Sunteți pe pagina 1din 9

GRILE URMĂRIRE PENALĂ

1. Procurorul ierarhic superior poate infirma:


A. numai actele de dispoziție ale procurorului ierarhic inferior; - nu doar actele de dispoziție
B. măsuri procesuale ale procurorului ierarhic inferior, fie pe motive de nelegalitate, fie pe
motive de netemeinicie;
C. acte procesuale ale procurorului ierarhic inferior numai pe motive de nelegalitate. – și pe
motive de temeinicie

2. Reluarea urmăririi penale:


A. se dispune în toate cazurile de către procurorul ierarhic superior; - nu în toate cazurile;
B. poate fi dispusă de către procurorul de caz; - spre ex, în caz de reluare după încetarea
suspendării
C. poate fi dispusă de către judecătorul de cameră preliminară. – în nicio situație; JCP dispune
restituirea cauzei, nu și reluarea urmăririi penale

3. Plângerea prealabilă se poate face:


A. personal sau prin mandatar cu mandat special;
B. de unul dintre soți pentru celălalt soț; - în cazul plângerii prealabile, aceasta nu poate fi
formulată prin intermediul substituiților procesuali
C. de către copilul major pentru părinți. - idem

4. În cazul plângerii penale formulate de o persoană juridică:


A. aceasta trebuie să cuprindă și indicarea contului bancar;
B. este necesară certificarea prin semnătură electronică a plângerii în cazul în care este transmisă
în forma electronică, cu excepția situației în care numele reprezentatului legal și sediul sunt de
notorietate națională; - dacă plângerea este formulată în formă electronică, vor trebui respectate
condițiile prevăzute de legea specială privind certificarea prin semnătură electronică; notorietatea
societății nu are relevanță, fiind necesară semnătura electronică
C. se trimite de către instanță prin încheiere, la organul judiciar competent, în cazul în care a fost
greșit îndreptată. – nu printr-o încheiere, ci eventual printr-o rezoluție; încheierea presupune
existența unui proces pe rol.

5. În activitatea de conducere și supraveghere a activității organelor de cercetare penală,


procurorul poate:
A. da dispoziții verbale, nemotivate, cu caracter obligatoriu și prioritar pentru organele de
cercetare penală;
B. dispune preluarea oricărei cauze în care exercită supravegherea, caz în care organul de
cercetare penală nu va mai întocmi referat de terminare a urmăririi penale;
C. confirmă continuarea efectuării percheziției anterior autorizate de judecător și la imobilele
învecinate, dacă se constată în cursul percheziției că în aceste imobile s-au ascuns persoanele
căutate. – procurorul nu confirmă, ci încuviințează, potrivit art. 158 alin. (3) CPP
6. Plângerea prealabilă pentru o infracțiune de amenințare:
A. comisă în formă continuată, consumată la 30 ianuarie 2014 și epuizată la 1 februarie
2014, este în termen dacă a fost introdusă după 70 de zile de la comiterea ultimei acțiuni; -
fapta este consumată la momentul comiterii ultimei acțiuni, iar termenul de 3 luni de
formulare a plângerii prealabile curge de la acest moment
B. permite persoanei vătămate cu deplină capacitate de exercițiu să se împace cu inculpatul doar
până la citirea actului de sesizare a instanței. – nu permite împăcarea, ci eventual retragerea
plângerii prealabile
C. se consideră valabilă dacă a fost trimisă în termen la Curtea Constituțională, care a trimis-o, pe
cale administrativă, după expirarea termenului, la parchetul competent. – Curtea Constituțională
este un organ cu atribuții jurisdicționale; pentru a putea fi trimisă pe cale administrativă,
plângerea greșit îndreptată trebuie să fie introdusă la un organ judiciar; organele judiciare sunt
enumerate la art. 30 în CPP

7. Suspendarea urmăririi penale:


A. este obligatoriu a fi dispusă de procuror, prin ordonanță, dacă suspectul suferă de o
boală gravă, constatată prin expertiză medico-legală, care îl împiedică să ia parte la
procesul penal, ordonanță care se comunică și persoanei vătămate care nu s-a constituit
parte civilă; - dacă sunt îndeplinite cumulativ toate cele 3 condiții, suspendarea este
obligatorie
B. se dispune în cazul în care boala de care suferă persoana vătămată, constată prin expertiză
medico-legală, este incurabilă și împiedică prezența acesteia la desfășurarea urmăririi penale; - nu
persoana vătămată, ci suspectul sau inculpatul
C. nu împiedică organele de urmărire penală să desfășoare, pe perioada suspendării, o
percheziție la domiciliu inculpatului aflat în starea de libertate. – în cazul în care se poate
garanta respectarea dreptului la apărare, este posibilă desfășurarea unei perchiziții

8. Clasarea se poate dispune:


A. când nu există un interes public în efectuarea urmăririi penale in rem; - lipsa interesului public
poate determina renunțarea la urmărirea penală, iar nu clasarea; cazurile de clasare sunt expres
prevăzute de lege art. 315 alin. (1) CPP
B. dacă actului de sesizare îi lipsește vreuna dintre cerințele de formă sau de fond; - condițiile de
formă sau de fond trebuie să fie esențiale ca să atragă soluția de clasare
C. indiferent dacă în cauză s-a dispus sau nu continuarea efectuării urmăririi penale față de
suspect.

9. Rechizitoriul:
A. poate fi întocmit de unul sau mai mulți procurori;
B. emis după ce inculpatul a decedat, iar în cauză exista parte civilă și parte responsabilă
civilmente, va determina restituirea cauzei la procuror de către judecătorul de cameră
preliminară; - emiterea rechizitoriului după decesul inculpatului atrage neregularitatea
acestuia și, în consecință, restituirea cauzei
C. trebuie verificat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție ori de câte ori a fost întocmit de un procuror al acestui parchet. – de procurorul șef de
secție, potrivit art. 328 alin. (1) CPP
10. În cazul în care organul de cercetare penală respinge, prin ordonanță nemotivată,
efectuarea unei expertize solicitate de către inculpat:
A. judecătorul de cameră preliminară va dispune restituirea cauzei la parchet dacă apreciază că
expertiza era utilă în cauză; - JCP verifică legalitatea administrării probelor
B. procurorul care supraveghează urmărirea penală poate încuviința din oficiu efectuarea
expertizei;
C. această cauză de nulitate relativă poate fi invocată până la primul termen de judecată cu
procedura legal îndeplinită. – până la închiderea procedurii de cameră preliminară, conform art.
282 alin. (4) lit. a) CPP

11. Extinderea urmăririi penale pentru alte fapte comise de același suspect poate fi dispusă:
A. de judecătorul de cameră preliminară; - în nicio situație JCP nu poate extinde urmărirea penală
B. numai de procuror; - și de organul de cercetare penală
C. de organul de cercetare penală.

12. În faza de urmărire penală:


A. procurorul poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la alte fapte;
B. audierea inculpatului este întotdeauna obligatorie după punerea în mișcare a acțiunii penale; -
cu excepția cazului când se sustrage, potrivit art. 309 alin. (5) CPP
C. procurorul nu poate efectua niciun act în cauză, dacă s-a dispus suspendarea urmăririi penale.
– potrivit art. 313 alun. (3), pot fi efectuate acte de urmărire penală

13 Denunțul:
A. este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei
infracțiuni;
B. se poate face personal ori prin mandatar cu mandat special;
C. se poate face numai personal.

14. Plângerea, ca act de sesizare, se poate face și de către:


A. unul dintre soți pentru celălalt soț;
B. oricare din membrii de familie ai persoanei vătămate; - nu orice membru al familiei
C. copilul minor pentru părinți. – copilul major

15. Procurorul care adoptă soluția de clasare pe motiv de intervenție a prescripției


răspunderii penale poate dispune:
A. confiscarea cuțitului folosit la comiterea infracțiunii; - trebuie să sesizeze JCP pentru luarea
acestei măsuri
B. desființarea parțială a înscrisului falsificat; - idem
C. restituirea cauțiunii.

16. Prin rechizitoriu:


A. nu poate fi dispusă disjungerea cauzei pentru alți inculpați; - poate fi dispusă
B. se poate pune în mișcare acțiunea penală; - în niciun caz; acțiunea penală se pune în mișcare
prin ordonanță sau prin declarația orală a procurorului
C. se poate propune menținerea măsurilor asigurătorii. – art. 331 CPP
17. Este flagrantă infracțiunea:
A. chiar dacă numai unul dintre coautori este surprins la locul săvârșirii faptei;
B. dacă făptuitorul este surprins aproape de locul comiterii infracțiunii cu armele folosite la
comiterea faptei;
C. nu în toate cazurile în care făptuitorul este urmărit de strigătul public. – art. 293 CPP

18. În cauza penală X/P/2014, având ca obiect desfăşurarea urmăririi penale faţă de AB şi
BC pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de disp. art. 244C.pen. – înşelăciunea,
procurorul, constatând că au respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea
adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal
administrate, a emis rechizitoriu prin care a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi
trimiterea în judecată a lui AB. Prin acelaşi rechizitoriu procurorul a dispus soluţia clasării
în baza disp. art. 16 alin. 1 lit. d C.proc.pen. cu privire la BC, deoarece materialul de
urmărire penală proba existenţa constrângerii morale a acestuia la săvârşirea faptei (cauza
de neimputabilitate prev. de art. 25 C.pen.). În calitate de avocaţi ai lui AB, puteţi invoca în
procedura camerei preliminare următoarele aspecte din speţă:
A. în mod greşit procurorul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale prin rechizitoriu;
B. în mod corect procurorul trebuia să dispună punerea în mişcare a acţiunii penale prin
ordonanţă;
C. în mod greşit procurorul a dispus prin rechizitoriu şi soluţia clasării cu privire la BC, aceasta
neputând fi dată decât prin ordonanţă şi nu prin rechizitoriu. – poate fi dispusă clasarea și prin
rechizitoriu

21. Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau
supravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare:
A. prin dispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior; - art. 325 CPP
B. numai prin dispoziţia motivată a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție;
C. prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic inferior de la care se preia cauza.

22. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal:


A. în caz de retragere a plângerii prealabile;
B. în cazul renunțării la urmărirea penală;
C. în cazul în care nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea. – art. 319 CPP

23. Acțiunea penală se pune în mișcare:


A. de către judecătorul de cameră preliminară prin încheiere, în cazurile expres prevăzute de lege;
- JCP sau instanța nu pot pune în mișcare acțiunea penală; procurorul este singurul titular al
acțiunii penale
B. de către procuror prin declarație orală, în cazul infracțiunilor de audiență;
C. de către instanța de judecată, prin încheiere, în cazurile expres prevăzute de lege.

24. În timpul efectuării urmăririi penale în cauza Z/P/2015 în care s-a început urmărirea
penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de distrugere în variantă agravată (art.253 alin.3
C.pen.), din probele existente în cauză au rezultat indicii rezonabile că fapta a fost săvârşită
de către AB, care la data săvârşirii faptei era judecător în cadrul Curţii de Apel Craiova,
funcţie pe care o deţine şi în prezent. În consecinţă, organul de cercetare a trimis de îndată
cauza procurorului din Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, care exercita
supravegherea în cauză, pentru ca acesta să sesizeze Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Craiova ca organ competent. Având în vedere această situaţie:
A. organul de cercetare penală a procedat în mod corect; - potrivit art. 294 alin. (1) CPP
B. organul de cercetare trebuia să trimită cauza direct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Craiova;
C. organul de cercetare trebuia să trimită cauza direct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, acesta fiind organul competent potrivit legii.

25. După începerea urmăririi penale:


A. un act al procurorului poate fi infirmat pentru motive de netemeinicie de procurorul
ierarhic superior;
B. secretul profesional al avocatului nu este opozabil procurorului; - art. 306 alin. (6) CPP
secretul avocatului este opozabil
C. organele de cercetare penală dispun prin referat asupra actelor procesuale. – propun prin
referat

26. În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului depune în scris cerere pentru a fi
înștiințat despre efectuarea actelor de urmărire penală în cauză întrucât dorește să asiste la
efectuarea acestora. Organul de cercetare penală, pe baza dispoziției procurorului care
efectuează urmărirea penală, procedează la audierea martorului X fără înștiințarea
apărătorului. Aflând a doua zi despre audierea ce a avut loc fără înștiințarea sa, avocatul
are dreptul:
A. să formuleze contestație la judecătorul de drepturi și libertăți împotriva actului de urmărire
penală efectuat cu nerespectarea dreptului la apărare și să solicite anularea acestuia;
B. să se adreseze cu o plângere la procurorul ce efectuează urmărirea penală, acesta trebuind să o
soluționeze în termen de 20 de zile de la momentul audierii martorului;
C. să formuleze plângere la procurorul ierarhic superior celui ce efectuează urmărirea
penală, acesta trebuind să o rezolve plângerea și să comunice soluția, precum și motivarea
acesteia, în cel mult 48 de ore. – art. 92 alin. (2) coroborat cu art. 95 alin. (2) CPP

27. Daca persoana vătămată a decedat la scurt timp după ce a sesizat organul de urmărire
penală prin introducerea în termen a plângerii prealabile:
A. se va dispune clasarea cauzei fără a se mai începe urmărirea penală;
B. decesul persoanei vătămate nu împiedica începerea urmăririi penale;
C. procesul penal va fi suspendat până la indicarea de către făptuitor a moștenitorilor persoanei
vătămate.

28. Acțiunea penală poate fi pusă în mișcare:


A. de către instanța de judecată prin încheiere, în cazul săvârșirii infracțiunilor de audiență; -
instanța nu poate pune în mișcare acțiunea penală
B. de către procuror, prin declarație orală, în cazul săvârșirii infracțiunilor de audiență;
C. de către organul de cercetare penală, prin declarație orala, în timpul urmăririi penale. – doar
procurorul

29. Suspectul:
A. poate fi reţinut de organul de cercetare penală doar dacă ordonanţa de reţinere este confirmată
de procurorul care supraveghează urmărirea penală; -nu este necesară confirmarea ordonanței de
reținere
B. nu poate fi audiat anticipat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi; art. 308
enumeră expres persoanele care pot fi audiate anticipat
C. are dreptul să solicite consultarea dosarului înainte de a fi audiat.

30. În caz de clasare a cauzei:


A. măsurile preventive încetează de drept; potrivit art. 241 alin. (1) lit. b) CPP
B. măsurile asigurătorii pot fi menținute în condiţiile legii; art. 315 alin. (2) lit. a)
C. ordonanţa nu se comunică persoanei care a făcut sesizarea. – art. 316 CPP

31. În cazul renunţării la urmărirea penală:


A. ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea nu se comunică niciodată persoanei vătămate; art.
318 alin. (12)
B. judecătorul de cameră preliminară care soluţionează cererea de confirmare a ordonanţei
de renunţare poate administra înscrisuri noi în această procedură; art. 318 alin. (15) CPP
C. soluţionând cererea de confirmare a ordonanţei judecătorul de cameră preliminară
poate desfiinţa soluţia de renunţare şi dispune clasarea. Art. 318 alin. (15) lit. b) CPP

32. În cursul urmăririi penale, persoana vătămată:


A. are dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale;
B. are dreptul de a adresa întrebări martorilor;
C. are dreptul de a participa la toate procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi
libertăţi. – nu toate procedurile, spre ex în cazul soluționării propunerii de luare a măsurii
arestului preventiv

34. În cauza înregistrată sub nr.72/P/2016 urmărirea penală se efectuează faţă de inculpatul
CV sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri şi alte violenţe de către organele de
cercetare penală din cadrul Secţiei 8 Poliţie sub supravegherea procurorului din cadrul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. În cauză:
A. organele de cercetare penală pot dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute
în sarcina inculpatului fără a fi necesar ca ordonanţa să fie supusă confirmării
procurorului care supraveghează urmărirea penală; art. 311 alin. (2) CPP are în vedere
doar ipoteza extinderii, atunci când există un suspect în cauză
B. organele de cercetare penală pot extinde acţiunea penală faţă de inculpat; - nu pot extinde
acțiunea penală, aceasta fiind prerogativa exclusiv a procurorului; pot extinde urmărirea penală
C. organele de cercetare penală pot sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea audierii
anticipate a persoanei vătămate. – procurorul sesizează JDL în vederea audierii anticipate,
potrivit art. 308 CPP

35. În cauza penală înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă ÎCCJ privind săvârşirea
de către X a infracţiunii de omor rechizitoriul este întocmit de către procurorul Şef Secţie
Urmărire Penală şi Criminalistică. În această situaţie:
A. rechizitoriul nu mai trebuie verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei; - este un element
obligatoriu al rechizitoriului
B. în cauză procurorul nu avea obligaţia să întocmească referat de terminare a urmăririi
penale; - procurorul nu întocmește referat de terminare a urmăririi penale
C. rechizitoriul trebuie verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul
general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. – potrivit art. 328 alin. (1) CPP

36. În data de 03.10.2016, Secția 4 de Politie București a fost sesizata prin plângere de
numita AB cu privire la vătămarea ce i s-a cauzat prin infracțiunea de furt prev. si ped. de
art. 228 C.pen. Astfel, prin ordonanța din data de 03.10.2016 organul de cercetare penala a
dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită, iar in data de 08.10.2016
acesta a dispus, prin ordonanța, efectuarea în continuare a urmăririi penale fata de
suspectul AB. Ulterior, constatând săvârşirea de către suspectul AB a unei alte infracțiuni
de furt, organul de cercetare penala a dispus, prin ordonanța, extinderea urmăririi penale
sub acest aspect. In această situaţie trebuie confirmate de procurorul care supraveghează
urmărirea penala în cauza, următoarele acte procesuale sau masuri:
A. începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită, dispusă de organul de cercetare penala;
- potrivit art. 305 alin. (1) CPP – nu prevede necesitatea confirmării ordonanței de începere a
urmăririi penale
B. efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul AB, dispusă de organul de
cercetare penala; - art. 305 alin. (3) CPP
C. extinderea urmăririi penale dispusă în cauză de organul de cercetare penală. Art. 311
alin. (2) CPP

37. Numai după începerea urmăririi penale poate fi:


A. audiată persoana vătămată;
B. dispusă percheziția domiciliară;
C. realizată audierea anticipată a unui martor.

38. Efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect poate fi dispusă:


A. numai de procuror, prin ordonanță;
B. și de organele de cercetare penală, cu încuviințarea prealabilă a procurorului;
C. și de organele de cercetare penală, cu confirmarea procurorului. – art. 305 alin. (3) CPP

39. Soluția de renunțare la urmărirea penală:


A. poate fi dispusă chiar dacă autorul este necunoscut;
B. poate fi atacată de către persoana vătămată cu plângere la judecătorul de drepturi și libertăți; -
ordonanța de renunțare la urmărirea penală nu poate fi atacată cu plângere, întrucât ea este supusă
confirmării JCP
C. nu poate fi atacată de către suspect. – nu poate fi atacată cu plângere, dar el poate cere
continuarea procesului penal

40. Urmărirea penală este continuată la solicitarea inculpatului în cazul în care:


A. a intervenit împăcarea;
B. procurorul dispune, prin ordonanță, clasarea cauzei pe motiv că fapta reținută în sarcina
inculpatului a fost comisă în condițiile cauzei justificative a legitimei apărări;
C. procurorul dispune, prin rechizitoriu, clasarea cauzei pentru una dintre infracțiunile
concurente reținute în sarcina acestuia, pe motiv că a intervenit o cauză de nepedepsire. –
art. 319 CPP

41. Plângerea prealabilă formulată şi semnată de soţul persoanei vătămate X împotriva


notarului public Z pentru infracţiunea de lovire şi alte violenţe, la care a ataşat procura
specială dată de soţie (persoana vătămată X), va fi:
A. clasată de Parchetul de pe lângă Judecătoria A în a cărui circumscripţie a fost comisă fapta,
pentru motivul că plângerea prealabilă trebuia formulată şi semnată de persoana vătămată; -
plângerea prealabilă poate fi formulată și prin mandatar
B. clasată pentru tardivitate de Parchetul de pe lângă Judecătoria A, în a cărui circumscripţie a
fost comisă fapta, în condiţiile în care a fost înregistrată la Judecătoria A în termen de 2 luni de la
data comiterii faptei, dar a fost trimisă la acest parchet pe cale administrativă după încă 2 luni; -
termenul este de 3 luni
C. înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel B, în a cărui circumscripţie a fost
comisă fapta, iar urmărirea penală va fi efectuată de către procuror. – competența
procurorului

42. Procurorul dispune clasarea, pentru cazul prevăzut de art. 16 alin. 1 litera a) Cod
procedură penală, prin ordonanţă ce a fost comunicată legal atât persoanei vătămate, cât şi
suspectului şi nu a fost atacată în condiţiile legii. În această situaţie:
A. cheltuielile judiciare avansate de stat nu sunt suportate de suspect; art. 275 alin. (5) rap.
la art. 275 alin. (3) CPP
B. procurorul ierarhic superior celui care a emis ordonanţa poate revoca ordonanţa de clasare pe
motiv că au apărut fapte noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat
clasarea; - nu o va revoca, ci o va infirma
C. procurorul care a emis ordonanţa poate infirma ordonanţa de clasare pe motiv că ulterior se
constată că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea. – nu procurorul care a emis
ordonanța, ci procurorul ierarhic superior

43. În cazul în care procurorul dispune clasarea faţă de suspect pentru infracţiunea de
lovire şi alte violenţe ca urmare a lipsei plângerii prealabile, în procedura plângerii
împotriva acestei soluţii:
A. petenţii şi intimaţii pot formula cereri şi excepţii privind legalitatea administrării probelor sau
a actelor de urmărire penală; - se pot formula critici privind legalitatea administrării probelor și a
actelor de urmărire penală, doar dacă s-a pus în mișcare acțiunea penală; art. 341 alin. (2) CPP
B. judecătorul de cameră preliminară verifică soluţia pe baza actelor şi a materialului din
dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate; - art. 341 alin. (5) cPP
C. încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară este definitivă. – potrivit
art. 341 alin. (8) CPP; este evident că nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, din moment
ce lipsea plângerea prealabilă

44. În cazul dispunerii unei soluţii de clasare:


A. măsurile asiguratorii luate de procuror din oficiu, în vederea reparării pagubei, încetează de
drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune civilă în faţa instanţei civile în termen de 10
zile de la comunicarea soluţiei de clasare; - termenul este de 30 de zile, potrivit art. 315 alin. (2)
lit. a) CPP
B. procurorul are obligaţia să menţină măsurile asiguratorii doar dacă acestea au fost dispuse din
oficiu; - sau la cerere
C. procurorul poate menţine prin ordonanţa de clasare măsurile asiguratorii privind
reparaţiile civile, chiar dacă persoana vătămată este majoră. – nu are importanță dacă
persoana vătămată este majoră sau minoră

S-ar putea să vă placă și