Drept Procesual Penal 2 - Subiecte

Titular curs: Lect.univ.dr. Duțu Tiberiu

1. Actele premergătoare pot fi efectuate:

a. În vederea trimiterii în judecată a inculpatului:
b. În vederea punerii în mişcare a acţiunii penale:
c. În vederea începerii urmăririi penale;

2. Urmărirea penală poate fi începută prin:

a. Proces verbal de sesizare din oficiu:
b. Ordonanţă motivată:
c. Rezoluţie motivată;

3. Încetarea urmăririi penale se dispune atunci când :

a. Intervine unul din cazurile la care se referă art. 10 lit. f-h, i /1 şi j şi există învinuit sau
inculpat în cauză;
b. Intervine unul din cazurile prevăzute de art. 10 al. 1 lit. a-e şi există învinuit în cauză:
c. Intervine o cauză de suspendare datorită stării precare de sănătate a învinuitului sau a
inculpatului:

4. Actul prin care se dispune trimiterea în judecată a unui inculpat este :

a. Denunţul în cauzele în care legea prevede un asemenea mod de sesizare:
b. Sesizarea persoanei vătămate în cazul faptelor ce se urmăresc la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate:
c. Rechizitoriul procurorului;

5. Împotriva măsurilor şi a actelor de urmărire penală se poate face plângere de către:

a. Oricare parte din proces:
b. Oricare persoană care prin astfel de acte sau măsuri a suferit o vătămare intereselor sale
legitime;
c. De către învinuitul sau inculpatul nemulţumit de soluţia dată:

6. Plângerea prealabilă a persoanei vătămate poate fi formulată de:

a. Copilul major pentru părinţii săi:
b. De unul dintre soţi pentru celălalt:
c. De persoana care a fost vătămată prin comiterea infracţiunii;

7. Cercetarea judecătorească începe prin:

a. Strigarea cauzei şi apelul persoanelor pentru care s-au emis citaţii:
b. Verificări privitoare la identitatea inculpatului trimis în judecată:
c. Citirea actului de sesizare de către grefierul de şedinţă;

8. Deliberarea în vederea luării hotărârii se face cu participarea :

a. Numai a membrilor completului de judecată care au participat la dezbateri;
b. A membrilor completului de judecată şi a grefierului de şedinţă:
c. A membrilor completului de judecată şi a procurorului de şedinţă:

9. Hotărârea judecătorească prin care se soluţionează o cauză de instanţa de apel

se numeşte:
a. Încheiere:
b. Decizie;
c. Sentinţă:
10. Revizuirea cauzei penale poate avea loc în cazul :
a. Hotărârilor judecătoreşti penale definitive;
b. Hotărârilor judecătoreşti penale irevocabile:
c. Hotărârilor judecătoreşti penale de dezinvestire:

11. Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti se face de:

a. Judecătorul delegat cu executarea;
b. În faza de urmărire, de procurorul delegat cu executarea:
c. În faza de urmărire de organul de cercetare penală:

12. Prezentarea materialului de urmărire penală se face, în condiţiile legii, următoarelor părţi
ale procesului penal:
a. Tuturor părţilor, pentru a cunoaşte conţinutul dosarului:
b. Numai părţii civile, pentru că este singura vătămată material şi eventual, moral:
c. Inculpatului, ca figură centrală a procesului penal;

13. În conformitate cu dispoziţiile legii, citarea trebuie făcută la fiecare termen de judecată în
următoarele situaţii:
a. Pentru inculpaţii aflaţi în stare de arest preventiv;
b. Pentru serviciul de protecţie a victimelor în cauzele cu infractori minori:
c. Pentru reprezentanţii autorităţilor publice, având calitatea de parte civilă:

14. Extinderea procesului penal pentru alte fapte poate fi cerută de :

a. Procuror;
b. Inculpat:
c. Partea civilă:

15. Încheierea de şedinţă, prin care s-a admis sau s-a respins cererea de abţinere formulată de
magistrat:
a. Este supusă recursului:
b. Este supusă apelului:
c. Nu este supusă nici unei căi de atac;

16. Termenul în care poate fi declarat apel este de :

a. 15 zile, dacă legea nu prevede un alt termen:
b. 30 zile, dacă legea nu prevede un alt termen:
c. 10 zile, dacă legea nu prevede un alt termen;

17. Instanţa hotărăşte repunerea în termen a recursului în situaţia în care se constată că

întârzierea a fost determinată de:
a. Neîndeplinirea procedurii privind comunicarea hotărârii atacate:
b. Partea a lipsit atât la dezbateri cât şi la pronunţarea hotărârii:
c. O cauză temeinică de împiedicare iar cererea de recurs a fost făcută în cel mult 10 zile de
la începerea executării pedepsei;

18. Contestaţia în anulare este:

a. Cale de atac extraordinară;
b. Cale ordinară de atac:
c. Cale de executare a pedepsei:

19. Judecarea infracţiunilor flagrante presupune:

a. Redactarea hotărârii în cel mult 2 zile:
 b. Obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra cauzei în ziua în care a avut loc încheierea
dezbaterilor sau cel mai târziu în următoarele 2 zile;
c. Obligaţia instanţei să se pronunţe în chiar aceeaşi zi în care s-au încheiat dezbaterile sub
sancţiunea nulităţii hotărârii:

20. Constituie motive de recurs de drept substanţial :

a. Când instanţa a admis o cale de atac neprevăzută de lege:
b. Când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia:
c. Când faptei i s-a dat o greşită încadrare juridică;

21. Instituţia amânării executării pedepsei are loc:

a. Când, din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea
consecinţe grave pentru condamnat, familia acestuia sau instituţia în care îşi desfăşoară
activitatea;
b. Când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare
la executarea acesteia:
c. Când s-a pus în executare judecătorească penală nedefinitivă:

22. Învinuitul este :

a. persoana împotriva căreia se efectuează urmărirea fără să fi fost pusă în mişcare acţiunea
penală, dar faţă de care aceasta a fost începută;
b. persoana împotriva căreia se efectuează urmărirea după punerea în mişcare a acţiunii
penale:
c. persoana faţă de care s-a formulat plângere penală:

23. Constituie modalităţi de sesizare a organului de urmărire penală:

a. Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazurile prevăzute de lege:
b. Denunţul cu privire la vătămarea ce i s-a cauzat denunţătorului prin infracţiune:
c. Plângerea ;

24. În faza de judecată, după terminarea cercetării judecătoreşti se trece la dezbateri şi se dă

cuvântul, - conform legii - în următoarea ordine :
a. Procuror, parte vătămată, parte civilă, parte civilmente responsabilă, inculpat ;
b. Inculpat, parte vătămată, parte civilă, parte civilmente responsabilă, procuror :
c. Inculpat, procuror şi apoi celelalte părţi :

25. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală poate fi făcută:

a. De organul de cercetare penală care a instrumentat cauza şi a propus trimiterea în judecată
iar procurorul a dispus o soluţie de neurmărire:
b. Numai de părţile din dosar:
c. Orice persoană, dacă prin măsurile şi actele de urmărire penală i s-a adus o vătămare
intereselor sale legitime;

26. Instanţa este obligată să verifice regularitatea actului de sesizare:

a. La prima înfăţişare;
b. Pe tot parcursul activităţii de cercetare judecătorească la instanţa de fond:
c. Până la rămânerea definitivă a hotărârii:

27. Sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată

este:
a. Decăderea:
b. Nulitatea relativă:
c. Nulitatea absolută;
28. Preşedintele completului de judecată, înainte de încheierea dezbaterilor, acordă ultimul
cuvânt:
a. Procurorului:
b. Părţii vătămată prin infracţiune, personal:
c. Inculpatului, personal;

29. Extinderea procesului penal pentru alte fapte se dispune dacă în cursul judecăţii se constată
în sarcina inculpatului:
a. Date cu privire la faptul că inculpatul a comis şi alte infracţiuni concurente, cu cea pentru
care a fost dedus judecăţii:
b. Date cu privire la săvârşirea unei alte fapte prevăzute de legea penală, având legătură cu
infracţiunea pentru care este trimis în judecată;
c. Date cu privire la participarea şi a unei alte persoane la săvârşirea faptei prevăzută de
legea penală, reţinută în sarcina inculpatului:

30. Organele de urmărire penală pot fi sesizate :

a. prin plângere prealabilă, în cazul unor infracţiuni ca delapidare, tâlhărie, ultraj contra
bunelor moravuri şi altele având acelaşi regim :
b. prin denunţ ;
c. prin procesul verbal de consemnare a unor acte premergătoare efectuate de investigatorii
sub acoperire în cazul unor infracţiuni altele decât cele la care se referă art. 224/1 al.1 cpp:

31. Prezentarea – din nou – a materialului de urmărire penală are loc atunci când :
a. apărătorul inculpatului şi acesta solicită acest lucru :
b. se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică a faptei ;
c. urmărirea penală a fost redeschisă :

32. Conform procedurii penale, există obligaţia pentru organele judiciare de a cita la fiecare
termen de judecată :
a. pe inculpaţii arestaţi, chiar şi în altă cauză;
b. pe partea prezentă la un termen, dar care lipseşte de la următoarele:
c. pe reprezentanţii Serviciului de protecţie a victimelor, în cauzele cu minori:

33. Suspendarea judecăţii se dispune :

a. la solicitarea părţii vătămate şi a inculpatului , de comun acord:
b. dacă se constată medico legal că inculpatul suferă e o boală care îl pune în imposibilitate
să participe la desfăşurarea procesului penal;
c. dacă se constată în mod concret că inculpatul este dispărut sau că se sustrage de la
judecată:

34. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat cauza :

a. se pronunţă în şedinţă publică şi se redactează în cel mult 1o zile de la pronunţare:
b. se pronunţă în şedinţă secretă şi se redactează în cel mult 15 zile de la pronunţare:
c. se pronunţă în şedinţă publică şi se redactează în cel mult 20 de zile de la pronunţare;

35. Extinderea procesului penal pentru alte fapte se dispune dacă în cursul judecăţii se constată
în sarcina învinuitului :
a. date cu privire la comiterea unei alte infracţiuni:
b. date cu privire la săvârşirea unei alte fapte penale, având legătură cu infracţiunea pentru
care este judecat;
c. date cu privire şi la alte acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii pentru care a fost
trimis în judecată:
36. Deliberarea asupra hotărârii ce trebuie să fie pronunţată are loc :
a. în secret;
b. numai în prezenţa părţilor:
c. în prezenţa completului de judecată şi a procurorului de şedinţă:

37. Instanţa dispune reluarea cercetării judecătoreşti dacă :

a. inculpatul în ultimul cuvânt solicită acest lucru:
b. în cursul deliberării instanţa găseşte că o anumită împrejurare trebuie lămurită fiind
necesară reluarea cercetării judecătoreşti;
c. instanţa – în cursul pronunţării – găseşte că o anumită împrejurare trebuie lămurită fiind
necesară reluarea cercetării judecătoreşti:

38. Pot folosi o cale ordinară de atac :

a. partea vătămată atât cu privire la latura penală cât şi la cea civilă:
b. partea civilă dar numai cu privire la latura civilă:
c. procurorul cu privire la latura penală şi la latura civilă;

39. Dacă cel condamnat la plata amenzii penale este în imposibilitate de a o achita integral,
organul judiciar competent poate dispune :
a. eşalonarea plăţii pentru un an, în rate lunare:
b. sesizarea instanţei de executare pentru transformarea pedepsei amnezii în închisoare:
c. eşalonarea plăţii amnezii pe cel mult doi ani în rate lunare;

40. Sunt supuse revizuirii :

a. sentinţele de dezinvestire:
b. hotărârile judecătoreşti definitive;
c. hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă:

41. Mandatul de executare a pedepsei închisorii se emite :

a. în două exemplare:
b. în trei exemplare;
c. în patru exemplare:

42. Trăsăturile specifice fazei de urmărire penală sunt:

a. necontradictorialitatea;
b. publicitatea:
c. operativitatea:

43. Plângerea împotriva măsurilor şi a actelor de urmărire penală se adresează :

a. procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală:
b. procurorului ierarhic superior celui care supraveghează activitatea organului de
cercetare penală:
c. instanţei care ar fi competentă să judece cauza în fond;

44. Participarea procurorului la soluţionarea cauzelor în faza de judecată în primă

instanţă este obligatorie :
a. la judecarea tuturor cauzelor penale, indiferent de natura acestora şi de cuantumul
pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea respectivă:
b. în cauzele în care instanţa a fost sesizată prin rechizitoriul procurorului;
c. în cauzele în care este vorba de infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa
 închisorii de până la 3 ani:

45. Constituie modalităţi complementare de sesizarea instanţei de judecată:

a. prin extinderea acţiunii penale pentru alte acte materiale:
b. în caz de desemnarea de către I.C.C.J a unei alte instanţe, ca urmare a soluţionării
prin admitere a unei cereri de strămutare;
c. ca urmare a schimbării încadrării juridice într-o faptă de competenţa unei instanţe
inferioare:

46. În dreptul procesual penal român, reformarea unei hotărâri pronunţată în primă
instanţă de Curtea de Apel poate fi atacată cu :
a. recurs;
b. contestaţia la executare:
c. apel:

47. Constituie trăsături specifice fazei de urmărire penală :

a. operativitatea:
b. subordonarea ierarhică;
c. prezumţia de nevinovăţie:

48. Putem vorbi despre posibilitatea de reluare a urmăririi penale, atunci :

a. când dosarul se restituie de procuror la organul de cercetare penală pentru
completarea cercetărilor:
b. când a încetat cauza de suspendare;
c. când inculpatul care s-a sustras de la urmărire, a fost prins:

49. Sesizarea organelor de urmărire penală are loc :

a. ca urmare a unor acte premergătoare efectuate de investigatorii sub acoperire, în cazul în
care există indicii temeinice şi concrete că s-a comis o infracţiune:
b. din oficiu;
c. prin plângere prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor ce se urmăresc din
oficiu:

50. Revizuirea poate fi introdusă în următoarele cazuri :

a. când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal
cu privire la care existau probe la dosar:
b. când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către
instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii:
c. când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;