Sunteți pe pagina 1din 121

Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Urmarirea penala
1. Activitatea de urmarire penala este desfasurata de:
a. organele de cercetare ale politiei judiciare, organele de cercetare speciale
b. procuror
c. organele judiciare
2. Organele de cercetare penala sunt:
a. procurorul;
b. organele de cercetare speciale
c. organele de cercetare ale politiei judiciare

3. Organele de urmărire penală dispun prin ordonantă:


a. acolo unde legea prevede expres;
b. numai dacă actiunea penală este pusă în miscare;
c. în situatia în care inculpatul se află în stare de arest preventiv;
4. Sunt acte ale organelor de urmarire penala :
a. rechizitoriul
b. incheierea
c. procesul verbal
5. Poate dispune prin ordonanta :
a. numai procurorul
b. organul de cercetare penala
c. procurorul

6. Urmărirea penală se desfăsoară de către:


a. procuror si organele de cercetare penală;
b. magistrati;
c. organele de cercetare penală speciale;

7. Organele de cercetare penala pot dispune:


a. începerea urmaririi penale, administrarea de probe, retinerea;
b. începerea urmaririi penale, administrarea de probe, retinerea, punerea in miscare
a actiunii penale
c. începerea urmaririi penale, administrarea de probe, retinerea, perchezitia
domiciliarã;

8. Sunt limite ale urmăririi penale:


a. punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecată
b. sesizarea organelor de urmărire penală si trimiterea în judecată;
c. întocmirea actului de începere a urmăririi penale si scoaterea de sub urmărire
penală

9. Limitele urmăririi penale pot fi:


a. începerea urmăririi penale in rem si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
b. începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
c. începerea urmăririi penale in personam si punerea în miscare a actiunii penale;

1
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
10. Actele procesuale care marcheaza limita initiala a fazei de urmarire penala sunt:
a. rechizitoriul;
b. procesul-verbal
c. rezolutia

11. Sunt organe de cercetare penala :


a. organele de cercetare ale politiei judiciare
b. procurorul, indiferent daca supravegheaza ori efectueaza personal urmarirea
penala
c. organele de constatare

12. Actele procesuale care marcheazã momentul final al fazei de urmarire penalã sunt:
a. procesul-verbal
b. ordonanta;
c. rezolutia;

13. Începerea urmaririi penale se poate dispune în mod expres:


a. de catre organul de cercetare penala, cu încuviintarea sau autorizarea
procurorului;
b. doar de catre procuror;
c. de catre organul de urmarire penalã.

14. Pentru efectuarea actelor de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se
refera art. 145 din Codul penal:
a. este necesar consimtamantul conducerii acelei unitati
b. in toate cazurile, este necesara autorizatia procurorului
c. consimtamantul conducerii unitatii sau autorizatia procurorului nu sunt necesare,
in caz de infractiune flagranta

15. Organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin
ordonanta:
a. doar daca actiunea penala este pusa in miscare
b. in situatia in care inculpatul se afla in arest preventiv
c. acolo unde legea prevede expres

16. În incinta institutiilor de interes public:


a. actele de urmărire penală se pot efectua cu autorizarea judecătorului;
b. actele de urmărire penală se pot efectua cu autorizatia procurorului sau cu
acordul conducerii acelei unităti;
c. nu se pot efectua acte de urmărire penală;

17. Trasaturile caracteristice urmãririi penale sunt:


a. caracterul public
b. caracterul necontradictoriu
c. caracterul preponderent oral

18. Învinuitul este:


a. persoana fată de care se efectuează cercetări într-o cauză penală;
b. persoana fată de care s-a dispus începerea urmăririi penale;
c. persoana fată de care s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale;

2
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
19. Limita finala a urmaririi penale este marcata prin:
a. ordonanta, proces-verbal sau rechizitoriu;
b. rezoluţie, ordonanta sau rechizitoriu;
c. referat de terminare a urmaririi penale

20. Procurorul infirma un act sau o masura procesuala nelegala a organului de urmarire
penala prin :
a. ordonanta
b. rezolutie
c. rechizitoriu

21. Constituie obiect al urmaririi penale :


a. tragerea la raspundere a persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea
penala
b. identificarea faptuitorului si stabilirea raspunderii acestuia
c. strangerea probelor privitoare la existenta infractiunii

22. Actele de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se refera art. 145 din
Codul penal se pot efectua:
a. cu consimtamantul conducerii acelei unitati sau cu autorizatia procurorului
b. cu consimtamantul conducerii acelei unitati si cu autorizatia procurorului
c. numai cu autorizatia procurorului, in caz de infractiuni flagrante

23. Organele de cercetare penala aduna probe :


a. numai in defavoarea invinuitului sau inculpatului
b. atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului
c. pentru demonstarea savarsirii infractiunii de catre invinuit sau inculpat

24. Daca invinuitul sau inculpatul a recunoscut fapta :


a. organele de urmarire penala nu mai sunt obligate sa stranga probele pentru
lamurirea cauzei
b. procurorul va dispune punerea in miscare a actiunii penale
c. organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru
aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele

25. Învinuitul:
a. nu este parte in procesul penal
b. este parte in procesul penal
c. devine inculpat din momentul punerii în miscare a actiunii penale;

26. Sunt momente ale desfasurarii actiunii penale:


a. inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, emiterea
rechizitoriului
b. confirmarea inceperii urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale,
emiterea rechizitoriului
c. punerea in miscare a actiunii penale, exercitarea actiunii penale, stingerea actiunii
penale

3
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Competenta organelor de UP
1. Organele de cercetare ale politiei judiciare sunt competente sa efectueze cercetarea
penala:
a. numai in interiorul razei de competenta teritoriala care ii revine
b. dupa natura sau gravitatea infractiunii
c. pentru orice infractiune care nu este data, in mod obligatoriu, in competenta altor
organe de cercetare penala

2. Competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare:


a. nu se determina dupa natura sau gravitatea infractiunii
b. nu se determina dupa calitatea faptuitorului
c. se determina dupa competenta unei instante de a judeca o cauza penala

3. Daca trebuie efectuate acte de cercetare penala in afara razei sale de competenta
teritoriala, organul de cercetare al politiei judiciare :
a. poate sa le efectueze el insusi
b. poate sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare
c. este obligat sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare

4. Organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare penala care nu
sufera amanare:
a. numai daca privesc o cauza care este de competenta lui
b. numai cu confirmarea procurorului care ii supravegheaza activitatea
c. chiar daca privesc o cauza care nu este de competenta lui

5. Cercetarea penala pentru infractiunile savarsite de militari, in afara unitatii militare, se


efectueaza de catre :
a. ofiterii anume desemnati de catre comandantul unitatii militare, corp aparte si
similare
b. ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana
c. ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare

6. Cercetarea penala pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de


persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare, poate fi efectuata de catre:
a. ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare
b. organele de cercetare ale politiei judiciare
c. comandantii centrelor militare

7. Organul de cercetare penala sesizat cu o plangere :


a. îsi declină competenta atunci cand constata ca nu este competent
b. este dator sa-si verifice competenta;
c. daca constata ca nu este competent, trimite de indata cauza procurorului care
exercita supravegherea

8. Sunt organe de constatare:


a. ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate
pe timpul executarii misiunilor specifice.
b. ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati
c. capitanii porturilor, pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra
disciplinei si ordinii la bord

4
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
9. Ofiterii si subofiterii Jandarmeriei Române care au constatat o infractiune în timpul
misiunilor specifice:
a. au dreptul să retină corpurile delicte;
b. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii
faptei ce constituie infractiune;
c. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii
faptei ce constituie infractiune flagrantă;

10. Organele de constatare sunt obligate sa procedeze la:


a. luarea de declaratii de la martori
b. luarea de declaratii de la faptuitor
c. intocmirea procesului-verbal cu privire la imprejurarile concrete ale savarsirii
infractiunii

11. Procesele-verbale incheiate de organele de constatare:


a. nu constituie mijloace de proba in procesul penal
b. constituie mijloace de proba in procesul penal
c. constituie probe in procesul penal

12. În situatia în care organul de cercetare penală constată că nu este competent să


efectueze cercetarea penală:
a. îsi declină competenta organului de cercetare penală competent;
b. îndrumă persoana vătămată să formuleze plângerea penală la organul competent
c. trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea
sesizării organului competent

13. Actele incheiate de organele de constatare prevazute la art.214,Cproc.pen se inainteaza


catre :
a. organul de cercetare penala
b. instanta de judecata
c. procuror

14. Actele incheiate de organele de constatare prevazute la art.215,Cproc.pen, cand nu au


prins pe faptuitor, se inainteaza catre :
a. organul de cercetare penala
b. instanta de judecata
c. procuror

15. Sunt organe de cercetare penala speciale :


a. capitanii porturilor
b. comandantii de nave sau aeronave
c. ofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane

16. Agentii politiei de frontieră, pentru infractiunile de frontieră, au următoarele obligatii:


a. pot efectua perchezitii corporale;
b. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau de îndată procurorului sau organului de
cercetare penală, împreună cu lucrările efectuate si cu mijloacele materiale de
probă;
c. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau procurorului în termen de maxim 5 zile de
la prima constatare efectuată, împreună cu mijloacele materiale de probă;

5
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
17. Agentii politiei de frontieră sunt:
a. organe de cercetare penala
b. organe de cercetare penala speciale
c. organe de constatare

18. Pentru infractiunile de frontieră, ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati sunt:
a. organe de cercetare penala
b. organe de cercetare penala speciale
c. organe de constatare

19. Actele incheiate de organele de constatare prevazute la art.215,Cproc.pen se inainteaza:


a. catre organul de cercetare penala competent sau procuror
b. catre instanta de judecata
c. numai catre procuror

20. Comandantii de nave si aeronave:


a. nu au dreptul să retină corpurile delicte;
b. pot pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului
c. înaintează actele incheiate organului de cercetare penala competent, in cel mult 5
zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba.

21. Actele premergatoare se pot efectua:


a. numai in cazul in care sesizarea organelor de urmarire penala se face prin denunt
sau prin plangere
b. numai in cazul in care sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiu
c. indiferent de modul de sesizare a organelor de urmarire penala

22. Actele premergatoare urmaririi penale sunt:


a. acte situate in cadrul procesului penal
b. acte procedurale
c. efectuate numai de catre lucratori operativi din MAI

23. Actele premergãtoare sunt acte situate in :


a. cadrul procesului penal
b. afara urmaririi penale
c. cadrul fazei de judecata

24. Pe parcursul desfasurarii actelor premergatoare urmaririi penale :


a. se pot dispune masuri procesuale
b. se poate verifica existenta sau inexistenta vreunuia din cazurile prevazute la
art.10,Cproc.pen
c. se poate dispune obligarea de a nu parasi localitatea

25. Pot efectua acte premergatoare :


a. investigatorii sub acoperire
b. lucratori operativi din cadrul organelor de stat cu atributii in domeniul sigurantei
nationale
c. numai organele de urmarire penala

6
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
26. Investigatorii sub acoperire pot fi folositi in baza autorizatiei emise de :
a. judecator
b. procuror
c. organelle judiciare

27. Autorizarea in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investigatorii sub


acoperire se da pe cel mult :
a. 60 de zile
b. 30 de zile
c. 20 de zile

28. Autorizarea in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investigatorii sub


acoperire se da prin :
a. incheiere
b. rezolutie
c. ordonanta motivata

29. Autorizarea in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre investigatorii sub


acoperire:
a. nu poate fi prelungita
b. poate fi prelungita, fiecare prelungire neputand depasi alte 30 de zile
c. poate fi prelungita cu cel mult 1 an

29. Procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare :
a. constituie intotdeauna mijloc de proba
b. poate constitui mijloc de proba
c. poate fi intocmit de organele inspectiilor de stat, pentru infractiunile care constituie
incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii

30. Durata totala a autorizarii, in vederea efectuarii de acte premergatoare de catre


investigatorii sub acoperire, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate
depasi:
a. 60 de zile
b. 30 de zile
c. 1 an

31. Pot fi investigatori sub acoperire:


a. ofiteri din cadrul Jandarmeriei Romana
b. lucratori operativi din cadrul SRI
c. lucratori operativi din cadrul politiei judiciare

32. Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite:


a. numai in cauza penala la care se refera autorizatia emisa de procuror
b. numai in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror
c. si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane, daca sunt concludente si utile

33. Termenul de inaintare catre procuror a actelor incheiate de organele de constatare


prevazute in art.214,Cproc.pen este:
a. 24 de ore de la intocmirea referatului de terminare a cercetarii penale
b. 3 zile de la descoperirea faptei, afara de cazul cand legea dispune altfel
c. 24 de ore de la descoperirea faptei, cu conditia ca infractiunea sa fie flagranta

7
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

34. Termenul de inaintare catre organul de cercetare competent a actelor incheiate de


organele de constatare prevazute in art.215,Cproc.pen, pentru ipoteza in care nu se impune
prinderea faptuitorului, este
a. 3 zile de la inceperea urmaririi penale
b. 5 zile de la prima constatare
c. 24 de ore, cu conditia ca infractiunea sa fie flagranta

35. Folosirea investigatorilor sub acoperire:


a. trebuie autorizată de procurorul care supraveghează urmărirea penală;
b. este permisă în cazul infractiunilor de falsificare de monede;
c. trebuie autorizată de judecător;

36. Actele premergatoare sunt efectuate în vederea:


a. începerii urmaririi penale;
b. începerii judecatii;
c. punerii în miscare a actiunii penale

37. Sunt organe de constatare potrivit art.215,Cproc.pen:


a. organele de cercetare penala speciale
b. comandantii de nave si aeronave
c. capitanii de porturi

38. Procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare :
a. constituie intotdeauna mijloc de proba daca este intocmit de procuror
b. intocmit de un lucrator operativ anume desemnat din cadrul SRI poate constitui
mijloc de proba
c. poate fi intocmit de organele inspectiilor de stat, pentru infractiunile care constituie
incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii

39. Actele premergatoare urmaririi penale:


a. se desfasoara pe tot parcursul fazei de urmarire penala
b. se pot efectua si de catre organele de constatare
c. sunt consemnate in cuprinsul unui proces verbal

40. Investigatorii sub acoperire:


a. culeg date si informatii in baza autorizatiei emise de catre presedintele instantei
competente sa judece respectiva infractiune in prima instanta
b. pot fi deconspirati doar la momentul ramanerii definitive a hotararii penale de
condamnare
c. pot fi folositi in procesul penal in cauze avand ca obiect fapte de coruptie

41. Pentru infractiunea de calcare de consemn (infractiune contra ordinii si disciplinei militare:
a. trimiterea in judecata se dispune de catre ofiterul anume desemnat de catre
comandantul unitatii militare
b. prezentarea materialului de urmarire penala este obligatorie doar daca actiunea
penala a fost pusa in miscare
c. urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului

8
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

42. Organele de cercetare ale politiei judiciare :


a. isi desfasoara activitatea sub autoritatea unui judecator desemnat de la instanta
careia ii revine competenta de a judeca in prima instanta
b. pot declara apel in cauzele instrumentate de unitatile de politie
c. se subordoneaza functional procurorului competent, in conditiile legii

43. Sunt organe de constatare potrivit art.215,Cproc.pen:


a. organele de cercetare ale politiei judiciare
b. agentii politiei de frontiera
c. ofiterii anume desemnati de sefii comenduirilor de garnizoana

44. In cazul in care, in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca
urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent, ia masuri ca urmarirea sa fie
facuta de organul competent. In aceasta situatie, raman valabile:
a. actele procesuale dispuse
b. masurile asiguratorii luate
c. actele procesuale care nu pot fi refacute decat cu mare greutate

45. Organele de cercetare penala ale politiei judiciare pot efectua, în cazul prevazut în art.
208 lit.c,C.pr.pen., unele acte de cercetare penalã?
a. nu, deoarece s-ar încalca normele relative la competenta dupa materie si dupa
calitatea persoanei;
b. da, cu conditia ca militarul infractor sa fi dobândit, dupa savârsirea infractiunii,
calitatea de civil;
c. da, cu conditia existentei unei cereri a comandantului centrului militar.

46. Cum procedeazã organul de cercetare penala când constata ca nu este competent sa
efectueze cercetarea penala?
a. îsi declina competenta
b. îndruma persoana vãtamata la organul de cercetare penala competent;
c. trimite, de îndata, cauza procurorului care exercita supravegherea, în vederea
sesizarii organului competent.

47. Actele premergatoare au o natura juridicã:


a. procesualã;
b. extraprocesualã;
c. mixta, datorita activitatilor ce se pot desfasura pe parcursul lor.

48. Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire:


a. poate fi dezvaluita dupa dupa terminarea procesului penal
b. nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestora
c. poate fi dezvaluita dupa terminarea actiunii acestora

49. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale presupune :


a. dreptul de a efectua personal orice act de cercetare penalã;
b. dreptul de a asista la efectuarea oricãrui act de cercetare penalã
c. dreptul de efectua personal doar anumite acte de cercetare penalã.

9
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

50. Organul de cercetare penalã constatând cã sunt temeiuri pentru punerea în miscare a
actiunii penale :
a. dispune punerea în miscare a actiunii penale prin rezolutie motivatã;
b. face propuneri procurorului pentru punerea în miscare a actiunii penale prin
ordonantã.
c. dispune punerea în miscare a actiunii penale prin ordonantã;

51. Organul de cercetare penalã constatând incidenta cazului aratat in art. 10 lit. b1) :
a. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub
urmarirea penala
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de neincepere a urmaririi penale
c. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de incetare a urmaririi penale

52. Daca organul de cercetare penala constata fapte noi in sarcina invinuitului sau
inculpatului:
a. dispune extinderea cercetarilor penale si cu privire la noile fapte
b. este obligat sa faca propuneri pentru schimbarea incadrarii juridice
c. poate schimba incadrarea juridica a faptelor

53. Daca inainte de inceperea urmaririi penale organul de cercetare penalã constata
existenta unui impediment prevazut in art. 10 lit. a – e, cu exceptia celui prevazut la lit.b1) :
a. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub
urmarire penala
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de neincepere a urmaririi penale
c. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de incetare a urmaririi penale

54. Daca organul de cercetare penala constata date cu privire la participarea si a unei alte
persoane la savarsirea acelei fapte :
a. incepe urmarirea penala si cu privire la persoana respectiva
b. face propuneri pentru extinderea cercetarilor penale
c. dispune disjungerea cauzelor

55. Propunerile pentru extinderea cercetarilor penale sau pentru schimbarea incadrarii
juridice se inainteaza la procuror, de catre organul de cercetare penala in termen de :
a. cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor noi
b. cel mult 24 de ore de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor
noi
c. cel mult 48 de ore de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor
noi

56. Asupra propunerilor privind extinderea cercetarilor penale sau schimbarea incadrarii
juridice facute de organul de cercetare penala, procurorul se pronunta prin:
a. ordonanta
b. rezolutie
c. proces verbal

57. Asupra propunerilor privind extinderea cercetarilor penale sau schimbarea incadrarii
juridice, facute de organul de cercetare penala, procurorul se pronunta in termen de :
a. cel mult 5 zile

10
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. cel mult 3 zile
c. cel mult 48 de ore

 Moduri de sesizare a organelor de UP


1. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire penală:
a. plângerea, denuntul si plângerea prealabilă;
b. plângerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plângerea, denuntul si sesizarea comandantului;

2. Constituie moduri speciale de sesizare a organelor de urmărire penală:


a. plângerea prealabilã, denuntul, sesizarea si autorizarea organului competent;
b. plângerea prealabilã, sesizarea din oficiu, manifestarea dorintei guvernului strãin;
c. plângerea prealabilã, sesizarea si autorizarea organului competent, manifestarea
dorintei guvernului strain

 Plangerea
1. Pentru persoana vătămată, plângerea poate fi formulată de:
a. copilul major, pentru părinti;
b. unul din soti pentru celălalt sot
c. substituitii procesuali numai dacă partea vătămată nu se află în tară;

2. Sunt consecinte ale neînsusirii de cãtre persoana vãtãmatã a continutului plângerii


formulate de cãtre substitutii sai procesuali:
a. se dispune încetarea urmãririi penale, conform art. 11 pct.1 lit. c raportat la art. 10
lit. f C.proc.pen.;
b. plângerea va fi asimilatã unui denunt
c. se dispune fie neînceperea urmãririi penale, fie încetarea urmãririi penale.

3. O plangere nesemnata:
a. impiedica organul de urmarire penala sa tina seama de ea
b. poate fi luata in considerare ca un denunt anonim sau ca o sesizare din oficiu
c. constituie mod de sesizare a organelor de urmarire penala

4. Plangerea poate fi facuta de substitutii procesuali ?


a. nu, pe considerentul ca raspunderea penala este personala
b. da, de catre sot si de oricare dintre rudele apropiate ale persoanei vatamate
c. da, de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru
parinti

5. Plangerea :
a. se consemneaza obligatoriu intr-un proces verbal, atunci cand se face oral
b. contine alte date decat denuntul
c. cuprinde incunostintarea facuta de catre o persoana, despre savarsirea unei
infractiuni

6. Sunt consecinte ale neînsusirii de cãtre persoana vãtãmatã a continutului plângerii


formulate de cãtre substitutii procesuali,:
a. se va declansa procesul penal

11
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. persoana vãtãmatã va putea fi citatã în calitate de martor
c. se dispune obligatoriu neînceperea urmãririi penale

7. Plângerea penală adresată direct instanţei, care nu întruneşte cerinţele prevăzute în


dispoziţiile art. 222 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că nu cuprinde descrierea faptei pentru
care se solicită tragerea la răspundere penală a persoanei reclamate:
a. se respinge ca inadmisibilă
b. va fi asimilatã unui denunt
c. se trimite organului competent

 Denuntul
1. Denunţul poate fi fãcut :
a. doar de catre persoanele care au capacitate de exercitiu deplina;
b. numai cu încuviintarea reprezentantului legal, in cazul persoanelor cu capacitate
de exercitiu restrânsã
c. de catre orice persoana, inclusiv persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau
cu capacitate de exercitiu restrânsa;

2. Denunţul:
a. nu poate fi facut decat in scris
b. poate fi facut in scris sau oral
c. daca s-a facut oral, valoreaza ca plangere

3. Denunţul :
a. se consemneaza obligatoriu intr-un proces verbal
b. trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea
c. cuprinde incunostintarea facuta de o persoana, referitoare la o vatamare ce i s-a
cauzat prin infractiune

4. Denunţul :
a. se consemneaza obligatoriu intr-un proces verbal
b. cuprinde incunostintarea facuta de catre o persoana despre savarsirea unei
infractiuni
c. cuprinde incunostintarea facuta de o persoana, referitoare la o vatamare ce i s-a
cauzat prin infractiune

 Plangerea prealabila
1. Plangerea prealabila se deosebeste de plangere prin aceea ca:
a. reprezinta numai un act de sesizare a organelor de urmarire penala
b. este o conditie de pedepsibilitate si de procedibilitate
c. in cazul anumitor infractiuni, este singurul mod de sesizare a organelor de
urmarire penala

2. Plangerea se deosebeste de plangerea prealabila prin aceea ca:


a. odata depusa, nu mai poate fi retrasa, deoarece in acest caz opereaza principiul
oficialitatii
b. in cazul ei, principiul oficialitatii nu isi are aplicabilitate
c. in cazul ei opereaza impacarea partilor

12
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

3. În ipoteza săvârsirii infractiunii de abuz de încredere de către un notar public, plângerea


prealabilă se adresează:
a. organului de cercetare penală competent teritorial;
b. parchetului de pe lângă curtea de apel;
c. curtii de apel;

4. Daca o infractiune - pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune în miscare la
plângerea prealabila a persoanei vatamate - a fost comisa în participare si persoana
vatamata face plângere prealabila împotrivii unuia dintre participanti:
a. va putea fi tras la raspundere penala numai acel participant;
b. vor fi trasi la raspundere penalã toti participantii, cu conditia ca, pe parcursul
procesului, persoana vatamata sa-si manifeste expres vointa în acest sens
c. vor fi trasi la raspundere penala toti participantii;

5. Daca într-o cauza în care s-au efectuat acte de cercetare penala se considera ulterior ca
fapta urmeaza a primi o încadrare juridica pentru care este necesara plângerea prealabila,
procurorul dispune încetarea urmaririi penale:
a. indiferent daca persoana vatamata a facut sau nu plângere prealabila.
b. doar la propunerea organului de cercetare penala;
c. dupa ce persoana vatamata si-a exprimat vointa în sensul ca nu doreste sa faca
plângere prealabilã.

6. Plângerea prealabila poate fi introdusa de catre:


a. persoana vatamata, personal;
b. mandatarul cu procura speciala al persoanei vatamate
c. substitutul procesual al persoanei vatamate;

7. In ipoteza savarsirii unei infractiuni de vatamare corporala de catre un procuror din cadrul
Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, plangerea prealabila se
adreseaza:
a. direct instantei de judecata competente – Curtea de Apel Bucuresti,
b. direct instantei de judecata competente – Tribunalul Bucuresti,
c. procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti

8. Un judecator de la ICCJ savarseste o infractiune de vatamare corporala. In aceasta


ipoteza:
a. nu este nevoie de plangere prealabila, fiind vorba despre o infractiune pentru care
actiunea penala se pune in miscare din oficiu
b. plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata competente –
Curtea de Apel
c. plangerea prealabila se adreseaza procurorului din cadrul Parchetului de pe langa
ICCJ

9. Plângerea prealabilă poate fi introdusă:


a. de persoana vătămată prin infractiune;
b. prin substituitii procesuali ai persoanei vatamate prin infractiune
c. direct la instanta de judecata

13
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

10. Termenul de introducere a plângerii prealabile este:


a. 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul;
b. determinat de prescriptia raspunderii penale
c. 2 luni din ziua in care persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul,
in ipoteza in care cel vatamat este un militar in termen sau un militar cu termen
redus

11. Se poate deroga de la termenul de introducere a plangerii prealabile ?


a. nu; termenul de introducere a plangerii prealabile avand un caracter procedural,
nerespectarea lui atrage decaderea din exercitiul dreptului de introducere a
plangerii prealabile
b. da, in cazul in care faptuitorul are calitatea de parlamentar
c. da, cand persoana vatamata a fost impiedicata de o cauza temeinica sa introduca
plangerea prealabila in termen

12. Plângerea prealabilă poate fi introdusă:


a. prin substituitii procesuali ai persoanei vatamate
b. doar la organele de urmarire penala
c. in termnen de 3 luni de la data savarsirii infractiunii

13. Impacarea partilor poate interveni:


a. pana la citirea actului de sesizare a primei instante
b. pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti
c. pana la terminarea cercetarii judecatoresti in prima instanta

14. În cazul infractiunii flagrante, pentru care este necesară plângerea prealabilă, organul de
urmărire penală este obligat sa constate fapta :
a. chiar in lipsa plangerii prealabile
b. numai dacă persoana vătămata a depus plangere prealabila;
c. si atunci cand sotului persoanei vatamate i s-a respins plangerea prealabila

15. În cazul savarsirii unei infractiuni de amenintare de catre un judecator de la o judecatorie,


plangerea prealabila se adreseaza:
a. parchetului de pe langa judecatorie
b. parchetului de pe langa tribunal
c. parchetului de pe langa curtea de apel

16. În cazul savarsirii de catre un student a unei infractiuni de violare de domiciliu, plangerea
prealabila se adreseaza:
a. numai organului de cercetare penala
b. numai procurorului
c. organului de cercetare penala sau procurorului

17. În cazul savarsirii infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere
prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de :
a. 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul
b. 2 luni din ziua in care s-a savarsit infractiunea
c. 60 de zile din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul

14
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

18. În cazul savarsirii infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere
prealabila, aceasta poate fi formulata :
a. de persoana vatamata sau de catre sotul acesteia
b. numai de catre persoana vatamata
c. de catre persoana vatamata sau de catre reprezentantul acesteia, cand persoana
vatamata este un minor fara capacitate de exercitiu

19. Termenul de 2 luni pentru introducerea plangerii prealabile se calculeaza in cazul


infractiunilor continue, de la data :
a. consumarii infractiunii
b. epuizarii infractiunii
c. la care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul

20. In caz de conexitate sau de indivizibilitate intre o infractiune pentru care punerea in
miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila si o alta infractiune pentru care
punerea in miscare a actiunii penale nu se face la plangerea prealabila a persoanei
vatamate:
a. cauzele se disjung intotdeauna
b. se aplica disjungerea daca este posibila
c. cauzele sunt reunite

21. In caz de conexitate sau de indivizibilitate intre o infractiune pentru care punerea in
miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila si o alta infractiune pentru care
punerea in miscare a actiunii penale nu se face la plangerea prealabila a persoanei
vatamate, competenta de a judeca cele doua cauze reunite revine:
a. intotdeauna instantei mai intai sesizate
b. intotdeauna instantei superioare in grad
c. instantei superioare in grad sau, dupa caz, instantei mai intai sesizate

22. Plângerea prealabilă:


a. se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului
b. se introduce în termen de 2 luni de la data săvârsirii infractiunii;
c. se introduce la instanta competentă să judece cauza în fond;

23. In continutul plangerii prealabile trebuie sa se precizeze:


a. adresa partilor si a martorilor
b. daca persoana vatamata se constituie parte civila
c. daca persoana vatamata se constituie parte vatamata

24. O plangerea prealabila introdusa la instanta de judecata :


a. se respinge ca inadmisibila
b. se trimite organului competent
c. se considera valabila daca a fost introdusa in termen

25. Daca intr-o cauza s-au facut acte de cercetare penala, dar ulterior s-a constatat ca fapta
urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul
de cercetare penala :
a. continua cercetarea numai daca partea vatamata face plangere prealabila
b. continua cercetarea chiar daca partea vatamata nu face plangere prealabila

15
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. transmite actele procurorului in vederea incetarii urmaririi penale

26. Termenul de introducere a plangerii prealabile este :


a. de 60 de zile
b. supus regulilor de calcul specifice termenelor procedurale
c. de 2 luni

27. Sub aspectul formei, plangerea prealabila :


a. nu poate fi formulata decat in scris
b. poate fi formulata in scris sau oral
c. trebuie formulata in scris, cu exceptia cazului in care s-a savarsit o infractiune
flagranta

28. O plangerea prealabila introdusa la instanta de judecata :


a. se trimite organului competent numai daca a fost introdusa in termen
b. se considera valabila numai daca a fost trimisa in termen la organul competent
c. se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent

29. Daca o infractiune - în privinta careia legea prevede ca acţiunea penala se pune în
mişcare la plângerea prealabila a persoanei vatamate - a vãtamat mai multe persoane,
pentru ca faptuitorul sa fie tras la rãspundere penala:
a. este necesar ca toate persoanele vatamate sa introduca plângere prealabila;
b. este suficient ca numai una dintre persoanele vatamate sã introduca plângere
prealabila;
c. acţiunea penala poate fi pusa în mişcare din oficiu.

30. Daca persoana vatamata a decedat la scurt timp dupa introducerea plangerii prealabile :
a. se va dispune incetarea procesului penal, in temeiul art.10,alin.1,lit.g,Cproc.pen
b. actele necesare desfasurarii in continuare a procesului penal se vor desfasura din
oficiu
c. procesul penal va continua

31. Este admisibila intotdeauna plangerea prealabila introdusa de :


a. mama, pentru fiica ei majora
b. bunic, pentru nepotul lui minor
c. copilul major, pentru parintele sau, daca acesta din urma a ratificat plangerea
prealabila, in termen de 2 luni de la cunoasterea faptuitorului

32. Plangerea prealabila introdusa de sotul persoanei vatamate :


a. este inadmisibila
b. este introdusa de o persoana fara calitate procesuala
c. este admisibila

33. Daca in cazul unei infractiuni de furt care se pedepseste numai la plangere prealabila,
persoana vatamata a decedat inainte de a fi introdus plangere prealabila, fiica majora a
persoanei vatamate :
a. poate introduce plangere prealabila
b. isi poate valorifica drepturile patrimoniale asupra bunurilor furate pe calea unei
actiuni in fata instantei civile
c. nu mosteneste dreptul de a sesiza organele judiciare prin plangere prealabila

16
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

34. Daca plangerea prealabila a fost introdusa la instanta de judecata :


a. instanta o respinge ca inadmisibila
b. instanta se dezinvesteste prin sentinta
c. instanta pronunta o hotararea de trimitere a plangerii prealabile la organul
competent, care este supusa recursului

35. In cazul in care inculpatul a fost achitat si actiunea civila a fost respinsa, daca partea
vătămată este un minor pentru care plângerea prealabilă a fost introdusă prin reprezentantul
sau legal, cheltuielile judiciare vor fi suportate de:
a. stat
b. reprezentantul legal al minorului
c. minorul parte vătămată, prin reprezentantul său legal

***Pe rolul Judecatoriei Targu Neamt a fost inregistrata cauza penala privind pe inculpatul
C.B., trimis în judecata în stare de libertate, pentru savârsirea a trei infractiuni :
 lovire sau alte violente si furt între rude, fata de sotia P.Y. si fiica sa minora P.K.
 amenintare, fata de partile vatamate T.L. si R.D., vecini ai inculpatului.
La termenul din data de 15.10.2009 :
 T.L. si R.D. au declarat ca nu se constituie parte civila
 P.Y., în nume propriu, dar si pentru minora P.K., pe care o reprezinta, si inculpatul au
declarat ca doresc sa se împace. P.Y. si P.K. au precizat ca nu au pretentii civile fata de
inculpat.

36. ***In speta, Judecatoria Targu Neamt va dispune :


a. asupra concursului de infractiuni
b. încetarea procesului penal pentru doua dintre cele trei infractiuni pentru care
inculpatul a fost trimis in judecata
c. obligarea inculpatului la plata integrala a cheltuielilor judiciare avansate de stat in
cauza respectiva

37. ***In speta :


a. se inlatura raspunderea penala a inculpatului
b. se stinge actiunea civila
c. P.Y. si P.K vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare catre stat, proportional
culpei procesuale

Extras Sentinta penala nr. 337/09.11.2009, Judecatoria Tg. Neamt

Rechizitoriul Parchetului → s-au retinut urmatoarele:


1. În luna septembrie 2009, inculpatul C.B., liberat conditionat din executarea unei pedepse
privative de libertate, a revenit în domiciliul comun, unde a început sa se manifeste violent,
datorita faptului ca sotia sa, P.Y., a refuzat sa mai convietuiasca cu el. Astfel, în cursul noptii
de 17-18 septembrie, inculpatul a lovit-o pe sotia sa cu pumnii, aceasta din urma, împreuna
cu fiica sa minora P.K., parasind domiciliul.
2. Când Y. a revenit în domiciliu, în data de 19.09.2009, a constatat de inculpatul i-a sustras
mai multe bunuri, în principal hainele si rechizitele de scoala ale minorei. Partea vatamata s-
a constituit parte civila cu suma de 400 lei, pentru acest aspect.

17
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
3. În cursul zilei de 21.09.20009, inculpatul a adresat amenintari cu moartea, cu acte de
violenta si cu incendierea bunurilor, partilor vatamate T.L.. si R.D., care locuiesc în
apropierea sa. Acesta le-a reprosat faptul ca au gazduit pe sotia si fiica sa, luându-le
apararea si amestecându-se astfel în viata sa de familie.

Cazurile 1,2 →
La termenul din data de 15.10.2009, partea vatamata P.Y., atât în nume propriu, cât si pentru
partea vatamata minora P.K., pe care o reprezinta, si inculpatul au declarat ca doresc sa se
împace, partile vatamate precizând ca nu au pretentii civile fata de inculpat.

În raport de aceste declaratii, în virtutea dispozitiilor art. art.11 pct.2 lit.b, rap. la art.10 lit. h
C.proc.pen., instanta va dispune încetarea procesului penal fata de inculpaul C.B., pentru
savârsirea infractiunilor de lovire sau alte violente si furt între rude, urmând a lua act de
renuntarea partilor vatamate la pretentiile civile → impacarea partilor :
 înlatura raspunderea penala
 stinge si actiunea civila
 este personala
 produce efecte numai daca intervine pâna la ramânerea definitiva a hotarârii.

Cazu3 → pentru cele doua infractriuni concurente de amenintare →


 s-au aplicat pedepse de cate 3 luni închisoare
 pedepsele concurente au fost contopite, inculpatul urmând sa o execute pe cea mai grea
(3 luni închisoare).

Latura civila a cauzei →


 având în vedere principiul disponibilitatii, instanta va lua act ca partile vatamate P. si Z. nu
s-au constituit parti civile
 În baza art. 191 Cod proc. pen., va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 de lei, cu
titlu de cheltuieli judiciare, catre stat, reprezentând onorariul avocatului din oficiu si parte
din valoarea serviciilor postale, privind citatiile
 potrivit art. 192 alin.1, pct. 2 lit.b,Cproc.pen, vor fi obligate partile vatamate P.K. la plata
sumei de 20 lei ( prin reprezentant legal – fata de decizia Înaltei Curti de Casatie si
Justitie nr. 58/2007 ) si P.Y. la plata sumei de 40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre
stat, proportional cu culpa procesuala, reprezentând parte din contravaloarea citatiilor
efectuate.

**** Prin rechizitoriul Parchetului, s-a retinut în sarcina inculpatului savârsirea infractiunii de
furt de folosinta, prev. de art. 208,alin.1,4, Cpen. Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut
ca : inculpatul în data de 09.11.2007, în jurul orelor 3.35 a sustras si a condus un autoturism
pe bd. D. Mangeron din mun. Iasi, fara a avea în acest sens, acordul partii vatamate M. P.,
proprietarului masinii, având în sânge o îmbibatie alcoolica de 1,55 mg/l alcool si fara a
poseda permis de conducere.
Instanta a schimbat încadrarea juridica data faptelor inculpatului, prin rechizitoriu, din art. 208
alin. 1,4 in art.213,Cpen, urmatoarele considerente :
 între inculpat si partea vatamata a existat un raport juridic patrimonial, netranslativ de
proprietate, în temeiul caruia inculpatul a primit în detentie autoturismul, apartinând partii
vatamate, pentru a-l repara
 inculpatul avea obligatia restituirii bunului de îndata ce îsi îndeplinea obligatia, nefiind
autorizat sa o foloseasca în vreun fel în scop personal. Cu toate acestea, inculpatul si-a
intervertit în mod abuziv calitatea sa de detentor al bunului în aceea de pretins proprietar al
acestuia

18
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
 între inculpat si partea vatamata exista o relatie bazata pe încredere, întrucât partea
vatamata mai apelase la inculpat si cu alte ocazii în vederea repararii autoturismului
Atât în cursul urmaririi penale, cât si în cursul cercetarii judecatoresti, prin declaratiile date,
dar si prin declaratia autentificata depusa la dosar, partea vatamata a precizat ca nu a
formulat si nu formuleaza plângere prealabila împotriva inculpatului.

38.*** In speta, instanta :


a. nu solutioneaza actiunea civila
b. dispune incetarea procesului penal in temeiul art.10,lit.f,Cproc.pen, pentru
infractiunea de abuz de incredere
c. instanta nu acorda despagubiri civile

19
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Inceperea UP. Suspendarea UP


1. Actul prin care se dispune începerea urmăririi penale când organul de urmărire penală
este sesizat prin denunt este:
a. procesul-verbal;
b. numai ordonanta;
c. rezolutia;

2. Rezolutia de incepere a urmaririi penale poate fi emisa :


a. de organul de cercetare penala
b. numai de catre procuror
c. si in cazul aratat in art. 10 lit. b1)

3. Rezolutia de incepere a urmaririi penale emise de organul de cercetare penala se supune :


a. confirmarii motivate a procurorului, in termen de 48 de ore de la data inceperii
urmaririi penale
b. verificarii procurorului, in termen de 24 de ore de la data inceperii urmaririi penale
c. autorizarii procurorului, in termen de 24 de ore de la data inceperii urmaririi penale

4. Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate rezulta
vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale in art.10,Cproc.pen:
a. nu se poate dispune inceperea urmaririi penale, in niciun caz
b. se dispune inceperea urmaririi penale in cazul prevazut la lit.b;
c. in cazul prevazut la lit. b1 nu se dispune neinceperea urmaririi penale

5. În situatia în care organul de cercetare penală constată, înainte de începerea urmăririi


penale, incidenta cazului prevăzut de art. 10 lit. b1 ) C.proc. pen.:
a. înaintează dosarul procurorului cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale;
b. înaintează dosarul procurorului cu propunerea de începere a urmăririi penale;
c. dispune începerea urmăririi penale;

6. În situatia în care, ulterior adoptării solutiei, procurorul constată că nu a existat sau că a


dispărut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a nu se începe urmărirea penală:
a. infirmă rezolutia de neincepere a urmarii penale
b. restituie actele organului de urmărire, dispunând începerea urmăririi penale;
c. dispune suspendarea urmăririi penale;

7. Organul de cercetare penala, cand constata, inainte de inceperea urmaririi penale,


existenta cazului prevazut in art.10,lit.b1,Cproc.pen :
a. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de neincepere a urmaririi penale
b. dispune inceperea urmaririi penale
c. inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmarirea
penala

8. Începerea urmaririi penale se dispune prin proces-verbal in cazul :

20
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. sesizarii prin plângere sau denunt;
b. infractiunilor flagrante
c. constatarii infractiunilor de audienta;

9. Rezolutia procurorului de neincepere a urmaririi penale se ataca :


a. direct cu recurs
b. cu plangere la instanta de judecata
c. cu plangere la procurorul ierarhic superior

10. În cazul savarsirii infractiunilor de audienta, potrivit art.299,Cproc.pen, urmarirea penala


se dispune prin:
a. rezolutia organului de urmarire penala
b. proces verbal al organului de urmarire penala
c. proces verbal al instantei de judecata

11. In cazul in care organul de urmarire penala a fost sesizat printr-un denunt anonim,
inceperea urmaririi penale se dispune prin :
a. proces verbal
b. ordonanta
c. rezolutie

12. Ca exceptie, inceperea urmaririi penale se poate dispune prin ordonanta in cazul :
a. când procurorul solutioneaza un conflict de competenta intre doua organe de
cercetare penala
b. unei infractiuni flagrante
c. constatarii infractiunilor de audienta;

13. Daca organul de cercetare penala a inaintat procurorului actele incheiate cu propunerea
scoaterii de sub urmarirea penala, in baza art. 10 lit. lit.b1), iar procurorul constata ca nu sunt
intrunite conditiile pentru a dispune scoaterea de sub urmarirea penala :
a. procurorul poate sa restituie actele organului de cercetare penala pentru
completarea actelor premergatoare
b. procurorul infirma prin ordonanta propunerea organului de cercetare penala
c. procurorul dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale

14. Daca procurorul este de acord cu propunerea de neincepere a urmaririi penale facuta de
organul de cercetare penala, o confirma prin:
a. rezolutie motivata
b. ordonanta
c. rezolutie motivata sau prin ordonanta, in functie de incidenta cazurilor prevazute
in art. 10,CPP

15. Rezolutia prin care procurorul confirma propunerea organului de cercetare penala privind
neinceperea urmaririi penale se comunica:
a. persoanei care a facut sesizarea
b. persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare
c. altor persoane interesate

16. Prin rezolutia prin care procurorul confirma propunerea organului de cercetare penala
privind neinceperea urmaririi penale, se dispune totodata si asupra:

21
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiunii
b. sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a
unui inscris
c. masurilor asiguratorii privind reparatiile civile

17. Daca organul de cercetare penala a inaintat procurorului actele incheiate cu propunerea
scoaterii de sub urmarirea penala, in baza art. 10 lit. lit.b1),Cproc.pen, iar procurorul constata
ca nu sunt intrunite conditiile pentru a dispune scoaterea de sub urmarirea penala :
a. procurorul retine cauza
b. procurorul infirma prin ordonanta propunerea organului de cercetare penala
c. organul de cercetare penala este obligat sa continue urmarirea penala

18. Momentul inceperii urmaririi penale este marcat prin :


a. ordonanta, in cazuri exceptionale
b. proces verbal, cand urmarirea penala se incepe din oficiu
c. trimiterea in judecata, prin rechizitoriu

19.Urmărirea penală poate fi suspendată daca:


a. invinuitul sau inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să ia parte la
procesul penal;
b. partea vătămată suferă de o boală gravă care o împiedică să participe la procesul
penal;
c. una din părti suferă de o boală gravă care o împiedică să participe la procesul
penal;

20. Suspendarea urmaririi penale se dispune cand:


a. intervine vreunul din cazurile prevazute in art.10, lit.a) – e),Cproc.pen
b. intervine vreunul din cazurile prevazute in art.10, lit.f) – j),Cproc.pen
c. se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de
o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal

21. Suspendarea urmaririi penale se dispune :


a. prin rezolutie, cand nu s-a procedat la punerea in miscare a actiunii penale
b. prin ordonanta, atunci cand s-a pus in miscare actiunea penala
c. numai prin ordonanta

22. Dispune suspendarea urmaririi penale:


a. procurorul, la propunerea organului de cercetare penala
b. instanta de judecata, la propunerea procurorului, atunci cand s-a pus in miscare
actiunea penala
c. procurorul, daca nu s-a procedat la punerea in miscare a actiunii penale

23. Ordonanta prin care s-a dispus suspendarea urmaririi penale se comunica, in copie:
a. numai persoanei vatamate
b. persoanei vatamate, la cererea acesteia
c. invinuitului sau inculpatului si persoanei vatamate

24. In timpul cat urmarirea penala este suspendata, organul de cercetare penala este obligat:
a. sa nu mai efectueze niciun act de cercetare penala in cauza respectiva
b. sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea
urmaririi penale

22
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. sa comunice o copie dupa ordonanta de suspendare persoanei vatamate

25. Dispunand suspendarea urmaririi penale, in sarcina procurorului iau nastere urmatoarele
obligatii:
a. sa comunice o copie dupa ordonanta de suspendare partii civile
b. sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia
invinuitului sau inculpatului
c. sa restituie dosarul organului de cercetare penala dupa ce a comunicat
ordonanta de suspendare invinuitului sau inculpatului si persoanei vatamate

***Prin rezolutia din 30.06.2008 data de Parchetul de pe lânga Judecatoria Suceava, în


Dosarul nr. 1330/P/2006, s-a confirmat propunerea organelor de politie de a nu se începe
urmarirea penala fata de R.G. pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa
(art. 184 alin.1 si 3,C.pen). Medicul legist a concluzionat ca fiecare dintre partile vatamate a
suferit leziuni vindecabile în 7-8 zile de îngrijiri medicale, aceste leziuni fiind în raport de
cauzalitate cu accidentul produs în ziua de 1.09.2006. In temeiul art.278^1,Cproc.pen, partile
vatamate au atacat cu plangere rezolutia Parchetului .

26. ***In speta, instanta :


a. respinge plângerea ca inadmisibila
b. respinge plângerea ca nefondata
c. obliga petentii la plata cheltuielilor judiciare catre stat

27. ***In speta, :


a. sentinta poate fi atacata separat cu de recurs în termen de 10 zile
b. organul de cercetare penala are obligatia de a comunica partilor vatamata actele
premergatoare efectuate
c. fapta nu constituie infractiune

23
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Solutii de netrimitere in judecata


1. Solutiile de netrimitere în judecata sunt:
a. scoaterea de sub urmarire penala, încetarea urmaririi penale si clasarea;
b. suspendarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala si încetarea
urmaririi penale;
c. achitarea, încetarea urmãririi penale si clasarea.

2. Solutiile scoatere de sub urmarirea penala, incetarea urmaririi penale sau clasare:
a. au autoritate de lucru judecat
b. pot fi luate doar la terminarea urmaririi penale
c. pot fi luate doar de catre procuror

3. Actul prin care se dispune neînceperea urmării penale este:


a. rezolutia;
b. incheierea
c. ordonanta;

 1. Incetarea UP – solutie de netrimitere in judecata


1. Ordonanta sau rezolutia de încetare a urmăririi penale se comunică:
a. persoanei care a facut sesizarea
b. numai învinuitului sau inculpatului
c. altor persoane interesate;

2. Încetarea urmaririi penale se dispune prin :


a. rezolutie motivata, când nu a fost pusa în miscare actiunea penala;
b. ordonanta, când a fost pusa în miscare actiunea penala;
c. rechizitoriu, de regula

3. În cazul încetării urmăririi penale într-o cauză în care inculpatul este arestat preventiv:
a. procurorul comunică o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;
b. instanta dispune revocarea arestării preventive si comunică o copie a încheierii la
administratia locului de detinere;
c. instanta dispune revocarea arestării preventive si înstiintează prin adresă
administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de îndată în libertate pe
inculpat

4. Încetarea urmaririi penale se dispune atunci când se constata existenta cazurilor


prevazute în :
a. art. 10 lit. f-j C.proc.pen si exista învinuit sau inculpat în cauza;
b. art. 10 lit.a-e C.proc.pen. si exista învinuit sau inculpat în cauza
c. art. 10 lit.f-h si exista învinuit sau inculpat în cauza

24
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
5. Încetarea urmaririi penale se dispune de catre :
a. procuror, prin rezolutie motivata, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea
penala
b. organul de cercetare penala, prin referat
c. procuror, prin ordonanta, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala

6. Daca in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, incetarea urmaririi penale :
a. se dispune numai cu privire la inculpatii pentru care exista cazul de incetare a
urmaririi penale
b. nu se poate dispune, urmarirea penala fiind indivizibila
c. se poate dispune numai dupa ce s-a dispus disjungerea

7. Daca in cursul urmaririi penale se constata incidenta cazului prevazut de art. 10


lit.f,Cproc.pen, se dispune :
a. scoaterea de sub urmarirea penala
b. incetarea urmaririi penale
c. incetarea procesului penal

8. In cazul in care, in cursul urmaririi penale, se constata incidenta cazului prevazut in art. 10
lit.h,:
a. se poate dispune atat scoaterea de sub urmarirea penala, cat si incetarea
urmaririi penale
b. nu se poate dispune clasarea
c. se poate dispune numai incetarea urmaririi penale

9. In cazul in care se constata incidenta cazului prevazut in art. 10 lit.i,Cproc.pen :


a. nu se poate dispune decat incetarea procesului penal
b. se poate dispune numai neinceperea urmaririi penale
c. se poate dispune numai incetarea urmaririi penale

10. Procurorul se pronunta asupra propunerii de incetare a urmaririi penale facute de organul
de cercetare penala, :
a. prin ordonanta, in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala
b. prin rezolutie motivata, in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala
c. numai prin ordonanta

11. Procurorul se pronunta asupra propunerii de incetare a urmaririi penale a unui inculpat
arestat preventiv :
a. in ziua in care a primit propunerea organului de cercetare penala
b. in cel mult 48 de ore de cand a primit propunerea organului de cercetare penala
c. in cel mult 2 zile de cand a primit propunerea organului de cercetare penala

12. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale a unui inculpat arestat preventiv:
a. trebuie sa revoce masura arestarii preventive, prin aceeasi ordonanta
b. trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive
c. trebuie sa il puna de indata in libertate

13. Termenul in care procurorul se pronunta asupra propunerii de incetare a urmaririi penale,
facute de organul de cercetare penala este :
a. de cel mult 5 zile
b. de cel mult 3 zile
c. precizat in Codul de Procedura Penala numai pentru cazul in care incetarea

25
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
urmaririi penale priveste un invinuit sau un inculpat arestat preventiv

14. Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale, se dispune totodata asupra:


a. revocarii masurii de siguranta a obligarii la tratament medical
b. revocarii masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii
c. confiscarii speciale

15. In caz de incetare a urmaririi penale, daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte
obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, acestea:
a. raman atasate la dosarul cauzei
b. raman in proprietatea organului de cercetare penala
c. sunt pastrate de organul de cercetare penala pana la hotararea instantei civile

16. Prin rezolutia de neincepere a urmaririi penale se dispune totodata asupra:


a. cheltuielilor judiciare
b. restituirii cautiunii in cazurile prevazute de lege
c. sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a
unui inscris.

17. Daca prin ordonanta de incetare a urmaririi penale s-a dispus mentinerea masurilor
asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri :
a. se desfiinteaza daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei
civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penale
b. se mentin pana cand persoana vatamata introduce actiune in fata instantei civile
c. se desfiinteaza de drept, in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii
urmaririi penale

18. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale a unui inculpat arestat preventiv,
instanta dispune revocarea masurii arestarii preventive, in termen de :
a. 24 de ore de la emiterea ordonantei sau rezolutiei prin care procurorul a dispus
incetarea urmaririi penale
b. 48 de ore de la primirea dosarului
c. 24 de ore de la primirea dosarului

 2. Scoaterea de sub UP – solutie de netrimitere in judecata


1. Daca în cursul urmaririi penale intervine cazul prevazut de art. 10 lit.c),Cproc.pen., se va
dispune:
a. numai scoaterea de sub urmãrire penalã;
b. neinceperea urmaririi penale;
c. clasarea

2. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazul prevăzut de art.10,
lit.b1),Cproc.pen, este:
a. numai ordonanta;
b. rezolutia;
c. numai ordonanta, daca s-a procedat la punerea in miscare a actiunii penale

3. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazurile prevăzute de art.
10 lit. a), b), c), d) si e) este:
a. întotdeauna ordonanta;

26
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. întotdeauna rezolutia;
c. rezolutia sau ordonanta, după stadiul urmăririi penale si în functie de propunerea
organelor de cercetare penală;

4. Scoaterea de sub urmarire penala se dispune, de regula, prin rezolutie motivata atunci
când:
a. este dispusa de catre procuror, la terminarea urmaririi penale;
b. nu a fost pusa în miscare actiunea penala, pe parcursul urmaririi penale;
c. a fost pusa în miscare actiunea penala, pe parcursul urmaririi penale.

5. Când organul de cercetare penala constata, înainte de începerea urmaririi penale,


existenta cazului prevazut de art.10, lit.b1),Cproc.pen :
a. înainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune neînceperea urmaririi
penale;
b. dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul procurorului cu
propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala
c. dispune neînceperea urmaririi penale, în baza principiului „cine poate dispune
începerea urmaririi penale poate sa dispuna si neînceperea urmãririi penale".

6. Dupa ce procurorul a restituit dosarul catre organul de cercetare penala, acesta din urma :
a. incepe urmarirea penala, in toate cazurile
b. continua urmarirea penala, in toate cazurile
c. incepe sau continua urmarirea penala sau, dupa caz, continua efectuarea actelor
premergatoare

7. Prin ordonanta prin care a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art.10,
lit.b1),Cproc.pen, procurorul poate aplica faptuitorului :
a. o amenda penala
b. o sanctiune cu caracter administrativ
c. o amenda judiciara

8. Executarea amenzii dispuse prin ordonanta prin care s-a dispus scoaterea de sub
urmarirea penala in temeiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, se face :
a. de indata
b. la termenul fixat prin ordonanta
c. dupa expirarea termenului in care se poate face plangere impotriva ordonantei

9. Scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, se face :


a. prin ordonanta, in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala
b. prin rezolutie motivata, in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala
c. numai prin ordonanta, indiferent daca s-a pus sau nu in miscare actiunea penala

9. Daca impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala, in
temeiul art.10, lit.b1),Cproc.pen, s-a facut plangere, executartea sanctiunii amenzii dispuse
prin aceasta ordonanta se va face:
a. dupa respingerea plangerii, intrucat plangerea este suspensiva de executare
b. la termenul fixat prin ordonanta, intrucat plangerea nu este suspensiva de
executare
c. in termen de 3 luni de la data inscrisa in ordonanta

27
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
10. Scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art. 10 lit. e),Cproc.pen, se face :
a. prin ordonanta
b. prin rezolutie motivata
c. numai prin ordonanta, indiferent daca s-a pus sau nu in miscare actiunea penala

11. Procurorul se pronunta asupra propunerii de scoatere de sub urmarirea penala a unui
inculpat arestat preventiv :
a. in aceeasi zi in care a primit propunerea organului de cercetare penala
b. in cel mult 48 de ore de cand a primit propunerea organului de cercetare penala
c. in cel mult 2 zile de cand a primit propunerea organului de cercetare penala

12. Daca procurorul a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a unui inculpat arestat
preventiv:
a. revoca masura arestarii preventive, prin aceeasi ordonanta
b. trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive
c. il pune de indata in libertate, ca efect al revocarii masurii arestarii preventive

13. Termenul in care procurorul se pronunta asupra propunerii de de scoatere de sub


urmarirea penala, facute de organul de cercetare penala este:
a. de cel mult 48 de ore de la primirea dosarului
b. de cel mult 3 zile
c. precizat in Codul de Procedura Penala numai pentru cazul in care propunerea
priveste un invinuit sau un inculpat arestat preventiv

 3. Clasarea – solutie de netrimitere in judecata


1. Clasarea se dispune:
a. prin ordonanta
b. prin rezolutie
c. dupa caz, prin ordonanta sau prin rezolutie

2. Clasarea se dispune:
a. de procuror sau de catre organul de cercetare penala
b. de procuror, numai la cererea organului de cercetare penala
c. numai de catre procuror din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala

28
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Procedura prezentarii materialului de UP


.
1. Prezentarea materialului de urmărire penală se poate realiza:
a. numai dupa punerea in miscare a actiunii penale
b. inainte sau dupa punerea in miscare a actiunii penale
c. numai daca s-a dispus trimiterea in judecata

2. Organul de cercetare penala poate prezenta materialul de urmărire penală:


a. numai invinutului
b. invinuitului
c. numai inculpatului

3. Dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, inculpatul:


a. nu mai are dreptul sa faca declaratii suplimentare
b. are dreptul sa formuleze cereri noi
c. are dreptul sa faca declaratii suplimentare

4. Prezentarea materialului de urmarire penala se face :


a. numai de catre procuror
b. de catre organele de cercetare penala
c. de catre organele de urmarire penala

5. Prezentarea materialului de urmarire penala se efectueaza de catre procuror daca:


a. infractiunea respectiva este de competenta exclusiva a procurorului, indiferent
daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscare
b. actiunea penala nu a fost pusa in miscare pe parcursul urmaririi penale
c. actiunea penala a fost pusa in miscare pe parcursul urmaririi penale

6. Aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire penala se consemneaza :


a. intr-o rezolutie
b. intr-un proces-verbal
c. in referatul de terminare a urmaririi penale

7. Daca organul de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica
a faptei :
a. este obligat sa repete procedura prezentarii materialului de urmarire penala
b. este obligat sa repete procedura prezentarii materialului de urmarire penala numai
daca a administrat probe noi;
c. poate sa repete procedura prezentarii materialului de urmarire penala

8. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului:


a. este facultativă;
b. poate fi efectuată de organul de cercetare penală sau de procoror;
c. trebuie efectuată de procuror;

29
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
9. Prezentarea materialului de urmărire penală trebuie repetată daca:
a. se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică
b. s-au efectuat acte noi de cercetare penală;
c. inculpatul formulează o astfel de cerere;

10. Prezentarea materialului de urmarire penala se efectueaza de catre organele de


cercetare penala daca:
a. infractiunea respectiva este de competenta acestora si actiunea penala a fost
pusa in miscare
b. chiar daca infractiunea respectiva este de competenta exclusiva a procurorului
c. actiunea penala nu a fost pusa in miscare pe parcursul urmaririi penale

11. Organul de urmarire penala se pronunta asupra admiterii sau respingerii unor cereri noi
legate de urmarirea penala :
a. prin ordonanta - procurorul si prin rezolutie - organele de cercetare penala
b. numai prin ordonanta
c. numai prin rezolutie

12. Daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la procuror,
prezentarea materialului de urmarire penala se va face de catre:
a. procuror
b. tot de catre organele de cercetare penala
c. fie de catre procuror, fie de catre organele de cercetare penala

13. Organele de cercetare penala sunt obligate sa consemneze imprejurarile care au


impiedicat prezentarea materialului de urmarire penala catre inculpat :
a. intr-o rezolutie
b. intr-un proces-verbal
c. in referatul de terminare a urmaririi penale

14. Procedura prezentării materialului de urmărire penală:


a. nu poate fi repetată;
b. trebuie repetată dacă organele de urmărire penală au administrat probe noi;
c. poate fi repetată dacă învinuitul a refuzat să semneze procesul verbal prin care s-
a consemnat aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire penala;

15. Aducerea la indeplinire si respectiv neaducerea la indeplinire a procedurii prezentarii


materialului de urmarire penala se consemneaza :
a. intr-o rezolutie
b. intr-un proces-verbal
c. intr-un proces-verbal si respectiv in referatul de terminare a urmaririi penale

16. Daca in cauza sunt mai multi inculpate, materialul de urmarire penala se prezinta :
a. individual, dar se intocmeste un singur proces verbal in care se consemneaza
aducerea la indeplinire a procedurii
b. colectiv si se intocmeste un singur proces verbal in care se consemneaza
aducerea la indeplinire a procedurii
c. individual si se intocmeste separat proces verbal de indeplinire a procedurii pentru
fiecare inculpat

30
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
17. Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatorie :
a. numai fata de parti
b. numai fata de inculpat
c. numai fata de invinuit si inculpat

18. Materialul de urmarire penala nu se prezinta :


a. invinuitului
b. inculpatului care s-a sustras de la chemarea organului de cercetare penala
c. inculpatului care locuieste in strainatate

19. Referatul de terminare a urmaririi penale se întocmeste de catre:


a. procuror
b. organul de cercetare penala
c. de catre procuror si, prin exceptie, de catre organul de cercetare penala

20. Referatul de terminare a urmaririi penale nu se întocmeste atunci cand urmarirea penala:
a. s-a desfasurat fara actiunea penala pusa in miscare
b. s-a efectuat de catre procuror
c. s-a desfasurat cu actiunea penala pusa in miscare

21. Admiterea sau respingerea cererilor noi formulate de învinuit (inculpat) la prezentarea
materialului de urmarire penala se face prin:
a. rezolutie - admiterea cererilor noi; ordonanta - respingerea cererilor noi
b. ordonanta;
c. ordonanta, de catre procurer; prin rezolutie, de catre organul de cercetare penalã

22. Dupa efectuarea tuturor actelor de urmarire penala, materialul de urmarire penala se
prezinta invinuitului:
a. numai de catre procuror
b. numai de catre organul de cercetare penala
c. fie de catre procuror, fie de catre organul de cercetare penala

23. În cauzele în care urmarirea penala este efectuata personal de catre procuror :
a. procurorul nu delega niciun act de cercetare penala organului de cercetare penala
b. procurorul este obligat sa întocmeasca referatul de terminare a urmaririi penale
c. nu exista obligatia întocmirii referatului de terminare a urmaririi penale

31
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Reluarea UP
1. Reluarea urmăririi penale se dispune daca:
a. a încetat cauza de suspendare a urmaririi penale;
b. a intervenit o lege mai favorabilă;
c. instanta a restituit cauza in vederea refacerii sau completarii urmaririi penale

2. Reluarea urmăririi penale se dispune cand:


a. a incetat cauza de suspendare
b. partea vatamata si-a retras plangerea prealabila, dupa care a revenit asupra
retragerii
c. materialul de urmarire penala nu a fost prezentat inculpatului

3. Reluarea urmăririi penale se dispune in caz de:


a. restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea completarii urmaririi
penale
b. restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii urmaririi
penale
c. redeschidere a urmaririi penale

4. Redeschiderea urmăririi penale este un caz de:


a. reluare a urmaririi penale dupa suspendare
b. reluare a urmaririi penale
c. suspendare a urmaririi penale

5. Reluarea urmăririi penale se dispune, după suspendare:


a. prin proces-verbal;
b. prin rezolutie;
c. prin ordonantă;

6. Reluarea urmăririi penale dupa suspendare se dispune:


a. numai de catre procuror
b. numai de catre instanta de judecata
c. dupa caz, de catre procuror sau de catre instanta de judecata

7. Daca procurorul constata mentinerea cauzei de suspendare a urmaririi penale, dispune:


a. prin ordonanta restituirea cauzei la organul de cercetare penala
b. prin rezolutie restituirea cauzei la organul de cercetare penala
c. prin rezolutie o solutie de netrimitere in judecata

8. Reluarea urmăririi penale se dispune, în caz de restituire a cauzei pentru refacerea


urmaririi penale :
a. prin rezolutie;
b. prin ordonantă

32
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. prin hotărâre judecătorească

9. In caz de restituire a cauzei pentru refacerea urmaririi penale, reluarea urmăririi penale
este dispusa de :
a. organul de cercetare penala
b. procuror
c. instanta

10. Reluarea urmaririi penale are loc cand:


a. instanta de judecata dispune restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi
penale
b. judecatorul admite o plangere formulata in temeiul art. 2781,Cpoc.pen si trimite
cauza la procuror
c. judecatorul admite o plangere formulata in temeiul art. 2781,Cpoc.pen si constata
ca probele existente la dosar sunt suficiente pentru trimiterea in judecata

11. Redeschiderea urmăririi penale se dispune:


a. prin rezolutie;
b. prin ordonantă;
c. prin hotărârea instantei;

15. Redeschiderea urmăririi penale este dispusa de :


a. judecator, prin incheiere, cand a admis plangerea impotriva solutiei de scoatere
de sub urmarirea penala
b. procuror, in temeiul incheierii prin care judecatorul a admis plangerea impotriva
solutiilor de scoatere sau incetare a urmaririi penale
c. procuror prin ordonanta, indiferent daca solutia de scoatere de sub urmarirea
penala a fost dispusa prin rezolutie sau prin ordonanta

1
16. In cazul in care instanta, potrivit art. 278 ,Cproc.pen, a admis plangerea impotriva
rezolutiei de neincepere a urmaririi penale si a trimis cauza la procuror, acesta dispune :
a. reluarea urmaririi penale
b. inceperea urmaririi penale
c. suspendarea urmaririi penale

17. Redeschiderea urmăririi penale are loc in cazul:


a. incetarii cauzei care a determinat suspendarea urmaririi penale
b. restituirii cauzei de catre instanta in vederea completarii urmaririi penale
c. disparitiei imprejurarii pe care s-a intemeiat incetarea sau scoaterea de sub
urmarirea penala

18. Reluarea urmaririi penale în caz de redeschidere a acesteia se dispune de catre:


a. organul de cercetare penala;
b. procuror;
c. instanta.

19. In cazul restituirii cauzei de catre instanta de judecata care mentine arestarea preventiva
a inculpatului, termenul de 30 de zile curge de la:
a. data pronuntarii hotararii
b. data ramanerii definitive a hotararii
c. data luarii acestei masuri

33
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Plangerea impotriva actelor si masurilor de UP


1. Pot face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala:
a. orice persoana interesata, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale
legitime
b. partea responsabila civilmente, personal sau prin reprezentant
c. orice persoana, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime

2. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare


penala se adreseaza:
a. procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala
b. instantei de judecata
c. organului de cercetare penala

3. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare


penala se poate depune:
a. la organul de cercetare penala
b. direct la procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala
c. numai la instanta de judecata

4. Introducerea unei plangeri impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor
de cercetare penala:
a. este suspensiva de executare
b. nu este suspensiva de executare
c. suspenda numai executarea masurilor preventive

5. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organului de cercetare


penala:
a. poate fi facuta doar de catre persoanele care participa in calitate de parti in
procesul penal
b. se solutioneaza de catre procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare
penala
c. trebuie solutionata in termen de 20 de zile de la primire

6. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală ale organului de cercetare


penala:
a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penală;
b. trebuie formulată în termen de 20 de zile de la data la care petitionarul a cunoscut
măsura sau actul de urmărire penală;
c. se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, după caz;

7. Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat sa o
inainteze procurorului in termen de :
a. 3 zile de la primirea ei

34
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. 24 de ore de la primirea ei
c. 48 de ore de la primirea ei

8. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală ale organului de cercetare


penala trebuie solutionată în termen de:
a. 20 de zile de la formularea acesteia;
b. 30 de zile de la primire;
c. 20 de zile de la primire;

9. In termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta prin care s-a dispus


scoaterea de sub urmarirea penala, persoanele interesate pot face plangere :
a. direct la instanta de judecata
b. la procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia sau la instanta de
judecata
c. la procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia

10. Procurorul ierarhic superior este obligat sa solutioneze plangerea impotriva masurilor si
actelor de urmarire penala ale procurorului care efectueaza urmarirea penala, in termen de :
a. cel mult 20 de zile de la primire
b. cel mult 15 de zile de la primire
c. cel mult 10 de zile de la primire

11. O plangere impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala,
adresata direct instantei de judecata, este:
a. inadmisibila
b. neintemeiata
c. prematura

12. Competenta solutionarii unei plangeri impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea
de sub urmarirea penala apartine:
a. tribunalului
b. judecatoriei
c. instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima
instanta

13. La judecarea unei plangeri, formulate in fata judecatorului, impotriva unei ordonante a
procurorului de netrimitere in judecata, in cadrul procedurii reglementate de art.2781,CPP:
a. se pot administra probe de orice fel
b. este obligatorie prezenta procurorului
c. este obligatorie citarea persoanei care a facut plangerea

14. Daca prin aceeasi rezolutie procurorul dispune atat neinceperea urmaririi penale fata de
o persoana, cat si disjungerea cauzei cu privire la alta:
a. numai solutia de neincepere a urmaririi penale poate fi atacata cu plangere in
temeiul art.2781 CPP
b. oricare dintre cele doua solutii pot fi atacate cu plangere in temeiul art.2781 CPP
c. niciuna dintre cele doua solutii pot fi atacate cu plangere in temeiul art.278 1 CPP,

35
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
intrucat rezolutia are caracter unitar

15. In cazul plangerii in fata instantei impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata a unor
persoane, cuprinsa in rechizitoriul prin care alti inculpati sunt trimisi in judecata, competenta
solutionarii acesteia revine:
a. instantei investite prin rechizitoriu cu judecarea inculpatilor trimisi in judecata
b. instantei competente in raport cu infractiunea si calitatea persoanei fata de care s-
a dispus netrimiterea in judecata
c. oricareia dintre aceste doua instantei, competenta fiind alternativa

16. Plangerea impotriva rezolutiei prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, adresata
instantei de judecata, este admisibila daca:
a. s-au administrat probe noi
b. a fost atacata in prealabil la procurorul ierarhic superior
c. chiar daca nu a fost atacata in prealabil la procurorul ierarhic superior

17. Competenta materiala de solutionare a plangerii impotriva rezolutiei de neincepere a


urmaririi penale, se determina in raport cu incadrarea juridica a faptelor data de catre:
a. petent in actul de sesizare a organelor de urmarire penala
b. procuror
c. judecator

18. În situatia în care judecătorul admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau
ordonanta atacată si retine cauza spre judecare:
a. încheierea poate fi atacată separat cu recurs de către procuror si de către
persoana fată de care s-a dispus netrimiterea în judecată;
b. încheierea poate fi atacată odată cu fondul, calea de atac fiind cea prevăzută de
lege pentru cauza respectivă;
c. încheierea poate fi atacată cu apel odată cu fondul;

19. Plângerea împotriva solutiei de netrimitere în judecată:


a. va fi respinsă ca inadmisibilă dacă a fost gresit îndreptată;
b. constituie actul de sesizare a instantei în cazul admiterii plângerii si retinerii cauzei
spre judecare;
c. trebuie solutionată de judecător în termen cel mult 30 de zile de la primirea
acesteia;

20. Solutionând plângerea conform art. 2781C. proc. pen.,judecătorul verifică rezolutia sau
ordonanta atacată, pe baza :
a. oricaror altor probe necesare si utile solutionării cauzei;
b. oricăror înscrisuri noi prezentate
c. lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei

21. Judecatorul este obligat sa solutioneze plangerea impotriva ordonantelor si rezolutiilor


procurorului intr-un termen de cel mult :
a. 10 de zile de la primirea acesteia

36
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. 30 de zile de la primirea acesteia
c. 20 de zile de la primirea acesteia

22. In cazul in care organul de urmarire penala a interzis contactul intre aparator si inculpat la
prezentarea materialului de urmarire penala, plangerea impotriva acestei masuri trebuie
rezolvata in cel mult :
a. 10 zile
b. 20 zile
c. 48 de ore

23. Daca obiectul plangerii il constituie un act al procurorului de netrimitere in judecata,


intemeiat exclusiv pe acte premergatoare, atunci :
a. instanta poate sa admita plangerea prin incheiere si sa retina cauza spre judecare
b. plangerea respectiva nu poate reprezenta un act de sesizare a instantei
c. instanta poate sa admita plangerea prin sentinta si sa retina cauza spre judecare

24. Plangerea impotriva solutiei de netrimitere in judecata poate reprezenta un act de


sesizare a instantei :
a. daca se bazeaza pe probe administrate in cursul urmaririi penale
b. numai daca a fost admisa de instanta
c. daca a fost introdusa in termen

25. Incheierea prin care judecătorul admite plângerea, desfiintează rezolutia sau ordonanta
atacată si retine cauza spre judecare poate fi atacată :
a. separat cu recurs
b. separat cu apel
c. odată cu fondul;

26. Sentinta prin care judecătorul admite plângerea, desfiintează rezolutia sau ordonanta
atacată si trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale:
a. poate fi atacată separat cu recurs
b. nu poate fi atacată separat cu recurs
c. poate fi atacată odată cu fondul;

27. Sentinta prin care judecătorul respinge ca inadmisibila plângerea întemeiată pe


dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., mentinand rezolutia sau ordonanta atacată:
a. poate fi atacată separat cu recurs
b. nu poate fi atacată separat cu recurs
c. poate fi atacată odată cu fondul;

28. Daca instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale :
a. solutia se pronunta prin sentinta
b. solutia se pronunta prin incheiere
c. poate retine cauza spre judecare

29. In cazul in care instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de
netrimitere in judecata si a dispus retinerea cauzei spre judecare :

37
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. judecatorul care a solutionat plangerea nu este incompatibil sa solutioneze fondul
cauzei
b. judecatorul care a solutionat plangerea este incompatibil sa solutioneze fondul
cauzei
c. incheierea de retinere a cauzei devine act de sesizare a instantei si de punere in
miscare a actiunii penale

30. Referitor la termenul de introducere a plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor


procurorului de netrimitere in judecata, este adevarat ca :
a. este un termen de decadere
b. in cazul sau nu opereaza repunerea in termen
c. este un termen substantial

31. În cazul plângerii formulate în baza art. 2781 din Codul de procedură penală de persoana
faţă de care s-a dispus netrimiterea în judecată şi care solicită schimbarea temeiului de drept
al soluţiei dispuse prin rezoluţie sau ordonanţă ori dispoziţia cuprinsă în rechizitoriu, în
ipoteza unei instrumentări complete, instanţa :
a. poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluţiei, indiferent daca admite
plangerea prin sentinta sau incheiere (art. 2781 alin. 8 lit. a sau b)
b. nu poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluţiei daca respinge
plangerea (art. 2781 alin. 8 lit. a)
c. poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluţiei, numai in cazul in care
admite plangerea prin sentinta (art. 2781 alin. 8 lit. b)

32. Pot fi atacate potrivit procedurii prevazute de art. art.2781 Cproc.pen :


a. rezolutia de clasare
b. ordonanta prin care s-a instituit o masura asiguratorie
c. dispozitia din rechizitoriu prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale

33. Plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., adresată unei alte instanţe
decât cea competentă după materie sau după calitatea persoanei:
a. se trimite instanţei competente, prin sentinţă definitivă
b. se respinge ca inadmisibila
c. se trimite instanţei competente, prin sentinţă care poate fi atacata cu recurs

34. Sentinta prin care judecătorul a respins plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C.
proc. pen., mentinand rezolutia sau ordonanta atacată, poate fi atacata separat cu recurs in
termen de :
a. 10 zile
b. 3 zile
c. 24 de ore

35. In procedura reglementata de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., pot fi atacate separat cu
recurs :
a. sentinta prin care s-a respins plangerea petentului
b. sentinta prin care s-a admis plangerea petentului
c. incheierea prin care s-a admis plangerea petentului

36. Pe rolul judecatoriei Suceava se afla cauza penala privind pe petentul C.S. si pe intimatul
M.I., având ca obiect plângere împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de
netrimitere în judecata (art.2781 Cproc.pen). Dezbaterile au avut loc în sedinta din 30 iunie

38
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
2009. Judecatoria având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data
de 3 iulie 2009. In speta :
a. cauza s-a judecat in sedinta publica
b. dezbaterile consemnate în încheierea de sedinta din 30 iunie 2009, fac parte
integranta din sentinta pronuntata
c. sentinta pronuntata nu poate fi atacata decat odata cu fondul

37. Inculpatul T.I a fost trimis in judecata pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 213 C.p.
(abuz de incredere). Instanta a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art.11 pct.2,lit.a),
rap.la art.10,lit.b) Cproc.pen, motivându-se ca raporturile dintre inculpat si partea vatamata
sunt derivat dintr-un contract civil – contract de mandat, iar raspunderea inculpatului este de
natura civila si nu penala. Actiunea inculpatului de folosire în scop personal, a unei parti din
banii primiti de la partea vatamata în conditiile în care nu i s-a interzis, nu poate fi interpretata
ca un act de dispunere pe nedrept si nici ca însusire a bunului altuia pentru realizarea laturii
obiective a infractiunii de abuz de încredere, dar nici a altei infractiuni.

In speta, instanta :
a. nu solutioneaza actiunea civila
b. este obligata sa lase nesolutionata actiunea civila
c. obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare catre stat

*** Prin plingerea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 1572/311/2010
petentul S.M. a contestat solutia pronuntata de Parchetul de pe linga Judecatoria Slatina prin
rezolutia nr. 1067/P/2008 din 14.12.2009 prin care a fost confirmata propunerea organelor de
politie de a nu se incepe urmarirea penala fata de intimatii L.I. si T.P. In baza art.278 1
alin.8,lit.b Cproc.pen., instanta a admis plingerea petentului.

38. ***In speta, instanta :


a. va trimite cauza la procuror, in vederea redeschiderii urmaririi penale
b. desfiinteaza rezolutia Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina
c. se pronunta prin incheiere

39. ***In speta :


a. instanta pronunta o sentinta recurabila
b. sentinta pronuntata nu poate fi atacata de procuror
c. cheltuielile judiciare ramin in sarcina statului, in baza art.192 alin.3 C.p.p.

***Judecatoria Moreni a admis plângere formulata conform art.278 1 Cproc.pen, impotriva


rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale intemeiate pe dispozitiile art. 10 lit.d Cproc.pen, a
Parchetului de pe lânga Judecatoria Moreni, confirmata de prim procurorul Parchetului de pe
lânga Judecatoria Moreni. Împotriva acestei solutii au declarat recurs atât procurorul, cât si
faptuitorul. Recursurile au fost respinse ca nefondate.

40. ***In speta, prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lânga Tribunalul Dâmbovita
putea confirma rezolutia procurorului de la Parchetului de pe lânga Judecatoria Moreni :
a. prin rezolutie sau prin ordonanta
b. prin ordonanta
c. numai prin rezolutie

41. ***In speta, instanta de fond a dispus :


a. trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmaririi penale

39
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. desfiintarea rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale
c. prin incheiere

42. ***In speta :


a. termenul de recurs este de 10 zile
b. termenul de recurs este de 3 zile
c. instanta de recurs este Tribunalul Dambovita

*** Prin plingerea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu Neamt, petentul X.A. a
formulat plângere împotriva Ordonantei de scoatere de sub urmarirea penala a inculpatului
F.V., pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa (art.178,alin.1,2,Cpen). Petentul
solicita redeschiderea urmaririi penale si introducerea sa în cauza în calitate de parte civila,
fiind proprietar al motoscuterului distrus în urma accidentului. Instanta a retinut ca, împotriva
aceleiasi ordonante, petentul a mai formulat plângere în baza art.278 1,Cproc.pen, plângere
respinsa ca nefondata prin sentinta penala nr. xx/xx.xx.20xx. Sentinta penala a ramas
definitiva prin decizia penala nr. xxx/RP/xxx.20xx, prin care a fost respins recursul petentului.
Instanta retine de asemenea ca prin prezenta plangere petentul nu invoca motive noi.

43. ***In speta :


a. cheltuielile judiciare ramin in sarcina statului
b. petentul are posibilitatea sa-si valorifice pretentiile civile prin promovarea unei
actiuni la instanta civila
c. opereaza autoritatea de lucru judecat

44. ***In speta, Judecatoria Targu Neamt :


a. va respinge plangerea pe temeiul autoritatii de lucru judecat
b. va obliga petenta la plata cheltuielilor judiciare catre stat
c. va respinge plangerea ca nefondata

Plângerea formulata de petentul B.N. împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale a


Parchetului de pe lânga Judecatoria Arad a fost înregistrata la prim procuror la data de
11.05.2009, iar prim procurorul a solutionat-o prin rezolutia din 27.05.2009. Solutia a fost
comunicata petentului în data de 31.07.2009. Impotriva acestei solutii, petentul a introdus
plangere, in temeiul art.2781,Cproc.pen, la Judecatoria Arad, la data de 18.08.2009.

45. ***In speta:


a. plângerea petentului va fi respinsa ca tardiva de catre instanta de fond
b. prim procurorul a solutionat in termen legal plangerea petentului
c. petentul a sesizat Judecatoria Arad in termenul prevazut de lege

46. ***In speta, termenul in care petentul putea sa sesizeze Judecatoria Arad :
a. curge de la data de 27.05.2009
b. este de 20 de zile
c. curge de la data de 31.07.2009

OBS → distinctia dintre cele doua momente este data numai de solutionarea sau
nesolutionarea în termen a plângerii de catre prim procuror. doua momente de curgere a
termenului de formulare a plângerii împotriva solutiei procurorului :
 data comunicarii solutiei dispuse de prim procuror → in cazul in care prim procurorul
solutioneaza plângerea în termenul prevazut de lege
 data expirarii termenului de 20 de zile prevazut de art.277 → in cazul in care prim
procurorul nu solutioneaza plângerea în termenul prevazut de lege

40
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

*** Prin plângerea adresata Judecatoriei Babadag, petentul G.T. a solicitat desfiintarea
rezolutiei rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale nr.391/P/2008 din 26 noiembrie 2008
pronuntata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag. Prim Procurorul Parchetului de
pe lânga Tribunalul Tulcea a respins plângerea formulata, solutia fiindu-i transmisa petentului
la data de 5 ianuarie 2009, acesta semnând de primirea actului. La data de 04 februarie 2009
petentul a inaintat plangere in temeiul art.2781,Cproc.pen Judecatoriei Babadag.

47. ***In speta :


a. va fi admisa exceptia tardivitatii plangerii adresate instantei
b. Prim Procurorul Parchetului a solutionat plângerea prin ordonanta
c. in termenul pentru sesizarea instantei nu se include data de 5 ianuarie 2009

*** Prin sentinta penala nr.504/2 decembrie 2009, Tribunalul Dolj a respins plângerea
formulata de petentul M.S. împotriva rezolutiei nr.131/II/2009 din 10 februarie 2009 a Prim
procurorului Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj. Instanta de fond nu a analizat rezolutia
prin care procurorul a dispus neînceperea urmaririi penale, ci numai rezolutia prin care
procurorul ierarhic superior a solutionat plângerea formulata conform art.275-278 Cod
pr.penala, considerându-se investita numai în aceste limite.

48. ***In speta :


a. solutia pronuntata este nelegala
b. solutia pronuntata este legala
c. instanta nu a fost investita sa se pronunte asupra rezolutiei prin care procurorul a
dispus neînceperea urmaririi penale

48. ***In speta, obiectul plangerii adresate instantei :


a. îl constituie rezolutia prim procurorului
b. este întemeiat pe prevederile art.2781,Cproc.pen,
c. îl constituie rezolutia de netrimitere în judecata a procurorului

***In dosarul nr.541/2007 inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, M.S. s-a
constituit parte vatamata si parte civila, in contradictoriu cu inculpatul T.I., pentru infractiunea
de abuz de incredere prev. de art. 213,C.p. Prin sentinta penala nr. 958/24.10.2007 a
Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 2466/19.12.2007 a
Tribunalului Bucuresti-Sectia I Penala, s-a admis exceptia tardivitatii formularii plangerii
prealabile, in baza art. 11 pct.2 lit.b, rap. la art.10.lit.f,C.p.p.

49. ***In speta, ca urmare a admiterii exceptiei, instanta a dispus :


a. achitarea inculpatului
b. respingerea ca neintemeiata a actiunii civile
c. obligarea partii vatamate la plata cheltuielilor judiciare catre stat

50. ***In speta, ca urmare a admiterii exceptiei, instanta a dispus :


a. incetarea procesului penal

41
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. lasarea nesolutionata a actiunii civile
c. obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre stat

 Trimiterea in judecata
1. Dosarul cuprinzand lucrarile de urmarire penala intocmite de organul de cercetare penala
este supus :
a. incuviintarii instantei
b. autorizarii de catre procuror
c. verificarii de catre procuror

2. Procurorul este obligat sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se


pronunte asupra acestora in termen de cel mult :
a. 5 zile de la primirea dosarului
b. 3 zile de la primirea dosarului
c. 15 zile de la primirea dosarului

3. In cauzele in care exista arestati, procurorul este obligat sa procedeze la verificarea


lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora:
a. in termen de 48 de ore de la primirea dosarului
b. de urgenta si cu precadere
c. in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului

4. Punerea in miscare a actiunii penale se poate face prin :


a. rezolutie
b. ordonanta
c. rechizitoriu

5. Organul competent sa dispuna trimiterea in judecata este :


a. procurorul
b. instanta de judecata
c. organul de cercetare, in cazul in care acesta a efectuat urmarirea penala in cauza

6. Atunci cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, punerea
in miscare a actiunii penale se face prin :
a. rezolutie
b. ordonanta
c. rechizitoriu

7. In cazul in care procurorul pune in miscare actiunea penala prin rechizitoriu si dispune
trimiterea in judecata, rechizitoriul este :
a. doar act de inculpare
b. doar act de sesizare a instantei
c. atat act de inculpare cat si act de sesizare a instantei

8. In cazul in care procurorul pune in miscare a actiunea penala prin ordonanta si dispune
trimiterea in judecata prin rechizitoriu, rechizitoriul este :

42
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. doar act de inculpare
b. doar act de sesizare a instantei
c. atat act de inculpare cat si act de sesizare a instantei

9. O cauza se considera rezolvata de catre procuror:


a. numai atunci cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului
b. cand procurorul dispune netrimiterea in judecata
c. cand procurorul dispune suspendarea urmaririi penale

10. Punerea în miscare a actiunii penale în faza de urmarire penala se face prin:
a. ordonanta sau rechizitoriu;
b. referat cu propunere motivata
c. încheiere data camera de consiliu

11. Actul prin care este sesizata instanta de judecata cu faptele care urmeaza sa faca
obiectul judecatii si persoanele care urmeaza sa fie trase la raspundere penala pentru aceste
fapte este:
a. rechizitoriul;
b. referatul de terminare a urmaririi penale;
c. ordonanta procurorului.

12. Punerea în miscare a actiunii penale în faza de judecata se poate face prin:
a. rechizitoriul procurorului;
b. declaratia verbala a procurorului;
c. încheierea instantei.

13. Daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte, procurorul intocmeste:
a. un singur rechizitoriu
b. tot atatea rechizitorii cati invinuiti sau inculpati sunt in cauza rechizitoriu
c. un singur rechizitoriu numai daca se da aceeasi rezolvare faptelor

14. Rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata a trei inculpati, dintre care doi
aflati in stare de arest preventiv, se intocmeste:
a. intr-un exemplar
b. in doua exemplare
c. in trei exmplare

15. Rechizitoriul este supus :


a. incuviintarii instantei
b. confirmarii de catre procurorul ierarhic superior
c. verificarii de catre procurorul ierarhic superior

16. Pe rolul Tribunalul Dolj a fost inregistrat dosarul nr. nr.131/II/2009 privind pe inculpatul X.,
trimis în judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj, pentru savarsirea
infractiunii de omor, prevazuta de art.174,Cpen. In speta, procurorul competent sa sesizeze
instanţa de judecata este:
a. procurorul general al parchetului de pe lânga tribunal
b. procurorul care a întocmit rechizitoriul;

43
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. prim-procurorul parchetului de pe lânga tribunal, care a efectuat verificarea
rechizitoriului

17. O copie dupa rechizitoriu se comunica:


a. instantei de judecata
b. inculpatului aflat in stare de detinere
c. procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea rechizitoriului

18. Institutia verificarii rechizitoriului :


a. nu se confunda cu institutia confirmarii rechizitoriului
b. presupune aplicarea pe rechizitoriu a mentiunii verificat sub aspectul legalitatii si
temeiniciei
c. se confunda cu institutia confirmarii rechizitoriului

19. Procurorul restituie cauza sau o trimite la alt organ de urmarire penala atunci cand :
a. se impune doar completarea urmaririi penale
b. se impune doar refacerea urmarrii penale
c. se impune, dupa caz, completarea sau refacerea urmaririi penale

20. Cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele
fapte sau la unii invinuiti sau inculpati, procurorul poate dispune:
a. restituirea sau trimiterea intregii cauze, dat fiind caracterul indivizibil al actiunii
penale
b. disjungerea, daca este posibila
c. restituirea sau trimiterea intregii cauze, daca disjungerea nu este posibila

21. In faza urmaririi penale, restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau
refacerii urmaririi penale se dispune prin :
a. ordonanta
b. rezolutie
c. dispozitia procurorului

22. Cand procurorul constata ca urmarirea penala s-a efectuat de catre un alt organ decat cel
competent, potrivit legii, dispune:
a. efectuarea urmaririi penale de catre organul competent
b. prorogarea de competenta in favoarea organului care a efectuat urmarirea penala
c. refacerea in intregime a urmaririi penale de catre organul competent

23. In cazul in care, in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca
urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent, ia masuri ca urmarirea sa fie
facuta de organul competent. In aceasta situatie, raman valabile:
a. actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror
b. masurile asiguratorii luate
c. actele procesuale care nu pot fi refacute decat cu mare greutate

24. In situaţia in care instanta a dispus restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi
penale, durata maximă a arestării preventive nu poate depăşi 180 de zile, calculate:
a. de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus restituirea
b. de la data restiturii cauzei
c. prin adiţionarea perioadelor de arest anterioare şi ulterioare restituirii cauzei la
procuror

44
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
25. Măsurile preventive privind obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara, luate în cursul
urmăririi penale de judecător se prelungesc de către:
a. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta
b. judecatorul care a dispus masura
c. procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală

 Judecata – dispozitii generale


1.Judecata se poate desfăsura:
a. la sediul instantei;
b. în alt loc decât sediul instantei, daca prin lege specială se prevede aceasta;
c. pentru motive temeinice, in alt loc.

2.Judecata se poate desfăsura pentru motive temeinice, in alt loc decat sediul instantei cand:
a. instanta a dispus in acest sens
b. prin lege se prevede aceasta;
c. in cauza exista inculpati arestati preventiv

3. Instanta poate declara nepublica sedinta de judecata în urmatoarele situatii:


a. când are loc judecarea cererilor de liberare provizorie;
b. daca judecarea în sedinta publica ar putea aduce atingere demnitatii sau vietii
intime a unei personae;
c. cand in cauza exista inculpati arestati preventive.

4. Instanta poate declara secreta sedinta de judecata:


a. din oficiu
b. numai la cererea partilor
c. la cererea procurorului

5. Declararea sedintei secrete se face:


a. in camera de consiliu;
b. in sedinta publica;
c. dupa ascultarea partilor prezente.

6. In timpul cat sedinta este secreta, sunt admisi in sala de sedinta:


a. partile si aparatorii acestora
b. numai partile si reprezentantii acestora
c. alte persoane chemate de instanta in interesul cauzei

7. Nu poate asista la sedinta de judecata:


a. copilul uneia dintre parti, in varsta de 14 ani
b. copilul inculpatului, care nu a implinit 16 ani
c. copilul partii vatamate, in varsta de 16 ani

8. Citarea este obligatorie la fiecare termen :


a. în cazul militarilor si detinutilor;
b. în cazul minorilor;
c. în cazul în care partea a fost prezentă la un termen, dar procedura de citare nu a
fost îndeplinită pentru acel termen;

45
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
9. Se judeca in sedinta publica:
a. cererea de liberare provizorie sub control judiciar
b. propunerea de prelungire a arestarii preventive
c. cererea de inlocuire a arestarii preventive

10. Citarea este obligatorie:


a. când instanta a dispus repunerea cauzei pe rol în urma deliberării;
b. la pronuntare;
c. când inculpatul este minor;

11. Citarea este obligatorie:


a. în cazul judecarii cererii de stramutare
b. în cazul părtii prezente la unul din termene, cand instanta si-a declinat
competenta;
c. la fiecare termen, în cazul militarilor.

12. Partea prezenta la un termen:


a. de regula, nu mai este citata pentru termenele ulterioare
b. este citata pentru termenele ulterioare, daca lipseste la vreunul dintre aceste
termene
c. este citata la urmatorul termen in cazul reluarii procesului penal dupa suspendare

13. Daca judecata se amana, martorul prezent:


a. va fi citat pentru noul termen
b. ia in cunostinta noul termen de judecata
c. va fi citat la fiecare termen

14. Daca judecata se amana, expertul poate solicita instantei de judecata,:


a. sa fie citat pentru noul termen
b. sa fie incunostintat cu privire la noul termen de judecata
c. sa i se inmaneaze o citatie pentru noul termen

15. Prezumtia termenului in cunostinta nu opereaza:


a. daca partea a lipsit la un termen urmator celui la care s-a prezentat
b. daca s-a schimbat cursul firesc al procesului
c. daca, la termenul la care partea lipseste, i se agraveaza situatia in proces

16. Completul de judecata la Înalta Curte de Casatie si Justitie poate fi format din:
a. un singur judecator;
b. 3 judecatori;
c. 2 judecatori.

17. Completul de judecata intr-o cauza se poate schimba:


a. numai pana la inceperea cercetarii judecatoresti
b. oricand pana la inceperea dezbaterilor
c. si in cursul dezbaterilor, caz in care acestea se vor relua in fata noului complet

18. In cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, judecata se face:


a. inainte de expirarea termenului de 30 de zile de arest preventiv

46
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. de urgenta si cu precadere
c. urgent

19. Judecata se face de urgenta si cu precadere in cauzele in care:


a. sunt inculpati arestati
b. sunt invinuiti arestati
c. inculpatii sunt detinuti in alta cauza

20. In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul
cauzei:
a. numeste un aparator din oficiu
b. ia masuri pentru desemnarea aparatorului din oficiu
c. acorda termen pentru angajarea unui aparator

21. Lista cauzelor:


a. se afisează la instantă cu 48 de ore înainte de termenul de judecată;
b. se comunică parchetului cu 24 de ore înainte de termenul de judecată;
c. se afisează la instantă cu 24 de ore înainte de termenul de judecată.

22. La intocmirea listei cauzelor se tine seama :


a. numai de data intrarii cauzelor la instanta
b. de data intrarii cauzelor la instanta, dar se da intaietate cauzelor in care sunt
detinuti
c. de natura infractiunii

23. Judecata se face cu precadere in cauzele in care:


a. sunt inculpati arestati
b. sunt invinuiti arestati
c. inculpatii sunt detinuti in alta cauza
24. Sunt atributii ale presedintelui completului:
a. asigurarea ordinii si a solemnitătii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citati;
c. decide, in toate cazurile, asupra cererilor formulate de părti.

25. In legatura cu strigarea cauzei si apelul celor citati, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. presedintele completului efectueaza apelulul persoanelor citate;
b. apelul partilor si al celorlalte persoane citate este adus la indeplinire de catre
grefierul de sedinta;
c. la judecarea cauzei se pot prezenta si partile care nu au fost citate.

26. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata:


a. conduce sedinta de judecata;
b. citeste actul de sesizare inculpatului;
c. respinge intrebarile formulate de procuror, daca acestea nu sunt concludente si
utile judecarii cauzei.

27. Daca a dispus indepartarea unei din parti din sala de judecata, prersedintele completului
este obligat:
a. sa intocmeasca proces verbal cu privire la savarsirea infractiunii de audienta;
b. sa o cheme in sala inainte de inceperea dezbaterilor;
c. sa ii citeasca declaratiile celor ascultati, la termenul imediat urmator.

47
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
28. Constatarea infractiunilor de audientă:
a. este o atributie a completului de judecată
b. se mentionează numai în încheierea de sedintă
c. se mentionează într-un proces-verbal care se trimite procurorului

29. Presedintele completului dispune îndepartarea partii vatamate din sala, pe motiv de
tulburare a sedintei de judecata. In aceste conditii :
a. presedintele de complet are obligatia de a chema partea în sala înainte de
începerea cercetarii judecatoresti;
b. procedura este nelegala, partile din dosar neputand fi îndepartate din sala de
judecata;
c. dupa ce a rechemat-o în sala, presedintele completului îi va citi partii vatamate
toate declaratiile celor ascultati în lipsa sa.

30. Prin infractiune de audientă întelegem:


a. infractiunea săvârsită de o persoana care asista la judecata;
b. o fapta prevazuta de legea penala, daca a fost săvârsită în sala de sedintă;
c. o fapta prevazuta de legea penala săvârsită în cursul sedintei de judecată;

31. Daca a dispus indepartarea unei din parti din sala de judecata, presedintele completului
trebuie sa cheme partea in sala inainte de inceperea dezbaterilor, fiind obligat :
a. sa ii aduca la cunostinta toate actele efectuate in lipsa;
b. sa ii citeasca declaratiile celor ascultati;
c. sa ii intocmeasca proces verbal pentru infractiunea de audienta savarsita.

32. Constatarea infractiunilor de audientă:


a. este o atributie a presedintelui completului de judecată;
b. nu se mentionează în încheierea de sedintă;
c. se mentionează într-un proces-verbal care se atasează la dosar;

33. Savarsirea infractiunilor de audientă este posibila :


a. in cursul sedintei de judecata, dar numai atunci cand aceasta se desfasoara la
instanta;
b. in cursul sedintei de judecata, indiferent de locul unde se desfasoara aceasta;
c. numai in cadrul unei instante de judecata.

34. La prima înfătisare, instanta verifica regularitatea actului de sesizare:


a. la cererea părtilor
b. din oficiu
c. la cererea procurorului

24. Hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului, în
vederea refacerii actului de sesizare,:
a. este supusă recursului;
b. nu este supusă niciunei cai de atac;
c. poate fi atacata într-un termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de
la comunicare pentru cei lipsă.

48
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
35. La prima înfătisare, instanta, verificand regularitatea actului de sesizare, nu poate sa
restituie dosarul pentru refacerea actului de sesizare, daca a constatat :
a. insuficienta materialului probator;
b. caracterul ilegal al mijloacelor de probă pe baza cărora s-a dispus trimiterea în
judecată;
c. ca rechizitoriul nu contine toate mentiunile prevazute in art.263,Cproc.pen

36. Daca la prima înfătisare instanta constata o neregularitate a actului de sesizare:


a. restituie obligatoriu dosarul organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea
refacerii acestuia
b. instanta poate acorda un termen pentru inlaturarea neregularitatii
c. daca este posibil, neregularitatea se inlatura de indata

37. Se ataca separat cu recurs:


a. hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului,
în vederea refacerii actului de sesizare
b. încheierea prin care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror
pentru refacerea urmăririi penale
c. hotărarea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale

38. Pentru inlaturarea unei neregularitati constatate de instanta, la primul termen, in actul de
sesizare, instanta poate sa dispuna:
a. acordarea unui singur termen
b. suspendarea judecatii
c. restituirea dosarului in vederea refacerii urmaririi penale

39. Intr-o cauza in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, instanta:
a. este datoare sa verifice, din oficiu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive;
b. este datoare sa verifice, la cererea inculpatului, legalitatea si temeinicia arestarii
preventive;
c. poate sa verifice, din oficiu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive.

40. Daca un inculpat major a fost arestat preventiv pentru 29 de zile si a fost trimis in
judecata in cea de-a 10 - a zi de arest preventiv, la primirea dosarului instanta este obligata
sa verifice legalitatea si temeinicia arestarii preventive :
a. in primele 60 de zile de la sesizarea instantei;
b. in termen de 24 de ore de la primirea dosarului;
c. inainte de expirarea duratei arestarii preventive.

41. Intr-o cauza in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest preventiv, la
primirea dosarului, instanta verifica legalitatea si temeinicia arestarii preventive :
a. de regula, cu aducerea inculpatului;
b. in camera de consiliu;
c. in sedinta publica.

42 In urma verificarii legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a unui inculpat trimis in


judecata in stare de arest preventiv, instanta poate dispune :
a. prelungirea arestarii preventive;
b. revocarea arestarii preventive;
c. mentinerea arestarii preventive.

49
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
43. Incheierea prin care, la primirea dosarului, instanta a dispus mentinerea starii de arest
preventiv :
a. nu este supusa niciunei cai de atac;
b. poate fi atacata cu recurs numai odata cu fondul;
c. poate fi atacata separat cu recurs.

44. Daca pe parcursul judecatii instanta mentine masura arestarii preventive a unui inculpat
major, este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia arestarii preventive :
a. la primul termen
b. periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile
c. periodic, la fiecare 60 de zile

45. Partea vătămată poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:
a. latura penală a cauzei;
b. latura civilă a cauzei;
c. latura penală si latura civilă a cauzei.

46. In caz de concurs de infractiuni, partea vătămată poate formula cereri, ridica exceptii si
pune concluzii cu privire la:
a. latura penală a cauzei, dar numai cu privire la fapta care i-a cauzat vatamarea;
b. latura penala a cauzei, cu privire la toate faptele aflate in concurs;
c. latura penală si latura civilă a cauzei, dar numai cu privire la fapta care i-a cauzat
vatamarea.

47. În situatia în care motivul suspendării judecatii priveste numai pe unul dintre inculpati:
a. instanta dispune obligatoriu suspendarea intregii cauze, daca motivul suspendarii
este extradarea active;
b. instanta poate dispune suspendarea întregii cause;
c. instanta dispune disjungerea daca este posibilă.

48. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a
judecătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:
a. este inadmisibil;
b. nu este suspensiv de executare;
c. se judecă în termen de 3 zile.

49. Incheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a judecătii ca urmare a bolii
grave a inculpatului:
a. poate fi atacata separat cu recurs;
b. nu poate fi atacata separat cu recurs;
c. poate fi atacata odata cu fondul.

50. Daca instanta a admis cererea de suspendare a judecătii pentru extrădare activă,
suspendarea judecatii dureaza pana la:
a. data la care statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare;
b. data la care statul solicitant va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare;
c. data la care statul solicitat va pune in executare extradarea.

50
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
51. Partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:
a. latura penală a cauzei;
b. latura penala si civilă a cauzei;
c. in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile.
52. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a
judecătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:
a. este inadmisibil;
b. este suspensiv de executare;
c. se judecă în termen de 3 zile.

53. Notele privind desfasurarea procesului penal sunt luate de catre:


a. procuror
b. grefier
c. judecator

54. Referitor la notele privind desfasurarea procesului penal, este adevarat ca:
a. acestea sunt citite obligatoriu partilor si procurorului;
b. procurorul si partile pot cere citirea si vizarea lor de catre presedinte;
c. pot fi contestate pana la termenul urmator.

55. Notele privind desfasurarea procesului penal:


a. pot fi oricand contestate;
b. pot fi rectificate din oficiu, pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata;
c. pot fi completate si rectificate daca au fost contestate in termen.

56. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare a
judecătii ca urmare a bolii grave a inculpatului:
a. este inadmisibil;
b. nu este suspensiv de executare;
c. se judecă în termen de 3 zile.

57. Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces:


a. primesc cate o copie de pe notele grefierului;
b. primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului;
c. nu mai pot contesta notele grefierului.

58. Notele grefierului pot fi contestate:


a. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei de judecata;
b. in termen de 15 zile de la terminarea sedintei de judecata;
c. pana la termenul urmator.

59. Daca instanta a admis cererea de suspendare a judecătii ca urmare a bolii grave a
inculpatului, suspendarea dureaza pana cand:
a. starea sanatatii inculpatului se remediaza;
b. starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata;
c. starea sanatatii inculpatului se amelioreaza.

60. Încheierea de sedintă se întocmeste:


a. de către unul dintre judecătorii din complet, în termen de 3 zile de la terminarea
sedintei;
b. de grefier, în termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
c. de presedintele completului, în termen de 24 de ore de la terminarea sedintei.

51
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
61. Încheierea de sedintă se semneaza de catre:
a. toti judecatori care au format completul de judecata si grefierul de sedinta;
b. presedintele completului si grefier;
c. numai de catre presedintele completului.

62. Când hotărârea se pronunţă în ziua în care a avut loc şedinţa de judecată:
a. se întocmeste o încheiere separată;
b. încheierea de şedinţă cuprinzând dezbaterile şi susţinerile părţilor face parte
integrantă din hotărâre;
c. nu se mai întocmeste separat o încheiere de sedinta.

63. Deliberarea si pronuntarea hotărârii:


a. au loc de îndată după încheierea dezbaterilor;
b. nu pot fi amânate;
c. pot fi amânate cel mult 15 zile, pentru motive temeinice.

64. Deliberarea are loc:


a. în secret, in camera de consiliu;
b. cu participarea grefierului care tehnoredactează minuta;
c. fara participarea grefierului;

65. La deliberare participa:


a. membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea si procurorul;
b. numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea;
c. membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea si grefierul;

66. La deliberare, presedintele completului isi spune parea:


a. ultimul
b. primul
c. nu exista o ordine in care sa isi expuna parerea

67. Completul de divergentă se poate constitui:


a. în primă instantă;
b. în apel;
c. în recurs.

68. Dacă unanimitatea completului de judecată nu poate fi întrunită:


a. hotărârea se ia în complet de divergentă;
b. hotărârea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol.

69. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri:


a. hotărârea se ia în complet de divergentă;
b. judecătorul care a opinat solutia cea mai blândă trebuie să se se alăture celei mai
apropiate de părerea sa;
c. judecătorul care a opinat solutia cea mai severă trebuie să se alăture celei mai
apropiate de părerea sa;

52
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
70. In sedinta publica din 04.02.2008, prin incheierea nr.54, pronuntata de Tribunalul Arges în
dosarul nr.459/P/2008, s-a constatat legalitatea si temeinicia arestarii preventive luata fata de
inculpata E.S. si, în consecinta, s-a dispus mentinerea ei. Impotriva acestei incheieri,
inculpata a declarat recurs, invocand un caz de nulitate. In speta:
a. instanta de fond nu a nesocotit prevederile legale referitoare la publicitatea
sedintei de judecata
b. inculpatei i-a fost produsa o vatamare a carei existenta este prezumata de lege
c. este incident un caz de nulitate absoluta prevazut de art.197,alin.2,Cproc.pen

71. Daca completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi
intrunita :
a. judecătorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie să se alăture solutiei mai
severe;
b. judecarea cauzei se reia in complet de divergenta;
c. judecătorul care a opinat solutia cea mai severă trebuie să se alăture solutiei mai
blande.

72. In minuta se consemneaza:


a. rezultatul deliberarii;
b. continutul dispozitivului hotararii;
c. rezultatul dezbaterilor.

73. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri, judecătorul care a opinat solutia
cea mai severă trebuie să se alăture:
a. solutiei celei mai apropiate de părerea sa;
b. solutiei celei mai blânde;
c. solutiei de mijloc.

74. Sanctiunea nulitatii absolute a unei hotarari judecatoresti intervine in cazul in care minuta
este semnata de :
a. grefier;
b. un numar mai mic de judecatori decat cel cerut de lege;
c. un numar mai mare de judecatori decat cel cerut de lege;

75. In cazurile in care judecatorul sau instanta se pronunta prin incheiere asupra masurilor
preventive, intocmirea minutei :
a. nu este obligatorie
b. este obligatorie
c. este obligatorie numai in cazul in care se dispune asupra arestarii preventive

76. Minuta se intocmeste :


a. in doua exemplare originale
b. intr-un exemplar original
c. intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul judecatorilor care formeaza
completul de judecata

77. Cele doua exemplare originale ale minutei se depun :


a. la dosarul cauzei
b. unul la dosarul cauzei si unul la dosarul de minute al instantei
c. la dosarul de minute al instantei

53
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
78. Minuta:
a. se redactează de grefier
b. se redactează în termen de 15 de zile de la data terminării cercetării judecătoresti;
c. se întocmeste imediat dupa deliberare

79. Hotararea se redacteaza in cel mult:


a. 20 de zile de la pronuntare
b. 15 de zile de la pronuntare
c. 7 de zile de la pronuntare

80. Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 30 iunie 2009, iar sustinerile si concluziile
partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea data, când Judecatoria având
nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 3 iulie 2009, când s-a
pronuntat sentinta. In speta :
a. încheierea de sedinta din 30 iunie 2009 face parte integranta din sentinta
pronuntata
b. instanta a amanat pronuntarea pe termenul maxim admis de lege
c. instanta putea amana pronuntarea cel mult 7 zile

81. Lipsa minutei:


a. atrage nulitatea relativă a hotărârii, deoarece rezultatul deliberării este consemnat
în dispozitivul hotărârii;
b. atrage nulitatea absolută a hotărârii;
c. nu are niciun efect asupra validitătii hotărârii dacă hotărârea a fost semnată de toti
membrii completului;

82. Pronuntarea hotararii se face:


a. de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier
b. cu citarea partilor
c. in sedinta publica

83. Se numeste sentintă :


a. hotararea prin care prima instanta solutioneaza cauza
b. hotararea prin care instanta de apel solutioneaza fondul cauzei
c. hotararea prin care prima instanta se dezinvesteste fara a solutiona cauza

84. Minuta se intocmeste:


a. obligatoriu, numai atunci cand instanta solutioneaza cauza pe fond
b. obligatoriu, ori de cate ori instanta delibereaza si se pronunta prin incheiere
asupra unei masuri preventive
c. in doua exemplare originale

85. Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului se numeste :


a. sentintă
b. decizie
c. incheiere

86. Hotararea prin care instanta se pronunta asupra recursului se numeste :


a. decizie
b. sentintă
c. incheiere

54
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
87. Sentinta sau decizia se redactează de:
a. grefier;
b. toti judecătorii din complet;
c. unul dintre judecătorii din complet.

88. Sentinta:
a. nu se semneaza de grefier;
b. se semneaza de grefier;
c. se semneaza numai de presedintele completului;

89. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:


a. hotararea se semneaza in locul acestuia de catre grefierul sef;
b. hotararea se semneaza de catre alt grefier desemnat pentru completul respective;
c. se semneaza de presedintele completului.

90. Este considerat act de sesizare a instantei:


a. rezolutia prin care organul de cercetare penala trimite plangerea prealabila gresit
adresata;
b. cererea de identificare a autorului unei infractiuni de lovire sau alte violente;
c. hotararea prin care ICCJ admite cererea de stramutare.

91. Rechizitoriul poate indeplini functia de:


a. act de sesizare a instantei si act de invinuire;
b. act de sesizare a instantei si act de inculpare
c. act de inculpare si act de invinuire.

92. Daca unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei este impiedicat a
semna sentinta sau decizia, hotararea se semneaza in locul acestuia de:
a. presedintele completului;
b. presedintele instantei;
c. grefierul sef.
93. In cazul in care hotararea judecatoreasca a fost semnata de un numar mai mic sau mai
mare de judecatori, sanctiunea este :
a. inexistenta
b. nulitatea relativa
c. nulitatea absoluta

94. Inculpatii C.V. si R.G. au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de
persoane. Sedinta de judecata nu a fost publica. Inca de la primul termen de judecata,
instanta a dispus ca sedintele de judecata sa nu fie publice, intrucat in cauza una dintre
partile vatamate era minora. In speta :
a. actele procesuale efectuate de prima instanta sunt ineficace din punct de vedere
juridic
b. s-a produs o vatamare procesuala prezumata iuris et de iure
c. instanta a aplicat corect dispozitiile derogatorii privitoare la cauzele cu monori

95. In ipoteza în care trei inculpati sunt trimisi în judecata, în aceeasi cauza, pentru mai multe
infractiuni, dintre care unele se judeca în sedinta publica, potrivit regulii publicitatii sedintei de
judecata, iar altele în sedinta nepublica (de ex,potrivit Legii speciale nr. 678/2001), judecata
se va desfasura :

55
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. în sedinta nepublica
b. în sedinta publica
c. în sedinta nepublica numai daca in cauza sunt si inculpati minori

96. Daca s-a amânat pronunţarea hotărârii:


a. se întocmeste încheiere separată cuprinzând dezbaterile şi susţinerile părţilor;
b. lipsa încheierii de şedinţă de la data când au avut loc dezbaterile are ca efect
nulitatea absoluta a hotararii;
c. nu se mai întocmeste încheierea de sedinta in care sa se consemneze dezbaterile

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

 Desfasurarea judecarii cauzelor – consideratii preliminare


1. Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului:
a. cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat
b. cu cel putin 3 zile inaintea termenului fixat
c. inauntrul unui termen de 48 de ore de la primirea dosarului, in cazul inculpatului
trimis in judecata in stare de arest

2. Inculpatul arestat, aflat in greva foamei, refuza sa participle la sedinta de judecata. Pentru
acest motiv, doua termene de judecata se desfasoara in lipsa inculpatului:
a. nulitatea care poate fi invocata este nulitatea relativa
b. procedura a fost legal indeplinita in masura in care lucratorii de la locul de
detinere au intocmit un proces verbal in care au consemnat declaratia inculpatului
de a refuza participarea la sedinta de judecata
c. s-au incalcat dispozitiile cu privire la participarea obligatorie a inculpatului la
judecata, sanctionate cu nulitate absoluta

3. Inculpatul este trimis in judecata in stare de arest preventiv. Acest fapt are urmatoarele
consecinte :
a. asistenta juridica este obligatorie, cu conditia ca pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea savarsita sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea de 5 ani
sau mai mare
b. termenul de judecata nu poate fi mai mare de 48 de ore de la primirea dosarului
c. instanta de judecata are obligatia de a prelungi din 30 in 30 de zile starea de
arrest preventiv

4. Necomunicarea citatiei si actului de sesizare a instantei catre inculpatul arestat :


a. se sanctioneaza cu nulitate absoluta
b. poate avea drept consecinta amanarea judecatii
c. judecata se amana din oficiu

5. Aducerea inculpatului arestat la judecata este :


a. obligatorie, dar numai in cauzele in care inculpatul nu are aparator
b. obligatorie, dar numai in cauzele pentru care pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea savarsita este inchisoarea de 5 ani sau mai mare
c. obligatorie in toate cazurile

6. Procurorul trebuie să participe la sedintele de judecată la judecatorie:

56
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. numai dacă este citat;
b. în cauzele în care legea prevede pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare
c. în cauzele în care instanta a fost sesizată prin rechizitoriu

7. Participarea procurorul la sedintele de judecata in prima instanta la judecatorie este


obligatorie:
a. în cauzele în care instanta a fost sesizată prin plangere prealabila
b. cand procurorul apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur
apararea
c. în cauzele în care se dispune inlocuirea amenzii judiciare

8. Participarea procurorul la sedintele de judecata in prima instanta, la judecatorie, este


obligatorie:
a. in toate cazurile
b. in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii
de 3 ani sau mai mare
c. în cauzele în care unul dintre inculpati este minor

9. In cazul unei infractiuni de competenta judecatoriei, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii de 3 ani sau mai mare, instanta a dispus efectuarea unei cercetari la fata locului. In
aceasta ipoteza:
a. partile vor participa la efectuarea cercetarii la fata locului numai daca este necesar
b. cercetarea la fata locului se face obligatoriu in prezenta procurorului, sub
sanctiunea nulitatii absolute
c. procesul verbal de efectuare a cercetarii la fata locului se semneaza numai de
presedintele completului si de procuror

10. Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din
cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10,Cproc.pen, procurorul :
a. nu poate pune concluzii de achitare a inculpatului
b. poate pune numai concluzii de incetare a procesului penal
c. pune, dupa caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului
penal

11. În cazul sedintei de judecata in prima instanta :


a. cercetarea judecatoreasca preceda dezbaterile
b. dezbaterile sunt urmate de cercetarea judecatoreasca
c. inceputul judecatii este marcat de citirea actului de sesizare a instantei

12. Cererea de administrare de probe noi :


a. poate fi formulata numai inainte de inceperea cercetarii judecatoresti
b. trebuie formulata dupa audierea inculpatului si inainte de inceperea cercetarii
judecatoresti
c. poate fi formulata si in cursul cercetarii judecatoresti

13. Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor :


a. martorii, expertii si interpretii parasesc sala de sedinta
b. de regula, expertii raman in sala de sedinta
c. martorii parasesc sala de sedinta

*** Recurenta S.C. EON GAS si-a fost motivat recursul invocând nulitatea absoluta a
hotarârii atacate, pe considerentul ca prima instanta nu a procedat la citarea legala a

57
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
intimatilor. Se solicita admiterea recursului, casarea hotarârii atacate, desfiintarea rezolutiei si
ordonantei si dispunerea redeschiderii urmaririi penale. Examinând recursul promovat,
instanta de control judiciar constata ca intr-adevar intimatii nu au fost citati la niciun termen si
nici nu au fost prezenti în fata primei instante.

14*** In speta :
a. recursul va fi admis
b. recurenta nu poate invoca nelegala citare a intimatilor la instanta de fond
c. motivul invocat este un caz de nulitate relativa

15*** In speta, instanta de recurs :


a. va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in recurs
b. respinge recursul ca nefondat
c. admite exceptia nulitatii absolute

Extras din decizia instantei de recurs → o asemenea încalcare a dispozitiilor legale privind
citarea unei parti nu este sanctionata cu nulitatea absoluta, nefiind prevazuta printre
dispozitiile relative expres si limitativ cuprinse în disp art.197,alin.2,Cproc.pen.
Natura nulitatii pe care o creeaza judecarea cauzei în lipsa partii cu procedura de citare
nelegal îndeplinita, este una relativa, care nu opereaza de îndata si în mod automat prin
simpla încalcare a legii. Pentru a-si produce efectele ea trebuie, în primul rând, sa fie
invocata de cel care, lipsind la judecata, a fost vatamat în interesele sale procesuale.
Or, recurenta nu poate invoca, în sustinerea propriului recurs, nelegala citare a intimatilor la
instanta de fond, cu atât mai mult cu cât acestia au precizat ca nu înteleg sa invoce o
asemenea neregularitate.

16. ***La prima infatisare, instanta de fond a constatat insuficienta probelor administrate in
cursul urmaririi penale si, in consecinta, a dispus restituirea cauzei la procurer pentru ca
procurorul sa reia audierea unor persoane carora deja le-au fost luate declaratii în faza
actelor premergatoare. In speta :
a. sentinta este legala pentru ca insuficienta probelor constituie motiv de restituire a
cauzei la procuror
b. sentinta data este nelegala
c. daca aprecia necesar, instanta putea sa suplimenteze probatoriul în faza de
cercetare judecatoreasca, în virtutea rolului sau activ

OBS → insuficienta probelor administrate in cursul UP nu mai constituie un motiv de


restituire a cauzei la Parchet, ca urmare a abrogarii art.333 Cproc.pen (completarea UP)

17. *** Inculpatul a inaintat instantei o cerere în care arata ca locul sau de munca este la S.C.
M. SRL, precizand ca doreste sa fie citat la locul de munca, pentru a putea justifica lipsa
de la serviciu. Instanta de apel l-a citat pe inculpat la adresa de domiciliu si, intrucat nicio
persoana nu a fost gasita la aceasta adresa, citatia a fost afisata pe usa principala a
destinatarului. In aceste conditii :
a. procedura de citare este legal îndeplinita
b. procedura de citare este nelegal îndeplinita
c. instanta de apel avea obligatia de a dispune citarea inculpatului la S.C. M. SRL

*** Judecatoria Gura Humorului l-a condamnat pe inculpatul Sava Ion, la pedeapsa de de 1
an si 2 luni închisoare pentru infractiunea de inselaciune (art.215,alin.1,Cpen). Impotriva

58
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
acestei sentinte, inculpatul a declarat apel, motivand ca judecarea cauzei în prima instanta a
avut loc fara legala sa citare. Din analiza dosarului, instanta de apel a constatat urmatoarele :
 dintr-o adresa întocmita de organele de politie rezulta ca inculpatul S.I. locuieste pe raza
comunei P., dar din discutiile purtate cu lucratorii Postului de politie, rezulta ca acesta
este plecat în strainatate
 la termenul de judecata din data de 07.05.2008, martorul S. N. a aratat ca inculpatul este
plecat în strainatate, fara a i se cunoaste adresa
Prin decizia penala nr. 290/29.09.2008, ramasa definitiva prin nerecurare, Tribunalul
Suceava a admis apelul.

18*** In speta, prima instanta trebuia sa dispuna citarea inculpatului :


a. la adresa din strainatate unde locuieste inculpatul
b. prin afisare la Consiliul Local în a carui raza teritoriala s-a savârsit infractiunea
c. prin afisare pe usa instantei de judecata

*** Împotriva inculpatului a fost începuta urmarirea penala la data de 10.09.2004. La data de
27.09. 2004, organul de urmarire penala a emis pe numele inculpatului o citatie, la resedinta
acestuia din România. Procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare nu a fost semnat
de nicio persoana, iar din verificarile efectuate de organele de cercetare penala rezulta ca
inculpatul nu mai locuia la acea adresa. La data de 01 octombrie 2005, organul de urmarire
penala a emis o citatie la domiciliul inculpatului din Italia, tradusa in limba italiana, prin care
acesta este invitat sa se prezinte la organele de cercetare penala la data de 15 octombrie
2004, respectiv în termen de 15 zile. La dosarul de urmarire penala nu exista avizul de
primire semnat de destinatar sau refuzul acestuia de a primi citatia, dar a fost depusa citatia
respectiva. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Timis nr. 312/P/2006 din data
de 16.02.2007, înregistrat pe rolul Tribunalului Timis la data de 22.02.2007, sub numar unic
de dosar 1701/30/2007, inculpatul P.A. a fost trimis în judecata.

18*** In speta :
a. nu s-a facut dovada dovada trimiterii citatiei la domiciliul din Italia al inculpatului
b. termenul de prezentare pentru înfatisare în fata organului de urmarire penala este
legal
c. instanta va restitui cauza la procuror pentru refacerea urmaririi penale

19*** In speta, dovada indeplinirii procedurii citarii inculpatului la domiciliul sau din Italia este :
a. citatia tradusa in limba italiana depusa la sosar
b. avizul de primire a citatiei semnat de inculpat
c. avizul in care este consemnat refuzul inculpatului de a primi citatia

20*** In speta, sunt incidente :


a. nulitatea relativa actelor de urmarire penala efectuate de procuror
b. nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala efectuate de procuror
c. restituirea cauzei la procurer pentru refacerea urmaririi penale

OBS → a nu se confunda cu cazul de nulitate relative determinat de nelegala citare →


motivatia → Prin modul cum a fost îndeplinita procedura de citare fata de inculpat în cursul
urmaririi penale s-au încalcat dispozitiile art. 177 pct. 8 C.proc.pen. si art. 811 C.proc.pen.,
context în care se poate aprecia ca s-a realizat o încalcare a regulilor procedurale privind
prezenta inculpatului, sanctionata de art. 197 alin. (2) C.proc.pen., cu nulitatea absoluta a
actului procesual penal.

59
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
21.*** La data de 05.06.2006, Tribunalul Hunedoara a pronuntata decizia penala nr.xx, in
apelul declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr.xxx. Instanta de recurs a retinut ca,
din actele dosarului rezulta faptul ca inculpatul a fost încarcerat la data 20.02.2006, în baza
unui mandat emis de instantele din Timisoara si ca nu a avut cunostinta de proces intrucat nu
a fost citat la locul de detentie. In speta :
a. recursul va fi admis
b. sanctiunea incidenta este nulitatea absoluta, urmare a incalcarii dispozitiilor
privind prezenta inculpatului la judecarea apelului
c. sanctiunea incidenta este nulitatea absoluta, urmare a incalcarii dispozitiilor
privind necitarea inculpatului la locul de detentie

***Inculpatii S.S. si S.I., domiciliati in Lupeni, au fost trimisi in judecata si condamnati la câte
1,6 ani inchisoare pentru complicitate la un furt calificat savârsit pe raza localitatii Uricani.
Inculpatul S.I. a fost citat de prima instanta la domiciliul sau din Lupeni. Constatându-se ca
acesta este plecat din tara si intrucat nu i se cunoaste adresa, a fost citat prin afisare la
Consiliul Local Lupeni.

22.*** In speta :
a. procedura de citare a fost legal indeplinita
b. citarea prin afisare se impunea a fi realizata la sediul Consiliului Local Uricani
c. procedura de citare a fost viciata

23.*** In speta, citarea prin afisare se impunea a fi realizata :


a. pe usa instantei
b. la sediul Consiliului Local Uricani
c. la sediul Consiliului Local Lupeni

*** Inculpatul V.G. a introdus contestatie in anulare invocand nelegala citare la termenul la
care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs. Petentul a aratat ca procedura a fost
nelegal îndeplinita, întrucât citatia a fost primita de fratele sau, iar instanta nu a procedat si la
afisarea ei la Consiliul Local al localitatii în care s-a comis fapta. Petentul a mai aratat ca
aceasta din urma se impunea întrucât din tot cuprinsul dosarului de urmarire penala rezulta
cu claritate faptul ca este plecat din tara, la munca, în Grecia. Din examinarea actelor si
lucrarilor dosarelor rezulta ca, atât la judecata în prima instanta, cât si în caile de atac,
contestatorul a fost citat numai la adresa indicata de el, respectiv comuna Iaslovat, nr. 900,
judetul Suceava.

24.*** In speta,:
a. citarea prin afisare nu se impunea a fi realizata
b. procedura de citare la termenul de recurs nu a fost legal îndeplinita
c. contestatia in anulare va fi respinsa

*** Pe rolul Judecatoriei Galati a fost inregistrat dosarul cu nr.xx, privind pe inculpatul
S.I.,trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat. La dosarul cauzei s-au
atasat dovezi din care rezulta ca inculpatul se afla în executarea unei alte pedepse, în
Spania. Dupa ce l-a citat la domiciliul din tara, instanta de fond a procedat la judecarea in
lipsa a inculpatului, pe care l-a condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare.

25.*** In speta,:
a. procedura de citare a fost legal îndeplinita
b. inculpatul trebuia citat prin afisare pe usa instantei

60
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. instanta avea obligatia sa-l citeze pe inculpat la locul de detinere

 Cercetarea judecatoreasca
1. Schimbarea ordinii cercetarii judecatoresti:
a. nu poate fi dispusa
b. nu poate fi dispusa decat la cererea inculpatului
c. nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea inculpatului prezent

2. Inceperea cercetarii judecatoresti este marcata de :


a. citirea de catre presedintele completului a actului de sesizare a instantei
b. citirea de catre judecator a actului de sesizare a instantei
c. citirea de catre grefier a actului de sesizare a instantei, la dispozitia presedintelui
completului de judecata

3. Daca in cauza dedusa judecatii sunt mai multi inculpati :


a. ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati
b. instanta poate dispune ascultarea separata a inculpatilor
c. declaratiile luate separat pot fi citite celorlalti inculpati

4. In cursul cercetarii judecatoresti, daca inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau
imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele
date anterior :
a. instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior
b. presedintele poate da citire declaratiilor anterioare
c. instanta nu poate dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior

5. In cursul cercetarii judecatoresti, ascultarea celorlalte parti se face:


a. dupa ascultarea inculpatului
b. dupa ascultarea martorilor
c. dupa ascultarea expertilor si interpretilor

6. In cursul cercetarii judecatoresti, ordinea in care se procedeaza la ascultarea persoanelor


participante la proces este urmatoarea:
a. inculpat, martori, experti, parti, interpreti
b. inculpat, parti, martori, experti, interpreti
c. partea vatamata, inculpat, celelalte parti, martori, experti, interpreti

7. Inceperea cercetarii judecatoresti este marcata prin:


a. apelul martorilor, expertilor si interpretilor
b. strigarea cauzei
c. citirea actului de sesizare a instantei sau prezentarea succinta a acestuia

61
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
8. In cursul cercetarii judecatoresti, ordinea in care i se pun intrebari martorului este
urmatoarea:
a. procuror, instanta, celelalte parti si apoi partea care l-a propus
b. instanta, procuror, celelalte parti si apoi partea care l-a propus
c. instanta, procuror, partea care l-a propus si apoi celelalte parti

9. Daca martorul poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta:


a. martorul trebuie sa-l citeasca obligatoriu in instanta
b. martorul poate sa-l citeasca in instanta
c. instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, chiar in original

10. In cursul cercetarii judecatoresti, ordinea in care i se pot adresa intrebari inculpatului este
urmatoarea:
a. presedintele completului, membrii completului, procuror, partea vatamata, partea
civila, partea responsabila civilmente, aparatorul inculpatului , ceilalti inculpati
aparatorul inculpatului
b. presedintele completului, membrii completului, aparatorul inculpatului , procuror,
partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, ceilalti inculpati,
c. presedintele completului, membrii completului, procuror, partea vatamata, partea
civila, partea responsabila civilmente, ceilalti inculpati, aparatorul inculpatului

11. Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta:
a. dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale
b. este obligata ca, la judecarea cauzei, sa tina seama de depozitia data de martor
in cursul urmaririi penale
c. nu mai poate sa tina seama de depozitia data de martor in cursul urmaririi penale

12. In cursul cercetarii judecatoresti, instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor pe care
inculpatul le-a dat anterior daca :
a. inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari
b. exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date in
cursul urmaririi penale
c. inculpatul refuza sa dea declaratii

13. Martorul a carui lipsa nu este justificata:


a. va fi adus silit
b. va fi citat si pentru termenul urmator
c. nu poate fi adus silit daca anterior nu a fost citat

14. In cursul cercetarii judecatoresti:


a. se poate renunta la martori doar la cererea instantei
b. procurorul nu poate renunta la martorii pe care i-a propus

c. partile pot renunta la martorii pe care i-au propus

15. Inscrisul pe care un martor il poseda si care se afla in legatura cu depozitia facuta:
a. se poate retine la dosar, in original sau in copie
b. se retine obligatoriu la dosar, in original sau in copie
c. se retine obligatoriu la dosar, in original

16. Daca in cauza supusa judecatii exista mijloace materiale de proba, instanta:

62
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. dispune, numai la cerere, aducerea si prezentarea acestora
b. dispune, daca este necesar, aducerea si prezentarea acestora
c. este obligata sa dispuna aducerea si prezentarea acestora

17. Expertul a carui lipsa nu este justificata:


a. va fi citat si pentru termenul urmator
b. poate fi adus silit, daca a fost legal citat
c. va fi cu mandat de aducere, chiar daca nu a fost citat

18. Dacă în cursul cercetării judecătoreşti administrarea unei expertize medico-legale apare
ca inutilă:
a. instanţa poate dispune ca acea probă să nu mai fie administrată
b. omisiunea instanţei de a pune în discuţia procurorului şi a părţilor utilitatea acestei
probe se sancţionează cu nulitatea relativă
c. omisiunea instanţei de a pune în discuţia procurorului şi a părţilor utilitatea acestei
probe se sancţionează cu nulitatea absoluta

19. Citirea declaratiilor anterioare date de martor in cursul urmaririi penale este obligatorie
daca:
a. ascultarea martorului nu mai este posibila in cursul cercetarii judecatoresti
b. martorul face declaratii care sunt in contrazicere cu cele date anterior
c. martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari

20. Cercetarea judecatoreasca incepe cu :


a. constatarea legalitatii actului de sesizare a instantei, potrivit art.300,CPP
b. citirea actului de sesizare a instantei
c. audierea inculpatului

21. Partile au cazut de acord in privinta neascultarii unora dintre martorii care au dat
declaratii in cursul urmaririi penale. In aceasta ipoteza :
a. instanta este obligata sa ia act de intelegerea intervenita intre parti
b. primeaza utilitatea audierii martorilor in raport cu vointa partilor
c. neascultand martorii respectivi, instanta incalca principiul nemijlocirii daca
ascultarea nu este nici imposibila si nici inutila

22. In cazul in care instanta a admis, la cererea partii vatamate, efectuarea unei expertize
medico-legale, apreciata ca utila pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei,
inclusiv corecta incadrare juridica a faptei, aceasta neefectuindu-se ulterior datorita
mijloacelor financiare ale acesteia :
a. instanta poate reveni asupra administrarii probei, constatand imposibilitatea
efectuarii ei
b. instanta poate obliga inculpatul sa achite suma reprezentand plata expertizei
c. instanta dispune ca plata expertizei sa se faca din fondul Ministerului Justitiei

63
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea UP. Schimbarea


incadrarii juridice
1. Momentul limita pana la care instanta de judecata poate dispune restituirea cauzei la
procuror, pentru ca cercetarea penala a fost efectuata de un organ de cercetare penala
necompetent, este :
a. terminarea dezbaterilor
b. terminarea cercetarii judecatoresti
c. terminarea deliberarii

2. Restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi penale :


a. nu se poate dispune dupa inceperea dezbaterilor
b. nu se poate dispune decat daca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare
penala de catre un alt organ decat cel competent
c. se poate dispune si pentru neregularitatea actului de sesizare a instantei,
constatata la primul termen de judecata

3. Restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi penale se poate dispune in cazul in care :
a. in urma cercetarii judecatoresti, instanta a schimbat incadrarea juridica intr-o
infractiune pentru care organul care a efectuat urmarirea penala nu era competent
b. rechizitoriul a fost intocmit impotriva unui inculpat trimis in judecata cu datele de
identitate apartinand altei persoane
c. inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, instanta a schimbat incadrarea
juridica intr-o infractiune pentru care organul care a efectuat urmarirea penala nu
era competent

4. Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale se dispune in cazul


nerespectarii dispozitiilor privitoare la:
a. competenta materiala
b. prezenta partii vatamate
c. prezenta invinuitului sau a inculpatului

5. Instanta se desesizeaza cand restituie cauza la procuror, pentru:


a. refacerea urmaririi penale
b. completarea urmaririi penale
c. refacerea actului de sesizare a instantei

64
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
6. Hotararea prin care instanta se desesizeaza si restituie cauza la procuror pentru refacerea
urmaririi penale, este:
a. decizia
b. sentinta
c. incheiere

7. Hotararea prin care instanta se desesizeaza si restituie cauza la procuror in vederea


refacerii urmaririi penale:
a. nu este supusa niciunei cai de atac
b. este supusa recursului
c. se ataca odata cu fondul

8. Hotararea prin care instanta a respins cererea de restituire a cauzei la procuror, in


vederea refacerii urmaririi penale:
a. este o incheiere
b. poate fi atacata separat, cu recurs
c. se ataca odata cu fondul

9. Pot introduce recurs impotriva hotararii prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza
la procuror:
a. numai procurorul si partile
b. procurorul
c. orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare

10. Recursul impotriva hotararii prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza la procuror
in vederea refacerii urmaririi penale se introduce:
a. in 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti
b. in 24 de ore de la comunicare, pentru cei lipsa
c. in 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti

11. In cazul in care instanta a dispus restituirea cauzei la procuror, in vederea refacerii
urmaririi penale, aceasta se va pronunta si in ceea ce priveste:
a. masurile de siguranta si masurile asiguratorii
b. masurile asiguratorii si masurile preventive
c. unele masuri de siguranta

12. Dacă instanta constată, în cursul cercetării judecătoresti, că încadrarea juridică dată
faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată:
a. pune în discutie noua încadrare juridică;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea încadrării juridice prin incheiere

***. Prin ordonanta nr. 6843/P/2006 din 23.02.2009, Parchetul de pe lânga Judecatoria
Sectorului 3 Bucuresti a dispus scoaterea de sub urmarire penala a înv. L.N., în temeiul art.
10 lit. b1 Cproc.pen. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de
1000 lei. In temeiul art.278^1,Cproc.pen, petentul I.M. a introdus plangere la instanta
competenta, la data de 31.03.2009, data postei.
Dupa înregistrarea plângerii pe rolul instantei, la dosarul cauzei a fost depus certificatul de
deces al intimatului L.N., conform caruia acesta a decedat la data de 20.02.2009. Instanta a

65
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
constatat ca decesul intimatului a fost adus doar la cunostinta instantei la data de
30.04.2009, dupa data dispunerii solutiei de netrimitere în judecata.

13.*** In speta :
a. decesul intimatului constituie o împrejurare de fapt care afecteaza legalitatea
solutiei de netrimitere în judecata
b. instanta dispune schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse de procuror
c. instanta dispune incetarea procesului penal in temeiul art.10,lit.g, C.proc.pen
(decesul faptuitorului)

Extras din sentinta penala nr.269 din 18.05.2009 → Prin sentinta penala nr.269 din
18.05.2009 pronuntata in dosarul nr. 4787/301/2009 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in
baza art. 278/1 al. 8 lit. b C.p.p. a admis plângerea formulata de petentul I.M. împotriva
rezolutiei nr.6843/P/2006 din 23.02.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3
Bucuresti, în contradictoriu cu intimatul L.N.
Prin ordonanta nr. 6843/P/2006 din 23.02.2009, Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului
3 Bucuresti a dispus scoaterea de sub urmarire penala a înv. L.N., în temeiul art. 10 lit. b1
Cproc.pen. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei.
In temeiul art.178^1,Cproc.pen, petentul I.M. a introdus plangere la instanta competenta, la
data de 31.03.2009, data postei.
Dupa înregistrarea plângerii pe rolul instantei, la dosarul cauzei a fost depus certificatul de
deces al intimatului L.N., conform caruia acesta a decedat la data de 20.02.2009.
Instanta a constatat, fata de mentiunile acestui certificat, ca la data de 23.02.2009 când
Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus solutiile de netrimitere în
judecata a intimatului prin ordonanta nr. 6843/P/2006, intimatul era decedat.
In consecinta, solutia corecta ce ar fi trebuit dispusa de Parchetul de pe lânga Judecatoria
Sectorului 3 Bucuresti, daca ar fi cunoscut acest caz de împiedicare a punerii în miscare a
actiunii penale, ar fi fost de încetare a urmaririi penale în temeiul art.
10 lit. g C.p.p
Instanta a mai constatat ca decesul intimatului a fost adus doar la cunostinta instantei la data
de 30.04.2009, dupa data dispunerii solutiilor de netrimitere în judecata, dupa data
solutionarii de catre prim-procuror a plângerii formulate conform art. 278 C.p.p. si dupa
sesizarea instantei cu prezenta plângere formulata de petent în baza art. 278/1 C.p.p.
Fata de situatia expusa cu privire la decesul intimatului, constatând ca acesta, fiind anterior
solutiilor de netrimitere în judecata, constituie o împrejurare de fapt care afecteaza legalitatea
acestora, a apreciat ca în temeiul dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura
penala poate dispune schimbarea temeiului de drept al solutiilor dispuse de procuror.
Instanta a apreciat, de asemenea, ca schimbarea temeiului de drept al solutiilor dispuse de
procuror în cadrul solutionarii plângerii care nu este formulata de catre cel fata de care s-a
dispus solutia nu este de natura a agrava situatia petentului în propria cale de atac, deoarece
în raport de oricare dintre temeiurile solutiilor de netrimitere dispuse, solutia este numai de
netrimitere în judecata si nu poate constitui temei pentru învestirea instantei penale cu
solutionarea actiunii civile

*** Petenta D.D. a formulat plângere in temeiul art.278^1,Cproc.pen, la Judecatoria Brasov,


însa prin sentinta penala nr. 573 din 25.02.2005 aceasta instanta a admis exceptia
necompetentei materiale, invocate de catre reprezentanta Parchetului de pe lânga
Judecatoria Brasov, declinand competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului
Brasov. Sesizat fiind prin aceasta hotarâre cu solutionarea cauzei, Tribunalul Brasov si-a
declinat la rândul sau competenta de solutionare a plângerii în favoarea Judecatoriei Brasov,
dispunând aceasta prin sentinta penala nr. 313 din 8 iunie 2005.

66
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
14.*** In speta, instanta competenta sa solutioneze conflictul de competenta este :
a. I.C.C.J.
b. Curtea de Apel Brasov
c. Curtea de Apel Bucuresti

15.*** In speta, instanta competenta sa sesizeze nasterea conflictului negativ de competenta


este :
a. Judecatoria Brasov
b. Curtea de Apel Brasov
c. Tribunalul Brasov

 Extinderea actiunii penale


1. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte
materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata:
a. instanta dispune, prin incheiere, extinderea actiunii penale
b. procurorul dispune extinderea actiunii penale, prin declaratie orală data in fata
instantei
c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul să fie trimis în judecată pentru toate actele
materiale care intra in continutul infractiunii

2. Dupa extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale care intra in continutul
infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, instanta:
a. judeca infractiunea in intregul ei
b. nu poate judeca actele din continutul infractiunii in privinta carora s-a pronuntat o
hotarare definitiva
c. desfiinteaza hotararea anterioara data pentru unele acte din continutul infractiunii

3. Dupa extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale care intra in continutul
infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, instanta:
a. judeca numai actele materiale in privinta carora nu s-a dat o hotarare definitiva
b. reuneste cauza cu aceea in care s-a dat o hotarare definitiva in privinta unora
dintre actele materiale din continutul infractiunii
c. pronunta o hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii

4. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte
materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta :
a. restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale
b. sesizeaza organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari
cu privire la noile acte materiale
c. dispune extinderea actiunii penale cu privire si la aceste acte si procedeaza la
judecare infractiunii in intregul ei

5. Instanta dispune extinderea actiunii penale cand se descopera date cu privire la:
a. alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care inculpatul a fost
trimis in judecata
b. alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care
este trimis in judecata
c. alte persoane care au participat la savarsirea faptei prevazute de legea penala

67
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
pusa in sarcina inculpatului

6. Instanta dispune extinderea actiunii penale prin:


a. sentinta
b. decizie
c. incheiere

7. In cursul judecatii, competenta cu privire la extinderea actiunii penale revine:


a. instantei de judecata
b. procurorului
c. organului de urmarire penala

 Extinderea procesului penal


1. Extinderea procesului penal se dispune cu privire la:
a. alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care inculpatul a fost
trimis in judecata
b. alte fapte prevazute de legea penala, savarsite de inculpat
c. alte persoane care au participat la savarsirea faptei prevazute de legea penala
pusa in sarcina inculpatului

2. Extinderea procesului penal se dispune cu privire la:


a. o alta persoana care a participat impreuna cu inculpatul la savarsirea unei
infractiuni
b. o alta persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, avand legatura
cu infractiunea pentru care inculpatul este trimis in judecata
c. o alta persoana care a participat la savarsirea faptei prevazute de legea penala
pusa in sarcina inculpatului

3. Daca in in cursul judecatii se descopera ca inculpatul a fost ajutat de un complice, instanta


va dispune :
a. extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. extinderea actiunii penale
c. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane

4. Inculpatul a fost trimis in judecata pentru un furt dintr-un depozit de materiale. Daca in
cursul judecatii se descopera ca, in aceeasi zi, inculpatul ajutat de un complice a savarsit
inca doua furturi succesive din acelasi depozit de materiale, instanta va dispune :
a. extinderea actiunii penale
b. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane
c. extinderea procesului penal cu privire la alte fapte

5. Daca in in cursul judecatii se descopera ca inculpatul, in timpul comiterii unui furt dintr-un
depozit, a distrus o alta cantitate de materiale existente acolo, instanta va dispune :
a. extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. extinderea actiunii penale
c. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane

6. Daca in in cursul judecatii pentru infractiunea de furt calificat, se descopera ca inculpatul


savarsise cu doi ani inainte si un viol, impreuna cu un alt invinuit, instanta:

68
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. nu va dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. va dispune extinderea actiunii penale
c. nu va dispune extinderea procesului penal cu privire la alte persoane

7. Instanta dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte :


a. numai din oficiu
b. numai la cererea procurorului
c. la cererea procurorului sau din oficiu

8. Extinderea procesului penal se dispune cu privire la:


a. alte acte materiale si alte persoane
b. alte fapte si alte acte materiale
c. alte fapte si alte persoane

9. În cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru extinderea procesului penal pentru alte
fapte:
a. procurorul prezent la judecata poate cere extinderea procesului penal si în ceea
ce priveste această faptă;
b. instanta pune în miscare actiunea penală si pentru fapta nouă;
c. obiectul judecătii nu se schimbă;
10. Instanta dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte :
a. numai daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala cu privire la
fapta descoperita
b. daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala cu privire la fapta
descoperita
c. numai dupa ce instanta a sesizazat organul de urmarire penala competent pentru
efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita.

11. Daca procurorul nu participa la judecata, instanta poate dispune extinderea procesului
penal pentru alte fapte :
a. numai din oficiu
b. numai la cererea procurorului
c. la cererea procurorului sau din oficiu

12. Cand se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte
prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata si
procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala cu privire la fapta descoperita :
a. instanta dispune extinderea procesului penal
b. instanta dispune extinderea actiunii penale
c. instanta sesizeaza, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru
efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita

13. Cand se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte
prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata,
procurorul:
a. nu este obligat sa puna in miscare actiunea penala pentru fapta descoperita
b. este obligat sa puna in miscare actiunea penala pentru fapta descoperita
c. este obligat sa sesizeze organul de cercetare penala cpentru efectuarea de
cercetari cu privire la fapta descoperita

69
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
14. Cand se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte
prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata si
procurorul nu participa la judecata:
a. instanta poate sesiza organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de
cercetari cu privire la fapta descoperita.
b. instanta este obligata sa extinda procesul penal din oficiu
c. instanta este obligata sa procedeze la judecarea cauzei in intregul ei

15. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea
unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este
trimis in judecata, iar procurorul nu participa la judecata :
a. instanta dispune, din oficiu, extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. instanta dispune numai la cererea procurorului, extinderea procesului penal
pentru alte fapte
c. instanta poate dispune, din oficiu, extinderea procesului penal pentru alte fapte
16. Daca in sarcina inculpatului se descopera date cu privire la savarsirea unei alte fapte
prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata,
procurorul prezent la judecarea cauzei :
a. este obligat sa puna in miscare actiunea penala si cu privire la fapta respectiva
b. poate sa puna in miscare actiunea penala si cu privire la fapta respectiva
c. poate cere instantei extinderea procesului penal
17. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. instanta face aplicarea dispozitiilor privind schimbarea încadrării juridice;
b. procurorul poate pune în miscare actiunea penală prin ordonantă;
c. instanta trebuie să sesizeze, prin încheiere, organul de urmărire penală
competent pentru efectuarea de cercetări cu privire la fapta descoperită

18. În cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru extinderea procesului penal pentru alte
fapte si procurorul nu participa la judecata, instanta :
a. poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. trebuie sa dispuna extinderea procesului penal pentru alte fapte
c. poate sesiza organul de urmarire penala competent, pentru efectuarea de
cercetari cu privire la fapta descoperita

19. Daca in in cursul judecatii se descopera ca inculpatul a fost ajutat de un complice la


savarsirea unei infractiuni pentru care nu a fost trimis in judecata, instanta va dispune :
a. extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane
c. nicio varianta din cele de mai sus

20. Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea
unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este
trimis in judecata si procurorul participa la judecata :
a. instanta nu poate dispune din oficiu extinderea procesului penal pentru alte fapte
b. instanta poate dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte, numai la
cererea procurorului
c. procurorul este obligat sa ceara instantei extinderea procesului penal pentru alte
fapte

21. În cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:


a. procurorul prezent poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele

70
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
persoane;
b. instanta poate pune în miscare actiunea penală prin încheiere;
c. instanta sesizează procurorul competent pentru punerea în miscare a actiunii
penale;

22. Sunt cazuri in care actiunea penala este pusa in miscare de catre instanta:
a. când este sesizata prin rechizitoriul procurorului;
b. când instanta extinde din oficiu procesul penal pentru alte fapte sau cu privire la
alte persoane;
c. când instanta admite plângerea persoanei vatamate, desfiinteaza rezolutia sau
1
ordonanta atacata si retine cauza spre judecata (art. 278 ,alin.8,lit.c,Cproc.pen).

 Dezbaterile
1. În cadrul dezbaterilor :
a. nu exista o ordine in care se da cuvantul
b. se poate da cuvantul si in replica, dar in ordinea prevazuta de lege
c. procurorul are cuvantul inainte de inculpat

2. În cadrul dezbaterilor :
a. primul si ultimul caruia i se da cuvantul este inculpatul
b. procurorul are cuvantul inaintea partii vatamate
c. partea vatamata are cuvantul inaintea partii civile

3. În cadrul dezbaterilor, ordinea in care presedintele da cuvantul este urmatoarea :


a. procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat
b. inculpat, procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente,
inculpat
c. procuror, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat, parte vatamata

4. Dezbaterile :
a. nu pot fi intrerupte
b. pot fi intrerupte oricand, dar numai de presedintele completului de judecata
c. pot fi intrerupte pentru motive temeinice

5. Dezbaterile :
a. pot fi intrerupte pentru maxim 3 zile
b. pot fi intrerupte pentru maxim 5 zile
c. pot fi intrerupte pentru maxim 24 de ore

6. În cadrul dezbaterilor, ordinea in care presedintele da cuvantul este urmatoarea :


a. procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat
b. inculpat, procuror, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente,
inculpat
c. procuror, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat, parte vatamata

7. Procurorul si partile pot depune concluzii scrise:


a. numai la cererea presedintelui completului
b. chiar daca nu au fost cerute de instanta

71
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. numai cand au fost cerute de instanta

*** Prin sentinta penala nr. 150 din 2 aprilie 2008 , instanta a condamnat pe inculpatii minori
P.V. si S.C. pentru savârsirea infractiunii de viol, la o pedeapsa de câte 7 ani închisoare, în
baza art. 197 alin. 2 lit.(a) si alin.3 teza I Cod penal. În cauza de fata, instanta a constatat ca
inculpatii au, în mod vadit, interese procesuale contrare, întrucât inculpatul P.V. îl face vinovat
de savârsirea faptei pe inculpatul S.C. si invers, declaratiile respective din timpul urmaririi
penale nefiind niciodata retractate de catre vreun inculpat. La judecata pe fond a cauzei,
ambii inculpati au fost asistati juridic de catre acelasi avocat desemnat din oficiu.

8.***In speta :
a. cauza a fost judecata in prima instanta de o judecatorie
b. este incident un caz de nulitate absoluta
c. instanta de fond nu a respectat dreptul inculpatilor la o aparare efectiva

Extras din decizia prin care s-a desfiintat hotararea primei instante → Dreptul la
aparare, inclusiv cel asigurat din oficiu, astfel cum este recunoscut de dispozitiile art. 6 pct. 3
lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului, trebuie sa aiba un caracter efectiv, iar nu
unul formal. În speta, apararea asigurata de avocatul din oficiu cu ocazia judecarii pe fond a
cauzei, nu a fost efectiva, de vreme ce acesta a fost pus în situatia de a sustine pozitii
procesuale în mod vadit contrare.
În consecinta, instanta a constatat ca, în fapt, instanta de fond nu a respectat dreptul
inculpatilor la o aparare efectiva, ceea ce atrage nulitatea absoluta a hotarârii pronuntate în
aceste conditii, conform art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala. Fata de aceste
considerente instanta a admis recursurile inculpatilor, a desfiintat în întregime hotarârea
instantei de fond si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiasi instanta, respectiv
Tribunalul Satu Mare.

 Ultimul cuvant al inculpatului → etapa finala cu care se termina


sedinta de judecata
1. Ultimul cuvant al inculpatului:
a. este un moment procesual distinct de cuvantul pe care acesta il are in cursul
dezbaterilor
b. neacordarea lui se sanctioneaza cu nulitate relativa
c. este cuvantul pe care acesta il are in cursul dezbaterilor

2. Ultimul cuvant al inculpatului:


a. poate fi exercitat, daca inculpatul doreste, si prin aparatorul ales sau desemnat
din oficiu
b. este exercitat numai personal de catre inculpat
c. poate fi exercitat si prin reprezentant conventional

3. Ultimul cuvant al inculpatului are loc:


a. inainte de a incheia dezbaterile
b. dupa incheierea dezbaterilor
c. inainte de incheierea cercetarii judecatoresti

4. In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant:


a. doar presedintele completului ii mai poate pune intrebari
b. nu i se poate replica inculpatului

72
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. nu i se pot pune intrebari

5. Daca in timpul in care are ultimul cuvant, inculpatul releva fapte sau imprejurari noi,
esentiale pentru solutionarea cauzei:
a. instanta suspenda judecata
b. instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti
c. instanta dispune reluarea urmaririi penale

*** Prin sentinta penala nr. 150 din 2 aprilie 2008 , instanta a condamnat pe inculpatii minori
P.V. si S.C. pentru savârsirea infractiunii de viol, la o pedeapsa de câte 7 ani închisoare, în
baza art. 197 alin. 2 lit.(a) si alin.3 teza I Cod penal. În cauza de fata, instanta a constatat ca
inculpatii au, în mod vadit, interese procesuale contrare, întrucât inculpatul P.V. îl face vinovat
de savârsirea faptei pe inculpatul S.C. si invers, declaratiile respective din timpul urmaririi
penale nefiind niciodata retractate de catre vreun inculpat. La judecata pe fond a cauzei,
ambii inculpati au fost asistati juridic de catre acelasi avocat desemnat din oficiu.

8.***In speta :
a. cauza a fost judecata in prima instanta de o judecatorie
b. este incident un caz de nulitate absoluta
c. instanta de fond nu a respectat dreptul inculpatilor la o aparare efectiva

Extras din decizia prin care s-a desfiintat hotararea primei instante → Dreptul la
aparare, inclusiv cel asigurat din oficiu, astfel cum este recunoscut de dispozitiile art. 6 pct. 3
lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului, trebuie sa aiba un caracter efectiv, iar nu
unul formal. În speta, apararea asigurata de avocatul din oficiu cu ocazia judecarii pe fond a
cauzei, nu a fost efectiva, de vreme ce acesta a fost pus în situatia de a sustine pozitii
procesuale în mod vadit contrare.
În consecinta, instanta a constatat ca, în fapt, instanta de fond nu a respectat dreptul
inculpatilor la o aparare efectiva, ceea ce atrage nulitatea absoluta a hotarârii pronuntate în
aceste conditii, conform art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala. Fata de aceste
considerente instanta a admis recursurile inculpatilor, a desfiintat în întregime hotarârea
instantei de fond si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiasi instanta, respectiv
Tribunalul Satu Mare.

73
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

 Deliberarea si hotararea instantei


1. Completul de judecata delibereaza:
a. mai intai asupra chestiunilor de fapt
b. mai intai asupra chestiunilor de drept
c. asupra chestiunilor de fapt sau de drept, fara o ordine prestabilita

2. Cercetarea judecatoreasca si dezbaterile:


a. nu pot fi intrerupte
b. ambele pot fi reluate
c. numai dezbaterea nu poate fi reluata

3. In cazul in care instanta a dispus reluarea cercetarii judecatoresti, cauza:


a. se restituie procurorului pentru reluarea urmaririi penale
b. se restituie procurorului pentru refacerea urmaririi penale
c. se repune pe rol

4. In cazul in care instanta a dispus reluarea dezbaterilor:


a. cauza se repune pe rol
b. cauza se restituie procurorului pentru refacerea urmaririi penale
c. instanta va pune in discutie imprejurarea care trebuie lamurita in aceeasi sedinta
sau in alta sedinta in continuare

5. Solutiile care pot fi pronuntate printr-o sentinta sunt urmatoarele:


a. condamnarea, achitare sau stabilire a unei sanctiuni administrative
b. condamnarea sau achitare
c. condamnarea, achitare, incetare a procesului penal

6. In cazul in care instanta a pronuntat achitarea inculpatului intrucat fapta nu prezinta gradul de
pericol social al unei infractiuni (art. 10 alin. 1 lit. b1) :
a. instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila
b. instanta penala nu acorda despagubiri civile
c. instanta penala poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale,
potrivit legii civile

7. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila :

74
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. cand pronunta incetarea procesului penal in caz de retragere a plangerii
prealabile
b. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista
c. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu a fost savarsita de inculpat

8. In cazul in care persoana vatamata nu s-a constituit parte civila, instanta penala:
a. nu se poate pronunta cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris
b. nu se poate pronunta cu privire la restabilirea situatiei anterioare savarsirii
infractiunii
c. se poate pronunta cu privire la restituirea lucrului

9. In cazul achitarii in baza art.10,lit.b,Cproc.pen, instanta de judecata:


a. poate acorda despagubiri civile
b. este obligata solutioneze actiunea civila in sensul respingerii ei
c. este obligata sa lase nesolutionata actiunea civila

10. Nu pot fi acordate despăgubiri civile dacă:


a. achitarea s-a pronuntat pentru că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei
infractiuni;
b. achitarea s-a pronuntat pentru că fapta nu există;
c. achitarea s-a pronuntat pentru că lipseste unul din elementele constitutive ale
infractiunii;

11. In cazul cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii
penale:
a. instanta poate dispune disjungerea actiunii civile
b. instanta nu poate dispune disjungerea actiunii civile
c. instanta dispune obligatoriu disjungerea actiunii civile

12. Instanta penala nu acorda despagubiri civile:


a. cand pronunta incetarea procesului penal in caz de retragere a plangerii
prealabile
b. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista
c. cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu a fost savarsita de inculpat

13. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila atunci cand:


a. pronunta incetarea procesului penal pentru ca lipseste plangerea prealabila
necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale
b. pronunta incetarea procesului penal pentru cazul in care exista autoritate de lucru
judecat
c. pronunta incetarea procesului penal pentru cazul in care a intervenit decesul
faptuitorului

14. In cazul achitarii in baza art.10,lit.b,Cproc.pen, instanta de judecata:


a. poate acorda despagubiri civile
b. este obligata solutioneze actiunea civila in sensul respingerii ei
c. este obligata sa lase nesolutionata actiunea civila

15. Cand durata retinerii si a arestarii preventive este egala cu durata pedepsei pronuntate,
inculpatul condamnat este pus in libertate :
a. numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva
b. de indata, desi hotararea de condamnare nu este definitiva

75
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. de administratia locului de detinere

*** La data de 12.03.2010, ora 23,20, organele de cercetare penala ale politiei judiciare
Fundulea au început urmarirea penala fata de învinuitii S. C. si S.I. La data de 23.03.2010,
Parchetul de pe lânga Judecatoria Lehliu – Gara a pus în miscare actiunea penala fata de cei
doi învinuiti, iar prin ordonantele de retinere nr. 77/P/20109 din 23.03.2010 emise de Politia
or. Fundulea s-a luat masura retinerii pe câte 24 de ore, începând cu data de 23.03.2010 ora
02,00. La data de 23.03.2010, Judecatoria Lehliu Gara a dispus arestarea preventiva a
inculpatilor pe o perioada de câte 29 de zile pentru fiecare, de la data de 24.03.2010, ora
02,00. Prin rechizitoriul nr. 533/P/2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Lehliu – Gara,
inculpatii au fost trimisi în judecata în stare de arest. La data de 18.04.2010 instanta a
constatat legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatilor. Impotriva solutiei
instantei, inculpatii au declarat recurs la 19.04.2010, recursul fiind respins de Tribunalul
Calarasi la 20.04.2010.

16.*** In speta :
a. masura retinerii expira la 24.03.2010, ora 02,00
b. masura arestarii preventive expira la 21.04.2010 ora 02,00
c. organele de cercetare penala au dispus numai prin rezolutie

17.*** In speta, prima instanta a verificat legalitatea si temeinicia arestarii preventive :


a. in camera de consiliu
b. prin incheiere motivata
c. in termen nelegal

18.*** In speta, constatand legalitatea si temeinicia arestarii preventive, prima instanta a


dispus :
a. obligarea inculpatilor la plata cheltuielile judiciare avansate de stat
b. mentinerea arestarii preventive
c. cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului

Extras din incheierea prin care judecatoria s-a pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei
arestarii preventive → prin rezolutiile din data de 12.03.2010, ora 23,20, organele de
cercetare penala ale politiei judiciare Fundulea au început urmarirea penala fata de învinuitii
S. C. si S.I. Prin ordonanta nr. 533/P/2010 din data de 23.03.2010 a Parchetului de pe lânga
Judecatoria Lehliu – Gara a fost pusa în miscare actiunea penala fata de cei doi învinuiti, iar
prin ordonantele de retinere nr. 77/P/20109 din 23.03.2010 emise de Politia or. Fundulea s-a
luat fata de cei doi inculpati masura retinerii pe câte 24 de ore pentru fiecare, începând cu
data de 23.03.2010 ora 02,00, pana la 24.03.2010 ora 02,00.
Prin încheierea de sedinta din data de 23.03.2010 a Judecatoriei Lehliu Gara s-a dispus
arestarea preventiva a inculpatilor pe o perioada de câte 29 de zile pentru fiecare, de la data
de 24.03.2010, ora 02,00, pâna la data de 21.04.2010, ora 02,00.

***La data de 23.03.2010, s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei Lehliu – Gara, sub nr. 392/249,
referatul întocmit de Parchetul de pe lânga Judecatoria Lehliu Gara nr. 533/P/2010, cu
propunerea de arestare preventiva a inculpatilor: S.C., S.I. si D.A., pe o perioada de câte 29
de zile. La apelul nominal facut în sedinta din camera de consiliu au fost prezenti inculpatii,
în stare de retinere. Masura retinerii pe 24 de ore a fost dispusa începând cu data de
23.03.2010 ora 02,00, pana la 24.03.2010 ora 02,00. In solutionarea propunerii de arestare
preventiva, instanta :

76
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
 a apreciat ca nu exista contrarietate de interese intre inculpati, întrucât inculpatii au
recunoscut savârsirea infractiunilor, si-au mentinut declaratiile date în faza de cercetare
penala, în fata instantei acestia dând mai multe amanunte legate de modalitatea comiterii
faptelor
 a admis propunerea de arestare preventiva a inculpatilor S. C. si S.I.
 a respins ca neintemeiata propunerea de arestare preventiva a inculpatului D.A.,
constatand ca în privinta acestuia nu sunt întrunite conditiile prevazute de art. 143,C.p.p.
si nu exista cazul prevazut de art.148,lit.“f” C.p.p.
La data de 24.03.2010 a declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria Lehliu-Gara dar
si inculpatii S.C. si S. I. Tribunalul Calarasi a respins recursul prin decizia nr. 18/26.03.2010.

19.*** In speta, ca urmare a respingerii propunerii de arestare preventiva a inculpatului D.A.,


acesta va fi pus in libertate :
a. imediat dupa pronuntarea incheierii
b. la 26.03.2010, dupa ramanerea definitiva a incheierii
c. la 24.03.2010 ora 02,00, la expirarea perioadei retinerii

20.*** In speta, la judecata in prima instanta :


a. apararea inculpatilor nu putea fi facuta de acelasi avocat din oficiu
b. cheltuielile judiciare au ramas în sarcina statului
c. cheltuielile judiciare au ramas în sarcina inculpatilor arestati preventiv

*** Prin încheierea nr. 68/25.09.2009 pronuntata de Judecatoria Satu Mare în dosar
nr.8962/296/2009, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lânga Judecatoria Satu Mare si în
consecinta s-a dispus prelungirea arestului preventiv fata de inculpatul R.I. cu înca 30 de zile.
Încheierea penala a fost adusa la cunostinta inculpatului vineri 25.09.2009, acesta fiind
prezent la pronuntare, dovada fiind si semnatura lui pe minuta. Împotriva acestei încheieri a
declarat recurs inculpatul. Acesta a formulat recurs prin posta luni 28.09.2009.

21.*** In speta :
a. recursul este formulat in termen, intrucat sambata si duminica sunt zile
nelucratoare
b. recursul este tardiv formulat
c. recurentul va fi obligat la plata cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs

*** La data de 13.01.2009 a fost începuta prin rezolutie urmarirea penala sub aspectul
savârsirii de catre inculpatul C.I. a infractiunii de dare de mita. Inculpatul a fost retinut
preventiv timp de 24 de ore, începând cu data de 13.01.2009, orele 16,00. Procurorul a pus
in miscare actiunea penala in data de 14.01.2009 si a inaintat Tribunalului Vaslui referatul cu
propunerea de arestare preventiva a inculpatului. Prin încheierea nr. 1 din 14 ianuarie 2009
instanta a admis propunerea de arestare preventiva pe 29 de zile, cu începere de la 14
ianuarie 2009. S-a dispus emiterea de îndata a mandatului de arestare preventiva.
La 19.01.2009, a fost admis recursul declarat de inculpatul C.I., a fost casata încheierea
recurata, iar în baza art. 139 alin. 2 C.pr.pen. a fost revocata masura arestului preventiv.

22.*** In speta :
a. masura retinerii a expirat la data de 14.01.2009, orele 16,00
b. a 29 – a zi de arest preventiv este 11 februarie 2009
c. recurentul nu a executat nicio zi de arest preventiv

77
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
*** Inculpatii P.P. si A.A. (minor) au fost retinuti pe o perioada de 24 ore, începând cu data de
18.05.2009-ora 15,00, iar prin încheierea din 19.05.2009 s-a dispus arestarea lor preventiva.
Inculpatii au fost trimisi în judecata in stare de arest, pentru savârsirea infractiunii prevazute
de art.211,alin.1,2 lit.b, c,Cpen. Primind dosarul, prima instanta a procedat la verificarea
legalitatii si temeiniciei masurii arestului preventiv în privinta inculpatilor la data de
05.06.2009, dispunand mentinerea arestului preventiv numai pentru inculpatul P.P.

23.*** In speta, instanta :


a. nu poate fi decat o judecatorie
b. a dispus revocarea masurii arestului preventiv pentru inculpatul minor
c. a dispus inlocuirea masurii arestului preventiv pentru inculpatul minor

OBS → infractiunea prevazuta de art.211,alin.1,2 lit.b, c,Cpen este de competenta


judecatoriei, iar infractiunea prevazuta de art.211,alin.3,Cpen este de competenta tribunalului

24.*** In speta :
a. ordonanta de retinere a expirat la 19.05.2009-ora 14,00
b. durata arestului preventiv inceput sa curga de la 19.05.2009-ora 15,00
c. incheierea din 05.06.2009 s-a dat in camera de consiliu

25.*** La data de 19.05.2009, Judecatoria Bacau a admis propunerea de arestare preventiva


a inculpatilor P.P. si A.A. (minor), pentru savârsirea a doua infractiuni de tâlharie prev. de art.
211 alin 1,2 lit.b,c Cpen. P.P - pentru o durata de 29 de zile, A.A. - pentru o durata de 19 zile.
Din speta se deduce cu certitudine ca :
a. la data de 19.05.2009, inculpatul minor avea cel putin 16 ani impliniti
b. incheierea din 15.06.2009 s-a dat in camera de consiliu
c. se poate retine cel putin o circumstanta agravanta judiciara

OBS → la stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si arestarii preventive


se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra
luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive (art. 160 e ).
OBS → art.75,lit.c → savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor
→ o circumstanta agravanta legala

28. Instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci
cand pronunta o hotarare prin care a dispus :
a. o masura de siguranta
b. incetarea procesului penal
c. o pedeapsa cu inchisoare, cu executare la locul de munca

29. Instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci
cand pronunta :
a. numai una dintre urmatoarele doua solutii : achitare sau incetarea procesului
penal
b. o masura educativa
c. o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei

30. Cand instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile, masurile asiguratorii:
a. inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei

78
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
civile, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii
b. inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei
civile
c. masurile asiguratorii inceteaza de drept, in 30 de zile de la ramanerea definitiva a
hotararii

31. Daca inainte de a formula propunerea de arestare preventiva procurorul nu a procedat la


ascultarea invinuitului, nulitatea incidenta :
a. se acopera prin audierea inculpatului direct in fata instantei
b. este conditionata de producerea vreunei vatamari
c. propunerea de arestare preventiva este respinsa ca nelegala

**** Extras incheiere de respingere ca nelegala a propunerii de arestare preventive


pentru nelegala sesizare a instantei → Prin încheierea instantei din data de 03.11.2009
pronuntata în dosarul nr. 35685/299/2009 al Judecatoriei Sector 1 Bucuresti a fost admisa în
baza art. 149^1 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 197 alin. 2 C.p.p. exceptia nelegalei sesizari a
instantei cu privire la propunerea de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului I.P. S-a
constatat nelegala sesizare a instantei de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului
1 Bucuresti prin Referatul nr. 18064/P/2009 din 22.10.2009 iar în baza dispozitiilor art. 149^1,
alin. 10 C.p.p. a fost respinsa ca nelegala propunerea Parchetului de pe lânga Judecatoria
Sectorului 1 Bucuresti, cheltuielile judiciare avansate de stat fiind lasate în sarcina acestuia.

Prin rezolutia din data de 22.10.2008 s-a dispus începerea urmaririi penale fata de învinuitul
IPI sub aspectul savârsirii infractiunii de tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si c si
alin.2 ind.1 lit. a si b Cod penal. Prin ordonanta nr. 18064/P/2009 din data de 22.10.2009, s-a
dispus punerea în miscare a actiunii penale fata de inculpat, pentru savarsirea infractiunii de
tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit. a si b Cod penal.

Totodata, potrivit art. 150,C.p.p., masura arestarii inculpatului, poate fi luata numai dupa
ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, legiutorul prevazând aceasta
obligatie a organelor judiciare folosind conjuctia “si”, nefiind suficienta ascultarea numai
de catre procuror sau numai de judecator, pentru a putea fi interpretat textul legal in
sensul acoperirii în instanta a neregularitatii rezultând din neaudierea inculpatului de catre
procuror, prin audierea inculpatului potrivit art. 1491 alin. 7 C.p.p.

Instanta a constatat ca în cauza s-au întocmit doua procese verbale de cautare de catre
organele de politie cu prilejul efectuarii unor verificari la domiciliul inculpatului, primul fiind
întocmit la data de 21.10.2009, ora 22,00, ocazie cu care la adresa respectiva a fost gasita
mama inculpatului care a sustinut ca IPI este plecat de câteva ore cu fratele sau aratând
totodata ca nu stie locul unde se afla cei doi, iar cel de al doilea proces verbal de cautare
fiind întocmit a doua zi dimineata, respectiv la data de 22.10.2009, orele 07,00, ocazie cu
care dupa cum rezulta din continutul acestuia nu a fost gasita la adresa respectiva nicio
persoana. La acesata ultima data si tot la ora respectiva a fost începuta urmarirea penala
fata de inculpat pentru savârsirea infractiunii de tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b si c
si alin.2 ind.1 lit. a si b Cod penal, fara ca dupa acest moment si eventual pâna la punerea în
miscare a actiunii penale sa se faca demersuri pentru gasirea inculpatului IPI.
Instanta a apreciat ca în conditiile în care inculpatul nu a fost citat potrivit disp. art. 175 si
urmatoarele Cod procedura penala la adresa cunoscuta sau prin nota telefonica (în conditiile
în care ceilalti inculpati si martorul audiat au aratat ca au luat legatura telefonic cu inculpatul,
astfel încât cu un minimum de demersuri se putea afla numarul de telefon al acestuia din
urma) nefiind emis nici mandat de aducere pentru inculpat, cautarea inculpatului de catre
organele de cercetare limitându-se la întocmirea a doua procese verbale din care nu rezulta

79
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
ca inculpatul ar fi disparut de la domiciliu, nu s-au facut demersurile prevazute de lege pentru
încunostiintarea inculpatului iar din cele doua procese verbale de cautare nu se poate trage
concuzia ca inculpatul ar fi fost disparut sau s-ar fi sustras de la urmarirea penala asa cum se
sustine în propunerea de arestare preventiva, astfel încât neaudierea acestuia de catre
procuror înainte de formularea propunerii de arestare si pentru acesta nu apare ca fiind
justificata.
Avand in vedere aceste aspecte, precum si prevederile art. 197 C.p.p., potrivit carora
nerespectarea dispozitiilor privind sesizarea instantei este sanctionata cu nulitatea absoluta,
instanta a apreciat ca nu se poate pune problema acoperirii vatamarii prin audierea
inculpatului direct in fata instantei in aceasta calitate asa cum a sustinut reprezentantul
Ministerului Public, nulitatea absoluta neputand fi acoperita si nefiind conditionata de
producerea vreunei vatamari, potrivit art. 197 alin. 2 C.p.p.

32. Cu privire la masura arestarii preventive, prima instanta va judeca intotdeauna in sala de
consiliu urmatoarele cereri :
a. luarea, inlocuirea, prelungirea
b. luarea, inlocuirea, revocarea
c. luarea, prelungirea, mentinerea

OBS → luarea, prelungirea (faza de UP), mentinerea (faza judecatii). Inlocuirea se judeca in
sedinta publica

***** Extras incheiere nr.36/CC → Tribunalul Arges, sedinta Camerei de Consiliu din 11
mai 2009 → S-a luat în examinare, pentru solutionare în prima instanta, sesizarea
Parchetului de pe lânga ICCJ – DNA - Serviciul Teritorial Pitesti, având ca obiect prelungirea
duratei masurii arestarii preventive privind pe inculpatii P.G., B.A., F.L., L.M., aflati în arestul
I.P.J.Arges. În baza dispozitiilor art.290,Cproc.pen, tribunalul declara sedinta secreta si
dispune evacuarea din sala a partilor care nu au legatura cu cauza. Având în vedere faptul
ca inculpatii C.S. si S.M. au fost pusi în libertate prin deciziile penale nr. 322/R si respectiv
321/R din data de 08.05.2009 pronuntate de Curtea de Apel Pitesti, instanta dispune
parasirea salii de judecata si de catre acestia

Reprezentantul DNA reformuleaza sesizarea în ceea ce-i priveste pe inculpatii C.S si S. M.,
având în vedere ca acestia au fost pusi în libertate prin deciziile Curtii de Apel Pitesti si
solicita admiterea acesteia si prelungirea duratei arestarii preventive, pentru inculpatii P.G ,
F.L. începând cu data de 13 mai 2009, pentru inculpatul L.M. începând cu data de 22
mai 2009,iar pentru inculpatul B.A.,începând cu data de 29 mai 2009.

Aparatorul inculpatului B.A., avocat F.D, reitereaza cererea privind amânarea cauzei în ceea
ce-l priveste pe acesta, în vederea pregatirii apararii, întrucât nu a avut posibilitatea de a
studia actele dosarului, astazi având termen si la Curtea de Apel Pitesti
Reprezentantul DNA, pune concluzii de respingere a cererii formulata de aparatorul
inculpatului B, ca nefondata
Tribunalul, considera ca solicitarea formulata de d-ul avocat F. D privind amânarea cauzei în
vederea pregatirii apararii este întemeiata, urmând a o admite si a dispune disjungerea
cauzei pentru inculpatul B A, fixând termen la data de 12 mai 2009, ora 13,00; pentru
solutionarea acesteia

80
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
Aparatorul ales al inculpatului B.A. a solicitat disjungerea cauzei în ce-l priveste pe clientul
sau, motivând ca nu si-a putut pregati apararea, întrucât astazi a sustinut, la Curtea de Apel
Pitesti, recursul împotriva încheierii prin care a fost respinsa cererea clientului sai de liberare
provizorie sub control judiciar
Sustinerea aparatorului este reala, astfel ca, Tribunalul considera cererea întemeiata, motiv
pentru care, în baza art.38 c.proc.pen. urmeaza sa fie admisa si sa se disjunga judecarea
propunerii la data de 13 mai 2009, orele 13,00

PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII
DISPUNE: :
Disjunge propunerea de prelungire a starii de arest a inculpatului B.A. si fixeaza termen
de judecare a ei la data de 12.05.2009,orele 13,00.
În baza art. 159 alin.7 Cod proc.penala, respinge propunerea de prelungire a starii de arest
pentru inculpatii P.G., B.A., F.L., L.M.,
În baza art. 149 alin.12 rap.la art. 146 alin.11/1 Cod procedura penala, înlocuieste pentru cei
cinci inculpati masura arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de
domiciliu , prev. de art. 145 Cod proc.penala
Cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului
Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronuntare
Pronuntata în sedinta publica, astazi 11 mai 2009, la Tribunalul Arges-Sectia penala.

**** Extras din sentinta penala nr.3953/19.12.2008 , Judecatoria Iasi → autoritate de


lucru judecat → in baza art.11 pct.2 lit.b si art.10 lit.j Cproc.pen, a dispus incetarea
procesului penal pornit împotriva inculpatului L.S. pentru savârsirea infractiunii prev. de art.85
alin.4 din Legea nr.13/2007 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca fapta inculpatului LSM care în
perioada februarie-aprilie 2004 a executat pe raza comunei Hadâmbu mai multe instalatii
electrice prin racordare la reteaua nationala de energie electrica fara a poseda autorizatia
ceruta de lege si atestatul pentru certificarea cunostintelor tehnice în domeniul energetic
întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. si ped. de art. 85 alin 4 din Legea nr.
13/2007
Desi fapta inculpatului, astfel cum a fost aceasta retinuta prin actul de sesizare a instantei,
constituie infractiune instanta nu a dispus condamnarea inculpatului pentru urmatoarele
considerente:
prin sentinta penala nr.1611 din 31.05.2007 a Judecatoriei Iasi, modificata prin decizia penala
nr.581 din 11.12.2007 a Tribunalului Iasi, mentinuta si ramasa definitiva prin decizia penala
nr. 214 din 15.04.2008 a Curtii de Apel Iasi s-a dispus condamnarea inculpatului L.S. pentru
savârsirea infractiunii de „exercitare fara drept a unei profesii”, prev. si ped. de art.281 Cpen,
retinându-se ca inculpatul în perioada februarie-aprilie 2004 a executat lucrari de racordare la
reteaua nationala de energie electrica a unui numar de sase parti vatamate în conditiile în
care nu poseda autorizatia ceruta de lege.
Având în vedere dispozitiile art.85,alin.4, din Legea nr.13/2007 potrivit carora „executarea
sau folosirea de instalatii clandestine în scopul racordarii directe la retea sau pentru ocolirea
echipamentelor de masurare constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la unu
la 5 ani” instanta constata ca inculpatul, pentru fapta retinuta în sarcina sa in prezenta cauza,
a fost condamnat definitiv prin sentinta penala sus-citata
Instanta a constatat ca în cauza exista autoritate de lucru judecat, fiind îndeplinite cele
doua elemente identice între cauza judecata si cauza ce urmeaza a fi solutionata, identitatea
de persoane si identitatea de obiect, desi faptele retinute în sarcina inculpatului au primit
încadrari juridice diferite (art.281 Cod penal, respectiv art. 85 alin 4 din Legea nr. 13/2007)

81
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
Existenta autoritatii de lucru judecat fiind o cauza care împiedica exercitarea actiunii penale,
instanta, în baza art.11, pct.2 lit.b) si art. 10 lit. j) Cproc.pen a incetat procesul penal pornit
împotriva inculpatului LSM, pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 85 alin 4 din Legea nr.
13/2007 cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal .

 structura si comunicarea hotararii


1. Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina:
a. parte introductiva, expunere si dispozitiv
b. minuta, parte introductiva, expunere si dispozitiv
c. parte introductiva si dispozitiv

2. In hotararile instantelor militare trebuie sa se indice gradul militar:


a. al procurorului
b. numai pentru membrii complertului de judecata
c. al inculpatului militar

3. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica:


a. partilor care au lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare
b. partilor, chiar daca au fost prezente atat la judecata, cat si la pronuntare
c. inculpatului care a lipsit de la judecata

4. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica partilor care au lipsit:


a. la judecata
b. la pronuntare
c. atat la judecata, cat si la pronuntare

5. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica inculpatului detinut care a lipsit:


a. la judecata
b. la pronuntare
c. atat la judecata, cat si la pronuntare

6. Termenul in care instanta este obligata sa comunice hotararea este :


a. 20 de zile
b. 15 zile
c. neprevazut in Codul de Procedura Penala

OBS → a se evita confuziile → cel mult 20 de zile de la pronuntare = termen maxim in


care trebuie redactata hotararea, cel mult 15 zile de la incheierea dezbaterilor = termenul
maxim pentru care se pot amana deliberarea si pronuntarea

82
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
7.*** Mersul dezbaterilor si sustinerile pe fond ale partilor au fost consemnate în încheierea
de sedinta din data de 14.05.2009, prin care s-a amânat pronuntarea pentru data de
21.05.2009, cand din nou pronuntarea a fost amanata pentru data de 25.05.2009, cand a fost
pronuntata hotararea. In speta :
a. incheierile de sedinta din datele de 14.05.2009 si 21.05.2009 fac parte integranta
din hotararea pronuntata
b. instanta a amanat pronuntarea depasind termenul admis de lege
c. pentru data de 25.05.2009 nu s-a mai intocmit o incheiere de sedinta

CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC – contestatia in anulare

 cazurile de contestatie in anulare


1. Vicierea procedurii de citare constituie caz de contestatie in anulare daca vicierea a avut
loc pentru judecarea cauzei:
a. in fata instantei de apel
b. in fata instantei de recurs
c. in prima instanta

2. Constituie caz de contestatie in anulare :


a. neemiterea citatiei in cadrul judecarii apelului
b. nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la mentiunile pe care trebuie sa le
cuprinda citatia, in cadrul recursului
c. inmanarea citatiei cu trei zile inainte de termenul fixat pentru judecata in prima
instanta

3. Nelegalitatea procedurii de citare poate fi invocata pe calea contestatiei in anulare de


catre:
a. inculpat, pentru citarea nelegala a partii vatamate
b. partea vatamata, pentru citarea nelegala a inculpatului
c. oricare parte, numai pentru propria sa citare nelegala

4. Sunt cazuri de limitare a dreptului de a introduce contestatie in anulare pentru vicii de


procedura in ceea ce priveste citarea :
a. cazul de contestatie in anulare poate fi invocat de orice parte din proces, dar
numai in legatura cu nelegalitatea citarii sale
b. incalcarea procedurii de citare a avut loc la judecarea cauzei in cadrul apelului
c. cererea de contestatie in anulare pentru citare nelegala se poate introduce numai
personal de partea interesata

5. Inculpatul recurent participa la primul termen al judecatii in recurs. Pentru al doilea termen,
inculpatul nu mai este citat. La acest termen se solutioneaza recursul. Inculpatul introduce
contestatie in anulare, argumentand ca nu a fost citat, desi instanta avea obligatia de a-l cita.
Cererea de contestatie in anulare:
a. va fi admisa, deoarece judecata in recurs nu se poate desfasura in lipsa

83
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
inculpatului
b. va fi respinsa, deoarece in cauza nu s-au incalcat regulile de citare, instanta
nefiind obligata sa-l citeze pe inculpat
c. va fi respinsa, deoarece participarea inculpatului la judecata este obligatorie doar
in ipoteza in care acesta este arestat

6. Imposibilitatea de prezentare la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de


recurs si imposibilitatea de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare constituie caz de
contestatie in anulare :
a. numai daca sunt cauzate de un caz fortuit
b. numai daca sunt cauzate de un caz de forta majora
c. daca sunt cauzate de un caz fortuit sau de un caz de forta majora

7. Constituie caz de contestatie in anulare faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat


asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. :
a. 10 alin. 1 lit. a) - e ), cu privire la care existau probe in dosar
b. art. 10 alin. 1 lit. j), cu privire la care existau probe in dosar
c. art. 10 alin. 1 lit. f) - i1 ), cu privire la care existau probe in dosar

8. Se poate face contestatie în anulare când partea dovedeste ca:


a. la termenul la care s-a judecat cauza de catre prima instanta, a fost în
imposibilitate de a se prezenta, fiind internatã în spital;
b. la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla
încorporat, fiind în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta despre
aceasta situatie;
c. la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de recurs se afla în stare
de detinere, fiind în imposibilitatea de a se prezenta

10. Constituie motive de contestatie în anulare:


a. faptul că instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de achitare cu
privire la care existau probe la dosar;
b. faptul că două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia;
c. faptul că împotriva unei persoane s-au pronuntat două hotărâri definitive pentru
aceeasi faptă;

11. Se poate introduce contestatie în anulare :


a. numai impotriva unei hotarari definitive
b. impotriva oricarei sentinte care nu pot fi atacata cu apel
c. impotriva oricarei decizii

12. Se poate introduce contestatie în anulare :


a. cand executarea hotararii se face impotriva altor persoane decat autorul
infractiunii
b. cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de
catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii
c. cand doua sau mai multe hotarari nu se pot concilia

13. Contestatia în anulare intemeiata pe nelegalitatea procedurii de citare in cadrul judecarii


recursului:
a. priveste numai viciile privitoare la operatiile de emitere a citatiei

84
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. priveste numai viciile privitoare la inmanarea citatiei si dovada indeplinirii
procedurii de citare
c. priveste orice viciu care afecteaza procedura citarii

14. Se poate face contestatie în anulare când instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire
la:
a. cauza de nepedepsire prevazuta de art. 255 alin. (3) cod penal;
b. împlinirea termenului de prescriptie pentru infractiunea de fals în înscrisuri oficiale;
c. lipsa plângerii prealabile pentru infractiunea prevazuta de art. 182,Cpenal

15. Constituie motiv de contestatie in anulare:


a. lipsa partii nelegal citate la prima instanta si invocata in apel
b. lipsa partii nelegal citate la judecata in apel si invocata in recurs
c. lipsa partii nelegal citate in fata instantei de recurs

16. Daca partea a instiintat instanta de recurs despre impiedicarea de a se prezenta la


judecata, iar aceasta nu a luat in considerare solicitarea sa de a se amana cauza, contestatia
in anulare intemeiata pe art.386,lit.b) este:
a. inadmisibila
b. neintemeiata
c. admisibila numai in baza dovezilor din care rezulta imposibilitatea de prezentare
in fata instantei de recurs

17. Constituie caz de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.c) :


a. partea vatamate a declarat ca isi retrage plangerea prealabila dupa ramanerea
definitiva a hotararii
b. partea vatamata si inculpatul s-au impacat in fapt, dar declaratia de impacare nu a
fost depusa niciodata la dosarul cauzei
c. inculpatul a decedat si o copie dupa actul de deces a fost depusa la dasarul
cauzei pina la momentul pronuntarii instantei de recurs

18. Contestatia in anulare, in cazul in care se invoca pronuntarea a doua hotarari definitive
impotriva aceleiasi persoane, pentru aceeasi fapta :
a. poate fi dovedita cu orice mijloc de proba
b. poate fi formulata de procuror
c. este de competenta instantei care a pronuntat prima hotarare

19. Daca procedura de citare nu a fost indeplinita conform legii, dar partea a fost prezenta la
judecata in recurs:
a. viciul procedurii citarii nu constituie motiv de contestatie in anulare, daca partea a
cerut termen pentru pregatirea apararii
b. viciul procedurii citarii constituie motiv de contestatie in anulare
c. nulitatea intemeiata pe viciul procedurii citarii este acoperita prin prezenta partii

20. Daca procedura de citare nu a fost indeplinita conform legii, dar partea a fost
reprezentata printr-un avocat la judecata in recurs:
a. viciul procedurii citarii nu constituie motiv de contestatie in anulare
b. partea este considerata prezenta prin reprezentare
c. nulitatea intemeiata pe viciul procedurii citarii nu este acoperita prin prezenta
avocatului

85
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
21. Contestatia in anulare, intemeiata pe art.386,lit.c,Cproc.pen, impotriva deciziei instantei
de recurs prin care s-a respins recursul inculpatului contra incheierii instantei de apel prin
care s-a mentinut starea de arest :
a. este, in principiu, admisibila, urmand sa fie examinata pe fond
b. este inadmisibila
c. este, dupa caz, admisibila sau inadmisibila, in raport de cauza concreta la care
face referire contestatorul, dintre cele prevazute de art.10,alin.1,Cod proc.pen

22. Recursul declarat de partea vatamata impotriva incheierii prin care s-a dispus inlocuirea
masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea :
a. este, in principiu, admisibila, si se va examina pe fond
b. este inadmisibil
c. va fi respins, in toate cazurile, ca nefondat

OBS → recursul imp. incheierii de prelungire sau inlocuire a AP → numai inculpat + procuror

23. Cererea petentului, formulata la termenul solutionarii plangerii intemeiate pe


art.2781,Cproc.pen, prin care solicita incuviintarea si administrarea probei testimoniale
(audierea in calitate de martori a doua personae) :
a. este admisibila in masura in care proba este utila, pertinenta si concludenta
b. nu este admisibila
c. este admisibila in masura in care administrarea probei nu intarzie solutionarea
plangerii in termenul prevazut de lege si indeplineste conditiile generale de
admisibilitate a probelor

*** Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Mures in data de 10.04.2009, sub nr.
1821/320/2009, contestatorul-condamnat F.B. detinut in Penitenciarul Targu-Mures a formulat
contestatie la executare cu privire la sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, pronuntata de
Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr. 7286/320/2008, definitiva prin nerecurare si sentinta
penala nr. 1257/28.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr.
7446/320/2008, definitiva prin nerecurare, pronuntata de Tribunalul Mures solicitand
anularea uneia dintre acestea, respectiv sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, precum si a
mandatului de executare a pedepsei inchisorii emis in baza acesteia. Instanta a constatat ca
prin cele doua hotarari au fost contopite aceleasi pedepse cu inchisoarea ce ii fusesera
aplicate contestatorului si ca in baza acestor hotarari au fost emise 2 mandate de executare
a pedepsei inchisorii.

24.*** In speta, Judecatoria Targu-Mures :


a. va califica cererea petentului ca avand natura juridica a unei contestatii in anulare
b. va desfiinta sentinta penala nr. 1257/28.11.2008
c. va desfiinta sentinta penala nr. 1458/25.11.2008

25.*** In speta, Judecatoria Targu-Mures :


a. va judeca cererea dupa calificarea juridica data acesteia de catre petent
b. va anula mandatul de executare a pedepsei emis in baza hotararii desfiintate
c. pronunta o sentinta

26.*** In speta, sentinta prin care Judecatoria Targu-Mures a solutionat contestatia in


anulare:
a. este supusa apelului
b. este supusa numai recursului
c. este definitiva

86
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
OBS → hotararile atacate vizeaza o modificare a pedepsei (se refereau la contopirea
pedepselor) → sunt sentinte pronuntate in materia executarii hotararilor penale → calea
de atac = numai recursul

*** Extras din sentinta penala nr.769, sedinta publica din 25 mai 2009 → prin cererea
înregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Mures in data de 10.04.2009, sub nr. 1821/320/2009,
contestatorul-condamnat F.B. detinut in Penitenciarul Targu-Mures a formulat contestatie la
executare cu privire la sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, pronuntata de Judecatoria
Targu-Mures, in dosarul nr. 7286/320/2008, definitiva prin nerecurare si sentinta penala nr.
1257/28.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures, in dosarul nr. 7446/320/2008,
definitiva prin nerecurare, pronuntata de Tribunalul Mures solicitand anularea uneia dintre
acestea, respectiv sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, precum si a mandatului de executare
a pedepsei inchisorii emis in baza acesteia. Contestatorul a aratat ca cele doua hotarari de
contopire au fost pronuntate pentru aceleasi pedepse cu inchisoarea ce ii fusesera aplicate
si ca in baza lor au fost emise 2 mandate de executare a pedepsei inchisorii.

Instanta →
 a calificat cererea petentului ca avand natura juridica a unei contestatii in anulare,
intemeiata pe dispozitiile art.386,lit. d,Cproc.pen, si nu aceea a unei contestatii la
executare (art.461,alin.1,Cproc.pen)
 constata ca dintre cele doua hotarari judecatoresti, prima care a ramas definitiva este
sentinta penala nr. 1458/25.11.2008, definitiva prin neatacare, in timp ce sentinta
penala nr. 1257/21.10.2008 a ramas definitiva in recurs, la data de 12.02.2009
 va desfiinta sentinta penala nr. 1257/21.10.2008
 va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 1320/2008,
emis in data de 17.02.2009 de Judecatoria Targu-Mures, in baza sentintei penale nr.
1257/21.10.2008
 va mentine starea de arest a condamnatului, in temeiul sentintei penale nr.
1458/25.11.2008, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures in dosarul nr.
7286/320/2008, definitiva prin neapelare si a mandatului de executare a pedepsei
inchisorii nr. 1532/2008, emis in baza acesteia la data de 23.12.2008
In temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in
sarcina acestuia
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru procuror si de la comunicare pentru condamnat.
Pronuntata in sedinta publica azi, 25.05.2009

***Prin sentinta penala nr. 1904/19.09.2007 pronuntata de Judecatoria Bacau în dosarul


nr.20207180/2006, s-a dispus condamnarea inculpatului D.C. la pedeapsa închisorii 5 luni.
Impotriva sentintei penale a declarat apel inculpatul. Prin decizia penala nr. 100/A/21.02.2008
pronuntata de Tribunalul Bacau, s-a admis apelul inculpatului. Inculpatul fost achitat si i s-a
aplicat o amenda administrativa în cuantum de 500 RON.
Împotriva deciziei penale a declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. Curtea
de Apel Bacau, prin decizia penala nr.30/15.05.2008, a admis recursul declarat de Parchet, a
casat in intregime decizia tribunalului si a mentinut ca fiind legala si temeinica hotarârea
primei instante. In preambulul deciziei pronuntate de instanta de recurs, s-a retinut ca:
„aparatorul intimatului inculpat, av. N.M. arata ca inculpatul nu doreste sa dea declaratii în
fata instantei de recurs"'. Instanta de recurs a consemnat punctul de vedere al aparatorului,
fara a-l mai întreba direct pe recurent daca accepta sau nu sa dea declaratie. Impotriva
deciziei din recurs, D.C. a introdus contestatie in anulare.

27.*** In speta, contestatia in anulare :

87
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. va fi respinsa, intrucat contestatrorul si-a exercitat in recurs de dreptul la tacere
b. va fi solutionata de Curtea de Apel Bacau
c. va fi admisa, in temeiul art.386,lit.e,Cproc.pen

28.*** In speta, instanta competenta sa judece contestatia in anulare va dispune :


a. desfiintarea propriei decizii date in recurs
b. prin decizie
c. desfiintarea sentintei pronuntate de prima instanta

*** Extras din decizia Curtii de Apel → Prin sentinta penala nr.840 din 24.04.2007
pronuntata de Judecatoria Botosani, inculpatul I.C. a fost achitat, în baza disp. art. 11 pct. 2
lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala. În cursul efectuarii cercetarii judecatoresti,
inculpatul a fost audiat în sedinta publica din 13.02.2007 el nerecunoscând comiterea faptei.
Prin decizia penala nr. 241/A/20.11.2007, Tribunalul Botosani a admis apelul declarat de
Parchetul de pe lânga Judecatoria Botosani si, procedând în prealabil la audierea inculpatului
care arata ca nu recunoaste fapta pentru care a fost trimis în judecata, l-a condamnat la o
pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare. Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs,
solutionat prin decizia penala nr. 74 din 06.02.2008 a Curtii de Apel Suceava, prin
respingerea, ca nefondat, a acestuia. Înaintea instantei de recurs, inculpatul nu a fost audiat.
În speta, instanta de recurs nu a procedat la reaudierea inculpatului, desi acesta fusese
prezent în instanta, iar solutiile pronuntate de instantele de fond si apel erau contradictorii:
achitare (fond), respectiv condamnare (apel).

 hotarari penale susceptibile de contestatie in anulare


1. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.a),b),c),e) :
a. orice hotarare penala definitiva
b. numai hotararea penala pronuntata de instanta de recurs
c. si sentintele primei instante

2. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.d) :


a. deciziile ramase definitive prin nerecurare
b. numai hotararea penala pronuntata de instanta de recurs
c. sentintele primei instante

3. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.d) :


a. numai deciziile
b. numai sentintele
c. atat sentintele, cat si deciziile

4. Sunt susceptibile de contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.a) :


a. numai deciziile
b. numai sentintele
c. atat sentintele, cat si deciziile

5. Poate fi formulata contestatie in anulare pe motiv ca instanta a omis sa constate ca a


intervenit prescriptia speciala a raspunderii penale, cu privire la care existau probe la dosar,
impotriva :
a. hotararii penale definitive prin nerecurare
b. hotararii penale definitive pronuntate de instanta de recurs, prin care s-a
solutionat fondul cauzei

88
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. oricarei hotarari penale definitive prin care s-a solutionat fondul cauzei

6. Admitand o contestatie in anulare intemeiata pe art.386,lit.e), instanta:


a. va dispune desfiintarea deciziei penale atacate si anularea formelor de executare
emise în cauza
b. nu va putea fixa termen pentru judecarea recursului
c. mentioneaza obligatoriu in hotarare faptul ca cheltuielile judiciare vor ramâne în
sarcina statului

7. Hotararea pronuntata intr-o contestatie în anulare întemeiata pe cazurile prevazute de


art.386 lit.a-c,Cproc.pen:
a. este întotdeauna o decizie
b. poate fi o sentinta sau o decizie
c. nu poate fi atacata cu apelul sau cu recurs

8. Hotarârea pronuntata în materia contestatiei în anulare poate fi atacata printr-o cale


ordinara de atac :
a. când hotarârea a carei anulare se cere a ramas definitiva la prima instanta sau
instanta de apel
b. numai în cazul prevazut de art.386 lit.d), Cod proc.pen.
c. în cazul prevazut de art.386 lit.a), Cod proc.pen.

9. Contestatia in anulare, intemeiata pe art.386,lit.e,Cproc.pen, este intotdeauna


inadsmisibila in cazul in care:
a. se ataca hotararea prin care instanta a respins recursul declarat impotriva
sentintei de respingere a plangerii impotriva rezolutiei de NUP, formulate in
temeiul art.2781, Cproc.pen
b. inculpatul a invocat în faţa instanţei de recurs dreptul la tacere
c. instanta de recurs s-a marginit la a consemna punctul de vedere al aparatorului
contestatorului recurent, fara a-l întreba direct pe acesta daca accepta sa dea
declaratie în fata instantei de recurs

10. Hotarârea pronuntata în materia contestatiei în anulare poate fi atacata printr-o cale
ordinara de atac :
a. în cazul prevazut de art.386 lit.c), Cod proc.pen.
b. si în cazul prevazut de art.386 lit.d), Cod proc.pen.
c. numai în cazul prevazut de art.386 lit.d), Cod proc.pen.

*** Prin sentinta penala nr.610/P/17.04.2006 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul


penal nr.256/256/2006, a fost condamnat inculpatul S.V. la pedeapsa cu închisoarea de 1 an
si 6 luni
Prin decizia penala nr.429 din data de 31.10.2007, pronuntata în dosarul penal
nr.256/25672006, Tribunalul Constanta a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul
S.V. împotriva aceleasi sentinte penale.
Prin decizia penala nr.21/P din data de 17 ianuarie 2008, pronuntata în dosarul penal
nr.256/256/2006, Curtea de Apel Constanta a respins ca nefondat recursul formulat de
inculpatul S.V.
La data de 21 ianuarie 2008, condamnatul S.V. a formulat contestatie în anulare, în baza
art.386 lit.”a” Cod procedura penala.

89
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
Când a solutionat recursul, instanta de recurs l-a citat pe inculpat la adresa indicata în
declaratiile date in cursul urmaririi penale si in cursul cercetarii judecatoresti, respectiv în
satul Buceag, comuna Ostrov, judetul Constanta, cât si prin afisare la Consiliul local al
localitati pe raza careia s-a savârsit infractiunea. Contestatorul a invocat ca procedura de
citare a fost nelegala la data când s-a solutionat recursul de catre Curte, intrucat a fost facuta
prin afisare la Consiliul local mentionat, iar la acea data el era în Spania.

11.*** In speta, contestatia in anulare a fost introdusa impotriva :


a. sentintei penale pronuntate de Judecatoria Medgidia
b. deciziei penale pronuntate de Tribunalul Constanta
c. deciziei penale pronuntate de Curtea de Apel Constanta.

12.*** In speta, instanta competenta sa judece contestatia in anulare este :


a. Judecatoria Medgidia
b. Tribunalul Constanta
c. Curtea de Apel Constanta.

13. Curtea de Apel Constanta a admis contestatia in anulare intemeiata pe faptul ca, desi a
fost prezent la judecarea recursului, contestatorul recurent nu a fost ascultat, iar instanta de
recurs l-a condamnat dupa ce instantele de fond si de apel îl achitasera. In speta, Curtea de
Apel Constanta :
a. desfiinteaza sentinta atacata
b. a admis contestatia in temeiul art.386 lit.e), Cod proc.pen.
c. va dispune rejudecarea recursului

14. Contestatia in anulare se respinge ca inadmisibila in cazul in care :


a. instanta de recurs nu a citat-o pe mama minorului de 14 ani, minor care avea
calitatea de parte vatamata in procesul penal
b. aparatorul ales recurentului inculpat s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta la
termenul la care s-a judecat cauza la instanta de recurs
c. inculpatul – reprezentat la recurs prin aparatorul ales – a facut dovada
imposibilitatii de prezentare la termenul de recurs si de instiintare a instantei
despre aceasta impiedicare

***Contestatorul K.O., recurent inculpata introdus contestatie in anulare impotriva deciziei nr.
4204/19.12.2008 a ICCJ, al cărei temei în drept îl constituie art. 386,lit.a),Cproc. pen.,
respectiv faptul ca acesta nu a fost citat la ultimul termen de judecată, cel din 12 decembrie
2008. Din analiza părţii introductive a deciziei atacate, rezultă că „dezbaterile au fost
consemnate în încheierea şedinţei din 4 decembrie 2008, ce face parte integrantă din
prezenta decizie, iar pronunţarea deciziei s-a amânat la 12 decembrie şi apoi la 19
decembrie”, când s-a dat decizia mai sus menţionată.

15.***In speta :
a. contestatia in anulare este neintemeiata
b. incheierea prin care s-a dispus amanarea pronuntarii nu este susceptibila de
contestatie in anulare
c. contestatia in anulare este inadmisibila

***Extras decizia ICCJ → Deşi a introdus contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri
penale definitive - decizia pronunţată de instanţa de recurs, contestatorul a formulat critici
referitoare la o încheiere de amânare a pronunţării, act procedural ce nu este supus

90
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
examinării pe calea contestaţiei în anulare, al cărei obiect îl constituie numai hotărâri
penale definitive, potrivit art. 386 C. proc. pen. coroborat cu art. 311 alin. (2) din acelaşi cod,
contestaţia în anulare este inadmisibilă. Pronunţarea hotărârii în condiţiile art. 306 şi art. 310
C. proc. pen. - etapă ulterioară desfăşurării judecării cauzei, la care părţile nu se citează - nu
face obiectul examinării prin prisma cazului de contestaţie în anulare prevăzut în art.
386,lit. a).Cproc.pen., care se referă în mod explicit numai la neîndeplinirea procedurii de
citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs şi, prin
urmare, priveşte numai faza în care au fost formulate cereri, au fost administrate probe în
limitele prevăzute de lege şi au fost susţinute concluzii asupra recursului

***Prin cererea înregistrată sub nr. 4653 din 29 iulie 2005 la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, inculpatul C.N. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 3956
din 27 iunie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În motivarea contestaţiei
în anulare, inculpatul a arătat că:
 la 30 mai 2005 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea pronunţată la
această dată, a dispus menţinerea stării sale de arest
 in termen legal a declarat recurs împotriva acestei încheieri, la ICCJ, recursul fiindu-i
respins prin decizia penală nr. 3956 din 27 iunie 2004
Întrucât judecata recursului a avut loc în lipsa sa, ca urmare a necitării şi neaducerii de la
locul de deţinere, inculpatul a solicitat să se constate că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile
art. 386 lit. a) şi urm. C. proc. pen., în temeiul cărora a cerut să se desfiinţeze decizia atacată
şi să se procedeze la rejudecarea recursului cu respectarea dispoziţiilor legale încălcate.

16.***In speta, contestatia in anulare:


a. este inadmisibila
b. admisibila in principiu
c. este neintemeiata

***Extras din decizia ICCJ → Contestaţia în anulare formulată de inculpat este inadmisibilă.
Pentru a se putea exercita o asemenea cale de atac trebuie să fie vorba despre o hotărâre
judecătorească definitivă, care să fie susceptibilă de executare, respectiv să se fi
pronunţat o soluţie ce priveşte fondul cauzei.
Sub acest aspect, hotărârea judecătorească atacată cu contestaţie în anulare de către
inculpat, deşi definitivă, nu întruneşte cerinţa de a fi soluţionat fondul unei cauze, ci se referă
la o activitate cu caracter incidental ivită în timpul judecăţii, şi anume menţinerea ori
revocarea unei măsuri, în speţă a arestării preventive.
Neîndeplinind cerinţele prevăzute în Codul de procedură penală cu privire la caracterul
definitiv, o astfel de hotărâre este relativă, deoarece ulterior, în timpul judecăţii, până la
pronunţarea unei hotărâri definitive, aspectele legale de măsurile preventive se pot schimba
în sensul că se poate constata că menţinerea acestora nu se mai impune, fără însă a se
putea invoca existenţa autorităţii de lucru judecat, ca în cazul hotărârilor definitive prin care s-
a soluţionat fondul cauzei.
În consecinţă, hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a judecat un recurs ce
priveşte o măsură preventivă nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea unei căi de
atac extraordinare, iar în cazul în care aceasta a fost uzitată soluţia ce se impune este
respingerea ei ca inadmisibilă.

17. Nu este susceptibila de contestatie in anulare:


a. încheierea de amânare a pronunţării hotararii
b. decizia prin care s-a judecat un recurs ce priveşte o măsură preventivă
c. o sentinta neapelata

91
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

titularii cererii de contestatei in anulare


1. Pot formula contestatie in anulare:
a. numai partile, in temeiul art. 386 lit. a)-c)
b. numai procurorul, in temeiul art. 386 lit. d),e)
c. partile din recurs, in temeiul art. 386 lit. a)-c) si e)

2. Pot formula contestatie in anulare:


a. oricare dintre partile din recurs, pentru oricare din motivele prevazute de lege
b. procurorul, pentru oricare din motivele prevazute de lege
c. persoana impotriva careia se face executarea

3. Pot formula contestatie in anulare in temeiul art.386, lit. d) :


a. procurorul
b. condamnatul
c. numai condamnatul

4. Pot formula contestatie in anulare in temeiul art.386, lit. a) :


a. oricare dintre partile din recurs si procurorul
b. numai partea nelegal citata la judecata in recurs
c. procurorul si partea nelegal citata la judecata in recurs

 termenul in care poate fi introdusa contestatia in anulare


1. Contestatia in anulare intemeiata pe autoritatea de lucru judecat se poate introduce in
termen de :
a. 30 de zile de la data pronuntarii hotararii
b. 10 zile de la inceperea executarii
c. oricand

2. Contestatia in anulare intemeiata pe faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire


la împlinirea termenului de prescriptie pentru infractiunea de fals în înscrisuri oficiale se
introduce in termen de :
a. 30 de zile de la data pronuntarii hotararii, de catre persoana impotriva careia se
face executarea
b. cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii, de catre persoana impotriva
careia se face executarea
c. oricand

3. Procurorul poate introduce contestatia in anulare intemeiata pe faptul ca instanta de recurs


nu s-a pronuntat cu privire la lipsa plângerii prealabile pentru infractiunea prevazuta de art.
217 Cpen, in termen de :
a. 30 de zile de la data pronuntarii hotararii
b. 10 zile de la inceperea executarii
c. oricand

92
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
4. Procurorul poate introduce contestatia in anulare intemeiata pe autoritatea de lucru
judecat, in termen de :
a. 30 de zile de la data pronuntarii hotararii
b. 10 zile de la inceperea executarii
c. oricand

5. Condamnatul la pedeapsa inchisorii poate introduce contestatie in anulare oricand dupa


momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare, dar nu mai tarziu de:
a. 10 zile de la incarcerare
b. 10 zile de la emiterea mandatului de arestare
c. 10 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

6. Termenul de 10 zile in care poate fi introdusa contestatia in anulare incepe sa curga de la :


a. data punerii in executare a hotararii
b. data cand a inceput efectiv executarea
c. data cand s-au intocmit actele de executare

7. In cazul condamnarii la pedeapsa cu inchisoarea, termenul de 10 zile, in care poate fi


introdusa contestatia in anulare, curge impotriva inculpatului :
a. de la data emiterii mandatului de executare a pedepsei inchisorii
b. de la data cand cel condamnat a fost arestat si depus la locul de detinere
c. de la data punerii in executare a hotararii de condamnare

8. Termenul de 30 zile, in care procurorul poate introduce contestatia in anulare, curge :


a. de la data pronuntarii deciziei atacate
b. de la data comunicarii deciziei atacate
c. de la data punerii in executare a deciziei atacate

9. In cazul condamnarii la pedeapsa cu amenda, termenul de 10 zile, in care poate fi


introdusa contestatia in anulare, curge impotriva inculpatului :
a. de la data depunerii recipisei de plata integrala a amenzii sau a recipisei de plata
a primei rate
b. de la data efectuarii primei retineri, cand s-a trecut la executarea silita a amenzii
c. de la data punerii in executare a hotararii de condamnare

 Conditii privind forma contestatiei in anulare


1. Contestatia in anulare se poate formula :
a. in scris sau oral
b. in scris, numai sub forma unei cereri
c. numai in scris

2. Contestatia in anulare introdusa de procuror ia forma:


a. unei adrese
b. unei cereri motivate
c. unei declaratii

 instanta competenta sa judece contestatia in anulare

93
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
1. Este instantă competenta să solutioneze contestatia în anulare intemeiata pe autoritatea
de lucru judecat:
a. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare
b. instanta la care a ramas definitiva prima hotarare
c. instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere

2. Este instantă competentă să solutioneze contestatia în anulare intemeiata pe nelegalitatea


procedurii de citare :
a. instanta la care a ramas definitiva hotararea atacata
b. instanta care a judecat in prima instanta hotararea atacata
c. instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere

3. Nu este niciodata competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe


art. 386 lit. a) :
a. o judecatorie
b. un tribunal
c. o curte de apel

4. Este instantă competentă să solutioneze contestatia în anulare intemeiata pe faptul ca


instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la cauza de nepedepsire prevazuta de art. 255
alin. (3),Cpen (constrangerea mituitorului):
a. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare
b. instanta la care a ramas definitiva prima hotarare
c. instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere

5. Este competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d) :
a. judecatoria
b. numai tribunalul
c. curtea de apel

6. Este competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. b) :
a. I.C.C.J.
b. un tribunal care a judecat cauza in prima instanta
c. o curte de apel

7. Este competenta sa judece o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386 lit. d) :
a. numai o instanta recurs
b. un tribunal care a judecat cauza in prima instanta
c. o curte de apel care a judecat cauza in apel

 posibila suspendare a executarii


1. Contestatia in anulare :
a. poate avea efect suspensiv
b. este o cale de atrac de retractare
c. este doar o cale de anulare

2. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare :


a. este obligata sa suspende executarea hotararii penale atacate
b. nu poate dispune suspendarea executarii hotararii penale atacate
c. poate dispune revocarea suspendarii executarii hotararii penale atacate

94
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
3. Daca instanta sesizata cu o contestatie in anulare a dispus suspendarea executarii
hotararii penale atacate :
a. suspendarea dureaza pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anulare
b. suspendarea poate dura pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anulare
c. suspendarea poate fi revocata pe parcursul judecarii contestatiei

4. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare dispune suspendarea executarii hotararii


penale atacate :
a. numai la cererea contestatorului
b. la cererea contestatorului sau din oficiu
c. numai la cererea procurorului

5. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare dispune suspendarea executarii hotararii


penale atacate :
a. in camera de consiliu
b. obligatoriu in prezenta procurorului
c. fara citarea partilor

6. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare dispune suspendarea executarii hotararii


penale atacate :
a. prin incheiere motivata
b. in prezenta procurorului si a partilor
c. dupa luarea concluziilor procurorului

 admisibilitatea in principiu a cererii


1. Instanta sesizata cu o contestatie in anulare :
a. incepe cu procedura prealabila a examinarii in principiu a cererii, in cazurile
prevazute de art.386,lit.a) – c), e);
b. trece direct la judecarea pe fond a cererii in cazul prevazut in art. 386 lit. d)
c. examinează admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare în camera de
consiliu

2. Admisibilitatea in principiu a unei cereri de contestatie in anulare se judeca :


a. în şedinţă publică
b. fara citarea partilor
c. cu citarea partilor

3. In urma examinării admisibilităţii în principiu a contestatiei in anulare, instanta poate sa


respinga o contestaţie în anulare :
a. numai ca inadmisibilă
b. prin sentinta sau, dupa caz, prin decizie
c. numai prin decizie

4. Admisibilitatea in principiu a unei cereri de contestatie in anulare se judeca :


a. fara citarea partilor
b. dupa citarea partilor
c. cu citarea partilor

95
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
5. Instanta se pronunta asupra respingerii in principiu a unei cereri de contestatie in anulare
prin :
a. incheiere
b. decizie
c. sentinta

6. Instanta se pronunta asupra admiterii in principiu a unei cereri de contestatie in anulare


prin :
a. incheiere
b. decizie
c. sentinta

7. Decizia prin care instanta se pronunta asupra respingerii in principiu a unei cereri de
contestatie in anulare :
a. este un act definitiv al instantei
b. poate fi atacata cu recurs
c. poate fi atacata odata cu judecarea pe fond a contestatiei in anulare

8. Se poate trece direct la judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare in cazul
in care:
a. contestatia se intemeiaza pe autoritatea de lucru judecat
b. cererea a fost admisa in principiu
c. contestatia se intemeiaza pe nelegalitatea procedurii de citare

9. Admisibilitatea în principiu a contestatiei în anulare se analizează:


a. cu citarea părtilor, în sedintă publică;
b. fără citarea părtilor, în sedintă publică;
c. fără citarea părtilor, în camera de consiliu

 procedura judecarii cererii de contestatie in anulare


1. La judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare, participarea procurorului :
a. este facultativa
b. este obligatorie
c. legea nu cere prezenta procurorului, dar aceasta nu este interzisa

2. Judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare are loc :


a. in camera de consiliu
b. in sedinta publica
c. fara citarea partilor interesate

3. La judecarea unei cereri de contestatie in anulare :


a. procurorul este obligat sa participe cand instanta se pronunta asupra admisibilitatii
in principiu a cererii
b. procurorul participa obligatoriu la judecarea pe fond a cererii
c. legea nu cere prezenta procurorului, dar aceasta nu este interzisa, cand instanta
se pronunta asupra suspendarii executarii hotararii atacate

4. Judecarea pe fond a unei cereri de contestatie in anulare are loc :


a. in prezenta sau, dupa caz, in absenta procurorului

96
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. in sedinta publica contradictorie
c. cu citarea partilor interesate

5. Compunerea instantei sesizate cu o cerere de contestatie in anulare :


a. este intotdeauna compunerea pentru judecata in recurs
b. nu este niciodata compunerea pentru judecata in prima instanta
c. poate fi compunerea pentru judecata in recurs

6. Compunerea instantei sesizate cu o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art. 386


lit. a),Cproc.pen :
a. este intotdeauna compunerea pentru judecata in recurs
b. poate fi compunerea pentru judecata in apel
c. poate fi compunerea pentru judecata in recurs

7. Impotriva unei hotarari prin care instanta de recurs a respins recursul, s-a introdus o
cerere de contestatie in anulare care a fost admisa. Drept consecinta, cauza este repusa in:
a. stadiul de judecata in apel
b. stadiul de judecata in prima instanta
c. stadiul de dezbatere a recursului

8. O cerere de contestatie in anulare:


a. nu poate fi respinsa ca tardiva, daca a fost supusa admisibilitatii in principiu
b. poate fi respinsa ca tardiva, chiar daca a fost supusa admisibilitatii in principiu
c. poate fi respinsa in principiu ca inadmisibila sau nefondata

9. Hotararea prin care se solutioneaza pe fond o cerere de contestatie in anulare intemeiata


pe art. 386 lit. b):
a. este intodeauna o decizie
b. poate fi o decizie
c. poate fi o sentinta sau o decizie

10. Hotararea prin care se solutioneaza pe fond o cerere de contestatie in anulare intemeiata
pe art. 386 lit. d):
a. este intodeauna o decizie
b. poate fi numai o sentinta
c. poate fi o sentinta sau o decizie

11. Hotararea prin care se solutioneaza pe fond o cerere de contestatie in anulare:


a. este intodeauna o decizie
b. nu poate fi o sentinta
c. poate fi o sentinta sau o decizie

 cai de atac
1. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare:
a. este supusa numai recursului
b. nu este susceptibila de nicio cale de atac
c. in anumite cazuri, este supusa cailor ordinare de atac

2. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art.


386 lit. d):

97
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. este supusa numai recursului
b. este intotdeauna susceptibila de exercitarea unei cai ordinare de atac
c. in anumite cazuri, poate fi supusa apelului

3. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art.


386 lit. d):
a. se ataca intotdeauna cu recurs
b. se ataca intotdeauna cu apel
c. se ataca cu recurs sau cu apel, doar in anumite cazuri

4. Hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art.


386 lit. c):
a. se ataca intotdeauna cu recurs
b. se ataca intotdeauna cu apel
c. nu este susceptibila de nicio cale de atac

5. O hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare intemeiata pe art.


386 lit. e):
a. nu este supusa recursului
b. se ataca intotdeauna cu apel
c. nu este susceptibila de nicio cale de atac ordinara

6. O hotararea prin care se solutioneaza o cerere de contestatie in anulare este susceptibila


de a fi atacata cu apel sau cu recurs:
a. intr-o singura ipoteza, respectiv cea reglementata in art. 386 lit. d,Cproc.pen
b. numai daca hotararea atacata este ea insasi susceptibila de o asemenea cale de
atac
c. numai in cazul in care hotararea atacata a ramas definitiva la prima instanta

98
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1

CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC – Revizuirea


 comparatie → revizuire – contestatie in anulare
1. Spre deosebire de contestatia in anulare, prin revizuire se indreapta:
a. erori de procedura in desfasurarea judecatii in recurs
b. erori de judecata cu privire la faptele cauzei
c. erori de procedura sau erori de judecata in desfasurarea judecatii recursului

2. Impacarea partilor intervenita dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar


neajunsa la cunostinta instantei, constituie motiv de :
a. contestatie in anulare
b. contestatie la executare
c. revizuire

 cazuri de revizuire →
1. Poate fi formulata o cerere de revizuire intemeiata pe art.394,lit.a, pe motiv ca :
a. instanta nu a tinut seama de faptul ca partea vatamata l-a provocat sistematic
inculpat, prin injurii si amenintari, înainte cu câteva zile de comiterea faptei
b. în cursul solutionarii cauzei, instantele nu au tinut cont de actele medicale depuse
la dosar de partea vatamata
c. dupa ce inculpatul a fost condamnat pentru distrugerea unui inscris, s-a
descoperit ca inscrisul se afla intr-un depozit legal

2. Constituie caz de revizuire intemeiat pe art.394,lit.a,:


a. redeschiderea urmăririi penale, dispusă de procuror prin ordonanţă, faţă de o altă
persoană decât condamnatul revizuient
b. dupa condamnarea pentru distrugere a unui bun, s-a constat ca bunul nu a suferit
nicio degradare

99
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. dupa condamnarea pentru omor a unui inculpat, s-a descoperit faptul ca victima
este in viata

3. Faptele si imprejurarile noi la care face trimitere cazul de revizuire intemeiat pe art.394,lit.a
se refera :
a. la obiectul probatiunii
b. la obiectul infractiunii
c. la obiectul cercetarii judecatoresti

4. Temeiul revizuirii in prevazut de art.394,lit.a se refera la:


a. descoperirea de probe noi
b. faptele probatorii noi
c. noi mijloace de proba care dovedesc o fapta probatorie pe care instanta de fond a
considerat-o inexistenta

5. Cazul de revizuire prevazut la art.394,lit.a se refera la:


a. revizuirea totala a hotararii atacate
b. revizuirea totala sau partiala a hotararii atacate
c. numai la revizuirea partiala a hotararii atacate

6. Constituie temei al revizuirii potrivit art.394,lit.a:


a. o fapta sau o imprejurare noua, numai daca aceasta a fost necunoscuta atat
partilor, cat instantei care a pronuntat hotararea definitiva atacata
b. o fapta sau o imprejurare noua, necunoscuta instantei care a pronuntat hotararea
definitiva atacata
c. o fapta sau o imprejurare noua, numai daca aceasta a fost necunoscuta partilor

7. O fapta sau o imprejurare de natura sa conduca la schimbarea solutiei, cunoscuta de una


din parti, dar neinvocata in fata instantei de judecata:
a. constituie caz de revizuire, intemeiat pe art.394,lit.a
b. nu constituie caz de revizuire, intemeiat pe art.394,lit.a, dat fiind ca fapta sau
imprejurarea nu a fost noua
c. constituie caz de contestatie in anulare, intemeiat pe art.386,lit.c

8. O cerere de revizuire intemeiata pe faptul ca inculpatul condamnat pentru omor ar fi comis


infractiunea in stare de provocare, este in temeiul art.394,lit.a:
a. inadmisibila
b. supusa revizuirii totale
c. supusa revizuirii partiale

9. Cazul de revizuire prevazut la art.394,lit.b se refera :


a. numai la o revizuire totala a hotararii atacate
b. revizuirea totala sau partiala a hotararii atacate
c. numai la o revizuirea partiala a hotararii atacate

10. Ca urmare a admiterii revizuirii in temeiul art.394,lit.c, solutia din hotararea de


condamnare atacata :
a. va fi obligatoriu schimbata
b. poate fi modificata in ceea ce priveste individualizarea pedepsei
c. nu poate fi modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica

100
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
11. Nu se poate invoca drept temei pentru o cerere de revizuire starea de inconciliabilitate
dintre doua hotarari penale, în următoarea ipoteza:
a. hotărârile se referă la  aceeaşi faptă şi la făptuitori diferiţi
b. hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la aceeasi fapta
c. hotărârile se referă la fapte şi făptuitori diferiţi

12. În cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instantă
la solutionarea cauzei, se poate cere revizuirea:
a. numai de către procuror;
b. numai dacă necunoasterea acestora a dus la pronuntarea unei hotărâri nelegale
sau netemeinice;
c. numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia
hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare;

13. Pot face obiectul unei cereri de revizuire, pentru caz de inconciliabilitate (art.394,lit.e):
a. o hotărâre de desesizare prin restituirea cauzei la procuror şi o hotărâre care a
rezolvat fondul cauzei
b. o sentinta penala si o sentinta civila
c. doua hotarari penale definitive care se refera la aceeaşi faptă, dar la făptuitori
diferiţi

14. Daca o judecatorie isi declina competenta de solutionare a unei cereri de revizuire în
favoarea tribunalului :
a. cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului
b. sentinta de declinare este supusa recursului
c. judecatoria se pronunta printr-o incheiere

15. Din examinarea actelor aflate în dosarul cauzei instanta a constatat că   revizuentul a
invocat cazul prevăzut în art.394,lit.c),Cproc.pen. În faţa instanţei revizuentul a solicitat ca
examinarea cererii de revizuire să se facă şi în temeiul cazului prevăzut în art. 394,lit.a),C.
proc.pen., cu motivarea că s-a descoperit un act ce nu a fost cunoscut de instanţă la
soluţionarea cauzei. In speta :
a. instanta procedeaza legal daca dispune trimiterea cauzei la procuror pentru
efectuarea de verificări prealabile şi pentru noul temei de revizuire
b. cererea revizuentului intemeiata pe art.394,lit.a,Cproc.pen., formulată pentru
prima dată în faţa instanţei, nu poate fi luată în considerare
c. instanta procedeaza nelegal daca dispune trimiterea cauzei la procuror pentru
efectuarea de verificări prealabile pentru noul temei de revizuire

16. Starea de inconciliabilitate dintre doua hotarari penale, care poate fi invocata drept temei
pentru o cerere de revizuire, poate exista în următoarele ipoteze:
a. hotărârile se referă la  aceeaşi faptă şi la făptuitori diferiţi
b. hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la aceeasi fapta
c. hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la fapte diferite

17. Instanta  respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a condamnatului care şi-a motivat
cererea  prin faptul că :
a. nu a participat la toate actele materiale ale infracţiunii reţinute în sarcina sa prin
sentinţa atacata
b. a facut plangere pentru neglijenta in serviciu impotriva persoanei care a efectuat
actele de cercetare penala in cauza in care a fost condamnat, iar aceasta a fost
condamnata definitiv in temeiul art.249,Cpen

101
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. nu a participat la toate infracţiunile retinute in concurs, în sarcina sa, prin sentinţa
atacata

18.*** Judecătoria l-a condamnat pe inculpatul  C.N. pentru săvârşirea infracţiunii de furt
calificat (art.209 alin.1,lit.g C.pen). Condamnatul a solicitat revizuirea hotărârii, invocând
împrejurarea că a săvârşit fapta în timpul zilei, iar nu pe timp de noapte si ca aceasta
împrejurare nu a fost cunoscuta de prima instanţă. In plus, revizuentul a dovedit săvârşirea
faptei în timpul zilei. In aceasta situatie, instanta procedeaza legal daca:
a. admite cererea de revizuire
b. schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de furt calificat, în aceea de
furt simplu (art.208 alin.1,Cpen) şi, pe cale de consecinţă, modifica pedeapsa
c. respinge cererea ca inadmisibila in principiu

19.***Prin adresa nr. 9/III/6/2009 din 29 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lânga Tribunalul
Tulcea a fost înaintata cererea de revizuire formulata de condamnatul D.V. a sentintei penale
nr.167 din 04 septembrie 2007 pronuntata de Tribunalul Tulcea. Cauza a fost înregistrata pe
rolul acestei instante sub nr. 183/88/2009. Prin aceeasi adresa, Parchetul de pe lânga
Tribunalul Tulcea a aratat ca D.V. a solicitat revizuirea hotarârii de condamnare sustinând ca
nu a savârsit fapta. In fata instantei, revizuientul a sustinut ca este nevinovat, ca nu s-au
facut analize la hainele pe care le purta la data savârsirii infractiunii si ca întelege sa conteste
probele administrate la fond.
In speta :
a. cererea este neintemeiata
b. instanta constata ca cererea este inadmisibila in principiu
c. revizuentul va fi obligat la plata cheltuielilor cheltuieli judiciare avansate de stat

*** Parchetul de pe lânga Tribunalul Neamt a solicitat, în temeiul art. 394 alin.1 lit. e
Cproc.pen, revizuirea sentintei penale nr. 84/P/ din 10.05.2005 pronuntata de Tribunalul
Neamt, în dosarul nr. 1099/P/2004, definitiva si a sentintei civile nr. 1128 din 12.02.2008
pronuntata de Judecatoria Bacau, în dosarul nr. 10037/180/2007, irevocabila. Prin sentinta
penala Tribunalului Neamt, inculpatul A.C. a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani
închisoare, dispunându-se totodata si mentinerea masurilor asiguratorii dispuse în vederea
recuperarii debitelor datorate de inculpat statului si partilor civile, respectiv mentinerea
masurii asiguratorii instituite prin ordonanta procurorului asupra autoturismului MB S 400,
proprietatea inculpatului. Prin sentinta civila nr. 1128 din 12.02.2008, pronuntata de
Judecatoria Bacau, s-a admis contestatia la executare formulata de inculpat si s-a anulat
masura asiguratorie . Parchetul a mai aratat ca cele doua hotarâri nu se pot concilia, se
exclud între ele, fiind imposibila punerea în executare a acestora, în conditiile în care, pe de
o parte, sechestrul asigurator este mentinut, iar, ulterior, acesta este anulat, dar nu printr-o
cale de atac, ci pe cale separata si printr-o hotarâre pronuntata de o instanta inferioara în
grad, respectiv Judecatoria Bacau.

20.*** In speta, cererea este :


a. inadmisibila
b. neintemeiata
c. admisibila in principiu

*** Revizuentul G.C. a solicitat revizuirea sentintei penale 1895/14.08.2002, pronuntata de


Judecatoria Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.2523/2002 a Curtii de Apel
Bucuresti. În motivarea cererii, revizuentul a aratat ca martorii audiati în cauza nu au spus
adevarul si ca împotriva acestora a formulat plângeri la Sectia 19 Politie, pentru savârsirea

102
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
infractiunii de marturie mincinoasa. Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a
constatat urmatoarele :
 prin sentinta penala nr.1895/14.08.2002, pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti în
dosarul nr.6887/2002, definitiva prin decizia penala nr.2523/2002 a CAB, instanta, în
baza art.197,alin.(1),C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen., l-a condamnat pe
inculpatul G.C. la o pedeapsa de 10 ani închisoare, a revocat liberarea conditionata
pentru restul ramas neexecutat de 466 zile din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare
aplicata prin sentinta penala nr.1175/1999 a Judecatoria Sector 1 Bucuresti, a contopit
cele doua pedepse la pedeapsa cea mai grea, pe care a sporit-o cu 2 ani, urmând ca în
final inculpatul sa execute 12 ani închisoare.
 prin rezolutia nr. 817/P/2006 din data de 22.04.2008, Parchetul de pe langa Judecatoria
Sectorului 5, în temeiul art. 10 lit.d,Cproc.pen., a dispus neînceperea urmaririi
penale fata de martorii indicati de revizuent. Împotriva acestei solutii, G.C. a formulat
plângere, aceasta fiind respinsa ca neîntemeiata prin rezolutia din data de 10.07.2008 a
Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5

20.*** In speta :
a. cererea este inadmisibila
b. instanta îl va obliga pe revizuent la plata cheltuielilor judiciare catre stat
c. revizuirea va fi judecata pe fond

OBS → NUP in baza art. 10 lit.d,Cproc.pen → fapta nu este infractiune, asa cum cere
art.394,lit.b.

***Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecatoriei Medgidia revizuentul-inculpat P.G. a


solicitat revizuirea sentintei penale nr. 2706/2004 conform art. 394,lit.b,Cproc.pen. În
motivare a aratat ca impotriva martorului S.P., revizentul a formulat plângere pentru marturie
mincinoasa si prin Ordonanta nr. 2024/P/2004 din Parchetul de pe lânga Judecatoria
Medgidia s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a martorului pentru infractiunea prev.
de art.260,Cpen si în baza art.10 lit.b1,Cproc.pen. i-a fost aplicata o sanctiune cu caracter
administrativ.

21.*** In speta, cererea este :


a. admisibila in principiu
b. intemeiata
c. inadmisibila

OBS → cererea a fost admisa in principiu, dar pe fond, s-a dovedit neintemeiata. Nu neaparat
SUP in baza art.10 lit.b1,Cproc.pen duce si la admiterea pe fond ca intemeiata a cererii.

Extras din motivarea sentintei penale → Judecatoria Medgidia → prin sentinta penala nr.
4816/19.11.2004 a Judecatoriei Medgidia revizuentul intimat P.G. a fost condamnat la o
pedeapsa de 500 lei amenda penala pentru infractiunea de lovire sau alte violente prev.
de art. 180 alin. 2 cod pen. Totodata a fost condamnat si intimatul inculpat P.D. pentru
aceeasi infractiune la o pedeapsa de 1000 lei amenda penala.
Prin Încheierea de sedinta din 26.10.2006 s-a admis în principiu cererea de revizuire.

Din motivarea sentintei atacate instanta a retinut ca :


 pe data de 09.07.2003 partea vatamata P.P. se deplasa la de la magazinul din centrul
com. Tortomanu, de unde facuse cumparaturi, spre domiciliul sau. Din curtea locuintei
inculpatului P.G. a iesit fratele sau, inculpatul P.D., care l-a amenintat cu moartea pe P.P.
spunându-i „pâna nu te omor nu te las”.

103
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
 inculpatul P.D. s-a apropiat de parte vatamata si i-a aplicat o lovitura cu capul în zona
capului, în urma careia parte vatamata P.P. s-a dezechilibrat si a cazut la pamânt. Acolo,
P.D. si parte vatamata P.P. si-au aplicat lovituri reciproc si s-au tavalit pâna au ajuns într-
un sant.
 martorul M.D. l-a anuntat pe inculpatul P.G. ca fratele sau P.D. se bate cu parte vatamata.
Inculpatul P.D. a recunoscut comiterea faptei iar P.G. a aratat ca a intervenit între parti, doar
pentru a le desparti si nu a lovit-o pe parte vatamata P.P.

Prin Ordonanta nr. 2024/P/2004 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia s-a dispus
scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului S.P. (martor in cauza) pentru
art.260,alin.1,Cpen. si aplicarea fata de acesta a unei sanctiuni cu caracter administrativ
respectiv o amenda administrativa de 200 lei. S-a retinut ca, martorul învinuit S.P. a facut
declaratii mincinoase cand a declarat ca ar fi vazut când parte vatamata ar fi fost lovita si
de inculpatul P.G. lucru care nu este adevarat, în realitate parte vatamata P.P. a fost lovita
doar de inculpatul P.D. nu si de P.G. care a intervenit la final despartindu-i, respectiv l-a tras
pe P.D. de peste partea vatamata, l-a ridicat si l-a dus la el acasa.

Instanta → Analizând materialul probator administrat în dosarul nr. 4816/2003 al


Judecatoriei Medgidia, precum si a declaratiei martorului G.C. audiat în prezenta cauza, prin
înlaturarea ca proba a declaratiei martorului S.P., instanta retine ca, situatia de fapt
retinuta de instanta la pronuntarea sentintei penale nr. 2706/2004 ramâne neschimbata
chiar daca, în mod surprinzator, martorul S.P. si-a schimbat declaratia initiala. În acest sens
instanta a retinut ca :
 martorul C.I. a declarat ca „la locul incidentului a venit P.G. care s-a lasat cu genunchiul
pe capul partii vatamate si l-a luat pe P.D. care se afla deasupra acestuia.” Acesta a mai
aratat ca P. D. nu a lovit pe partea vatamata si la locul faptei se afla si P. care era mai
aproape de incident.
 martorul M.D. a declarat ca P.G. s-a asezat în genunchi si i-a despartit
 în memoriul depus de P.G. la dos. 4816/2003, acesta a aratat ca a încercat sa-i desparta
„nu am reusit, atunci am pus genunchiul pe capul lui P.P. si i-am spus sa-i dea drumul,
la care a cedat s-au ridicat în picioare si am plecat.”
 in declaratia data în dos. nr. 2024/2004 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia
P.G. precizeaza: „ m-am asezat în genunchi si am continuat sa-i despart, nereusind am
pus genunchiul stâng pe grumazul lui P.P. si am reusit sa-i despart”.
Astfel, instanta retine ca revizuentul inculpat P.G. a avut o atitudine violenta,
intentionata, asupra partii vatamate P.P. în sensul ca s-a asezat cu genunchiul pe gâtul
acestuia, desi P.P. se afla la pamânt si P.D. se afla deasupra acestuia. Astfel, daca dorea
doar sa-i desparta pe cei doi ar fi putut sa-l traga pe fratele sau P.D. de pe partea vatamata
asupra careia acesta exercita violente sau eventual sa exercite acele violente asupra fratelui
sau care în acel moment lovea pe partea vatamata. De altfel atitudinea lui P.G. nu se justifica
a fi una de despartire a celor doi fiind în mod cert o violenta fizica asupra partii vatamate.
Instanta mai retine ca dispozitiile art.180,alin. 2 Cpen. incrimineaza inclusiv actele de
violenta, nu numai lovirile .
În consecinta, instanta constata ca, hotarârea de condamnare a revizuentului inculpat P.G.
are la baza celelalte probe de la dosar, respectiv plângerea si declaratia partii vatamate,
certificatul medico-legal, declaratia martorului C.I., I.D., P.V., declaratiile inculpatului. Astfel ca
si fara declaratia martorului mincinos S.P. situatia de fapt retinuta subzista.
Astfel, vazând ca cererea de revizuire formulata de P.G. este neîntemeiata si vazând si
disp. art. 406 alin. 4 cod pr.pen. instanta urmeaza sa o respinga.

104
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
*** Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg. Neamt a înaintat Judecatoriei Tg. Neamt cererea
formulata de condamnatul A.C., privind revizuirea sentintei penale nr. 30/24.01.2008,
pronuntata de Judecatoria Tg. Neamt. În drept, revizuentul si-a intemeiat cererea pe
art.394,lit.a,Cproc.pen. In motivarea cererii, revizuientul a aratat ca instanta de fond nu a avut
cunostinta de faptul ca plângerea penala pentru savârsirea infractiunilor de viol si incest a
fost formulata de mama sa A.A., urmare a faptului ca a sustras bunuri din casa acesteia si le-
a vândut, deci în scop de razbunare.
Examinând probele administrate în cauza, instanta a retinut urmatoarele :
 prin sentinta penala nr. 30/24 ianuarie 2008 a Judecatoriei Tg.Neamt a fost condamnat
inculpatul A.C. la pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare, pentru savârsirea infractiunilor
de viol si incest, constând în aceea ca la data de 04.11.2007 a întretinut relatii sexuale cu
mama sa A.A., prin constrângere
 intimata A.A. a învederat instantei ca l-a iertat pe fiul sau si ca într-adevar a formulat
plângere împotriva acestuia urmare a faptului ca i-a sustras si vândut bunuri din locuinta.

22.*** In speta,:
a. motivul invocat de revizuent nu are relevanta în cauza
b. cererea este admisibila in principiu, ca urmare a sustinerilor intimatei
c. cererea este inadmisibila

*** La data de 21.01.2008 revizuentul M.S. a formulat o cerere de revizuire a sentintei penale
nr. 958/24.10.2007 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, pronuntata în dosarul nr.
803/301/2007, sentinta ramasa definitiva prin decizia penala nr. 2466/19.12.2007 a
Tribunalului Bucuresti-Sectia I Penala. In drept, cererea de revizuire formulata a fost
intemeiata pe dispozitiile art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p. In motivarea cererii formulate,
revizuentul, care a avut calitatea de parte vatamata în dosar, a aratat ca sentinta criticata
este nelegala si netemeinica, intrucat el a formulat in termen legal plangerea prealabila
pentru savarsirea infractiunii prev. de art.213,C.pen, iar Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a
admis exceptia tardivitatii plangerii respective, dispunand incetarea procesului penal
(art.10.lit.f,Cproc.pen). Revizuentul a mai aratat ca intelege sa dovedeasca cele sustinute
prin cele consemnate in considerentele unei alte hotarari judecatoresti, respectiv sentinta
comerciala nr.3130 din 30.06.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a-VI-a Comerciala, din
care se deduce ca plangerea prealabila a fost introdusa in termenul prevazut de lege.

23.*** In speta,:
a. cererea este inadmisibila
b. cererea este admisibila in principiu, data fiind autoritatea de lucru judecat a
sentintei comerciale
c. hotararea atacata nu este susceptibila de revizuire

24.*** In speta, sentinta pronuntata in revizuire este:


a. susceptibila de apel si recurs
b. susceptibila numai de recurs
c. definitiva

OBS → a nu se confunda cu cazul intalnit la contestatia in anulare :


 la contestatia in anulare → sentinta de respingere in principiu a CA este definitive
 la revizuire → sentinta de respingere in principiu, ca si sentintele de admitere sau respingere
pe fond a revizuirii sunt supuse cailor ordinare de atac, in functie de calea de atac
corespunzatoare hotararii atacate

105
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
 in grila data, fiind vorba despre o infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare
la plangerea prealabila, sentinta atacata cu revizuire este susceptibila numai de recurs →
sentinta data in revizuire va fi si ea susceptibila numai de recurs

***Extras din dispozitivul sentintei pronuntate → Fata de împrejurarea ca prezenta cerere de


revizuire a fost formulata de revizuentul M.S. împotriva unei hotarâri judecatoresti definitive prin
care s-a constatat tardivitatea formularii plangerii prealabile, nefiind vorba despre o solutie pe
fondul cauzei, prin examinarea existentei faptei si vinovatiei inculpatului, finalizata printr-o
solutie de incetare a procesului penal in urma examinarii fondului cauzei, va respinge ca
inadmisibila cererea de revizuire formulata de revizuentul M.S. cu privire la sentinta penala nr.
958/24.10.2007 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.
2466/19.12.2007 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I Penala

 dovedirea cazurilor de revizuire intemeiata pe frauda


procesuala
1. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala:
a. se dovedesc numai prin hotararea penala definitiva de condamnare prin care s-a
dispus asupra fondului cauzei de frauda procesuala
b. nu se pot dovedi printr-o hotararea penala definitiva de achitare, chiar daca prin
aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei de frauda procesuala
c. se dovedesc si printr-o hotarare penala definitiva de incetare a procesului penal,
daca prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei de frauda procesuala

2. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala se pot dovedi :


a. numai prin hotarari penale definitive
b. si prin ordonante ale procurorului
c. si in cursul procedurii revizuirii

3. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala se pot dovedi prin :


a. orice ordonanta de scoatere de sub urmarirea penala
b. ordonanta de scoatere de sub urmarirea penala in temeiul art.10,lit.e,Cproc.pen
c. ordonanta de incetare a urmaririi penale in temeiul art.10,lit.g,Cproc.pen

4. Revizuirea poate fi ceruta:


a. daca un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza in a
carei revizuire se cere
b. numai dacă hotararea prin care se retine savarsirea infractiunii de marturie
mincinoasa de catre expert este o hotarare de condamnare
c. chiar daca marturia mincinoasa trebuie constatata in cadrul procedurii de revizuire

106
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
5. Cazurile de revizuire intemeiate pe frauda procesuala se pot dovedi prin ordonanta
procurorului atunci cand sunt intemeiate pe :
a. art.10,lit.d,Cproc.pen
b. art.10,lit.i1,Cproc.pen
c. art.10,lit.g,Cproc.pen

 hotarari penale care pot fi atacate cu o cerere de revizuire


1. Sunt supuse revizuirii:
a. orice hotarare penala definitiva
b. hotararile de incetare a procesului penal, in care s-a dispus asupra fondului
cauzei
c. hotararile de condamnare

2. Hotararile judecatoresti supuse revizuirii:


a. sunt numai decizii
b. nu pot fi sentinte
c. pot fi sentinte sau decizii

3. Sunt supuse revizuirii, daca apar fapte sau imprejurari noi, necunoscute instantei la
momentul solutionarii cauzei:
a. hotărârile definitive prin care a fost respinsa o plangere formulata in temeiul
art.2781,CPP
b. hotărârile definitive prin care a fost respinsa o cerere de intrerupere a executarii
pedepsei
c. hotărârile definitive prin care s-a dispus incetarea procesului penal, pentru
existenta autoritatii de lucru judecat

 persoanele care pot cere revizuirea


1. Pot cere revizuirea:
a. sotul si rudele apropiate ale părtii vătămate, după decesul acesteia;
b. procurorul;
c. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, după decesul acestuia;

2. Pot cere revizuirea:


a. substituitii procesuali ai oricareia dintre partile din proces
b. substituitii procesuali ai condamnatului
c. sotul părtii vătămate, după decesul acesteia;

3. Pot cere revizuirea:


a. numai partile din proces si procurorul
b. procurorul, din oficiu
c. substituitii procesuali ai partilor

4. Pot cere revizuirea:

107
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. numai partile din proces si substituitii lor procesuali
b. procurorul
c. partile din proces, procurorul si substituitii procesuali ai partilor

5. Sotul si rudele apropiate ale condamnatului pot cere revizuirea :


a. numai după decesul condamnatului
b. si in timpul vietii condamnatului
c. in cursul vietii condamnatului, numai daca acesta a fost condamnat la o pedeapsa
privativa de libertate

6. Titularii revizuirii sunt :


a. oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale
b. sotul si rudele apropiate ale oricarei parti din proces
c. procurorul numai in urma sesizarii venite din partea inculpatului

 termenul in care poate fi introdusa revizuirea


1. Cererea de revizuire poate fi introdusa :
a. in termen de 1 an de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
b. in termen de 1 an de la pronuntarea hotararii de condamnare
c. oricand, in cazul revizuirii in favoarea condamnatului

2. Termenul de 1 an pentru introducerea unei cereri de revizuire, se poate aplica :


a. numai revizuiri in defavoarea unui condamnat
b. revizuiri in defavoarea celui achitat
c. revizuiri in defavoarea celui condamnat

3. Termenul de 1 an pentru introducerea unei cereri de revizuire intemeiata pe art.394,lit.b,


curge de la data :
a. ramanerii definitive a hotararii de condamnare a martorului pentru marturie
mincinoasa
b. pronuntarii hotararii de condamnare a martorului pentru marturie mincinoasa
c. cand revizuentul a cunoscut faptul ca s-a pronuntat o hotarare definitiva cu privire
la frauda procesuala respectiva

4. In cazul in care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva cu privire la inscrisul fals care a servit
ca temei al hotararii atacate cu revizuire, termenul de 1 an pentru introducerea cererii de
revizuire, curge de la data:
a. cand revizuentul a cunoscut faptele sau imprejurarile noi
b. ramanerii definitive a hotararii atacate
c. cand revizuentul a cunoscut frauda procesuala

5. Cererea de revizuire:

108
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. poate fi introdusa numai in timpul vietii condamnatului
b. nu poate fi introdusa dupa executarea pedepsei
c. poate fi introdusa dupa moartea condamnatului

6. Cererea de revizuire:
a. poate fi formulata oricand, numai pana la decesul condamnatului, daca este in
favoarea acestuia
b. poate fi formulata oricand de catre procuror
c. poate fi formulata in termen de 1 an de la data cand revizuentul a cunoscut frauda
procesuala, in cazul art.394,lit.c).

 Cererea de revizuire si efectele ei


1. Revizuire ceruta dupa moartea condamnatului, de sotul acestuia :
a. poate fi facuta si oral
b. poate lua forma unei adrese scrise adresate direct instantei
c. nu poate lua decat forma unei cereri scrise

2. La cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.b, hotararea penala definitiva cu privire la


frauda procesuala de depune la dosar :
a. in original
b. in copie simpla sau legalizata
c. in copie legalizata

3. Cererea de revizuire :
a. se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza
b. se poate declara oral
c. determina suspendarea de drept a executarii hotararii atacate

 organul competent sa primeasca cererea

1. Cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.e), (cand doua sau mai multe hotarari
judecatoresti definitive nu se pot concilia) se adreseaza :
a. instantei care a judecat cauza in prima instanta
b. procurorului din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima
instanta
c. procurorului din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata, cand instantele

109
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
sunt egale in grad

2. Dacă cererea de revizuire priveşte o persoană civilă condamnată de o instanta militara,


instanta competenta sa judece cererea de revizuire este:
a. instanta militara care a judecat cauza in prima instanta
b. instanta civila competenta sa judece in prima instanta cauza a carei revizuire se
cere
c. determinata potrivit principiului civilii trebuie judecati de civili

3. Cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.a), (s-au descoperit fapte sau imprejurari ce


nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei) se adreseaza :
a. instantei care a judecat cauza in prima instanta
b. procurorului din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima
instanta
c. procurorului din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata, cand instantele
sunt egale in grad

4. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata in prima instanta de judecatorie
si cealalta pronuntata in prima instanta de un tribunal militar teritorial, nu se pot concilia,
cererea de revizuire se adreseaza:
a. procurorului din parchetul de pe Curtea de Apel
b. procurorului din parchetul de pe langa tribunal
c. procurorului din parchetul de pe langa tribunalul militar teritorial

5. X, persoana civila, a fost condamnat la moarte in 1958, de Tribunalul Militar Cluj, pentru
infractiuni contra sigurantei statului. Instanta competenta sa judece revizuirea este :
a. Tribunalul Militar Cluj
b. Judecatoria Cluj
c. Curtea de Apel Cluj

6. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata in prima instanta de judecatorie
si cealalta pronuntata in prima instanta de un tribunal militar, nu se pot concilia, cererea de
revizuire se adreseaza:
a. procurorului din parchetul de pe langa tribunal
b. procurorului din parchetul de pe langa tribunalul militar
c. procurorului din parchetul de pe langa judecatorie

7. Cererea de revizuire intemeiata pe art.394,lit.e), (cand doua sau mai multe hotarari
judecatoresti definitive nu se pot concilia) se adreseaza :
a. procurorului din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima
instanta
b. procurorului din parchetul de pe langa instanta ierarhic superioara, cand instantele
sunt de grad diferit
c. procurorului din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata, in toate cazurile

8. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata de judecatorie si cealalta


pronuntata de Curtea Militara de Apel, nu se pot concilia, cererea de revizuire se adreseaza:
a. procurorului din parchetul de pe langa Curtea Militara de Apel
b. procurorului din parchetul de pe langa tribunal
c. procurorului din parchetul de pe langa curtea de apel

110
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
9. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata de judecatorie si cealalta
pronuntata de un tribunal militar, nu se pot concilia, cererea de revizuire se judeca de catre:
a. Judecatorie
b. Tribunal
c. Curtea de Apel

10. Cand doua hotarari judecatoresti definitive, una pronuntata de tribunal si cealalta
pronuntata de un Curtea Militara de Apel, nu se pot concilia, cererea de revizuire se judeca
de catre:
a. Curtea Militara de Apel
b. Tribunal
c. Curtea de Apel

11. Daca o cauza a fost rejudecata in fond dupa casare, de catre instanta de apel, cererea de
revizuire prin care se ataca aceasta hotarare este de competenta :
a. Curtii de Apel
b. instantei care a judecat cauza in prima instanta
c. instantei care a judecat cauza in apel

12. La tribunal, completul de judecata investit cu solutionarea unei cereri de revizuire, este
format din :
a. 2 judecatori
b. 3 judecatori
c. 1 judecator

13. La ICCJ, completul de judecata investit cu solutionarea unei cereri de revizuire, este
format din :
a. 2 judecatori
b. 3 judecatori
c. 1 judecator

14. Judecatorul care a solutionat cauza in fond si a carei revizuire se cere:


a. este incompatibil sa judece cererea de revizuire
b. nu este incompatibil sa judece cererea de revizuire
c. este incompatibil doar in ceeea ce priveste admisibilitatea in principiu a cererii de
revizuire

15. Revizuentul a adresat cererea de revizuire direct instantei de judecata, iar nu procurorului
de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta. In aceste conditii:
a. instanta se dezinvesteste prin sentinta, care poate fi atacata cu recurs
b. cheltuielile judiciare avansate in cauza ramin in sarcina statului
c. instanta obliga revizuentul la plata cheltuieli judiciare avansate de stat

16. Condamnarea unora dintre martori pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă
în cauza a cărei revizuire se cere:
a. constituie intotdeauna motiv de revizuire in cauza respectiva
b. nu constituie intotdeauna motiv de revizuire
c. nu constituie motiv de revizuire, dacă declaraţiile acestora nu au servit la
pronunţarea hotărârii, fiind înlăturate de către instanţă

111
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
17. Prin cererea de revizuire adresata Tribunalului Braila si inregistrata sub nr.4512/T/2009,
D.S. a solicitat revizuirea sentintei penale nr.55/septembrie 2009, pronuntata de aceasta
instanta, sentinta ramasa definitiva prin neapelare. In speta, instanta va dispune:
a. scoaterea de pe rol a cauzei
b. înaintarea cererii Parchetului de pe lînga judecatoria Braila
c. printr-o sentinta recurabila

 instanta competenta sa judece cererea de revizuire


1. Este competenta sa judece admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire:
a. procurorul
b. instanta care a judecat recursul hotararii atacate
c. instanta care a judecat cauza in prima instanta

2. Instanţa, sesizată direct prin cererea de revizuire (ICCJ, decizie din 2009):
a. se desesizează printr-o sentinta care poate fi atacata cu recurs
b. trimite cauza procurorului competent
c. se desesizează printr-o sentinta definitiva

3. Admisibilitatea in principiu si fondul cererii de revizuire sunt de competenta:


a. procurorului – admisibilitatea in principiu si instantei de recurs – fondul cererii
b. instantei care a judecat in prima instanta – admisibilitatea in principiu si instantei
de recurs – fondul cauzei
c. instantei care a judecat cauza in prima instanta, ambele etape

4. Procedura prealabila in cazul revizuirii se desfasoara :


a. in fata procurorului
b. in fata instantei de recurs
c. in fata instantei care a judecat cauza in prima instanta

5. Dacă inculpatul a fost achitat de judecătorie, soluţie menţinută de tribunal, iar curtea de
apel, casând hotărârile, a condamnat pe inculpat, judecarea cererii de revizuire este de
competenţa:
a. curtii de apel
b. judecatoriei
c. instanţei de control judiciar, intrucat hotararea instanţei de fond a fost modificată
într-o cale de atac

*** Din examinarea dosarului nr. 573/88/2007 al Tribunalului Tulcea, rezulta ca prin sentinta
penala nr. 167/4.09.2007, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 19 ani
închisoare. Hotarârea instantei de fond a ramas definitiva prin decizia penala nr. 157/A/2007
pronuntata de Curtea de Apel Constanta, prin care s-a luat act de retragerea apelului
declarat de inculpat. Ulterior, condamnatul a introdus la instanta competenta o cerere de
revizuire.

6.*** In speta :
a. instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este Tribunalul Tulcea
b. sentinta penala nr. 167/4.09.2007, a ramas definitiva la data retragerii apelului
c. procedura prealabila specifica revizuirii este de competenta Parchetului de pe
langa Curtea de Apel Constanta

112
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
7. Cererea de revizuire a sentintei penale dispuse în dosarul 321/14/2007 al Judecatoriei
Bacau, modificata prin decizia penala 78 /A/ 2008 a Tribunalului Bacau, definitiva prin
respingerea recursului potrivit deciziei penale 54/15-01-2009 a Curtii de Apel Bacau, este de
competenta:
a. Curtii de Apel Bacau
b. Judecatoriei Bacau
c. Tribunalului Bacau

*** Condamnatul C.B. a înregistrat la Judecatoria Fagaras o cerere de revizuire in care


solicita revizuirea deciziei penale nr. 901/2003 a Tribunalului Brasov . Examinând cauza,
actele si lucrarile dosarului, Judecatoria Fagaras a constat ca sentinta penala nr.
151/18.04.2003 pronuntata de Judecatoria Fagaras a fost mentinuta prin decizia penala nr.
901/28.10.2003 a Tribunalului Brasov si a ramas definitive prin nerecurare. Prin sentinta
penala nr. 315/7.09.2005 Judecatoria Fagaras a declinat in favoarea Tribunalului Brasov
competenta de solutionare a cererii formulate de condamnatul C.B. privind revizuirea deciziei
penale nr. 901/A/2003 a Tribunalului Brasov. La randul sau, prin sentinta penala nr.
42/26.01.2006, Tribunalul Brasov a declinat Judecatoriei Fagaras competenta de solutionare
a acestei cauze.

8. ***In speta :
a. Curtea de Apel Brasov va solutiona conflictul de competenta
b. Tribunalul Brasov va sesiza existenta unui conflict negativ de competenta
c. Tribunalul Brasov este competent sa solutioneze cererea de revizuire

9. ***In speta, hotararea supusa revizuirii este :


a. decizia penala nr.901/2003 a Tribunalului Brasov, astfel cum a solicitat revizuentul
b. sentinta penala nr. 151/18.04.2003 pronuntata de Judecatoria Fagaras
c. decizia penala nr. 369/2004 pronuntata de Curtea de Apel Brasov

10. ***In speta, instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire este :


a. Curtea de Apel Brasov
b. Tribunalul Brasov
c. Judecatoria Fagaras

 procedura prealabila in fata procurorului


1. Daca in cadrul procedurii prealabile procurorul constata ca cererea de revizuire nu a fost
introdusa in termenul prevazut de lege, acesta :
a. respinge cererea ca tardiva, prin ordonanta
b. respinge cererea ca tardiva, prin referat
c. trimite dosarul impreuna cu concluziile sale la instanta competenta

2. Efectuarea actelor de cercetare penala este limitata la un termen de :


a. 2 luni de la primirea cererii de revizuire de catre procuror
b. 2 luni de la sesizarea instantei competente
c. 2 luni de cand procurorul primeste dosarul de la instanta

113
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
3. Daca in cadrul procedurii prealabile procurorul constata ca cererea de revizuire a fost
introdusa de o persoana care nu avea exercitiul acestui drept, acesta :
a. nu mai trimite dosarul la instanta
b. trimite dosarul impreuna cu concluziile sale la instanta competenta
c. respinge cererea ca inadmisibila, prin rezolutie motivata

4. In cadrul procedurii prealabile privind cererea de revizuire, procurorul dispune


administrarea probelor prin :
a. ordonanta
b. rezolutie
c. referat cu propunere motivata

5. In cadrul procedurii prealabile specifice cererii de revizuire, organele de urmarire penala


efectueaza:
a. acte de urmarire penala
b. acte de cercetare
c. acte de cercetare penala

6. In cadrul procedurii prealabile privind cererea de revizuire, procurorul :


a. nu poate administra probe noi
b. poate administra numai probele propuse de revizuent
c. poate administra atat probe propuse de revizuent, cat si probele pe care le
considera necesare

7. Dupa desfasurarea procedurii prealabile, in functie de concluziile la care ajunge


procurorul in privinta cererii de revizuire, acesta :
a. poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei
b. poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei numai daca cererea
este tardiva
c. nu poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei in niciun caz

8. Solutionarea de catre instanta a unei cereri de revizuire fara a se fi parcurs aceasta


procedura in fata procurorului este:
a. nelegala
b. legala
c. legala, atunci cand cazul de revizuire invocat este frauda procesuala si aceasta
este dovedita printr-o hotarare penala definitiva

9. Procurorul trebuie să efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire în


termen de:
a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;
b. 60 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;

10. In cadrul procedurii prealabile, procurorul sesizat cu o cerere de revizuire:


a. este obligat sa ceara dosarul cauzei pentru a verifica temeinicia cererii de
revizuire
b. poate delega organul de cercetare penala care va efectua actele de cercetare

114
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
c. asculta, daca este cazul, persoana care solicita revizuirea

11. In cadrul procedurii prealabile specifice cererii de revizuire, procurorul a ajuns la


concluzia ca cererea trebuie admisa. Aceasta concluzie:
a. este obligatorie pentru instanta
b. nu este obligatorie pentru instanta
c. este obligatorie pentru instanta in cazul de revizuire intemeiat pe frauda
procesuala dovedita prin ordonanta procurorului

 procedura in fata instantei – admisibilitatea in principiu a cererii


1. Admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire se judeca:
a. cu citarea partilor
b. in sedinta publica
c. fara a administra probe

2. Daca instanta a admis in principiu o cerere de revizuire, atunci este in drept sa dispuna:
a. suspendarea executarii hotararii atacate
b. masuri asiguratorii
c. masuri preventive, daca cererea de revizuire este impotriva unui achitat

3. La judecata admiterii in principiu a cererii de revizuire, persoana aflata in stare de detinere:


a. este citata pentru termenul de judecata fixat
b. este incunostintata despre termenul de judecata fixat
c. este adusa la judecata numai daca instanta considera necesar

4. Daca instanta a admis in principiu o cerere de revizuire intemeiata pe art.394,lit.e (cand


doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia) cauzele in care aceste
hotarari au fost pronuntate:
a. se reunesc in vederea rejudecarii
b. se pot reuni in vederea rejudecarii
c. se disjung in vederea rejudecarii

5. In cadrul procedurii de revizuire, suspendarea executarii hotararii atacate:


a. poate fi dispusa de instanta ierarhic superioara instantei sesizate cu cererea de
revizuire
b. poate fi dispusa de instanta care judeca cererea de revizuire, din oficiu sau la
cererea partii
c. poate fi solicitata pana la citirea actului de sesizare a instantei de judecata
competente

6. Dupa ascultarea concluziilor procurorului si ale partilor, instanta:


a. admite in principiu cererea prin sentinta
b. respinge in principiu cererea prin sentinta
c. respinge in principiu cererea prin incheiere

7. Daca condamnatul a decedat dupa introducerea cererii de revizuire:


a. cererea se respinge ca ramasa fara obiect
b. se dispune incetarea procesului penal, in temeiul art.10,lit.g,Cproc.pen
c. procedura de revizuire isi urmeaza cursul, prin derogare de la dispozitiile

115
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
art.10,lit.g,Cproc.pen

8. Cererea de revizuire intemeiata pe alte motive decat cele prevazute expres si limitativ de
art.394,Cproc.pen se respinge :
a. ca nefondata
b. ca neintemeiata
c. numai ca inadmisibila

9. Sunt solutii care pot fi pronuntate in etapa admiterii in principiu a cererii de revizuire :
a. admiterea in principiu a cererii
b. respingerea in principiu ca neintemeiata a cererii
c. respingerea in principiu ca inadmisibila a cererii

10.*** Judecatoria Focsani a luat act de renuntarea la cererea de revizuire înregistrata la nr.
10652/231/2009, formulata de revizuentul-condamnat M.P.., detinut în Penitenciarul Focsani.
In speta, instanta :
a. pronunta o sentinta prin care ia act de manifestarea de vointa a revizuentului
b. renuntarea la judecata se constata fara drept de apel
c. pronunta o sentinta supusa apelului sau recursului, in functie de hotararea
susceptibila de revizuire

OBS → grilla vizeaza o situatie de exceptie

Extras din motivarea sentintei → Cu privire la natura hotarârii ce se pronunta în situatia în


care se ia act de manifestarea de vointa a titularilor cererilor de revizuire, dispozitiile art. 246
C.proc.civ. prevede pronuntarea unei încheieri
Având în vedere ca dispozitiile art.403 si urmatoarele Cproc.pen reglementeaza expres
pronuntarea unei încheieri doar în cazul admiterilor în principiu, se considera ca în astfel de
cazuri instanta de fond pronunta sentinte prin care se ia act de retragerea/renuntarea la
cererea de revizuire, fiind aplicabile dispozitiile art. 311 C.p.p. si nu ale prevederilor art.246
C.p.c.
Cât priveste calea de atac pentru astfel de cazuri instanta apreciaza ca este ,,recursul” si
nu ,,apelul”, nefiind incidente disp.art. 407 C.proc.pen., desi hotarârea la care se refera
revizuirea de fata (cea din care provine acest extras,n.n.) a fost supusa apelului
Dispozitiile Codului de procedura penala nu reglementeaza expres situatii în care revizuientii
îsi retrag sau renunta la judecata la judecarea cererilor de revizuire.
În aceste cazuri devin aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila în materie, respectiv
art.246 C.p.c., având în vedere ca, potrivit art.721 Cod procedura civila, Codul de procedura
penala se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila, în masura în care acestea
nu cuprind dispozitii potrivnice
Asa fiind, în situatia data, îsi gasesc aplicarea dispozitiile art.246 C.p.c., conform carora
renuntarea la judecata se constata fara drept de apel, putând fi exercitata doar calea de
atac a recursului.
*** Condamnatul M.G. a solicitat revizuirea sentintei penale nr.3152/30.10.2007 a
Judecatoriei Iasi, mentinuta si ramasa definitiva prin decizia penala nr.369/26.05.2008 a
Tribunalului Iasi pe motiv ca încadrarea juridica data faptelor comise de catre inculpat este
prea blânda raportat la actele medicale pe care le-a depus la dosar. In drept revizuentul si-a
întemeiat cererea pe dispozitiile art.394 lit. a si b Cod procedura penala.
Potrivit sustinerilor petentului, instantele, în cursul solutionarii cauzei, nu au tinut cont de
actele medicale depuse la dosar.

116
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
*** Revizuientul A.D. a solicitat Judecatoriei Tg.Neamt revizuirea sentintei penale nr.
370/11.12.2008, intemeindu-si cererea pe motive invocate si Ia judecata de fond, respective
faptul ca : initiativa de a întretine relatii sexuale cu partea vatamata si de a oferi acesteia o
suma de bani a apartinut coinculpatului R.T., care l-a rugat sa nu dezvaluie aceasta
împrejurare organelor de ancheta, fiind casatorit si având doi copii minori în întretinere, deci
la rugamintea acestuia a consfintit sa dea declaratii neconforme cu realitatea; partea
vatamata si-a dat acordul cu privire la întretinerea de relatii sexuale cu cei doi inculpati, în
schimbul unei sume de bani, suma de bani pe care ulterior nu a mai primit-o, astfel ca din
razbunare a formulat plângere penala.

10.*** In speta, sustinerile revizuentului :


a. constituie aparari de fond
b. nu se încadreaza în niciunul din motivele prevazute expres de lege pentru
revizuirea unei hotarâri penale
c. justifica admiterea in principiu a cererii

12.*** In speta, cererea este :


a. inadmisibila
b. neintemeiata
c. admisibila in principiu

 procedura in fata instantei – judecarea pe fond a cererii de


revizuire → rejudecarea cauzei
1. Rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire:
a. se face potrivit regulilor de procedura privind judecata cauzei in prima instanta
b. presupune audierea martorilor care au savarsit infractiunea de marturie
mincinoasa, in cauza a carei revizuire se cere
c. se face potrivit regulilor speciale prevazute in material revizuirii

2. Dupa rejudecarea cauzei de catre instanta de revizuire, cererea de revizuire:


a. nu poate fi respinsa ca tardiva, intrucat a fost admisa in principiu
b. poate fi respinsa ca neintemeiata
c. poate fi respinsa ca inadmisibila

3. Dupa rejudecarea cauzei si admiterea cererii de revizuire intemeiate pe cazul art.394,lit.a,


instanta poate dispune:
a. achitarea, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost condamnat
b. mentinerea condamnarii cu reducerea pedepsei
c. mentinerea condamnarii cu schimbarea incadrarii juridice

4. Dupa rejudecarea cauzei si admiterea cererii de revizuire intemeiate pe cazul art.394,lit.b,


instanta:
a. poate dispune achitarea, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost condamnat

117
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
b. poate sa mentina condamnarea
c. poate sa mentina condamnarea, dar numai cu schimbarea incadrarii juridice

5. Dupa rejudecarea cauzei si admiterea cererii de revizuire intemeiate pe cazul art.394,lit.a,


instanta poate dispune:
a. incetarea procesului penal, ca efect al decesului condamnatului in cursul
procedurii revizuirii, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost achitat
b. condamnarea, cand prin hotararea atacata inculpatul a fost achitat
c. mentinerea condamnarii cu schimbarea incadrarii juridice, cand prin hotararea
atacata inculpatul a fost condamnat

6. Se poate retine cazul de revizuire prevazut de art. art.394,lit.b, in urmatoarea ipoteza :


a. martorul a dat declaratii mincinoase, iar judecatorul a dispus înlaturarea lor ca
proba din dosarul cauzei
b. martorul a fost achitat pentru marturie mincinoasa, in temeiul
art.10,lit.b1,Cproc.pen
c. s-a retinut fapta de marturie mincinoasa, dar martorul a fost scos de sub
urmarirea penala intrucat este iresponsabil

7. Sunt solutii care pot fi pronuntate in baza art.394,lit.b,Cproc.pen:


a. mentinerea condamnarii cu schimbarea incadrarii juridice
b. mentinerea condamnarii cu retinerea unei cauze de atenuare a raspunderii penale
c. numai condamnarea sau achitarea

8. Daca instanta procedeaza la admiterea in principiu a cerereii de revizuire si rejudecarea


pe fond a cauzei in cadrul aceleiasi sedinte de judecata:
a. se pronunta o singura sentinta prin care se admite in principiu cererea de revizuire
si se da o noua solutie de fond
b. admiterea in principiu a cererii se dispune prin incheiere motivata si noua solutie
de fond se dispune prin sentinta
c. admiterea in principiu a cererii se dispune prin sentinta motivata si noua solutie de
fond se dispune prin decizie

9. In cadrul rejudecarii cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire :


a. instanta este obligata sa administreze din nou probele care au fost efectuate cu
ocazia admiterii in principiu a cererii de revizuire
b. cercetarea judecatoreasca se face in conditii identice cu cele de la judecata in
prima instanta
c. instanta are posibilitatea sa administreze din nou probele care au fost efectuate in
cadrul primei judecati

10. Ordinea in care se da cuvantul in cadrul dezbaterilor dupa rejudecarea pe fond a unei
cereri de revizuire este:
a. identica cu cea de la judecata in prima instanta
b. urmatoarea : procurorul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila
civilmente, inculpatul
c. inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente,

118
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
coinculpatii, procurorul

11. Este admisibila cererea de revizuire intemeiata pe faptul ca:


a. instanta nu a tinut cont de faptul ca, in momentul savarsirii infractiunii de viol,
revizuentul se afla in stare de ebrietate, ceea ce a facut sa nu isi mai poata
controla comportamentul
b. hotararea de condamnare este netemeinica intrucat se intemeiaza pe gresita
individualizare a pedepsei
c. impotriva martorului din cauza respectiva s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca
de achitare pentru marturie mincinoasa, pentru ca fapta nu prezenta gradul de
pericol social al unei infractiuni

 cai de atac
1. Pot fi atacate separat cu recurs :
a. sentinta prin care s-a respins in principiu o cerere de revizuire
b. sentinta prin care s-a admis revizuirea dupa rejudecare
c. incheierea prin care s-a admis in principiu cererea de revizuire

2. Daca hotararea la care se refera revizuirea este susceptibila doar de judecata in prima
instanta si in recurs, sentinta instantei de revizuire :
a. nu poate fi atacata decit cu recurs
b. poate fi atacata si cu apel
c. este definitiva

3. Decizia prin care, în procedura revizuirii, instanţa de recurs a respins recursul declarat de
revizuient :
a. este supusa contestatiei in anulare
b. este supusa cailor extraordinare de atac
c. nu este supusa contestatiei in anulare

OBS → decizie ICCJ din 2007 → Contestaţia în anulare întemeiată pe prevederile art. 386
lit. c) C. proc. pen. poate fi îndreptată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care
s-a rezolvat fondul cauzei. Prin urmare, contestaţia în anulare introdusă împotriva deciziei
prin care, în procedura revizuirii, instanţa de recurs a respins recursul declarat de revizuient,
este nefondată. 

4. O hotararea penala definitiva, data in revizuire :


a. este supusa, dupa caz, apelului sau recursului
b. nu este susceptibila de contestatie in anulare
c. este susceptibila de revizuire

5. O hotararea penala care nu este definitiva, data in revizuire, este susceptibila numai de
recurs daca hotararea atacata cu revizuire este susceptibila de:
a. recurs
b. o noua revizuire
c. contestatie in anulare

6. Incheierea prin care instanta a respins in principiu o cerere de revizuire :

119
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
a. este supusa, dupa caz, apelului sau recursului
b. este supusa apelului, daca hotararea atacata cu revizuire este susceptibila de
apel
c. nu poate fi atacata decat odata cu fondul

 Revizuirea in cazul hotararilor CEDO


1. Poate cere revizuirea impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care
CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:
a. numai persoana al carei drept a fost incalcat
b. procurorul
c. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, dar numai dupa moartea acestuia

2. Cererea de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care
CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se introduce la :
a. ICCJ
b. instanta competenta sa judece cauza in fond
c. parchetul de pe langa instanta competenta sa judece cauza in fond

3. Cererea de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza in care
CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se introduce in termen de :
a. in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii CEDO
b. in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii CEDO
c. in termen de un an de la data pronuntarii hotararii CEDO

120
Grile Drept Procesual Penal – Partea Speciala 1
4. ICCJ judeca o cerere de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o cauza
in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in complet de :
a. 1 judecator
b. 3 judecatori
c. 9 judecatori

5. Dupa sesizarea cu o cerere de revizuire impotriva unei hotarari definitive pronuntate intr-o
cauza in care CEDO a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ICCJ :
a. dispune din oficiu suspendarea executarii hotararii atacate
b. dispune la cerere suspendarea executarii hotararii atacate
c. poate dispune din oficiu sau la cerere suspendarea executarii hotararii atacate

6. Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie:


a. nu este supusa nici unei cai de atac
b. este supusa cailor extraordinare de atac
c. este supusa numai recursului

121