfect ) i tentativ
perfect s u f r efect; tentativa insuficient sau defectuoas i
tentativa de fapt putativ ;
b) tentativ complet i tentativ incomplet ;
 c) tentativa improprie i tentativa absolut improprie.
42. Tentiva se sanc ioneaz cu o pedeaps cuprins între:
a) jum tatea minimului i jum tatea maximului prev zut de lege
pentru infrac iunea consumat , f r ca minimul s fie mai mic
decât minimul general al pedepsei;
b) jum tatea minimului i jum tatea maximului prev zut de lege
pentru infrac iunea consumat ;
c) jum tatea minimului i o treime din pedeapsa maxim aplicat
prev zut de lege pentru infrac iunea consumat .
43. În cazul faptelor penale sanc ionate cu închisoarea pe via , tentativa:
a) nu se pedepse te;
b) se pedepse te între jum tatea maximului i jum tatea
minimului prev zut de lege pentru infrac iunea consumat ;
c) se pedepse te cu închisoarea de la 10 la 25 de ani.
44. În cazul persoanelor juridice, tentativa:
a) se pedepse te în acelea i limite ca în cazul persoanelor fizice;
b) se pedepse te doar în limitele fixate de C.pen.;
c) nu este reglementat .
45. Ac iunea infractorului se consider încheiat atunci când:
a) organul de cercetare penal efectueaz activit i de cercetare a
locului faptei;
b) rezultatul activit ii sale criminale s-a produs;
c) când pericolul social al faptei a fost înl turat.
46. Urm toarele categorii de fapte penale sunt apreciate ca fiind infrac iuni
epuizate:
a) infrac iunile continue, infrac iunile continuate, infrac iunile de
obicei i infrac iunile progresive;
b) infrac iunile de interes de serviciu, infrac iunile de obicei i
infrac iunile de imediat consumare;
c) infrac iunile din culp i infractiunile omisive.
47. Cauzele de nepedepsire a tentativei sunt:
a) autodenun ul i plângerea prealabil ;
b) desistarea i împiedicarea producerii rezultatului;
c) recunoa terea i regretarea faptei penale s vâr ite.
48. Pluralitatea de infrac iuni presupune:
a) fapta sau activitatea desf urat corespunde con inutului mai
multor infrac iuni;
b) un moment juridic important care ajut la identificarea cauzelor
i condi iilor care l-au determinat pe infractor s s vâr easc una
 sau mai multe infrac iuni;
c) c o persoan s vâr e te mai multe infrac iuni înainte de a fi
tras la r spundere i sanc ionat pentru vreuna din acestea.
49. Pluralitatea de infrac iuni poate fi apreciat :
a) ca o cauz de agravare, de atenuare sau modificarea a pedepsei;
b) ca un moment ce vizeaz temeiul r spunderii penale pentru
fiecare infrac iune în parte;
c) ca un indicator legal ce vizeaz individualizarea i aplicarea
pedepsei.
50. În Codul penal român, formele consacrate ale pluralit ii de infrac iuni
sunt:
a) tentativa i inten ia;
b) pedeapsa i limitele sale de aplicare;
c) concursul de infrac iuni i recidiva.
51. Pentru existen a concursului de infrac iuni sunt necesare urm toarele
condi ii:
a) s vâr irea infrac iunii într-o form continuat , s vâr irea
infrac iunii sub stare de recidiva i s vâr irea infrac iunii
înainte ca infractorul s mai fi fost condamnat definitiv pentru o
fapt penal ;
b) s vâr irea a dou sau mai multe infrac iuni, faptele s fi fost
s vâr ite de aceea i persoan , s vâr irea faptelor înainte de a se
fi pronun at o hot râre judec toreasc definitiv pentru vreuna
din infrac iuni i cel pu in dou dintre infrac iuni s poat fi
supuse judec ii;
c) s vâr irea repetat a una sau mai multe infrac iuni, de una sau
mai multe persoane, cu condi ia ca, cel pu in una din
faptele penale comise s fi fost s vâr it cu inten ie.
52. Avem concurs real de infrac iuni, când:
a) dou sau mai multe persoane s vâr esc o infrac iune cu inten ie
sau din omisiune, înainte de a mai fi fost condamnate definitiv
pentru vreo fapta penal ;
b) când mai multe infrac iuni au fost s vâr ite de mai mul i
infractori în aceea i zon i în acela i interval de timp;
c) când dou sau mai multe infrac iuni au fost s vâr ite de aceea i
persoan prin dou sau mai multe ac iuni sau inac iuni, înainte de
a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele.
53. Sanc ionarea concursului de infrac iuni se poate face prin trei sisteme:
a) sistemul sanc ionator procedural, sistemul adun rii pedepselor
 i sistemul înglob rii pedepselor;
b) sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorb iei i sistemul
cumulului juridic;
c) sistemul infrac iunilor concurente, sistemul absorb iei i
sistemul sanc ion rii propor ionale.
54. Pedepsele complementare pot fi aplicate:
a) numai pentru infrac iunile pedepsite cu închisoarea i care
prezint o anumit gravitate;
b) doar în cazul infrac iunilor pentru care legiuitorul a stabilit
pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani;
c) atunci când pedeapsa principal se aplic doar în concurs cu
pedeapsa complementar .
55. În cazul pedepselor complementare se aplic principiul:
a) cumulului aritmetic;
b) contopirii pedepselor;
c) absor iei.
56. În cazul concursului de infrac iuni, m surile de siguran se contopesc
când:
a) pentru infrac iuni concurente s-au aplicat m suri de siguran
de acela i fel;
b) când legea prevede în mod expres contopirea;
c) când s-au s vâr it infrac iuni concurente supuse judec ii.
57. Problema contopirii pedepselor, în cazul concursului de infrac iuni, se
pune doar:
a) când infrac iunile nu sunt judecate separat;
b) când infrac iunile sunt judecate separat, fie de aceea i instan ,
fie de instan e diferite i când se pronun hot râri separate de
condamnare;
c) când pentru infrac iunile judecate au fost aplicate acelea i
pedepse.
58. Când infractorul, a executat anterior contopirii, în total sau par ial,
pedeapsa pronun at în urma unei sau unor hot râri de condamnare,
pedeapsa poate fi:
a) contopit ;
b)înlocuit ;
c)computat
59. În caz de concurs de infrac iuni s vâr ite de o persoan juridic se
aplic :
a) pedeapsa închisorii;
 b) pedeapsa amenzii fixe;
c) pedeapsa amenzii celei mai mari.

60. În cazul recidivei, unei persoane i se poate imputa s vâr irea a cel
pu in:
a) dou infrac iuni;
b) cel pu in dou fapte, din care una s fie o fapt penal ;
c) o infrac iune, care s fie sanc ionat cu pedeapsa închisorii.
61. În ce const primul termen al recidivei:
a) într-o condamnare anterioar ;
b) într-o condamnare definitiv la o pedeaps privativ de
libertate;
c) într-o dubl condamnare.
62. În ce const al doilea termen al recidivei:
a) într-o condamnare definitiv la o pedeaps privativ de
libertate;
b) într-o condamnare anterioar ;
c) în s vâr irea din nou a unei infrac iuni.
63. Condi iile de existen a la al doilea termen al recidivei dup
condamnare, sunt:
a) s vâr irea dup intervenirea unei condamn ri definitive a dou
sau mai multe infrac iuni
b)infrac iunea ulterioar s fi fost comis înainte de executarea
complet a pedepsei pronun at prin hot rârea de condamnare
definitiv ;
c) noua pedeaps aplicat s dep easc 6 luni.
64. Recidiva dup executare (postexecutorie) trebuie s îndeplineasc
urm toarele condi ii:
a) infrac iunea s vâr it s vizeze via i integritatea persoanei;
b) pedeapsa s fi fost executat în totalitate i pedeapsa executat
sau considerat ca executat s fie închisoarea mai mare de 6
luni;
c) pedeapsa s nu fi fost executat în întregime.
65. O condamnare pronun at printr-o hot râre judec toreasc definitiv
de o instan dintr-o ar membr a U.E. poate constitui recidiv ?
a) da, cu condi ia s fie ar membr a U.E.;
b) nu, se încalc principiul teritorialit ii;
c) numai dac fapta penal pentru care a fost condamnat este
prev zut i de legea român .
66. Starea de recidiv a unui infractor constituie:
a) o cauz personal de agravare;
b) o cauz general de pedepsire;
c) o circumstan agravant pentru to i participan ii.
67. În cazul infrac iunii de evadare, din punct de vedere al recidivei, prin
pedeapsa anterioar se în elege:
a) pedeapsa ce se execut , la care se ad ug pedeapsa aplicat
pentru evadare;
b) pedeapsa care a fost aplicat pentru s vâr irea infrac iunii de
evadare;
c) pedeapsa ce urmeaz a se aplica infractorului de c tre instan a
de judecat .
68. În situa ia unei gra ieri par iale în caz de recidiv postcondamnatorie,
când se stabile te pedeapsa ce a mai r mas de executat, instan va avea
în vedere:
a) pedeapsa r mas de executat;
b) pedeapsa aplicat pentru evadare (de exemplu);
c) pedeapsa care a mai r mas de executat, la care se ad ug durata
pedepsei aplicate pentru evadare (de exemplu).
69. Exist recidiv în cazul persoanei juridice?
a) da, când se s vâr e te de c tre aceasta, dup r mânerea
definitiv a unei hot râri de condamnare, o nou infrac iune cu
inten ie iar amenda pentru infrac iunea anterioar a fost executat
sau considerat ca executat ;
b) nu, deoarece persoanele juridice nu li se aplic regulile
procedurale privind starea de recidiva;
c) da, când aceasta , dup r mânerea definitiv a unei hot râri de
condamnare, s vâr e te o nou infrac iune.
70. Pluralitatea intermediar de infrac iuni, în cazul recidivei exist atunci
când:
a) o persoan , dup ce a fost condamnat definitiv pentru o
infrac iune, s vâr e te o alt infrac iune;
b) o persoan , dup ce a fost condamnat definitiv pentru o
infrac iune, s vâr e te o alt infrac iune, înainte de începerea
execut rii pedepsei, în timpul execut rii pedepsei sau în stare de
evadare i nu sunt îndeplinite condi iile pentru recidiva
postcondamnatorie;
c) o persoan s vâr e te în mod repetat mai multe infrac iuni de i
 cuno tea c este recidivist.
71. Poate fi înl turat caracterul penal al faptei?
a) nu;
b) doar dac nu este recidivist f ptuitorul;
c) da.
72. Infrac iunea este:
a) o situa ie când legea penal a fost înc lcat ;
b) singurul temei al r spunderii penale;
c) o fapt penal grav .
73. Înl turând caracterul penal al faptei se înl tur i:
a) r spunderea penal (existen a infrac iunii);
b) cauzele generale de nepedepsire;
c) excep iile referitoare la persoan .
74. Este în legitim ap rare:
a) acela care s vâr e te o infrac iune pentru a acoperi fapta altuia;
b) acela care s vâr e te fapta pentru a înl tura un atac material,
direct, imediat i injust îndreptat împotriva sa, a altuia sau a unui
interes general i care îl pune în pericol grav pe cel atacat;
c) s vâr e te fapta din motive umanitare, ap rând drepturile
esen iale ale omului.
75. Omul, sub st pânirea constrângerii, î i mai poate dirija liber voin a?
a)da;
b) nu;
c) da, când nu este amenin at i Nu când este constrâns de mai
multe persoane.
76. În cazul legitimei ap r ri, este necesar îndeplinirea urm toarelor
condi ii referitoare la ap rare:
a) ac iunea de ap rare s constituie o fapt prev zut de legea
penal , care s fie necesar i s se desf oare în limitele
propor ionalit ii atacului;
b) ac iunea de ap rare s vizeze înf ptuirea unui act curajos, prin
care sunt aparate valorile fiin ei umane;
c) ac iunea de ap rare s dep easc în intensitate ac iunea
infractorului pentru a-l putea opri pe acesta de la comiterea unui
act agresiv grav.
77. Legitima ap rare produce efecte:
a) asupra tuturor participan ilor;
b) asupra celor afla i în conflict;
c) doar in personam.
78. Când starea de necesitate este invocat de mai multe persoane,
existen a constrângerii va fi:
a) cercetat , laolalt , pentru to i participan ii;
b) cercetat separat pentru fiecare participant la ac iunea de
salvare;
c) cercetat pentru toate persoanele aflate la locul i în timpul
s vâr irii faptei.
79. Constrângerea fizic înl tur caracterul penal al faptei:
a) când a fost demonstrat ;
b) când a fost invocat ;
c) când situa ia a impus aceasta.
80. Constrângerea fizic produce efecte:
a) asupra celor agresa i fizic de infractori;
b) fa de persoanele constrânse fizic i care nu au putut lua o alt
m sur ;
c) când nu a fost demonstrat .
81. Persoana care a s vâr it fapt penal fiind constrâns fizic, poate
r spunde:
a) penal;
b) civil;
c) nu r spunde nici penal i nici de urm rile civile.
82. Nu exist constrângere moral atunci când aceasta poate fi înl turat
prin:
a) trimitere în judecat a celui vinovat;
b) denun ;
c) opunerea rezisten ei fizice.
83. Fapta prev zut de legea penal al c rei rezultat este consecin a unei
împrejur ri care nu putea fi prev zut , constituie:
a) un caz de constrângere fizic ;
b) un caz de constrângere moral ;
c) un caz fortuit.
84. Constatarea cazului fortuit are loc întotdeauna:
a) dup ce fapta s-a produs;
b) înainte ca rezultatul s se fi produs;
c) odat cu producerea rezultatului infrac iunii.
85. Efectele cazului fortuit opereaz :
a) in personam;
b) in rem;
 c) prudentia juris.
86. Iresponsabilitatea f ptuitorului înl tur ;
a) r spunderea moral ;
b) caracterul penal al faptei;
c) starea de recidiv .
87. În cursul procesului penal, starea de alcoolemie poate fi dovedit :
a) cu ajutorul fiolei alcoolscop;
b) cu ajutorul procesului-verbal întocmit de agentul de circula ie;
c) cu ajutorul unei expertize medicale.
88. Fapta penal s vâr it de o persoan în perioada în care era minor , cu
vârsta sub 14 ani, exclude pe aceasta de la r spunderea civil ?
a) nu, fiindc minorul nu poart r spunderea actelor sale;
b) nu, fiindc minorul nu a s vâr it fapta cu inten ie;
c) da, pentru minorul care a s vâr it o fapt penal , r spunderea
civil o poart persoanele care, la data s vâr irii faptei, îl aveau în
supraveghere.
89. Eroarea de fapt este întotdeauna:
a) o cauz care justific comportamentul infrac ional;
b) o cauz personal care ar putea justifica comportamentul
infrac ional dar care nu are aplicabilitate i la al i f ptuitori;
c) o cauz de agravare avut în vedere la individualizarea
pedepsei.
90. Eroarea de fapt:
a) nu înl tur r spunderea civil ;
b) constituie o cauz imputabil ;
c) înl tur r spunderea penal chiar i atunci când ea nu prive te
un element contitutiv al infrac iunii, f r de care aceasta nu poate
exista.
91. Pedeapsa este o form de constrângere juridic ce se aplic :
a) celui care a s vâr it o infrac iune;
b) celor care comit ilegalit i;
c) acelora care nu respecta normele de conduit social .
92. Pedeapsa are un dublu caracter:
a) sanc ionator i juridic restrictiv;
b) coercitiv i corectiv;
c) subiectiv i obiectiv.
93. Scopul pedepsei este:
a) de a impune o anumit conduit ;
b) de a sanc iona infrac iunile s vâr ite;
 c) de a îndrepta i preveni.
94. Pedepsele principale sunt:
a) închisoarea i interzicerea unor drepturi;
b) amenda i avertismentul;
c) deten ia pe via , închisoarea i amenda.
95. Pedepsele complementare sunt:
a) interzicerea unor drepturi (1-10 ani) i degradarea militar ;
b) deten ia pe via i interdic ia de a vota;
c) interzicerea drepturilor p rinte ti i de ordin social.
96. Pedeapsa principal pentru persoana juridic este:
a) interzicerea unor activit i;
b) amenda de la 2500 lei la 2.000.000 lei;
c) dizolvarea societ ii.
97. Când se aplic pedeapsa închisorii de 25 de ani, se aplic i:
a) pedeapsa interzicerii unor drepturi p rinte ti;
b) pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata maxim ;
c) pedeapsa regimului închis de excutare.
98. Condamna ii execut pedeapsa în unul din urm toarele regimuri:
a) regim de maxim siguran , regim închis, regim semideschis i
regim deschis;
b) regim de maxim importan , regim deschis i regim închis;
c) regim închis, regim neutru i regim aleatoriu.
99. B rba ii care au împlinit vârsta de 60 de ani i femeile de 55 de ani
sunt exceptate de la:
a) executarea pedepsei;
b) executarea unor activit i sociale;
c) executarea pedepsei în regim de maxim siguran .
100. Pedepsele complementare se aplic întotdeauna:
a) cumulativ cu pedeapsa amenzii;
b) al turi de pedeapsa principal i doar de c tre instan a de
judecat , când pedeapsa dep e te 2 ani;
c) al turi de regimul de executare a pedepsei i doar în condi ii de
strict securitate.
101. Pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi nu poate fi
aplicat :
a) b trânilor;
b) femeilor gravide;
c) minorilor.
102. Persoana condamnat la pedeapsa complementar a degrad rii
militare:
a) pierde gradul militar;
b) pierde dreptul de a purta uniform ;
c) pierde gradul militar i dreptul de a purta uniform .
103. Pe durata suspend rii condi ionate a execut rii pedepsei închisorii
sau suspend rii sub supraveghere a execut rii pedepsei închisorii:
a) se suspend i executarea pedepselor accesorii;
b) nu se suspend executarea pedepselor accesorii;
c) constituie un cap t de cerere separat care trebuie solu ionat de
instan a de judecat ;
104. Scopul pedepsei pentru persoana juridic poate fi atins dac :
a) pedeapsa aplicat este cât mai sever ;
b) pedeapsa este corect individualizat ;
c) pedeapsa principal este înso it de o pedeaps complementar .
105. Instan a de judecat poate aplica persoanei juridice pedeapsa
dizolv rii acesteia, dac :
a) persoana juridic a s vâr it mai mult de 2 infrac iuni
inten ionate;
b) persoana juridic func ioneaz la un alt sediu decât cel declarat;
c) persoana juridic a fost înfiin at în scopul s vâr irii de
infrac iuni i obiectul de activitate al acesteia a fost deturnat în
acest scop.
106. De la suspendarea uneia dintre activit ile persoanei juridice sunt
exceptate:
a) organele de conducere i organiza iile de baz ale Oficiului
Registrului Comer ului.;
b) partidele politice, sindicatele, patronatele, organiza iile
religioase i ale minorit ilor na ionale care func ioneaz potrivit
legii;
c) centrele medicale, asocia iile sportive, asocia iile de vân tori i
organele de poli ie comunitar .
107. Difuzarea i afi area hot rârii de condamnare a persoanei juridice se
face pe cheltuiala:
a) statului;
b) bugetului local;
c) persoanelor juridice condamnate.
108. Constituie „stare de agravare” a pedepselor:
a) titlul în care o pedeaps este cuprins ;
b) starea de recidiv , concursul de infrac iuni i infrac iunea
continuat ;
c) participa ia penal , pluralitatea intermediar i actele
preg titoare.
109. Constituie „stare de atenuare” a pedepsei:
a) tentativa i minoritatea f ptuitorului;
b) be ia i starea de urgen ;
c) starea de urgen i legitima ap rare.
110. Care este deosebirea între circumstan ele legale i circumstan ele
judiciare:
a) circumstan ele legale sunt prev zute în legi speciale iar
circumstan ele judiciare deriv din practica instan elor;
b) circumstan ele legale sunt prev zute expres de lege i trebuiesc
re inute de judec tori, pe când circumstan ele judiciare nu sunt
determinate de lege i sunt l sate la aprecierea judec torilor;
c) au aceia i identitate i sunt obligatorii de aplicat de c tre
instan ele de judecat .
111. Care este deosebirea între circumstan ele reale i circumstan ele
personale:
a) nu exist nicio deosebire, ambele fiind cu valoare orientativ
pentru instan a de judecat ;
b) sunt circumstan e facultative, pe care organul de urm rire
penal le are în vedere la încadrarea juridic ;
c) circumstan ele reale privesc fapta s vâr it , pe când
circumstan ele personale privesc persoana f ptuitorului.
112. Circumstan ele atenuante legale sunt:
a) dep irea limitelor legitimei ap r ri, ale st rii de necesitate i
provocarea;
b) bun conduit a infractorului, caracteriz rile de la locul de
munc i din comunitate;
c)comportamentul infractorului dup s vâr irea infrac iunii.
113. Produc efecte circumstan ele atenuante asupra pedepsei
complementare a interzicerii unor drepturi?
a) da;
b) nu;
c) legea penal nu distinge în aceast privin .
 114. Circumstan ele agravante legale sunt enumerate limitativ de c tre
legiuitor sau ele sunt expres prev zute în lege?
a) sunt expres prev zute în lege;
b) sunt men ionate în legile speciale;
c) sunt limitativ enumerate de legiuitor.
115. Starea de be ie voluntar complet produs de alcool sau alte
substan e:
a) înl tur caracterul penal al faptei;
b) nu înl tur caracterul penal al faptei;
c) constituie, dup caz, o circumstan atenuant sau agravant .
116. Pedeapsa în caz de concurs între cauzele de agravare i cauzele de
atenuare se stabile te astfel:
a) se ine cont de circumstan ele agravante, de circumstan ele
atenuante i de starea de recidiv ;
b) se procedeaz la aplicarea principiului cumulului pedepselor;
c) se ine cont de persoana infractorului i de comportamentul
acestuia în timpul cercet rii judec tore ti.
117. În caz de concurs între circumstan ele atenuante i circumstan ele
agravante:
a) se impune ad ugarea unui spor de pedeaps ;
b) coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie;
c) este necesar medierea organului de urm rire penal .
118. În cazul persoanei juridice, dac exist circumstan e agravante,
atunci:
a) pedeapsa amenzii poate fi dublat ;
b) pedeapsa amenzii poate fi înlocuit cu o pedeaps mult mai
sever ;
c) se poate aplica amenda pân la maximul special la care se mai
poate ad ug pân la o p trime din acel maxim.
119. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei const în:
a) dispozi ia dat de instan de a suspenda pe o anumit perioad
de timp – denumit termen de încercare – executarea pedepsei
aplicate, dac sunt întrunite anumite condi ii;
b) suspendarea dat de instan a de judecat cu efect asupra
modului în care pedeapsa va fi executat , î i va avea
aplicabilitatea, facultativ, în regim de penitenciar sau în libertate;
c) dispozi ia dat de instan a de judecat în leg tur cu modul de
executare al pedepsei aplicate.
120. În caz de concurs de infrac iuni, suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei se poate acorda dac pedeapsa aplicat este:
a) de cel pu in 2 ani;
b) de cel mult 3 ani;
c) de cel mult 2 ani;
121. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei se poate dispune
numai dac pedeapsa aplicat de instan este închisoarea de:
a) cel mult 5 ani sau amenda;
b) cel mult 3 ani sau amenda;
c) cel mult 2 ani sau amenda.
122. Durata pe care se dispune suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei constituie pentru persoana condamnat :
a) termen de analiz ;
b) termen de verificare a altor fapte penale comise de persoana
condamnat ;
c) termen de încercare.
123. Durata termenului pe care s-a dispus suspendarea condi ionat
reprezint :
a) durata pedepsei aplicate la care se adaug 2 ani;
b) termenul în care condamnatul trebuie s se conformeze unei
legii penale;
c) un moment important pentru condamnat.
124. În cazul suspend rii condi ionate a execut rii pedepsei aplicate
minorului, termenul de încercare se compune din:
a) durata pedepsei închisorii la care se adaug 6 luni;
b) durata pedepsei închisorii la care se adaug un interval de timp
de la 6 luni la 2 ani, fixat de instan ;
c) durata pedepsei închisorii, la care, legiuitorul, fiind vorba de un
minor, a în eles s nu mai adauge un alt interval de timp.
125. Termenul de încercare, în cazul suspend rii condi ionate, se socote te
împlinit:
a) cu o zi înainte de ziua corespunz toare datei de la care a
început s curg ;
b) la epuizarea perioadei de încercare fixat de serviciul de
proba iune ;
c) la mijlocul termenului de încercare, dac persoana condamnat
a avut un comportament corespunz tor.
126. Termenul de încercare, în cazul suspend rii condi ionate, se socote te
de la:
a) data pronun rii sentin ei de c tre instan a de judecat ;
b) data începerii execut rii pedepsei;
c) data r mânerii definitive a hot rârii de condamnare.
127. În cazul minorilor pentru care pedeapsa a fost suspendat condi ionat,
anularea suspend rii:
a) se aplic în acelea i condi ii ca pentru celelalte persoane
condamnate;
b) nu se aplic ;
c) se aplic doar dac organul de urm rire penal solicit în mod
expres anularea.
128. Anularea suspend rii condi ionate a execut rii pedepsei se aplic în
urm toarele situa ii:
a) condamnatul a mai s vâr it o infrac iune anterior r mânerii
definitive a hot rârii de condamnare cu suspendare condi ionat
pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii i care a fost
descoperit înainte de împlinirea termenului de încercare;
b) condamnatul a mai s vâr it o alt infrac iune pentru care a a
fost condamnat definitiv;
c) condamnatul a avut un comportament ireveren ios fa de
organele de poli ie, atunci când i-au f cut verificarea periodic la
domiciliu.
129. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei poate fi dispus când:
a) a intervenit un deces în familia condamnatului;
b) a solicitat în scris suspendarea;
c) în cazul infrac iunii de abandon de familie când p r ile s-au
împ cat, sau când condamnatul i-a pierdut în totalitate
capacitatea de munc i nu mai poate executa pedeapsa la
locul de munc .
130. Suspendarea execut rii pedepsei sub supraveghere se deosebe te
de suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei prin:
a) împrejur rile specifice de executare a pedepsei;
b) condi iile în care se poate dispune i prin obliga iile stabilite în
sarcina condamnatului pe parcursul termenului de încercare;
c) m surile speciale dispuse de c tre instan a de judecat pe
parcursul execut rii pedepsei.
131. Efectele suspend rii execut rii pedepsei sub supraveghere sunt:
a) unele imediate, care sunt provizorii i altele, finale, care sunt
 definitive;
b) pedeapsa nu se mai execut în regim de deten ie;
c) benefice actului de reeducare a condamnatului.
132. Specifice revoc rii suspend rii execut rii pedepsei sub supraveghere,
este acea situa ie când:
a) condamnatul a s vâr it o nou fapt ;
b) condamnatul a încercat s evadeze, îns ac iunea sa a fost
întrerupt de c tre supraveghetorii legali;
c) condamnatul nu îndepline te m surile de supraveghere
prev zute de lege ori obliga iile stabilite de instan dispunându-
se executarea în întregime a pedepsei.
133. Instan a poate dispune executarea pedepsei la locul de munc doar
atunci când sunt îndeplinite condi iile referitoare la:
a) pedeapsa aplicat , persoana condamnatului i exist acordul
scris al unit ii unde condamnatul urmeaz s presteze munc ;
b) vârsta, antecedente i recidiv ;
c) gravitatea faptei penale comise i prejudiciul este acoperit.
134. Pedeapsa închisorii la locul de munc se execut în baza:
a) sentin ei instan ei de judecat ;
b) mandatului de executare a pedepsei;
c) încheierii speciale date de c tre instan a de judecat .
135. Pentru ca pedeapsa s fie executat într-o închisoare militar se cer
îndeplinite trei condi ii cumulative:
a) condamnatul s aib calitatea de ofi er sau subofi er, pedeapsa
aplicat s nu dep easc 5 ani i executarea pedepsei în
modalitatea respectiv s fie prev zut de lege pentru infrac iunea
s vâr it ;
b) condamnatul s fie angajatul unei unit i militare, pedeapsa
aplicat s nu dep easc 3 ani i modalitatea de executare s fie
prev zut de lege;
c) condamnatul s aib calitatea de militar în termen, pedeapsa s
nu dep easc 2 ani închisoare i modalitatea de executare s fie
prev zut de lege pentru infrac iunea s vâr it .
136. De liberarea condi ionat poate beneficia:
a) orice condamnat;
b) persoanele condamnate pentru infrac iuni al c ror maxim nu
dep e te 10 ani;
c) persoanele condamate care nu sunt recidiviste.
137. Liberarea condi ionat se acord , potrivit C.proc.pen., în urm toarele
împrejur ri:
a) la propunerea ministrului justi iei cu acordul C.S.M.;
b) la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei
pentru individualizarea regimului de executare a pedepsei
privative de libertate;
c) la propunerea conducerii penitenciarului.
138. Efectul imediat al liber rii condi ionate const în:
a) prezentarea de urgen a persoanei condamnate în fa a instan ei
de judecat pentru a dispune eliberarea;
b) prezentarea imediat în fa a comisiei de examinare a cererilor
de liberare condi ionat ;
c) punerea în libertate a condamnatului.
139. Liberarea condi ionat în cazul deten iunii pe via presupune:
a) existen a unor condi ii speciale;
b) singura condi ie specific este ca persoana condamnat s fi
executat efectiv 20 de ani de închisoare iar b rba ii care au peste
60 de ani i femeile peste 55 ani pot fi libera i condi ionat dac au
executat efectiv 15 ani de deten ie;
c) liberarea condi ionat a persoanelor condamnate la deten ie pe
via nu este posibil legal.
140. Cauzele care înl tura executarea pedepsei sau consecin ele
condamn rii, sunt:
a) gra ierea, prescrip ia execut rii pedepsei i reabilitarea;
b) gra ierea, recidiva postcondamnatorie i reabilitarea;
c) legitima ap rare, starea de necesitate i cazul fortuit.
141. Institu ia gra ierii are o dubl natur :
a) parlamentar i executiv ;
b) executiv i legislativ ;
c) institu ie de drept constitu ional i institu ie de drept penal.
142. Persoanele care au dreptul s acorde gra ierea individual sunt:
a) pre edintele Senatului României;
b) pre edintele Cur ii Constitu ionale;
c) pre edintele României.
143. Gra ierea colectiv poate fi acordat de:
a) Parlament, prin lege;
b) Pre edintele României;
c) Guvernul României prin Ordonan e de Urgen .
144. Obiectul gra ierii vizeaz :
a) pedepsele complementare aplicate de instan ;
b) pedepsele principale aplicate de instan ele de judecat i
pedepsele accesorii acestora;
c) pedepsele accesorii.
145. Gra ierea pedepselor are ca efect:
a) iertarea condamnatului de a mai executa pedeapsa accesorie;
b) înl turarea, total sau par ial , a execut rii pedepsei principale
sau comutarea acesteia într-o pedeaps mai u oar ;
c) doar pedepsele executate par ial.
146. Gra ierea individual , în cazul concursului de infrac iuni, vizeaz
numai:
a) pedeapsa aplicat de instan ;
b) pedeapsa r mas definitiv ;
c) pedeapsa rezultant .
147. Gra ierea produce efecte asupra m surilor de siguran i educative?
a) nu;
b) da;
c) nu exist o reglementar legal în acest sens.
148. Când exist gra ieri succesive, care le sunt efectele?
a) nu pot exista asemenea situa ii;
b) se aplic dispozi iilor de gra iere mai favorabile;
c) se aplic succesiv fiecare gra iere.
149. Care sunt efectele prescrip iei execut rii pedepsei?
a) stinge executarea pedepsei principale i a celei accesorii;
b) stinge doar executarea pedepselor accesorii;
c) stinge executarea pedepselor complementare.
150. Când pedeapsa este deten iunea pe via , termenul de prescrip ie a
execut rii pedepsei pentru persoana fizic este:
a) 25 ani;
b) 20 ani;
c) imprescriptibil.
151. Termenul de prescrip ie a execut rii pedepsei curge de la:
a) r mânerea definitiv a hot rârii de condamnare;
b) de la momentul s vâr irii faptei;
c) de la data descoperirii autorilor.
152. Termenele de prescrip ie a execut rii pedepsei pentru minor:
a) sunt acelea i ca în cazul infractorilor majori;
b) se reduc la jum tate;
 c) se reduc cu 2/3 din pedeapsa aplicat .
153. Prescrip ia execut rii pedepsei se întrerupe prin:
a) începerea execut rii pedepsei, s vâr irea unei noi infrac iuni i
sustragerea de la executare dup începerea execut rii pedepsei;
b) sustragerea de la m surile preventive sau apari ia unui act de
clemen preziden ial;
c) moartea unuia dintre f ptuitori, încetarea execut rii pedepsei i
s vâr irea unei alte infrac iuni.
154. Suspendarea cursului execut rii prescrip iei, are drept efect:
a) încetarea prescrip iei;
b) sustragerea de la executare;
c) oprirea curgerii termenului de prescrip ie.
155. Reabilitarea este mijlocul legal prin care fostul condamnat:
a) este pe deplin integrat în societate;
b) î i recap ta drepturile politice;
c) devine cet ean liber.
156. Reabilitarea constitue o cauz care:
a) înl tur consecin ele sociale;
b) înl tur consecin ele penale i extrapenale;
c) înl tur hot rârea dat de instan a de judecat .
157. În tiin a penal se cunosc dou forme de reabilitare:
a) reabilitarea judec toreasc i reabilitarea penal ;
b) reabilitarea penal i reabilitarea de drept;
c) reabilitarea de drept i reabilitarea judec toreasc
158. Reabilitarea face s înceteze:
a) dec derile, interdic iile i incapacit ile care rezult din
condamnare;
b) pedeapsa aplicat de instan a de judecat ;
c) pedeapsa principal ; pedeapsa accesorie i pedeapsa
complementar .
159. Reabilitarea poate produce efecte:
a) doar asupra pedepsei principale aplicate de instan a de
judecat ;
b) doar pentru viitor;
c) doar în leg tur cu pedepsele accesorii i pedepsele
complementare.
160. Reabilitarea de drept opereaz în:
a) virtutea legii în momentul îndeplinirii condi iilor;
b) mod automat asupra pedepsei;
 c) situa ia unor condamn ri a c ror executare nu dep e te 5 ani.
161. Condi iile reabilit rii de drept sunt cu privire la:
a) situa ia juridic a persoanei condamnate;
b) condamnare, la termenul de reabilitare i la conduita
condamnatului;
c) termenul de reabilitare, i îndeplinirea obliga iilor legale;
162. Reabilitarea opereaz doar cu efecte:
a) in personam;
b) asupra pedepsei;
c) asupra tuturor participan ilor.
163. Reabilitarea judec toreasc se acord :
a) la propunerea comisiei de liberare condi ionat ;
b) la cererea condamnatului;
c) la propunerea instan ei de judecat .
164. Reabilitarea judec toreasc se acord pentru acele condamn ri în
privin a c rora:
a) exist putere de lucru judecat;
b) au r mas definitive;
c) nu opereaz reabilitarea de drept.
165. Anularea reabilit rii judec tore ti se dispune când:
a) s-a descoperit c cel condamnat mai suferise o condamnare,
care, dac era cunoscut , ar fi condus la respingerea cererii de
reabilitare;
b) s-a descoperit c cel condamnat, pe timpul execut rii pedepsei,
a mai suferit o condamnare;
c) s-au descoperit fapte noi, de natur contraven ional , s vâr ite
de cel condamnat în mod repetat.
166. M surile educative care pot fi aplicate minorului sunt:
a) amenda, mustrarea i închisoarea într-o institu ie special de
reeducare;
b) mustrarea, libertatea supravegheat , internarea într-un centru
de reeducare i internarea într-un institut medical educativ;
c) interzicerea de a participa la anumite întruniri, urmarea unor
cursuri de instruire special i închisoarea când a s vâr it fapte
foarte grave.
167. Codul penal prevede, în privinta minorilor, un sistem sanc ionator
special, format din:
a) m suri restrictive i m suri de natur familial ;
b) m suri complementare de natur a ajuta minorul s se integreze
 în societate;
c) m suri educative i pedepse.
168. Caracterul m surilor de siguran este unul pur:
a) educativ;
b) preventiv;
c) de pedeaps .
169. M surile de siguran se iau fa de:
a) cei sanc iona i pentru diferite abateri;
b) cei care au comis fapte prev zute de legea penal ;
c) cei special nominaliza i în hot rârile judec tore ti.
170. M surile de siguran au îm principal:
a) caracterul de mijloc de preven ie;
b) caracterul de mijloc de constrângere;
c) caracterul de mijloc de preven ie i în subsidiar caracterul de
mijloc de constrângere.
171. M surile de siguran sunt numai:
a) sanc iuni de drept penal;
b) sanc iuni generale;
c) sanc iuni administrative.
172. La individualizarea m surilor de siguran se au în vedere:
a) prevederile generale prev zute de lege;
b) gravitatea st rii de pericol i posibilit ile de înl turare a
acesteia;
c) mijloacele de preven ie folosite de legiuitor.
173. M surile de siguran , ca m suri de preven ie, sunt dispuse de:
a)organele de urm rire penal ;
b) organele judec tore ti;
c) organele de urm rire penal i organele judec tore ti.
174. M surile de siguran dureaz cât:
a) dureaz starea de pericol;
b) a stabilit organul judiciar;
c) dureaz procesul penal.
175. M sura de siguran privind obligarea la tratament medical, dureaz :
a) o perioad nedeterminat ;
b) pân la îns n to irea persoanei aflate la tratament;
c) pân la executarea pedepsei.
176. M sura de siguran a intern rii medicale se ia împotriva persoanei
care a s vâr it o fapt prev zut de legea penal , fiind:
a) bolnav mintal sau toxicoman;
 b) bolnav de o boal grav ;
c) bolnav datorit r nilor produse prin automutilare.
177. Pentru pedepsirea tentativei, în Codul penal român s-a adoptat
solu ia:
a) diversific rii pedepsei în raport cu pedeapsa prev zut pentru
infrac iunea consumat ;
b) parific rii pedepsei în raport cu pedeapsa prev zut pentru
infrac iunea consumat ;
c) nepedepsirii acesteia.
178. Incriminarea tentativei la s vâr irea unei infrac iuni, în Codul penal
actual, se realizeaz printr-o dispozi ie:
a) general , prev zut în partea general a Codului penal;
b) special , prev zut la unele incrimin ri din partea special ;
c) ce permite instan elor de judecat s aprecieze.
179. Aplicarea pedepsei pentru tentativ la s vâr irea unei infrac iuni este
condi ionat de dispozi iile legii care prevede c :
a) tentativa se pedepse te;
b) tentativa se pedepse te numai dac pedeapsa prev zut de lege
pentru infrac iunea consumat este mai mare de 2 ani;
c) pedepsirea tentativei este l sat la aprecierea instan ei de
judecat .
180. Actele preparatorii în legisla ia penal român :
a) se pedepsesc la toate infrac iunile;
b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite infrac iuni;
c) se pedepsesc ca sanc iuni administrative.
181. Tentativa la o infrac iune pedepsit cu deten iunea pe via se
sanc ioneaz cu pedeapsa închisorii:
a) de la 10 la 20 de ani;
b) de la 10 la 25 de ani;
c) de la 15 la 25 de ani;
182. Tentativa la s vâr irea unei infrac iuni se sanc ioneaz :
a) cu pedeapsa prev zut de lege pentru infrac iunea consumat ;
b) cu pedeaposa cuprins între minimul special prev zut pentru
acea infrac iune i minimul general;
c) cu o pedeaps cuprins între jum tatea minimului i jum tatea
maximului prev zute de lege pentru infrac iunea consumat .
183. Când în lege pentru infrac iunea s vâr it sunt prev zute pedepse
alternative, tentativa la o astfel de infrac iune se sanc ioneaz cu
pedeaps :
a) mai u oar , cuprins între limitele ei speciale;
b) mai grav , ale c rei limite se reduc la jum tate;
c) aleas dintre cele alternative ale c rei limite se reduc la
jum tate.
184. În cazul persoanei juridice tentativa se pedepse te:
a) cu amenda prev zut de lege pentru infrac iunea consumat ;
b) cu amend sau închisoarea ale c rei limite sunt reduse la
jum tate;
c) cu amend cuprins între minimul special i maximul special
prev zut de lege pentru infrac iunea consumat , reduse la
jum tate.
185. În cazul persoanei juridice pentru sanc ionarea tentativei se poate
aplica:
a) doar pedeapsa amenzii;
b) pe lâng pedeapsa principal i una sau mai multe pedepse
complementare;
c) pe lâng pedeapsa principal doar o singur pedeaps
complementar .
186. În cazul persoanei juridice pentru sanc ionarea tentativei, aplicarea
pedepselor complementare:
a) este facultativ ;
b) este obligatorie;
c) este obligatorie când se aplic doar una dintre acestea.
187. Tentativa nu este posibil :
a) la infrac iunile comisive;
b) la infrac iunile omisive;
c) la infrac iunile de rezultat.
188. Desistarea f ptuitorului constituie:
a) o cauz de nepedepsire;
b) o cauz care înl tur caracterul penal al faptei;
c) o cauz care înl tur r spunderea penal .
189. F ptuitorul care a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei
producerea rezultatului realizeaz condi iile unei:
a) cauze care înl tur r spunderea penal ;
b) cauze de impunitate;
c) cauze care înl tur caracterul penal al faptei.
190. Dac actele îndeplinite pân în momentul desist rii sau împiedic rii
producerii rezultatului constituie o alt infrac iune:
a) nu se pedepsesc;
b) se pedepsesc ca tentativ la infrac iunea de la care s-a desistat;
c) se aplic pedeapsa pentru infrac iune.
191. Desistarea ori împiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de
nepedepsire dac f ptuitorul:
a) a ac ionat din culp ;
b) a ac ionat mai înainte de descoperirea faptei;
c) a ac ionat sub imperiul unei constrângeri.
192. Autorul unei fapte prevazute de legea penal comite fapta în autorat
când:
a) s vâr e te fapta singur f r contribu ia altei persoane;
b) s vâr e te fapta singur, direct i nemijlocit, i cu contribu ia
altei persoane ca instigator sau complice;
c) s vâr e te fapta doar împreun cu un minor.
193. Autorul s vâr e te fapta prev zut de legea penal :
a) prin determinarea altei persoane;
b) direct i nemijlocit;
c) prin acordarea de sprijin moral altei persoane.
194. Autoratul ca form a participa iei penale presupune s vâr irea unei
fapte prev zute de legea penal :
a) de un autor ajutat de un complice;
b) de doi instigatori;
c) de doi complici.
195. Coautoratul ca form a participa iei penale presupune:
a) cooperarea a cel pu in dou persoane la s vâr irea direct i
nemijlocit a faptei;
b) s vâr irea faptei de c tre autor cu sprijinul unui complice;
c) s vâr irea faptei de c tre autor împreun cu un instigator.
196. Complice este persoana ce s vâr e te fapta prev zut de legea penal
cu vinov ie sub forma:
a) culpei;
b) inten iei;
c) doar a inten iei dep ite.
197. Contribu ia unui complice la s vâr irea unei fapte prev zute de legea
penal se realizeaz :
a) prin promisiuni de t inuire a bunurilor provenite din s vâr irea
faptei prev zute de legea penal ;
 b) prin determinarea autorului s comit o fapt ;
c) prin acte de executare directe i nemijlocite.
198. Contribu ia complicelui la comiterea unei fapte prev zute de legea
penal se poate realiza:
a) prin determninarea cu inten ie a autorului;
b) prin sprijinirea în orice mod, din culp a autorului;
c) prin ajutorul dat cu inten ie autorului.
199. Complicele contribuie la comiterea unei fapte prev zute de legea
penal de c tre autor prin:
a) promisiunea f cut dup s vâr irea infrac iunii c va t inui
bunurile provenite din aceasta;
b) promisiunea f cut în timpul s vâr iri infrac iunii de a favoriza
pe infractor;
c) sprijinul acordat din culp autorului.
200. Ce contribu ii la comiterea unei fapte prev zute de legea penal nu
sunt ale complicelui?
a) actele de executare direct i nemijlocit ;
b) actele de sprijinire date autorului;
c) actele de ajutor date autorului.
201. Ce contribu ii la s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal nu
sunt acte de complicitate?
a) promisiunea de a t inui bunurile provenite din infrac iune
f cut în timpul comiterii infrac iunii;
b) sprijinul acordat autorului dup comiterea infrac iunii f r o
în elegere prealabil ;
c) promisiunea de a favoriza pe infractor f cut în timpul
comiterii infrac iunii.
202. Instigator la s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal este
persoana care:
a) cu inten ie înlesne te, ajut în orice mod pe autor s comit o
fapt prev zut de legea penal ;
b) cu inten ie promite s favorizeze pe autorul faptei;
c) cu inten ie determin o alt persoan s s vâr easc o fapt
prev zut de legea penal .
203. Contribu ia instigatorului la s vâr irea unei fapte prev zute de legea
penal se poate realiza prin:
a) acte de executare directe;
b) determinarea cu inten ie a autorului;
c) cooperarea nemijlocit la actele autorului.
 204. Instigarea la s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal se
realizeaz :
a) atât cu inten ie cât i din culp ;
b) cu orice form i modalitate a vinov iei;
c) numai cu inten ie.
205. Instigarea la comiterea unei fapte pevazute de legea penal nu se poate
realiza:
a) din culp ;
b) prin determinarea cu inten ie a autorului;
c) prin ac iune.
206. Contribu ia instigatorului la comiterea unei fapte prev zute de legea
penal :
a) este asem n toare cu cea a autorului;
b) este diferit de cea a autorului;
c) nu poate fi diferen iat fa de a celorlal i participan i.
207. Contribu ia la s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal a
instigatorului presupune:
a) i o contribu ie a complicelui;
b) o contribu ie a autorului ce realizeaz cel pu in o tentativ
pedepsibil ;
c) nu este condi ionat de o activitate a autorului.
208. În toate formele de participa ie penal :
a) complicele ac ioneaz cu inten ie;
b) instigatorul ac ioneaz din culp ;
c) autorul ac ioneaz doar din culp .
209. Participa ia penal este proprie când:
a) autorul i instigatorul ac ioneaz din culp ;
b) to i participan ii ac ioneaz cu inten ie;
c) autorul ac ioneaz cu inten ie i complicele din culp .
210. Participa ia penal este proprie când:
a) to i participan ii contribuie din culp la s vâr irea faptei
prev zute de legea penal ;
b) autorul ac ioneaz din culp i complicele f r vinov ie;
c) complicele ac ioneaz cu inten ie, iar autorul f r vinov ie.
211. Participa ia penal este improprie când:
a) instigatorul ac ioneaz din culp i autorul f r vinov ie;
b) instigatorul ac ioneaz cu inten ie, iar autorul din culp ;
c) complicele ac ioneaz f r vinov ie, iar autorul s vâr e te
fapta cu inten ie dep it .
212. Pluralitatea natural de infractori exist în cazul:
a) infrac iunilor de obicei;
b) infrac iunilor care prin natura lor presupun contribu ia a cel
pu in dou persoane;
c) infrac iunilor deviate.
213. Nu pot fi s vâr ite în coautorat:
a) infrac iunile omisive;
b) infrac iunile comisive;
c) infrac iunile inten ionate.
214. Coautoratul ca form a participa iei penale nu se poate realiza în
cazul infrac iunilor:
a) inten ionate;
b) omisive;
c) s vâr ite de minori.
215. Instigatorul la o fapt prev zut de legea penal s vâr it cu inten ie
se sanc ioneaz :
a) întotdeauna cu o pedeaps mai grea decât cea aplicat
autorului;
b) cu pedeapsa prev zut de lege pentru autor;
c) cu aceea i pedeaps care a fost aplicat autorului.
216. Complicele la o fapt prev zut de legea penal s vâr it cu inten ie
se sanc ioneaz :
a) cu aceea i pedeaps care a fost aplicat autorului;
b) cu aceea i pedeaps care a fost aplicat instigatorului;
c) cu pedeapsa prev zut de lege pentru autor.
217. Promisiunea de t inuire a lucrurilor provenite din s vâr irea faptei
prev zute de legea penal pentru a fi calificat complicitate trebuie s
fie f cut :
a) dup s vâr irea faptei de c tre autor;
b) anterior s vâr irii faptei de c tre autor;
c) dup s vâr irea faptei de c tre autor, dar s fie inten ionat .
218. Promisiunea de a-l favoriza pe infractor f cut anterior comiterii
faptei prev zut de legea penal , dar care nu este îndeplinit :
a) reprezint o contribu ie de complice;
b) constituie infrac iune de favorizare a infractorului;
c) nu reprezint o contribu ie la s vâr irea faptei.
219. Promisiunea f cut în timpul s vâr irii faptei c v-a t inui lucrurile
provenite din infrac iune, dar care nu este îndeplinit :
a) nu reprezint o contribu ie la s vâr irea faptei;
 b) este o contribu ie de instigator;
c) este o contribu ie de complice.
220. Circumstan ele privitoare la persoana unui participant la s vâr irea
unei fapte prev zute de legea penal :
a) se r sfrâng întotdeauna asupra participan ilor;
b) nu se r sfrâng asupra participan ilor;
c) se r sfrâng asupra participan ilor numai în m sura în care
ace tia le-au cunoscut sau le-au prev zut.
221. Circumstan ele privitoare la fapt , în cazul participa iei penale:
a) se r sfrâng asupra participan ilor f r nicio diferen iere;
b)nu se r sfrâng asupra participan ilor;
c)se r sfrâng asupra participan ilor numai în m sura în care
ace tia le-au cunoscut sau le-au prev zut.
222. Pentru instigarea la s vâr irea unei infrac iuni pedepsit cu
deten iunea pe via , neurmat de executare, instan a de judecat :
a) va aplica o pedeaps cuprins între 2 i 7 ani;
b) va aplic pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani;
c) va aplic pedeapsa închisorii de la 5 la 10 ani.
223. Actele de instigare neurmate de executarea faptei se sanc ioneaz cu o
pedeaps cuprins :
a) între jum tatea minimului i jum tatea maximului prev zut de
lege pentru infrac iunea la care s-a instigat;
b) între minimul special al pedepsei pentru infrac iunea la care s-a
instigat i minimul general;
c) între minimul special al pedepsei pentru infrac iunea la care s-
a instigat i jum tatea acestui minim.
224. Când în urma ac iunii de determinare, s vâr it asupra autorului, nu s-
a reu it ca acest s ia hot rârea de a comite o infrac iune:
a) nu se realizeaz o form de participa ie penal ;
b) se realizeaz o instigare improprie;
c) se realizeaz o instigare urmat de desistarea autorului.
225. Fapta inculpatului care a strigat c tre al i inculpa i care loveau cu
bâtele o persoan c zut la p mânt c "aceasta trebuie omorât ", iar
în urma loviturilor primite victima a încetat din via , constituie:
a) o contribu ie de instigator la infrac iunea de omor;
b) o contribu ie de complice la infrac iunea de omor;
c) o fapt f r semnifica ie penal .
226. Când în activitatea unui participant la s vâr irea unei infrac iuni se
pot distinge atât acte de instigare cât i de complicitate, participantul
va fi pedepsit:
a) pentru instigare;
b) pentru complicitate;
c) atât pentru instigare cât i pentru complicitate.
227. Când o persoan contribuie la s vâr irea unei infrac iuni prin acte de
determinare specifice instigatorului i acte de executare direct i
nemijlocit al turi de autorul faptei prev zute de legea penal , se va
re ine i va fi pedepsit pentru:
a) instigare la s vâr irea faptei;
b) coautorat la s vâr irea faptei;
c) atât coautorat cât i instigare la s vâr irea faptei.
228. Când aceea i persoan contribuie la s vâr irea unei infrac iuni prin
acte de sprijinire, de ajutor specific complicelui cât i prin acte de
executare direct i nemijlocit al turi de autorul faptei, va fi
sanc ionat pentru:
a) complicitate;
b) atât coautorat cât i complicitate;
c) coautorat.
229. Dac la s vâr irea unei infrac iuni de c tre o persoan se pot
distinge acte de determinare specifice instig rii, acte de sprijinire
specifice complicit ii cât i acte de executare direct i nemijlocit
al turi de autor , va fi sanc ionat pentru:
a) coautorat;
b) complicitate;
c) instigare.
230. Când la s vâr irea unei infrac iuni o persoan contribuie cu acte de
executare specifice participan ilor, contribu ia sa de instigator
este:
a) principal în raport cu cea de complice;
b) principal în raport cu cea de autor;
c) secundar în raport cu cea de complice.
231. Când la s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal o persoan
contribuie cu acte de executare specifice participan ilor, contribu ia sa
de complice este:
a) principal în raport cu cea de autor;
b) secundar în raport cu cea de instigator;
c) principal în raport cu cea de instigator.
 232. Când participarea unei persoane la s vâr irea unei fapte prev zute de
legea penal const în acte de determinare, de sprijinire ca i de
executare direct i nemijlocit , atunci contribu ia de autor este:
a) principal în raport cu cea de instigator;
b) secundar în raport cu cea de instigator;
c) secundar în raport cu cea de complice.
233. Unitatea de rezolu ie infrac ional cu care se s vâr esc ac iunile sau
inac iunile caracterizeaz :
a) concursul de infrac iuni;
b)infrac iunea continuat ;
c) infrac iunea progresiv .
234. Concursul real de infrac iuni se caracterizeaz printre altele prin:
a) s vâr irea mai multor infrac iuni prin mai multe ac iuni sau
inac iuni;
b) s vâr irea mai multor infrac iuni printr-o singur ac iune ori
inac iune;
c) s vâr irea unei infrac iuni complexe.
235. Concursul ideal de infrac iuni presupune printre altele:
a) comiterea mai multor infrac iuni prin mai multe ac iuni sau
inac iuni;
b) comiterea mai multor infrac iuni de pericol
c) comiterea mai multor infrac iuni printr-o singur ac iune ori
inac iune.
236. În cazul concursului cu conexitate etiologic , infrac iunile se
s vâr esc:
a) ambele cu inten ie;
b) ambele din culp ;
c) una din culp alta cu inten ie.
237. În cazul concursului cu conexitate consecven ional , infrac iunile se
s vâr esc:
a) ambele din culp ;
b) prima infrac iune cu inten ie i a doua din culp ;
c) prima infrac iune cu inten ie ori din culp i a doua numai cu
inten ie.
238. Când pentru comiterea a trei infrac iuni concurente, instan a de
judecat a stabilit o pedeaps cu amend , o pedeaps cu închisoarea
i pedeapsa deten iunii pe via , se aplic :
a) pedeapsa deten iunii pe via i amenda;
 b) pedeapsa deten iunii pe via i amenda dac se apreciaz c
este necesar ;
c) pedeapsa deten iunii pe via .
239. Când pentru dou infrac iuni concurente instan a a stabilit o pedeaps
cu închisoare i o pedeaps cu amend se aplic :
a) pedeapsa închisorii;
b) pedeapsa închisorii la care se poate ad uga în totul sau în parte
pedeapsa amenzii;
c) pedeapsa închisorii la care se adaug obligatoriu pedeapsa
amenzii.
240. Pedepsele complementare se aplic pe lâng pedeapsa rezultant a
închisorii în cazul concursului de infrac iuni:
a) numai dac au fost aplicate pe lâng pedeapsa cea mai grea;
b) numai dac au fost aplicate pe lâng pedepsele stabilite;
c) chiar dac nu au fost aplicate pe lâng pedepsele stabilite.
241. Când pentru dou infrac iuni concurente instan a a stabilit numai
pedepse cu închisoarea, se aplic :
a) doar pedeapsa cea mai grea;
b) pedeapsa cea mai grea la care se adaug pedeapsa mai u oar ;
c) pedeapsa cea mai grea care poate fi sporit .
242. În c zut concursului de infrac iuni, pedepsele complementare stabilite
pe lâng pedepsele principale se aplic :
a) toate dac sunt de natur diferit ;
b) toate dac sunt de aceea i natur i acela i con inut;
c) numai pedepsele cu acela i con inut.
243. În cazul concursului de infrac iuni, pedepsele complementare stabilite
pe lâng pedepsele principale, se aplic pe lâng pedeapsa
rezultant a închisorii:
a) numai cele asem n toare;
b) toate dac sunt de aceea i natur , dar cu con inut diferit;
c) toate dac sunt de aceea i natur i cu acela i con inut.
244. M surile de siguran luate în cazul infrac iunilor concurente:
a) se cumuleaz , dac sunt de natur deosebit ;
b) se va lua doar cea care a fost luat pe lâng pedeapsa cea mai
grea;
c) se contopesc ca i pedepsele principale.
245. Sporul aplicat la pedeapsa cea mai grea, dintre cele stabilite în cazul
infrac iunilor concurente:
a) este limitat de maximul pedepsei celei mai grele;
 b) este limitat de totalul pedepselor stabilite de instan ;
c) nu este limitat.
246. Pentru dou infrac iuni concurente instan a de judecat a stabilit o
pedeaps cu închisoarea i o pedeaps cu amend i a dispus aplicarea
doar a pedepsei închisorii:
a) solu ia instan ei este gre it , fiindc trebuia s aplice pe lâng
pedeapsa închisorii o treime din cuantumul amenzii;
b) solu ia instan ei este legal ;
c) instan a trebuia s sporeasc pedeapsa închisorii ca echivalent
al pedepsei cu amend .
247. Pentru existen a concursului de infrac iuni, se cere printre altele, ca
infrac iunile s vâr ite:
a) s fie de aceia i natur ;
b)s fie pedepsite cu închisoarea;
c) s nu fi intervenit o condamnare definitiv pentru vreuna dintre
ele.
248. Concursul ideal de infrac iuni presupune, printre altele:
a)comiterea unei infrac iuni;
b)comiterea mai multor infrac iuni printr-o singur ac iune;
c) comiterea unei infrac iuni pentru a înlesni s vâr irea altei
infrac iuni.
249. Când aceia i persoan comite o infrac iune pentru a înlesni s vâr irea
altei infrac iuni, se realizeaz :
a) o infrac iune deviat ;
b) un concurs real de infrac iuni;
c) o infrac iune continuat .
250. Când aceia i persoan comite o infrac iune pentru a înlesni s vâr irea
altei infrac iuni, se realizeaz :
a) un concurs real cu conexitate etiologic ;
b) un concurs ideal;
c) o infrac iune deviat .
251. Dac infractorul condamnat definitiv pentru o infrac iune este judecat
ulterior pentru o infrac iune concurent , pedeapsa stabilit pentru
aceasta:
a) se contope te cu pedeapsa anterioar definitiv ;
b) se cumuleaz cu pedeapsa anterioar definitiv ;
c) se aplic i se spore te obligatoriu la maximul ei special.
252. Dac infractorul condamnat definitiv pentru o infrac iune este judecat
ulterior pentru dou infrac iuni concurente cu cea care a atras
condamnarea definitiv , instan a de judecat :
a) stabile te câte o pedeaps pentru infrac iunile concurente, pe
care le contope te, iar rezultanta o contope te cu pedeapsa
anterioar definitiv ;
b) stabile te câte o pedeaps pentru infrac iunile concurente, iar
contopirea se face între cele trei pedepse stabilite;
c) stabile te câte o pedeaps pentru fiecare infrac iune concurent
descoperit ulterior pe care le va contopi separat cu pedeapsa
definitiv anterioar , iar rezultantele vor fi din nou contopite.
253. Dac infractorul care a fost condamnat definitiv pentru trei infrac iuni
concurente i s-a aplicat la pedeapsa cea mai grea un spor, este judecat
ulterior pentru o infrac iune concurenta cu cele judecate anterior,
instan a de judecat :
a) stabile te o pedeaps pentru noua infrac iune, pe care o va
contopi cu rezultanta din contopirea anterioar ;
b) stabile te o pedeaps pentru infrac iunea descoperit ulterior,
va descontopi pedeapsa rezultant a celor trei infrac iuni
concurente judecate anterior i va contopi cele patru pedepse.
c) stabile te o pedeaps pentru infrac iunea descoperit ulterior,
dup care, aplic pedeapsa rezultant celor trei infrac iuni
judecate anterior, pe care o poate spori.
254. Când o persoan comite o infrac iune pentru ascunderea altei
infrac iuni, se realizeaz :
a) un concurs real cu conexitate etiologic ;
b) un concurs real cu conexitate consecven ional ;
c) un concurs ideal.
255. Pluralitatea de infrac iuni exist , potrivit legii penale române:
a) numai în cazul recidivei;
b) numai în cazul concursului de infrac iuni;
c) atât în cazul concursului cât i în cazul recidivei.
256. Când o infrac iune se s vâr e te pentru a înlesni comiterea altei
infrac iuni, se realizeaz :
a) o infrac iune deviat ;
b) un concurs ideal;
c) un concurs cu conexitate etiologic .
257. Când o infrac iune se s vâr e te pentru a ascunde comiterea altei
infrac iuni, se realizeaz :
a) o infrac iune continuat ;
b) un concurs cu conexitate consecven ional ;
c) un concurs real simplu.
258. În cazul concursului real de infrac iuni, când o infrac iune se
s vâr e te pentru a înlesni comiterea altei infrac iuni, cele dou
infrac iuni se afl :
a) în conexitate topografic ;
b) în conexitate etiologic ;
c) în conexitate consecven ional .
259. Când se s vâr e te o infrac iune pentru ascunderea altei infrac iuni,
cele dou infrac iuni se afl :
a) în conexitate etiologic ;
b) în conexitate consecventionala;
c) în concurs f r conexitate.
260. Pentru comiterea a dou infrac iuni concurente instan a de judecat a
stabilit dou pedepse cu închisoare de 5 ani i de 2 ani, iar în baza art.
34 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani
f r a spori:
a) instan a a procedat gre it;
b) instan a nu a gre it;
c) instan a trebuia s adi ioneze pedepsele.
261. Sporirea pedepsei celei mai grele dintre cele stabilite pentru
infrac iunile concurente este limitat :
a) de jum tatea maximului general al pedepsei închisorii;
b) de totalul pedepselor stabilite de instan pentru infrac iunile
concurente;
c) doar de maximul special al celei mai grele pedepse.
262. În cazul concursului de infrac iuni, pedeapsa cu închisoarea cea mai
grea, dintre cele stabilite:
a) se aplic obligatoriu;
b) se poate aplica;
c) aplicarea ei este l sat la aprecierea instan ei.
263. Sporirea pedepsei cu închisoarea celei mai grele dintre cele stabilite
de instan a de judecat , în cazul concursului de infrac iuni, este:
a) obligatorie;
b) facultativ ;
c) obligatorie pân la maximul ei special.
264. În cazul concursului de infrac iuni, când judec torul aplic doar
pedeapsa cea mai grea, dintre cele stabilite f r a mai ad uga un spor,
solu ia corespunde sistemului:
a) adi ion rii pedepselor;
b) absorb iei;
c) cumulului juridic.
265. Când pentru s vâr irea a dou infrac iuni concurente, instan a a
stabilit o pedeapsa cu închisoarea, o pedeaps cu amenda i a aplicat
pedeapsa închisorii la care a ad ugat amenda întreag , solu ia
corespunde sistemului:
a) absorb iei;
b) adi ion rii pedepselor;
c) cumulului juridic.
266. Când pentru s vâr irea mai multor infrac iuni concurente, instan a a
stabilit pedepse cu închisoarea i a aplicat pedeapsa cea mai grea pe
care a sporit-o, solu ia corespunde sistemului:
a) absorb iei;
b) adi ion rii pedepselor;
c) cumulului juridic.
267. Când pentru dou infrac iuni concurente comise de un minor,
judecate de instan e diferite, s-a stabilit o pedeapsa cu închisoare i
respectiv s-a luat o m sura educativ , instan a sesizat cu cererea de
contopire va aplica:
a) pedeapsa închisorii la care se va ad uga m sura educativ ;
b) pedeapsa închisorii,
c) pedeapsa închisorii care se va spori la maximul special în
considerarea m surii educative.
268. În cazul infrac iunilor concurente s vâr ite de un minor i judecate
separat, contopirea sanc iunilor va avea loc:
a) între m surile educative luate;
b) între pedepsele stabilite;
c) între pedepsele stabilite i m surile educative luate.
269. În cazul în care pentru mai multe infrac iuni concurente, s vâr ite de
un minor i judecate separat, dac diferitele instan e au stabilit mai
multe pedepse i au luat mai multe m suri educative, se contopesc:
a) doar pedepsele;
b) pedepsele cu m suri educative;
c) m surile educative.
270. Fa de minorul care a comis mai multe infrac iuni de o gravitate
redus se poate lua:
a) doar o singur m sur educativ ;
b) mai multe m suri educative;
c) o m sur educativ i aplic o pedeapsa.
271. Fa de minorul care a s vâr it mai multe infrac iuni, instan a de
judecat poate:
a) lua mai multe m suri educative;
b) aplic o singur pedeapsa;
c) aplic o pedeapsa i lua o m sur educativ .
272. În caz de concurs de infrac iuni, dintre care pentru unele s-au stabilit
pedepse în privin a c rora a intervenit gra ierea, dispozi iile referitoare
la contopire:
a) se aplic numai cu privire la pedepsele executabile ce nu au
f cut obiectul gra ierii sau au fost gra iate par ial;
b) se aplic la toate pedepsele indiferent c au f cut sau nu
obiectul gra ierii;
c) nu se aplic .
273. Sporul aplicabil celei mai grele pedepse cu închisoarea, dintre cele
stabilite de instan a de judecat , în cazul concursului, poate fi:
a) doar pân la maximul special al acesteia;
b) pân la o treime din maximul special al acesteia;
c) pân la maximul special al acesteia i dac acest maxim este
neîndestul tor, poate fi dep it cu pân la 5 ani.
274. Amenda cea mai mare stabilit pentru o infrac iune, în caz de concurs
de infrac iuni, s vâr ite de persoana juridic :
a) se aplic i este obligatoriu sporit ;
b) se aplic i poate fi sporita doar pân la maximul ei special;
c) se aplic i poate fi sporit pân la maximul ei special, iar dac
acest maxim este neîndestul tor se poate ad uga un spor de pân
la o treime din acel maxim.
275. Dac instan a de judecat a aplicat în caz de concurs de infrac iuni
s vâr ite de persoana juridic amenda cea mai mare, stabilit pentru o
infrac iune concurent , f r a ad uga un spor:
a) pedeapsa este legal aplicat ;
b) pedeapsa este nelegal pentru c trebuia sporit cu o treime;
c) pedeapsa este nelegal pentru c nu a fost stabilit la maximul
ei special.
276. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-
o condamnare definitiv :
a) la pedeapsa amenzii;
b) la pedeapsa închisorii de 6 luni;
c) la pedeapsa deten iunii pe via ;
277. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-o
condamnare definitiv :
a) la pedeapsa închisorii mai mic de 6 luni;
b) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni;
c) la pedeapsa închisorii de cel mult 6 luni.

278. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-o

condamnare definitiv :
a) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni ce se execut într-o
închisoare militar ;
b) la pedeapsa închisorii de 6 luni;
c) la pedeapsa închisorii închisorii mai mic de 6 luni.
279. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-o
condamnare definitiv :
a) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni a c rei executare a
fost suspendat condi ionat;
b) la pedeapsa amenzii;
c) la pedeapsa închisorii de 6 luni.
280.Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-o:
a) condamnare definitiv pentru o infrac iune s vâr it din culp ;
b) condamnare definitiv la pedeapsa închisorii de 6 luni;
c) condamnare definitiv la pedeapsa deten iunii pe via .
281. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta într-o
condamnare definitiv :
a) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni pronun at pentru o
infrac iune s vâr it în timpul minorit ii;
b) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni pronun at pentru o
infrac iune praeterinten ionat ;
c) la pedeapsa cu amenda.
282. Nu pot forma primul termen al recidivei mari postcondamnatorii,
condamn rile definitive la:
a) la pedeapsa închisorii de 6 luni;
b) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni;
c) la pedeapsa deten iunii pe via .
283. Nu pot constitui primul termen al recidivei mari postcondamnatorii,
condamn rile definitve pronun ate pentru infrac iuni:
a) s vâr ite cu inten ie dep it ;
b) s vâr ite din culp ;
c) s vâr ite în timpul liber rii condi ionate din executarea
pedepsei închisorii de 2 ani, aplicat pentru o infrac iune
inten ionat .
284. La stabilirea st rii de recidiv nu se ine seama de condamn rile
pentru infrac iunile:
a) s vâr ite cu inten ie direct ;
b) s vâr ite din culp cu previziune;
c) s vâr ite cu inten ie dep it .
285. Nu pot forma primul termen al recidivei mari postcondamnatorii
condamn rile privitoare la:
a) infrac iunile comise cu inten ie;
b) infrac iunile amnistiate;
c) infrac iunile comise cu inten ie dep it .
286. Nu se ine seama la stabilirea st rii de recidiv de condamnarea:
a) pentru care a intervenit reabilitarea;
b) pentru o infrac iune comis cu inten ie;
c) la o pedeaps cu închisoarea mai mare de un an.
287. Nu poate forma primul termen al recidivei mari postcondamnatorii, în
cazul persoanei fizice, condamnarea:
a) la pedeapsa deten iunii pe via ;
b) la o pedeaps pronun at pentru o infrac iune s vâr it cu
inten ie dep it ;
c) la pedeapsa amenzii.
288. Cel de-al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii const în
s vâr irea din nou a unei infrac iuni inten ionate pentru care legea
prevede:
a) pedeapsa închisorii de pân la un an;
b) pedeapsa închisorii de cel pu in un an;
c) pedeapsa deten iunii pe via .
289. Recidiva în dreptul penal român este:
a) perpetu ;
b) temporar ;
c) doar special .
290. Recidiva mare în dreptul penal român este:
a) general ;
 b) doar special ;
c) perpetu .
291. Când pedeapsa ce formeaz primul termen al recidivei mari a fost
pronun at de o instan str in , recidiva este:
a) na ional ;
b) interna ional ;
c) doar special .
292. În Codul penal român, pentru a exista starea de recidiv :
a) infrac iunile s vâr ite trebuie s fie de aceea i natur ;
b) infrac iunile s vâr ite trebuie s fie de natur diferit ;
c) nu are relevan natura infrac iunilor s vâr ite.
293. Sistemul de sanc ionare a recidivei mari postcondamnatorii în Codul
penal român, consacr :
a) sistemul absor iei în toate cazurile;
b) sistemul adi ion rii pedepselor;
c) sistemul contopirii.
294. Sporul la pedeapsa cea mai grea, sporit deja pân la maximul special
în cazul recidivei mari postcondamnatorii, este:
a) de pân la 5 ani;
b) de pan la 7 ani;
c) de pân la 10 ani.
295. În cazul recidivei mari postcondamnatorii, când s vâr irea din nou
a unei infrac iuni are loc în timpul execut rii primei condamn ri,
pedeapsa se aplic astfel:
a) pedeapsa pentru infrac iunea anterioar se contope te cu
pedeapsa stabilit pentru noua infrac iune;
b) restul r mas neexecutat din pedeapsa anterioar calculat de la
data s vâr irii noii infrac iuni se contope te cu pedeapsa stabilit
pentru infrac iunea s vâr it din nou;
c) pedeapsa stabilit pentru infrac iunea s vâr it se contope te cu
restul r mas neexecutat din pedeapsa anterioar calculat de la data
r mânerii definitive a hot rârii de condamnare pentru noua
infrac iune.
296. Când infrac iunea s vâr it din nou este evadarea i sunt îndeplinite
condi iile st rii de recidiv , pedeapsa se aplic astfel:
a) pedeapsa stabilit pentru evadare se contope te cu pedeapsa
anterioar ;
b) pedeapsa stabilit pentru evadare se cumuleaz cu restul r mas
neexecutat din pedeapsa anterioar ;
 c) pedeapa stabilit pentru evadare se contope te cu restul r mas
neexecutat din pedeapsa anterioar .
297. Dac în stare de evadare din executarea unei pedepse cu închisoare,
aplicat pentru o infrac iune s vâr it din culp , condamnatul
s vâr e te o infrac iune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii
mai mare de un an, se realizeaz condi iile:
a) recidivei mari postexecutorii;
b) pluralit ii intermediare de infrac iuni;
c) recidivei mici postexecutorii.
298. Când infrac iunea ce formeaz al doilea termen al recidivei se
s vâr e te în stare de evadare, pedeapsa se aplic astfel:
a) pedeapsa pentru evadare se adaug la pedeapsa stabilit pentru
noua infrac iune i rezultanta se contope te cu restul r mas
neexecutat din pedeapsa anterioar ;
b) pedeapsa stabilit pentru infrac iunea s vâr it în stare de
evadare se contope te cu pedeapsa pentru primul termen ce este
format din restul r mas neexecutat la care s-a ad ugat pedeapsa
pentru evadare;
c) restul r mas neexecutat din pedeapsa anterioar , pedeapsa
pentru evadare i pedeapsa stabilit pentru infrac iunea s vâr it
în stare de evadare se contopesc.
299. Dac în stare de evadare din executarea pedepsei cu închisoarea
aplicat pentru o infrac iune s vâr it din culp , condamnatul
s vâr e te o infrac iune inten ionat pentru care legea prevede
pedeapsa închisorii de un an sau amend , se realizeaz condi iile:
a) recidivei dup condamnare;
b) recidivei dup executare;
c) pluralit ii intermediare de infrac iuni.
300. Inculpatul arestat preventiv în timpul urm ririi penale care s vâr e te
infrac iunea de evadare, realizeaz :
a) o pluralitate intermediar ;
b) un concurs real de infrac iuni;
c) o recidiv postexecutorie.