Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2014
Curs I Penalicesc Cioclei
PENAL PARTEA SPECIALA I
CURS 1
Notiuni introductive
Dreptul penal reprezinta o ramura autonoma si unitara a dreptului. Din ratiuni de
tehnica legislativa, in sensul ca, pentru a se cunoaste si aplica mai usor norma penala, dreptul
penal a fost impartit in doua subramuri, asa cum se regasesc in Codul Penal, respectiv dreptul
penal partea generala si dreptul penal partea speciala.
Generalul cuprinde norme cu caracter de principiu, care se aplica in raport cu TOT ce
inseamna relatii de aparare sociala.
Specialul se refera la norme ce privesc anumite fapte pe care legiuitorul le-a incrimat,
adica se refera la infractiuni.
A nu se confunda partea generala si speciala cu drept penal general (dreptul comun
aplicabil in orice situatii, cu privire la orice persoana, notiune doctrinara include ambele
subramuri), pe de-o parte, si drept penal special (norme aplicabile in imprejurari deosebite, cu
privire la anumite domenii sau persoane; ex.: dreptul penal din domenul fiscal, vamal, silvic;
dreptul aplicabil in timp de razboi, la calamitate; dreptul aplicabil militarilor, minorilor)
Doua interpretari: odata ca ramura, odata ca stiinta. Daca obiectul ca subramura il
reprezinta infractiunile, incriminarea, obiectul disciplinei drept penal special il reprezinta
intelegerea infractiunilor in scopul incadrarii juridice corecte a diverselor fapte. Ce vom face
noi va fi sa pricepem infractiunile, asa incat sa facem incadrari corespunzatoare (o fapta
indeplineste anumite conditii, cerute de lege, se incadreaza in tipicitatea normei, atunci poate
fi incadrata la acea infractiune).
Incadrarea juridica=aplicarea unei formule legale unei situatii de viata, socotita
intolerabila de catre legiuitor (in conformitate cu morala societatii) si pentru care a fost
incriminata.
SCHEMA INFRACTIUNII
1) Obiectul juridic=valorile si relatiile sociale ce se nasc in legatura cu aceste valori,
protejate prin norma penala (viata, relatiile patrimoniale, relatiile de serviciu)
-exista un obiect juridic generic (va da titlul din Pars Specialia)
-exista si un obiect juridic special (un fragment din cel generic din valorile general
protejate, prin anumite incriminari, se protejeaza un fascicol)
Pe langa obiectul juridic special si principal, exista si un obiect juridic adiacent sau
subsidiar (talharie-principal, patrimoniul; subsidiar, integritatea corporala, viata victimei)
NB! Se poate intampla ca valoarea prezumata a fi protejata de incriminare si a exista
sa nu existe, de fapt (Grigore impusca o patura sub care crede ca se afla Maricica, dar de fapt
ea era deja moarta => valoarea sociala, viata ei, lipseste => infractiune putativa)
2) Obiectul material, atunci cand exista, e reprezentat de acea entitate care
/intruchipeaza/materializeaza valoarea protejata (1) si asupra careia se indreapta elementul
material (2)
-la infractiuni c. persoanei: corpul persoanei
-la infractiuni c. patrimoniului: un bun mobil, imobil, mobil/imobil
Ne intereseaza pentru ca eventuala absenta a sa, atunci cand se cere, duce la
inexistenta infractiunii.
3) Subiectii infractiunii=activ si pasiv
a) subiectul activ: persoana fizica/juridica ce comite fapta respectiva
NB: exista infractiuni cu subiect activ circumstantiat, calificat o anumita calitate
ceruta: la delapidare: functionar cu calitate de gestionar sau administrator; la abandon de
familie: membru de familie)
NB: participatie
NB: conditii la persona fizica (varsta, libertate de vointa, responsabilitate) si
persoana juridica (existenta, sa nu fie exceptata de lege)
b) subiectul pasiv: persoana care sufera in urma infractiunii
Uneori, de calitatea subiectului pasiv depinde insasi infractiunea, alteori
varianta calificata sau agravata a infractiunii (femeia insarcinata, minorul)
4) Situatie-premisa=conditie, stare, situatie, imprejurare de care depinde infractiunea
(la abuz de incredere, trebuie sa am un bun dat cu un anumit titlu unei persoane; la dezertare,
trebuie sa am stare de razboi)
5) Continutul obiectiv/Latura obiectiva (element material, urmare imediata,
legatura de cauzalitate)
a) elementul material: actiunea sau inactiunea cuprinsa in textul de incriminare (ce se
cere sa faca sau sa nu faca faptuitorul pentru in/existenta infractiunii)
b) urmarea: rezultat/stare de pericol
-la infr c. vietii: moartea
-la infr c. patrimoniului: paguba, prejudiciul
Caracterizarea capitolului:
1 obiectul juridic special: dreptul la viata (valoarea protejata fiind viata persoanei)
fragment al obiectului juridic general al titlului (persoana cu atributele sale, drepturi si
libertati)
Dpdv penal, protectia se refera la intervalul cuprins intre nasterea unui copil viu si
decesul unei persoane, ceea ce inseamna ca este foarte important sa ne raportam la cele doua
momente esentiale (momentul aparitiei vietii si momentul instalarii mortii sau interventiei
decesului).
a) aparitia vietii coincide, in principiu, cu momentul la care se instaleaza respiratia
extrauterina (tipatul vietii ne prezinta melodia => plaman respirat: dovada se
face prin proba docimaziei = examen, proba, incercare ce consta in decuparea unei
bucati din plamanul cadavrului si asezarea intr-un vas cu apa; daca pluteste,
inseamna ca a respirat macar o data copilul; daca nu, se prezuma ca a s-a nascut
mort
*situatii atipice:
a1) dupa expulsia fatului, timp in care el traieste in continuare pe baza respiratiei fetoplacentare (perioada e suficient de lunga pentru a se observa semne de circulatie vitala) =>
diagnosticul de copil nascut viu, pe baza circulatiei, desi nu avem plaman respirat, nu avem
respiratie extrauterina
a2) ipoteza in care avem respiratie intrauterina (in cazul ruperii membranelor+combinat cu
faptul ca fatul nu e extras la timp); in aceasta situatie, respiratia provoaca sufocarea,
impiedicandu-se instalarea vietii => diagnosticul de copil nascut mort, chiar in prezenta
unei respiratii (e adevarat, intra, nu extra uterine)
4
Autopsia ne spune daca avem de-a face cu o persoana in viata sau moarta. Mai mereu
e nevoie de aceasta expertiza medico-legala pentru a se constata cauzele decesului.
b) momentul mortii: pornim de la examinarea celor 3 functii vitale respiratorie,
circulatorie si cerebrala. Chiar cand vedem o moarte subita, ea e de fapt un
proces instalat in mai multe etape
b1) agonia (etapa premergatoare): apar probleme de ordin neuropsihic, acuitatea simturilor e
scazuta la maxim
-ea poate lipsi: traumatismele severe asupra organelor vitale (impuscarea in cap sau in inima;
zdrobirea; caderea de la inaltime)
b2) moartea clinica: spre deosebire de agonie, unde functiile vitale, desi reduse, exista, aici
cele doua functii vitale (circulatia si respiratia) inceteaza, iar aceasta etapa intermediara
poate sa dureze maximum 5 (discutii pe langa minute fara o interventia medicala, dupa care
intervin niste leziuni ireversibile la nivel cerebral)
-durata e data de capacitatea creierul de a-si furniza singur aerul necesar (glicoliza
anaeoroba).
NB: nu confundam cu moartea aparenta (situatii de revenire miraculoasa la viata)
b3) moartea biologica: survine dupa acele 5 minute modificarile/leziunile de la nivel
cerebral fac inutila suplinirea sau reluarea functiilor respiratorii sau circulatorii (ramane o
leguma un mort frumos cu ochii vii)
Din cauza acestor etape diferite, au fost mai multe opinii una spune ca viata nu mai
exista cand nu exista cele 2 functii (circulatorie, respiratorie); alta spune ca viata nu mai exista
atunci cand nu exista nicio functie (pentru ca au fost reveniri spectaculoase din coma, atunci
cand pacientul nu mai prezenta niciun semnal electric neuronal ar fi trebuit sa fie o leguma
DAR de fapt acolo nu a fost o moarte clinica, deci creierul si-a primit la timp oxigenul;
situatiile de coma nu trebuie confundate nici cu agonia, nici cu moartea clinica, ci sunt o
stare fizico-patologica, in care functiile patologice raman coordonate la nivel instinctual,
minimum). Acum se considera ca momentul mortii e echivalent cu acela al mortii (incetarii
activitatii) cerebrale.
Relevanta: donare de organe; in penal constatarea savarsirii unei infractiuni
1. Sa retinam ca nu avem niciodata infractiune contra vietii cand nu avem o persoana
in viata (ex.: agresiunile asupra fatului in timpul sarcinii sau in timpul nasterii pot reprezenta
orice alta infractiune, dar nu contra vietii). Pe VCP aveam un vid legislativ => in NCP avem
vatamarea (agresiuni contra) fatului.
Ex.: Maricica naste; incepe expulzarea fatului; fie in timpul acesteia, fie dupa, dar fatul
sa nu apuce sa respire, cineva il loveste; pentru asemenea fapta, nu aveam infractiune; la
expertiza medico-legala se constata ca nu aveam plaman respirat; faptuitorul nu raspundea
penal, ceea ce nu era tocmai normal.
2. Practic: fapta comisa asupra cadavrului nu reprezinta infractiune contra vietii (in
unele cazuri e profanare de cadavre). Probleme dese apar in cazul lovirilor succesive si mai
ales in cazul accidentelor de circulatie ce se soldeaza cu moartea victimei si unde se pune
problema infractiunii uciderii din culpa.
Cand am mai multe loviri succesive, trebuie sa stabilesc relevanta fiecarei actiuni
asupra valorii (vietii persoanei). Daca prima masina care trece peste trupul unei persoane in
5
viata o ucide, doar soferul ei raspunde, restul soferilor din celelalte masini care trec peste
cadavru nu raspund; dar daca persoana nu moare de prima data, ambele persoane raspund de
ucidere din culpa (al doilea pentru ca a anihilat sansele de supravietuire in raport cu prima
fapta).
4 situatie premisa: o persoana aflata in viata (nu prea se ia in considerare, inclusa fiind
aceasta situatie in obiectul juridic si in cel material)
5 continutul constitutiv:
-latura obiectiva:
-elementul material: actiunea/inactiunea de ucidere
De obicei, e o actiune (lovire; impuscare; strangulare; otravire), dar nu e exclusa
omisiunea (cand subiectul activ e obligat la o conduita si nu o respecta neacordarea
tratamentului de catre medic/persoana de ingrijire; nehranirea copilului de catre persoana in
ingrijirea careia se afla copilul)
Exceptie art. 191: NU e element material uciderea, ci inlesnirea sau
determinarea sinuciderii
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita pentru toate infractiunile din aceasta
categorie (pentru aceste infractiuni, intotdeauna e nevoie de o expertiza medico-legala ce are
la baza autopsia cadavrului prin care se stabileste cauza mortii si, implicit, legatura de
cauzalitate)
-urmarea imediata: decesul victimei (exceptie: art. 191 avem o dubla
urmare: poate fi decesul ca urmare a sinuciderii sau, pur si simplu, incercarea de suicid ca o
tentativa la sinucidere)
8 sanctiuni: pedeapsa inchisorii (uciderea la cererea victimei o are pe cea mai mica: 1-5 ani;
omorul calificat are cea mai mare: detentiune pe viata, alternativ cu inchisoarea pe 15-25 de
ani si interzicerea unor drepturi)
chibzui asupra faptei, cat si de a realiza actele necesare preparatorii, realizand concret
rezolutia.
De la caz la caz se verifica daca a avut timp pentru aceasta activitate psihica si
obiectiva (intervalul): ipoteza comuna are loc un conflict intre 2 persoane, amenintari;
agresorul urca in imobil, se inarmeaza cu un cutit si apoi aplica lovituri mortale victimei. Aici,
desi avem rezolutie si acte preparatorii, nu avem intervalul suficient de timp pentru a avea
premeditare.
Ipoteza speciala: se duce agresorul acasa; intarzie pe drum; se inarmeaza, revine, dar
viitoarea victima nu mai e gasita. Agresorul o pandeste sa se intoarca, apoi ii aplica loviturile.
Aici, instantele au retinut premeditarea, deoarece trecuse un timp suficient.
Este o circumstanta personala, neresfrangandu-se asupra participantilor decat in
masura in care acestia cunosteau deja ca agresorul actiona cu premeditare, caz in care vor
raspunde in participatie (complicitate sau instigare) la infractiunea de omor calificat, varianta
a). Altminteri vor raspunde pentru omor simplu.
Atentie: daca exista premeditare, error in personam sau aberratio ictus NU inlatura
elementul circumstantial!!!
b) din interes material (preluat din VCP, identic)
Interesul material presupune ca autorul faptei sa aiba drept scop, prin comiterea
infractiunii, sa intre ulterior, pe cale aparent legala, in beneficiu material. Ex.: incasarea unei
polite de asigurare: determinarea deschiderii si dobandirea unei succesiuni: evitarea unui
partaj neconvenabil.
In acest caz, este necesar ca faptuitorul sa lucreze in scopul respectiv. Nu are relevanta
daca scopul se si atinge au ba . Daca nu exista acest interes material (neurmarindu-se direct
obtinerea acelui beneficiu), iar fapta e comisa din alte ratiuni, chiar daca indirect se va
dobandi un folos, acest element circumstantial nu se retine (ex.: Grigore o ucide din patima
mare, gelozie, pe Maricia; ea e sotia lui; intra si el in posesia unei parti din averea ei; daca el
s-a gandit sa o ucida din gelozie nu se retine).
Distinctia intre aceasta varianta si omorul comis in scopul savarsirii/ascunderii altei
infractiuni (in varianta talhariei) rezulta din aceea ca, in cazul omorului din interes material se
intra ulterior in posesia unui beneficiu material si pe cale aparent legala (exista un moment,
un decalaj in timp intre omor si obtinerea beneficiului aici o omor pe Maricica si astept sa ii
mostenesc bunurile); in cazul talhariei (omorului savarsit pentru a ascunde talharia) exista
simultaneitate intre actiunea de ucidere si deposedarea victimei de un bun (aici o omor pe
Maricica pentru a-i smulge poseta). In principiu, cele 2 se exclud. Se pot regasi in aceeasi
situatie Grigore se duce repede si o ucide pe Maricica, avand nevoie de bani (varianta a
doua), dar si in virtutea constiintei ca o va mosteni (sa zicem ca e copilul ei prima varianta)
=> se retin ambele circumstante (ramane o singura infractiune, dar am mai multe circumstante
ce au relevanta, normal, la individualizare)
c) pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragere la raspundere penala
sau de la executarea unei pedepse [preluat din VCP, dar aici textul se referea la
sustragerea de la urmarire sau arestare, ceea ce putea genera o confuzie in
intelegerea sensului de urmarire NU urmarire penala, ci generala): aici e
10
important acest scop in virtutea caruia e savarsita infractiunea (nu are relevanta
daca se indeplineste scopul sau nu)]
In aceasta situatie, scopul nu califica intentia. Are un alt rol in latura subiectiva, in
sensul ca omorul se poate comite aici si cu intentie indirecta (ex.: act de arestare pe numele lui
Grigore; ca sa scape, el ii trage un ciocan intr-o zona vitala agentului care venise sa il prinda;
el savarseste cu intentie indirecta fapta a prevazut, nu a urmarit, dar a acceptat rezultatul
mortii agentului).
d) pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni=intra aici inclusiv
infractiunea de talharie, care in VCP era reglementata special, ca element
circumstantial al omorului deosebit de grav
Si aici, latura subiectiva da particularitatea elementului circumstantial. Avem doua
ipoteze distincte (I) conexitate etiologica (Grigore o ucide pe Maricica ca sa o violeze, ca sa
o fure); (II) conexitate consecventionala (Grigore o ucide pe Maricica ca sa nu se descopere
ca a batut-o in fiecare zi; ca sa nu se afle ca a furat un bun).
Spete I (etiologica): Grigore a luat-o in masina pe Maricica; ii da a pricepe ca urmeaza
s-o violeze; el conduce cu viteza, ea zice sa opreasca, el mareste viteza; ea se arunca si moare.
Aici se pune si problema distingerii intre omor (1) si inlesnirea sinuciderii (2) la omor avem
de-a face nu cu o determinare/convingere, ci o constrangere (victima e constransa, nu
deliberat decide sa isi puna capat). Un alt exemplu ar fi ca Grigore o alearga cu toporul prin
casa pe Maricica, iar ea sare de pe balcon si moare. In aceste 2 cazuri nu avem inlesnire la
sinucidere, ci omor prin energia victimei.
Spete I (etiologica): infractorul loveste victima, nu vrea sa o ucida (intentie indirecta);
are loc violul; la un interval mai mic sau mai mare de timp, victima decedeaza => aici am
infractiunea de omor calificat in scopul de a comite o alta infractiune (violul).
Spete II (consecventionala): infractorul intra in casa ca sa fure, isi da seama ca victima
e in casa; pentru a nu fi prins sau denuntat, decide sa o ucida => aici am infractiunea de omor
calificat in scopul de a ascunde o alta infractiune (furtul, posibil talharia daca mai am o
altercatie intre cei 2).
e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune sau o tentativa de
omor [provin, ultimele 4 elemente, de la fostul omor deosebit de grav (cu o mica
diferenta: adaugarea tentativei ratiune: desi doctrina a explicat foarte clar,
unanim, ca intra in antecedenta infractorului si tentativa la omor, pentru ca prin
infractiune savarsita intelegem si fapta tentata, si cea consumata, au fost
controverse; legiuitorul din 2009 a inteles sa traduca o realitate a doctrinei si
jurisprudentei expressis verbis)]
Omor din antecedenta: poate fi orice infractiune contra vietii comisa cu intentie (prin
asta intelegem omor => art. 190: uciderea la cererea victimei nu se retine aici; la fel la art.
200: pruncuciderea nu se retine, ca in aceste 2 cazuri nu avem omor, legiuitorul
excluzandu-le din antecedenta omorului calificat vezi LPA art. 242). Tot asa, nu intra faptele
comise cu praeterintentie (lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; viol urmat de
moartea victimei).
11
NB!!! Nu are relevanta la retinerea acestui element daca pentru omorul anterior s-a
pronuntat sau nu vreo hotarare definitiva de condamnare, daca s-a executat sau nu pedeapsa,
daca au existat sau nu circumstante atenuante (depasirea limitelor legitimei aparari;
provocarea), daca a intervenit amnistia/prescriptia etc.
Tenativa din antecedenta: fapta comisa in alte imprejurari (ex.: Grigore incearca sa o
ucida pe Maricica, o impusca, dar o raneste; e condamnat, executa pedeapsa; cand iese,
aceeasi victima e ucisa). Nu putem vorbi de omor calificat prin lit. e cand prin aceeasi fapta
are loc o tentativa din care rezulta apoi moartea tentativa se absoarbe in rezultatul mai grav
(ex.: da cu toporul, nu nimereste, dar apoi o raneste, ea sta o zi la spital Maricica, apoi moare).
f) asupra a 2 sau mai multor persoane (preluat din VCP)
Se calculeaza in functie de existenta sau inexistenta mai multor actiuni. Intr-o opinie,
se considera ca avem nevoie de mai mult fapte (elemente circumstantiale); in alta, se
considera ca, indiferent de numarul actelor (elementelor materiale actiuni/inactiuni), retinem
acest element circumstantial de la litera f, cu conditia ca fapta sa se fi comis in aceeasi
imprejurare. Cea de-a doua opinie este corecta ar fi si stupid sa facem distinctie intre situatia
in care Grigore apasa de 3 ori pe tragaci ca sa omoare 3 oameni si situatia in care apasa o
singura data si ucide tot 3 persoane care, eventual, stateau una in fata alteia. Ipoteza poate fi
continuata si in cazul mitralierei, foc automat sau ucidere prin incendiere.
Probleme practice
Daca nicio persoana nu moare, se retine tentativa la infractiunea de omor calificat.
Probleme au fost in cazul in care una moare, altele nu a) la faptul consumat voi avea un
omor calificat (deosebit de grav pe VCP), pe cand la faptul tentat voi avea tentativa la
infractiune de omor simplu sau calificat, dar altceva decat cea de la lit. f.
g) asupra unei femei gravide (preluat de la omorul deosebit de grav)
Se distinge prin calificarea subiectului pasiv. O femeie e insarcinata din momentul
conceptiei si pana la nastere, necontand etapa. Conteaza daca faptuitorul cunoaste starea
femeii de a fi insarcinata. Fiind o circumstanta reala, nu se va retine decat daca se va constata
existenta sarcinii. Nu se va retine elementul circumstantial nici daca cineva isi propune sa
ucida o femeie insarcinata, dar din eroare sau din devierea actiunii ucide o alta, neinsarcinata.
E irelevant daca era vorba de o sarcina normala sau extrauterina, daca erau sanse de a
fi dusa la final, iar copilul sa fie viabil. DAR DACA ERA MORT COPILUL
SEMINAR????
h) prin cruzimi (preluat de la omorul deosebit de grav)
Cruzime reprezinta, intr-un limbaj comun, producerea de suferinte deosebite unei
persoane. In doctrina si in practica, s-a pus in evidenta faptul ca, pentru retinerea acestui
element circumstantial, fapta trebuie comisa asa incat victimei sa ii fie produse suferinte mai
mari, mai profunde decat cele ce insotesc, de regula, uciderea unei persoane tortura,
chinuire suplimentara (ex.: lovirea puternica si repetata a victimei cu obiecte contondente;
lovirea repetata cu ajutorul unor arme albe cutit ceea ce presupune hemoragie; crucificare;
ucidere cu substante inflamante, moarte prin arsuri).
12
28.10.2014
Curs IV Penalicesc Cioclei
3. Infractiunea de ucidere la cererea victimei (art. 190 NCP) varianta
atentuata a infractiunii de omor; este o noutate fata de VCP; totusi, aceasta forma a
mai fost incriminata in Codul Carol al II-lea 1936 (crima de omor la rugaminte, cu 2
variante asemanatoare cu incriminarea actualului cod).
Nu ne putem intalni cu situatii tranzitorii. Ne putem imagina, totusi, ca o fapta sub vechiul
cod ar sa intruneasca toate conditiile prevazute de noul cod, asa incat noul cod ar fi legeea
favorabila (pentru ca prevede limitele de pedeapsa mai mici).
Ratiune: se revine la o fosta incriminare, pe un cod mai vechi (traditia legiuirilor
romane+traditia codurilor penale europene). Progresul stiintelor medicale a facut ca, in ultima
vreme sa existe din ce in ce mai multe situatii-limita in care o persoana cu maladii sau cu
afectiuni foarte grave contina sa traisca, desi nu si-ar dori-o. Aici intervine problema
eutanasiei, care nu trebuie confundata cu infractiunea prezenta. (I) La noi, uciderea la cererea
victimei e pedepsita, pe cand (II) in statele unde e permisa, eutanasia reprezinta un mod de a
acompania persoana pe ultimul drum (eu=eu, auto, sine; thanatos=moarte).
De ce a mai fost necesara aceasta incriminare? Si pentru faptul ca s-au modificat conditiile
din partea generala cu privire la circumstantele atenuante. Pe VCP, pedeapsa scadea sub
minimum special obligatoriu, dar acum e vorba de o diminuare a limitelor in care se poate
aplica pedeapsa, ceea ce inseamna ca in cazul uciderii persoanei la cererea victimei nu se crea
neaparat o situatie mai favorabila (putea instanta sa individualizeze sanctiunea tot peste
minimul special, pe cand pe vechiul cod era obligata sa aplice o pedeapsa sub minimul
special).
Legiuitorul nu s-a referit la infractiunea de omor, ci se vorbeste de ucidere, tocmai ca sa
o excluda din antecedenta penala, ca sa nu fie caz de omor calificat [de catre o persoana care a
comis anterior o infractiune sau o tentativa de omor lit. e)]
Obiectul juridic: dreptul la viata.
-
14
Obiectul material: corpul persoanei; totusi, aici nu se actioneaza deloc asupra corpului
persoanei, ci asupra psihicului [determinarea sinuciderii se indreapta contra libertatii
persoanei; nici la inlesnirea sinuciderii nu vorbim de o actiune/inactiune contra corpului
persoanei, ci de o sprijinire indirecta (actiunile/inactiunile autorului acestei infractiuni NU pot
reprezenta o cooperare directa, ca ar fi omor/omor calificat => una e sa determini o alta
persoana sa se sinucida si alta e sa ii dai tu cu mana ta otrava, caz in care ar fi omor, clar)].
Subiectii: activ necircumstantiat; pasiv necircumstantiat in varianta tip; circumstantiat
in formele agravate (minor 13-18; sub 13 sau iresponsabil). Participatia e posibila sub toate
formele.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material nu mai e reprezentat de uciderea victimei, ci avem doua modalitati
alternative (oricare se realizeaza, infractiunea exista, iar daca se realizeaza ambele, nu avem
concurs, ci unitate naturala simpla): determinare la sinucidere (I) si inlesnirea sinuciderii (II).
Determinarea presupune convingerea unei persoane de a se sinucide (e folosit acelasi
termen ca la instigare) prin rugaminti, promisiuni, indemnuri, violente, amenintari (trebuie sa
avem in vedere mereu granita intre constrangere si convingere; la constrangere, vom avea
un omor comis cu energia fizica a victimei: ipoteza in care Grigore o urmareste cu un cutit
printr-un bloc si Maricica se arunca ca sa scape, dar moare; aici nu o convinge, o constrange
sa se arunce).
Inlesnirea reprezinta orice act de sprijinire a victimei in vederea suprimarii propriei vieti.
Actele de sprijinire nu trebuie sa reprezinte o cooperare directa la realizarea faptei, altminteri
ar fi infractiunea de omor (ex.: am inlesnire daca i se aduce Maricicai otrava pentru suicid,
DAR daca ea nu poate, ii tremura mana si eu ii duc paharul la gura, atunci am omor).
Poate fi realizat elementul material si prin inactiune (ex.: Grigore stie ca Maricica vrea sa
se ucida si ii lasa in camera cheile de la un depozit cu substante chimice; doctorul lasa
nesupravegheate medicamente fata de pacientul ce vrea sa se sinucida)
-urmarea imediata: 2 variante decesul victimei; incercarea de sinucidere (varianta
atenuata tentativa de sinucidere)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita (expertiza medico-legala) cu maxima atentie,
deoarece e posibil ca o actiune de convingere sa ramana ineficienta, dar din alte ratiuni
victima sa se sinucida; la fel cum e posibil ca o actiune de inlesnire sa piarda legatura de
cauzalitate cu sinuciderea/incercarea (ii duc otrava Maricicai si ea se impusca cu un pistol pe
care il avea).
Latura subiectiva: vinovatia sub forma intentiei directe/indirecte. Mobilul, scopul nu au
relevanta pentru existenta infractiunii.
Formele: tentativa nu se pedepseste; consumarea are loc fie in momentul decesului, fie in
momentul incercarii de sinucidere.
Variante: -o prima varianta agravata se distinge prin calitatea subiectului pasiv
(discernamant diminuat sau minor intre 13-18 ani);
16
5. Uciderea din culpa (art. 192 NCP/fostul 178) e fapta ce rupe sirul infractiunilor
intentionate contra vietii (in rest, tot omucidere este, conform calificarii vechi).
Precedentul legislativ
Din art. 178 s-a pastrat varianta tip, o prima varianta agravata [alin. (2) culpa
profesionala => 192, alin(2)] si varianta agravata [alin. (5) pluralitatea de victime]. Celelalte
2 agravate au fost inlaturate in noul cod.
Situatii tranzitorii: daca e vorba de varianta tip sau de culpa profesionala (fara a fi vorba
de un concurs de infractiuni), nu avem situatii tranzitorii, pentru ca sunt aceleasi sanctiunile;
daca luam celelalte variante agravate sau disparute SAU concursul, situatia tranzitorie exista.
Alin (2) cuprinde si fostul alin (3) al art. 178 accidentele rutiere (conducator beat
peste limita legala) => Vom avea mereu concurs de infractiuni intre 192 si 336 pe noul cod
sau orice alte infractiuni
Nu mai ramane valabil un RIL pronuntat pe legislatia anterioara, in care se mergea pe
teza infractiunii complexe si a absorbtiei (accident de circulatie soldat cu deces, produs de un
sofer cu imbibatie alcoolica: se absorbea circulatia pe drumuri publice in stare de ebrietate in
infractiunea de omucidere).
Obiect juridic: dreptul la viata, cu specificul ca este protejat in acest caz si fata de
actiunile/inactiunile imprudente.
Obiect material: corpul persoanei
Subiectii: activ necircumstantiat in varianta tip; la varianta agravata (culpa
profesionala), el TOT NU e calificat, fiind suficient ca autorul sa exercite o profesie/meserie,
chiar daca nu are calitatea necesara (nu se poate prevala ca nu e meserias la conducerea
fara permis aici poti avea concurs); pasiv circumstantiere la pluralitate [alin (3)].
La subiectul activ avem si participatie improprie (unul raspunde pentru omor, cu
intentie; altul raspunde pentru ucidere din culpa). E si posibilitatea coautoratului (doi
conducatori auto, fiecare are culpa din care rezulta decesul persoanei; doi muncitori pun fire
electrice, iar Maricica vine si se sprijina de ele).
17
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: uciderea unei persoane, dar modalitatile concrete sunt diferite de
cele fata de omor
*pe alin (1) prin actiuni: se deschide o usa puternic si se loveste o persoana; se loveste
o persoana in aglomeratie la metrou si cade in fata lui; cade de sus un ghiveci sau un laptop
etc. Ideea e ca actiunea nu se indreapta clar impotriva obiectului juridic, nemijlocit impotriva
victimei. altminteri ar fi omor.
*pe alin (1) prin inactiuni: Maricica uita ferestrele deschise la dormitorul unde doarme
bebelusul, afara fiind -30 de grade; nu supravegheaza focul si arde casa etc.
*pe alin (2): medicul ce opereaza prost si moare pacientul; constructorii carora le cad
caramizi
-urmarea imediata: decesul persoanei
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (expertiza medico-legala)
Latura subiectiva: culpa cu/fara prevedere (criterii obiective ce ne ajuta sa
particularizam, distingand fata de lovituri cauzatoare de moarte, de ex.). Tentativa nu e
posibila.
Variante: la alin (2) e culpa profesionala (accidente de circulatie, de munca, accidente
in exercitarea altor profesii culpele medicale); la alin (3) e varianta agravata (indiferent cate
victime am, nu am concurs, ci o singura infractiune)
Sanctiuni: pedeapsa de la varianta tip e de la 1 la 5 ani.
Procesual: in faza de urmarire penala nu apartine competenta procurorului; restul
aspectelor sunt identice cu cele ale capitolului.
-6 infractiuni: art. 193 lovirea sau alte violente; art. 194 vatamarea corporala; art. 195
lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; art. 196 vatamarea corporala din culpa; art. 197
rele tratamente aplicate minorului; art. 198 incaierarea (rixul)
Precedent legislativ: acest capitol e coresondentul sectiunii a 2-a din capitolul 1, din titlul
II al vechiului cod sectiune ce venea dupa omucidere si care se numea
lovirea/vatamarea integritatii corporale (erau 5 infractiun i).
18
Nu mai sunt 5, sunt 6 infractiuni. Una dispare, dar apar 2 noi (197 si 198), noi in partea
asta (ele provin din fostul titlu IX al fostului Cod infractiuni privind convietuirea sociala,
aduse aici prin reconsiderarea obiectului juridic al infractiunii).
Latura obiectiva
-elementul material: violente fizice sau psihice; poate consta in actiuni, dar si inactiuni;
actiunile pot fi directe, dar si indirecte; se poate folosi si o energie fizica straina (indemnarea
unui caine la atac); exista si varianta omisiunii, atunci cand exista o obligatie de a actiona si,
din culpa sau intentie, nu se actioneaza
*Situatie particulara la cele doua infractiuni nou aduse: la rele tratamente aplicate
minorului elementul material constand in masuri sau tratamente de orice fel (element
material mai larg); (II) la incaierare elementul material constand in participarea propriu-zisa
la incaierare (element material mai larg actiuni de indemnare sau de inlesnire a violentelor,
nu doar aplicarea sau participarea activa la violente)
-urmarea imediata: suferintele fizice sau vatamarea sanatatii subiectului pasiv
*197 relele tratamente aplicate minorului acolo urmarea imediata e o stare de pericol
(punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului)
*195 deces (echivalenta de omor)
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita [exceptie: art. 193 (1); art. 197 legatura intre
lovire/violenta si suferintele fizice rezulta in mod direct, nemaitrebuind dovedita]
-196: culpa
Formele infractiunii
Tentativa se pedepseste doar la 194 (2), cu referire la (3). In alte cazuri nu se pedepseste,
desi e posibila (193), fie din cauza formei de vinovatie, tentativa nu e posibila (195
praeterintentie; 196 culpa).
Consumare: fapta se consuma in momentul producerii consecintei specifice fiecarei
infractiuni/variante. Caracteristica lor (cel putin pana la 196) este caracterul lor progresiv, in
sensul ca rezultatul se poate agrava. Din aceasta perspectiva, incadrarea juridica a faptei se va
face in raport cu momentul consumarii (epuizarea rezultatului). Atentie: momentul savarsirii
infractiunii e momentul realizarii elementului material (de aici au relevanta prescriptia,
minoritatea).
Variante: 195 si 197 cunosc doar forma tip; toate celelalte au si variante agravate (e de
bun-simt, fiind infractiuni progresive, iar consecintele finale neproducandu-se imediat, in
momentul consumarii infractiunii se dau pumni, dar victima sta 10 zile in spital, 20, 90, apoi
moare ).
1.
Infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 acopera integral fostul
180, 181): lovirea/orice acte de violenta cauzatoare de violente fizice; fapta prin
care se produc leziuni traumatice sau e afectata sanatatea unei persoana a carei
gravitate e evaluata prin ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile [...]; actiunea
penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Din punctul de vedere al criteriului de zile de spitalizare, articolul prezent contine partial
un anumit numar de zile din fostul 182 (vatamarea corporala grava tot ce presupunea atunci
peste 60 de zile si pana la 90) => regrupare.
(1): varianta tip [ca precedent legislativ retinem fix fostul art. 180 (1)]. In codul actual
avem 3 luni la 2 ani sau amenda, atunci aveam o luna la 3 luni sau amenda => strict la
alineatul (1), legea mai favorabila e cea veche. Pentru varianta agravata (de la actualul 193)
situatiile difera
Obiectul juridic: relatiile privind integritatea fizica/sanatatea persoanei; aici avem
specificul integritatii fizice inclusiv simple suferinte fizice (doar ca ii da Misu o palma peste
ochi Maricicai??) SEMINAR
20
prevad si sa urmaresc un rezultat (direct, imediat), care sa se agraveze, rezultat (indirect, final)
pe care sa fi trebuit sa il prevad sau sa il accept (nu am cum sa stiu dinainte cate zile de
ingrijiri medicale vor fi necesare)
Mobilul si scopul nu au relevanta.
Formele infractiunii. Tentativa e posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea are loc in
momentul producerii rezultatului, dar avem si un moment al epuizarii (asteptam sa vedem
cate zile de ingrijiri vor fi)
Variante. Diferenta intre cele doua (alineate, variante) e data de existenta/numarul zilelor
de ingrijiri medicale.
Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amenda
Procesual, actiunea penala se pne in miscare la plangerea prealabila; retragerea plangerii
inlatura raspunderea penala.
2.
Precedentul legislativ
Articolul prezent nu acopera fostul 181, ci acopera o parte din fostul 182 (pe litera b
leziunile ce depasesc 90 de zile, de la 91 mai incolo) si tot 182 (pe celelalte consecinte ce se
refera la natura leziunilor infirmitate, avort etc.).
Situatii tranzitorii:
-pe litera b (criteriul: numarul de zile de ingrijiri medicale): daca fapta, sub codul vechi, ar
fi depasit 90 de zile, nu am situatie tranzitorie, pedeapsa fiind la fel
-daca suntem in celelalte ipoteze (leziunile de la varianta tip; cat si varianta agravata
fapta comisa cu intentie), codul nou e legea mai favorabila
Analiza corespunde cu cea de la 193 (punctul 1, mai sus). Singura diferenta rezida in
consecinte. Astfel, 194 putea fi foarte bine o varianta agravata a art. 193.
Urmarea imediata (elementul circumstantial).
a) Infirmitatea: dpdv medico-legal, prin infirmitate intelegem o leziune care produce
un prejudiciu fie morfologic (lipseste o parte din corp mi-a taiat o parte din ureche),
fie functional (nu mai functioneaza cum trebuie nu mai aud cum trebuie pentru ca
m-ai lovit) fie morfofunctional (combinatie mi-a taiat o bucatica de ureche si nici nu
mai aud bine) ce presupune un handicap fizic sau psihic si un caracter de permanenta,
ireversibil; criteriul material (natura urmarilor)
-pe VCPen: pierderea unui organ, simt sau incetarea functionarii acestora prost formulat; se
suprapune fix peste infirmitate; formula inutila
-separat, aveam o alta consecinta: infirmitate fizica/psihica permanenta or noi tocmai am
stabilit ca dpdv medical infirmitatea presupune si caracterul de permanenta (era redundant)
22
b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane care a necesitat, pentru
vindecare, mai ult de 90 de zile de ingrijiri medicale: criteriul formal (numarul de
zile)
c) Prejudiciu estetic grav si permanent (corespondent in fostul 182 in slutire):
legiuitorul s-a adaptat noii formulari, caci in jurisprudenta deja se vorbea de
prejudiciu estetic, cand in legea veche ramasese termenul slutire; modernizare
Inseamna ca nu se poate recupera pe cale naturala => orice lucrare de protezare, general,
nu duce la schimbarea acestei calificari. Cu alte cuvinte, daca Grigore o tunde pe Maricica si
ii rade sprancenele, nu e slutire/prejudiciu estetic, nu e permanent (creste parul la loc). Alta e
situatia celebra a scoaterii dintilor din fata e prejudiciu estetic grav si permanent (dintii nu
cresc la loc, iar o lucrare de protezare ascunde, dar nu inlatura acest prejudiciu; poate ca
dintii pusi sunt mai frumosi decat ce dinti cariati avea ea , dar nu conteaza, atat timp cat nu
se mai poate folosi de dintii ei naturali, cazuti, si e nevoita sa suporte actiunea medicala,
artificiala, de protezare cu dinti falsi )
d) Avortul: trebuie sa stie ca persoana e insarcinata sau macar sa isi fi putut da seama,
rezonabil (aspectul fizic al femeii)
e) Punerea in primejdie a vietii persoanei: leziunea sa fie apta a duce la decesul persoanei
in lipsa unui tratament, a unei interventii rapide
Varianta agravata de la alin (2): sa fie savarsita cu intentie (scopul califica intentia) sa
produca rezultatele de la alin (1), mai putin avortul si punerea in primejdie a vietii persoanei.
E ilogic sa pui in primejdie viata fara sa accepti macar rezultatul (moartea) as fi avut
o tentativa la infractiunea de omor => nu se retine si varianta agravata pentru punerea in
primejdie.
11.11.2014
Curs VI Penalicesc Cioclei
3.
Este o infractiune construita pe cele de la 193 si 194 => vom discuta numai elementul
circumstantial.
Elementul circumstantial, pe latura obiectiva, este urmarea imediata, respectiv decesul
persoanei.
Raportul de cauzalitate trebuie stabilit si dovedit in acest caz. Trebuie sa existe legatura
intre violentele exercitate si decesul persoanei.
Exemplul clasic este lovirea victimei cu pumnul sau cu un obiect contondent, inapt, in
mod normal, sa provoace decesul, lovire, insa, urmata de cazatura si lovirea de un obiect dur,
care a condus la deces. In practica, exista multe alte variante.
Cea mai dificila problema este cand se suprapun alte cauze. In general, cauza care se
suprapune este starea subreda de sanatate si, in acest caz, chiar daca loviturile sunt minore,
chiar si multiple, pot conduce la deces, desi, raportate la o persoana sanatoasa, acestea nu sunt
apte sa conduca la deces. Vom retine si in acest caz legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva
Aceasta infractiune se comite cu praeterintentie (intentie depasita). Avem intentie cu
privire la aplicarea violentelor, fara insa sa se urmareasca si chiar sa se accepte decesul
persoanei, acesta din urma producandu-se din culpa. Si in acest caz, forma de vinovatie, ca in
cazul infractiunii de omor, se deduce mai ales dintr-o analiza obiectiva a unor elemente
23
concrete ce au stat la baza faptei. Este vorba despre (a) obiectul, (b) zona vizata, (c) numarul
loviturilor si (d) intensitatea acestora; eventual (e) starea de sanatate sau constitutia fizica a
persoanei.
Speta clasica: Grigore ii aplica o corectie Maricicai, fiindca nu a prajit bine cartofii,
batand-o cu coada de la matura in zona fesiera si a gambei, cu multiple lovituri, astfel
producandu-se decesul. Coada de matura, zona vizata si intensitatea loviturilor nu sunt apte sa
produca omor. Dar, toate acestea s-au combinat cu starea de sanatate a Maricicai, conducand
la deces.
Formele infractiunii
Tentativa nu este posibila, intrucat este vorba despre o infractiune praeterintentionata
(regula nu este valabila si in cazul infractiunilor complexe, cum ar fi talharia). Fapta se
consuma in momentul cand se produce rezultatul decesul victimei indiferent daca acesta
se produce concomitent sau la scurt timp dupa exercitarea violentelor, ori dupa o mai mare
perioada de timp. Cu toate acestea, in astfel de cazuri, desi fapta se consuma in momentul
decesului, savarsirea faptei nu coincide cu consumarea, ci cu realizarea elementului material
(se consuma cand moare Maricica, dar se savarseste cand Grigore o loveste). Institutiile din
partea generala se raporteaza la momentul savarsirii faptei (incidenta unui act de clementa,
calcularea termenului de prescriptie a raspunderii penale).
4.
Aceasta infractiune corespunde cu art 184 din VCPen, fiind o varianta mult simplificata a
acestuia.
Aceasta incriminare cuprinde
=> O varianta speciala in alin (1)
=> O varianta tip in alin (2)
=> O varianta agravata in alin (3)
=> O varianta agravata in alin (4)
(1) Varianta speciala se raporteaza la art 193 alin (2), trebuind sa am un numar de zile de
ingrijiri medicale, pana in 90, fiind insa si anumite conditii atasate: (a) trebuie sa avem de a
face cu o persoana intoxicata ori (b) cu o persoana care se afla in desfasurarea unei activitati
care constituie ea insasi infractiune.
Spre deosebire de vechea reglementare, in conditiile in care am sub 10 zile de ingrijiri
medicale, noul cod sanctioneaza.
Referitor la persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice - trebuie sa iesim din obsesia
potrivit careia aceasta fapta este valabila numai in cazul accidentelor de circulatie. Aceasta
fapta se poate produce si in alte conditii.
Exemplu: Grigore, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, face o miscare nedibace si
rastoarna oala cu ciorba peste piciorul Maricicai. In acest caz, voi avea infractiune daca si
numai daca vom constata ca Grigore era sub influenta bauturilor alcoolice. Nefiind vorba de
un accident de circulatie, nu va veni nimeni cu fiola. Dar, prin alte mijloace de proba, cum ar
fi martori, putem dovedi starea de ebrietate.
In cazul unui accident de circulatie, in mod normal se recolteaza probe sau se face
etilotestul. In masura in care constat ca imbibatia alcoolica nu depaseste limita legala de 0.80
la mie, vom putea retine aceasta infractiune. Daca va avea alcoolemia peste 0.80 la mie vom
avea un concurs de infractiuni cu art 366, asa cum prevede si alin (5).
24
5.
6.
Obiectul juridic principal integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Obiectul juridic
secundar ar putea fi relatiile de convietuire sociala.
Obiectul material: corpul persoanei.
Subiectii
Subiectul activ: avem o pluralitate naturala, caci entru a avea de a face cu o incaierare, ne
trebuie mai multe persoane.
Subiectul pasiv nu este circumstantiat.
Latura obiectiva
-elementul material il reprezinta participarea la o incaierare.
Incaierarea reprezinta un conflict spontan intre mai multe persoane, in principiu
presupunand 2 tabere, trebuind sa produca o stare de confuzie, astfel incat actiunile
individuale sa fie greu de identificat. Prin participarea la incaierare, intelegem orice actiune
concreta, violenta sau de sustinere materiala sau morala a unor violente, realizate intre cele 2
tabere.
*Putem avea elementul material de la lovire si alte violente, dar putem avea si o activitate
tipica instigarii si complicitatii, dar in interiorul incaierarii.
-urmarea imediata este fie cea de la art 193, in varianta tip, fie cea de la art 194, in
varianta agravata de la alin (2), fie cele de la art 195, in varianta agravata de la alin (3), ori
consecinta omorului calificat de la alin (3), teza a II-a.
Producerea unei vatamari corporale, in masura in care nu se cunoaste autorul.
Victima va raspunde in temeiul alin (1).
In masura in care se stie cine a pricinuit vatamarea corporala, acela va raspunde pentru
vatamarea corporala in concurs cu incaierarea, iar ceilalti pentru incaierare. La fel se intampla
si in cazul alin (2).
Cand nu se stie cine a produs rezultatul, toti primesc aceasta pedeapsa.
NB!!! Cand se stie cine a produs rezultatul, in cazul omorului, avem un concurs de
infractiuni intre incaierare si omor, intrucat dincolo de fapta de omor, a mai impartit si alti
pumni etc.
*La ultimul alineat avem o cauza de nepedepsire.
In cazul infractiunilor prevazute de art 193 si de art 196, actiunea penala poate fi pusa in
miscare si din oficiu, desi impacarea inlatura, totusi, raspunderea penala.
Notiunea de membru de familie este definita de art. 177.
2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama (art.
200)
Corespondentul pruncuciderii din VCPen.
Reprezinta o varianta atenuata a infractiunii de omor si a fost adusa in acest capitol,
fiindca are un subiect activ circumstantiat, precum si un subiect pasiv circumstantiat, existand
o legatura directe intre cei 2.
Obiectul juridic este viata copilului nou-nascut.
Obiectul material este corpul copilului nou-nascut.
Subiectii
Subiectul activ este circumstantiat, acesta putand fi numai mama copilului.
*Nu poate exista coautorat in acest caz. Cel care inlesneste sau ajuta, va fi complice sau
instigator la infractiunea de omor!!! (nu de vatamare/ucidere a nou-nascutului)
Situatie premisa - nu trebuie sa treaca mai mult de 24 ore de la nastere. Acest termen a
aparut din necesitatea de a mentine o legatura intre nasterea recenta si fapta respectiva, comisa
in starea de tulburare psihica.Acest termen de 24 ore s-a stabilit impreuna cu medicii legisti,
care au convenit, pe baza experientei medico-legale ca acest termen de 24 ore corespunde atat
cu ideea de nou-nascut in termeni medicali, cat si cu perioada in care starile psihice ce
insotesc nasterea pot afecta discernamantul.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv copilul nou-nascut. De aceea ne ajuta
termenul de 24 ore.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material este acelasi ca la infractiunea de omor, respectiv uciderea. Poate fi
vorba de sufocari, strangulari, lasarea copilului intr-un mediu neprielnic etc.
-urmarea imediata este decesul copilului nou-nascut.
-legatura de cauzalitate trebuie foarte clar stabilita, intrucat putem avea de a face cu
nasteri neasistate si sa nu aiba neaparata legatura cu faptele mamei.
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta, dar de catre o persoana aflata intr-o stare
de tulburare psihica. Fara starea de tulburare psihica, vom avea de a aface cu infractiunea de
omor. Aceasta stare poate sa fie preexistenta. La aceasta stare de tulburare psihica pot
contribui si conditiile sociale (copil din afara casatoriei, copil nascut de o persoana tanara) sau
materiale.
***Eroare materiala: reducere la jumatate ar fi normal (nu de la pana la): total
atipic si gresit - comparand cu 193 (1), la varianta atenuata, limita maxima e mai mare decat
la varianta tip; e mai mare pedeapsa de la atenuata decat cea de la variata agravata (fapta
comisa asupra unui membru de familie) => eroare a legiuitorului ce trebuie indreptata
27
18.11.2014
Cursul VII Penalicesc Cioclei
Capitolul 4 AGRESIUNI CONTRA FATULUI
Inovatie: se protejeaza produsul de conceptie (viitorul copil, om)
28
empirice si sigur ca tipic pentru aceste actiuni e realizarea intreruperii cursului sarcinii in
afara unitatilor medicale: introducerea unei sonde)
-in varianta tip, avem conditii atasate elementului material (nu cumulative,
alternative; daca se realizeaza 2 nu avem concurs, ci tot unitate)
(a) in afara institutiilor/cabinetelor medicale autorizate in acest scop (in aceste conditii,
viata/sanatatea femeii ar fi puse in pericol textul nu trebuie gandit ca unul prohibitiv sau
numai din acest punct de vedere; femeia insarcinata are dreptul de a-si exprima optiunea daca
vrea sa aduca pe lume un copil sau nu in cele 14 saptamani si nimeni nu o impiedica sa aiba o
intrerupere legala; incriminarea a aparut din necesitatea de a proteja si mama, si produsul,
dupa ce se scurge un timp care le-ar pune in pericol viata)
(b) intreruperea sarcinii se face de catre o persoana ce nu e medic de specialitate
(diferenta fata de vechiul text, care nu stipula expres ca trebuie sa fie vorba de specialitatea de
ginecologie, cu drept de libera practica)
(c) intreruperea cursului sarcinii sa se faca dupa cele 14 saptamani [dupa aceasta varsta
a sarcinii 3 luni orice interventie e periculoasa fie pentru fat (se poate naste, totusi, cu
malformatii), fie pentru mama (sa nu mai poata naste vreodata sau chiar sa moara) fie pentru
amandoi]
-in varianta agravata: conditia atasata elementului material e si lipsa
consimtamantului femeii
-urmarea imediata: oprirea evolutiei sarcinii cu sau fara expulzarea produsului de
conceptie (s-ar putea sustine ca avem o identitate intre elementul material si urmarea
imediata; de fapt, elementul material e actiunea de a intrerupe cursul sarcinii, iar urmarea e
pur si simplu oprirea/stoparea evolutiei sarcinii moartea produsului de conceptie). Cu sau
fara expulzare: uneori se intrerupe cursul, dar copilul ramane in uter asta nu inseamna ca
fapta nu s-a consumat (odata cu stoparea evolutiei sarcinii, fapta e consumata)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita (mai ales la sarcinile atipice)
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa. E susceptibila de tentativa [sanctionata in (5)]
atunci cand se exercita manoperele avortive, dar nu se opreste cursul sarcinii. Consumarea
infractiunii are loc in momentul stoparii sarcinii (al producerii urmarii imediate)
Variante
(2) Varianta atipica: poate fi considerata agravata in raport cu (1), dar poate fi
considerata varianta de sine statatoare (asimilata) in masura in care (a) nu exista
consimtamantul mamei, dar (b) nu sunt incalcate nici dispozitiile de la (1)
Deci, pot sa am (2) mama nu isi da consimtamantul in ipoteza in care se realizeaza
in afara institutiilor medicale/nu e realizata intreruperea cursului sarcinii de o persoana
autorizata/daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani (aici am varianta agravata)
Dar pot sa am o intrerupere a cursului sarcinii fara vointa mamei, dar cu indeplinirea
celorlalte conditii intr-o institutie medicala autorizata, de un specialist si pana in 14
saptamani (aici am varianta asimilata, de sine statatoare)
(3) Varianta agravata: se distinge prin urmarea imediata specifica (2 ipoteze): (a)
vatamarea corporala 194; (b) decesul femeii insarcinate 195 si prin forma specifica a
vinovatiei (praeterintentie)
29
Sanctiuni
Cauza de nepedepsire [alin(7)]
Cauza de excludere a infractiunii: intreruperea cursului sarcinii se face in scop
terapeutic de catre un medic de specialitate, in principiu pana la varsta sarcinii de 24 de
saptamani (6 luni). Exista si posibilitatea intreruperii cursului sarcinii ulterioara celor 24 de
saptamani, ceea ce echivaleaza cu provocarea nasterii premature (tot in scop terapeutic). Alin
(4) zice si de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Procedura
De fiecare data cand avem o infractiune praeterintentionata soldata cu moartea
victimei fapta va fi de competenta procurorului alin (3), teza a II-a (UP de procuror)
2. Vatamarea fatului (art. 202)
Nu are corespondent in vechiul cod.
Se protejeaza viata fatului ca viata in devenire si se acopera un vid legislativ al vehiului
cod.
Protectia aceasta are 2 ipoteze (I) de la declansarea nasterii si pana la finalizare (pe vechiul
cod nu era nicio reglementare nu se mai putea vorbi de avort, dar nici inca de vreo
infractiune cotnra vietii); (II) in cursul sarcinii, pana la nastere (pot fi agresiuni care sa aiba
repercusiuni asupra copilului, care se va naste cu malformatii) => subiectul activ e
necircumstantiat (infractiunea nu a fost conceputa contra breslei medicilor ginecologi.
Jurisprudenta relevanta: Vo c. Franta
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat (inclusiv mama! in situatia premisa in timpul
nasterii)
Situatia premisa are 2 ipoteze
a) in timpul nasterii [valabila pentru (1) si (2) si, prin raportare, (4)]
b) in timpul sarcinii, perioada sarcinii [valabila la (3) si, prin raportare, (5)]
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-element material: vatamarea fatului (pe toate variantele) care poate fi reprezentata atat
de actiune, cat si de inactiune (in principiu, vatamarea presupune aceleasi modalitati ca cele
de la infractiunea de loviri sau alte violente 193, 194 = violente exercitate asupra fatului);
concret, el va avea un specific, in functie de situatia premisa:
(a) daca e vorba de in timpul nasterii,
-actiuni: aici avem operatiuni de lovire, sugrumare, strangulare fapte cu intentie; avem fie
un comportament neglijent din partea mamei sau a altei persoane, la nastere neasistata, fie o
culpa profesionala a medicului sau a asistentei fapte din culpa
-inactiuni: mai repede pe culpa
(b) daca e vorba de in cursul sarcinii
-actiuni: prin intermediul mamei (loviri); administrarea unui tratament gresit, a unor substante
nocive pentru fat etc fapte cu intentie; cazul Vo/accidente de circulatie fapte din culpa
-inactiuni: mai repede pe culpa
30
31
Capitolul 2 al titlului II al vechiului cod denumire identica (189 lipsirea de libertate; 190
sclavia o avem la capitolul VII azi; 191 supunerea la munca fortata sau obligatorie o
avem la capitolul VII azi; 192 violarea de domiciliu o avem la capitolul IX azi; 193
amenintarea; 194 santajul; 195 violarea corespondentei o avem la infractiunile de serviciu;
196 violarea secretului profesional o avem tot la capitolul IX azi)
1. Lipsirea de libertate in mod ilegal (205 corespondent vechiul art. 189; nu
s-au mai preluat forme sau variante care au devenit infractiuni de sine statatoare azi)
In ce priveste variantele agravate, legea noua e cea mai favorabila (atat pe art. 5, cat si pe
6 situatii tranzitorii).
Obiectul juridic: relatiile privind libertatea persoanei (libertatea fizica)
Obiectul material: exista (corpul persoanei) doar cdaca se actioneaza impotriva sa
Subiectii: activ necircumstantiat; participatia penala e posibila; pasiv necircumstantiat,
in principiu (la prima varianta agravata avem fapta comisa asupra unui minor, deci acolo e
circumstantiat)
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: lipsirea de libertate a unei persoane (se poate realiza atat prin
actiune, cat si prin inactiune).
Actiunea presupune ingradirea libertatii de miscare a persoanei si ea se poate realiza in
modalitati concrete diferite persoana poate fi tinuta, pur si simplu, dar poate fi si
transportata dintr-un loc sau altul, incuiata intr-un spatiu etc. Poate fi o actiune directa asupra
corpului, dar si indirecta (incui persoana undeva). Se poate actiona indirect si asupra unor
mijloace de deplasare folosite de victima (se deconecteaza fisele de alimentare de la masina;
se fura rotile)
Inactiunea presupune ca faptuitorul sa aiba obligatia de a elibera o persoana dintr-o stare
de lipsire de libertate legala, normala pana la un anumit moment. Ex.: refuzul de a elibera
persoana din arest sau dintr-o institutie medicala
Conditie esentiala atasata elementului material: lipsirea de libertata sa fie realizata in
mod ilegal. Nu avem infractiune cand e ingaduita (ingradirea libertatii copilului de parini nu
iesi cu masina in oras ca ai note mici) sau ceruta de lege (mandatul de arestare).
*In economia obiectiva a infractiunii (elementul material), o importanta in practica o are
durata in timp a privarii de libertate, in sensul ca ea trebuie sa aiba o durata semnificativa,
asa incat sa lezeze libertatea de miscare. Nu avem un etalon absolut trebuie judecata fapta in
intregul ei context. Poate fi si o durata extreme de redusa secunde cu conditia ca in acea
perioada scurta, intr-adevar sa se fi lezat libertatea de miscare (sa fi fost impiedicata persoana
sa participe la un examen, la concurs, sa piarda trenul sau avionul).
*O alta problema in practica s-a pus in legatura cu delimitarea intre infractiunea de lipsire
de libertate in mod ilegal si unele infractiuni cu care ar putea coexista (3 infractiuni):
a) Violul realizat prin constrangerea victimei include o lipsire de libertate
32
Avem sau nu concurs? Ori de cate ori perioada de lipsire de libertate este necesara sau
folosita pentru realizarea actului sexual, lipsirea de libertate se absoarbe in viol. Daca
depaseste in mod semnificativ timpul necesar violului va fi concurs. Vom avea concurs ori de
cate ori lipsirea de libertate nu (mai) are legatura cu violul (dupa actul sexual, Grigore o mai
tine legata de pat pe Maricica inca 4 ore; daca pe Maricica o ia de pe strada si o violeaza, apoi
o lasa in pace, nu avem concurs). NU am absorbtie daca victima e dusa intr-un apartament si
tinuta acolo 3 zile si violata repetat.
b) Talharia: de cele mai multe ori se absoarbe; talharia e un furt cu violente dar
violentele se pot exercita fie anterior, fie ulterior sustragerii bunurilor. Desi dupa realizarea
talhariei victima continua sa fie privata de libertate, nu opereaza concursul, pentru ca lipsirea
de libertate intra in continutul talhariei, asigurand infractorului scapare
*Situatii de concurs: victima e lipsita o perioada de libertate anterior talhariei (o zi,
doua), apoi e agresata, deposedata de bunuri, dupa care e eliberata; aici am deja consumata
lipsirea de libertate inainte de talharie => am concurs. La fel e si situatia in care dupa talharie,
victima e transportata intr-un loc si tinuta acolo o perioada.
c) Omor: ca la viol
Daca victima e imobilizata de un copac pentru a i se aplica loviturile, lipsirea de libertate
se absoarbe in mod natural in omor.
DAR daca victima e lovita si i se produc leziuni grave, dar nu imediat se produce decesul,
si dupa ce e lovita e imobilizata, legata de copac si abia dupa 10, 20, 24 de ore decedeaza, voi
avea un concurs intre cele 2 infractiuni
-urmarea imediata: lezarea libertatii fizice a persoanei
-legatura de cauzalitate rezulta, in principiu, din materialitatea faptei (ex re)
Latura subiectiva: intentie directa/indirecta
Forme: se consuma in momentul ingradirii. E de esenta infractiunii sa fie infractiune
continua => va avea si un moment al epuizarii. Tentativa e posibila, cu exceptia (4), forma
praeterintentionata.
Variante
(2) varianta asimilata, prin rapirea unei persoane ce nu isi poate exprima vointa sau nu se
poate apara (nu are corespondent in vechiul cod), dar ratiunea e foarte buna pe vechiul cod
nu puteam vorbi de lipsire de libertate ilegala a unui bebelus, ca nu avea vointa si nu se putea
apara, iar legea nu prevedea varianta asimilata (acum se retine).
(3) prima varianta agravata
a) fapta savarsita de o persoana inarmata aici ne referim si la art. 179 [doua categorii de
arme: (I) cele propriu-zise+legea armelor de foc, unde intra inclusiv o arma alba, precum un
cutit; (II) obiecte ce sunt asimilate armelor aici e necesar ca acele obiecte, orice ar fi ele, sa
fie folosite in atac]
b) asupra unui minor poate intra in concurs cu relele tratamente aplicate minorului
-elementul circumstantial e dat de calitatea subiectului pasiv
c) punand in pericol sanatatea sau viata victimei forma de vinovatie e praeterintentia aici
(cel putin in ce priveste punerea in pericol, altminteri am avea o tentativa la omor!!!)
33
(4) a doua varianta agravata: elementul e dat de decesul persoanei (forma de vinovatie va
fi praeterintentia); aici, decesul trebuie sa survina in urma conditiilor neadecvate in care se
realizeaza moartea persoanei (e tinuta Maricica in mediu insalubru, intr-un subsol
*daca se exercita violente, am (a) fie concurs cu omor (Grigore ii da trei pari in cap, apoi
moare peste 6 ore ea, am concurs intre omor si lipsirea de libertate) SAU am (b) fie concurs
cu violente sau loviri cauzatoare de moarte (daca din culpa Maricica e ucisa: Grigore o
impinge din greseala pe scari, se loveste in piept, dar moare peste 6 ore, timp in care e tinuta
in subsolul casei lui Grigore)
2. Amenintarea [206 fostul art. 193: diferente (a) poate fi savarsita de oricine, pe
vechiul cod, daca era impotriva unui membru de familie, aveam conditii suplimentare;
(b) provoaca o stare de temere, pe vechiul cod provocand o stare de tulburare]
Situatii tranzitorii nu avem
Obiectul juridic: relatiile sociale privind libertatea psihica
Obiect material nu avem (infractiune de pericol)
Subiectii sunt necircumstantiati
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiuni de amenintare (transmiterea unui mesaj de pericol catre o
persoana poate consta in amenintari verbale, scrise, mesaje sau desene, semne grafice, gesturi,
atitudini!!!)
*Conditii atasate elementului material:
a) amenintarea priveste (i) fie comiterea unei infractiuni (Grigore o ameninta pe Maricica ca
o omoara), (ii) fie un prejudiciu (Grigore o ameninta pe Maricica ca va trimite la carciuma ei
clienti beti, care sa ii alunge pe ceilalti)
b) amenintarea sa fie indreptata impotriva subiectului pasiv sau a altei persoane (ca sa
transmita o temere si sa fie serioasa, conditia urmatoare, trebuie sa fie contra unei persoane
apropiate daca Grigore o ameninta pe Maricica ca va ucide un copil din Polonia, nu prea e
amenintare, ci doar exteriorizarea rezolutiei faza orala a actelor preparatorii)
c) amenintarea sa aiba un potential real intimidant (nu se va realiza conditia aceasta daca
amenintarea se refera la o cale legala de urmat contra altei persoane te dau in judecata!; o sa
ma duc la DNA)
-urmarea imediata e o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei (discutii
doctrinare ce ziceau ca e o infractiune de rezultat erau gresite: nu conditionam existent
infractiunii de curajul victimei; daca, in ciuda unor amenintari serioase, Maricica nu se lasa
intimidata, tot avem infractiune de aia s-a si schimbat formularea stare de alarmare, ce
presupunea exteriorizarea temerii, cu stare de temere, ce presupune mai mult un zbucium
interior)
34
35
02.12.2014
Curs IX Penalicesc Cioclei
Capitolul 7 TRAFICUL SI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE
Structra:
-debuteaza cu art. 209 sclavia articol important al vechiului cod (art. 190);
-urmeaza 2 infractiuni la 210, traficul de persoane si 211, traficul de minori care nu
au corespondent in vechiul cod (ci in legi, 768/2001);
-art. 212 supunerea la unca fortata sau obligatorie) corespondent al vechiului 191;
-art. 213 proxenetismul e o infractiune cu corespondent in art. 329 (titlul IX)
-art. 214 exploatarea cersetoriei
-art.215 folosirea unui minor insop de cersetorie
-art. 216 folosirea serviciilor unei persoane exploatate
36
39
prevede si accepta sau nu accepta, din greseala, am concurs intre omor calificat si
viol/tentativa la viol).
Tentativa: la primele 3 alineate se pedepseste. La (4) nu mai e reluata ideea, pentru ca e
text in partea generala, art. 36 (3), cand tentativa se sanctioneaza ca o infractiune consumata.
09.12.2014
Curs X Penalicesc Cioclei
2. Agresiunea sexuala (sedes materiae: art. 219) un altfel de viol
Elementul material e dat de actul de natura sexuala, oricare altul decat cel de la viol
Act de agresiune sexuala=orice act ce are legatura direct sau indirect cu organele
genitale si/sau cu activitatile acestora, DAR alt act decat cel ce ar putea intra la elementul
material al violului raportul sexual, act sexual anal sau oral; orice alte acte de penetrare
vaginala sau anala
La acest element material se ataseaza conditiile esentiale (ca la viol) fie prin
constrangere; punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa; profitand de
imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul sau de a se apara.
Variantele agravate coincid cu cele de la viol.
Alin (4): raportul dintre agresiunea sexuala si violul
La violul in forma consumata legiuitorul a optat pentru absorbtia agresiunii sexuale.
Tentativa la viol absoarbe agresiunea sexuala?
Nu daca legiuitorul ar fi vrut sa includa si tentativa care sa absoarba, ar fi folosit
expresia comiterea/savarsirea unei infractiuni sau a unei tentative de viol.
Nu el se refera la faptul in sine, la savarsire (deci la faptul consumat)
Nu argument de coerenta sanctionatorie: daca o tentativa la viol ar absorbi agresiunea
sexuala, as avea o pedeapsa mai mica decat la agresiunea sexuala, adica cea de la viol, redusa
la ) => am concurs intre tentativa la viol si agresiuni sexuale.
O fapta mai grava nu poate fi absorbita de o fapta mai putin grava => agresiunea nu
absoarbe violul
3. Actul sexual cu un minor (fotul 198, acum 220)
Singura diferenta intre viol si act sexual cu un minor dpdv obiectiv e data de lipsa
conditiei atasate elementului material in cazul actului sexual cu un minor
(constrangerea/punerea victimei in imposibilitate etc.). In alte cuvinte, aici e vorba de un at
voluntar, cu acordul minorului (ca elementul material e la fel ca la viol penetrare, raport
sexual, act sexual oral sau anal).
Variante
(1) tip: subiect pasiv minorul intre 13 si 15 ani
(2) agravata: subiect pasiv minorul sub 13 ani (dar pana cat? Coboram in limitele
bunului-simt si ale logicii elementare; daca varsta e prea mica, o sa am viol,
pentru ca varsta prea frageda nu permite un consimtamant valabil; conteaza gradul
de dezvoltare psiho-fizica a persoanei, ca sa vedem daca nu exista deloc
41
consimtamantul viol sau daca exista, dar e diminuat 2 caz in care avem doar un
act sexual cu un minor)
(3) asimilata celei agravate: subiect pasiv intre 13 si 18 ani (urca peste 15 ani),
doar in conditiile in care exista o relatie de autoritate asupra victimei
(4) agravata 2: subiect pasiv minor, dar
a) minorul e ruda in linie directa, frate/sora: doar in modalitatea raportului sexual aici
absoarbe incestul; daca se realizeaza celelalte acte sexuale (penetrare orala, vaginala)
nu am absorbtia incestului pentru ca incestul se realizeaza doar prin raport sexual
b) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptasului
c) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice
(5) cauza de nepedepsire: ipotezele in care diferenta de varsta intre partenerii actului
sexual nu depaseste 3 ani (fapta minorului nu se pedepseste, dar daca am o
persoana majora care instiga sau e complice, acea persoana va fi pedepsita)
4. Coruperea sexuala a minorilor (art. 221)
Variante
(1) Tip: dpdv al laturii obiective, avem doua modalitati ale elementului material:
a) Comiterea unui act de natura sexuala, altul decat cel de la 220 act sexual cu
minor aici nu mai am conditia atasata a constrangerii, ca as avea agresiuni
sexuale (se exclude actul de penetrare, la fel ca la agresiunea sexuala, cu diferenta
mai sus precizeaza)
b) Determinarea minorului sa suporte/efectueze un astfel de act ceea ce
echivaleaaza cu o instigare la acte de antura sexuala pe care sa le realizeze sau se
lae fsufere minorul (subiectul activ nu e cel ce in mod direct are contactul sexual,
ca am avea prima modalitate; subiectul activ e cel ce il impinge pe minor in gla un
contact sexual cu alta persoana )
(2) Agravata
a) Minorul e ruda in linie directa, frate/sora niciodata varianta aceasta de la a)
nu va absorbi incestul pentru ca nu vom avea incest, pentru ca el presupune
numai raport sexual si la varianta asta nu avem raport sexual
b) Si c) sunt la fel ca la varianta agravata de la viol
(3) Varianta speciala actul sexual de orice natura, savarsit de un major in prezenta
unui minor (minorul e spectator, numai oricum, trebuie sa fie diferenta de 3 ani
actul sexual poate fi de orice natura intre cele doua persoane; totusi, poate si una
din cele 2 persoane sa fie minor caz in care am si o alta infractiune act sexual
cu un minor => in sarcina majorului adult se va retine un concurs)
-aici avem acte sexuale de penetrare ale violului + actele de natura sexuala specifice
agresiunii sexuale
(4) Varianta speciala (atenuata)
Doua modalitati de realizare a elementului material alternative.
Asta e si ratiunea pentru care se incrimineaza fapta asta, logic prezumandu-se ca minorul, desi are
discernamant, el e redus si mai usor influentabil
42
Valerian zice ca doua acte sunt suficiente pentru a rezulta o infractiune de obicei. Motivul e ca la momentul
respectiv, al vechiului cod, altfel erau reglementate infractiunile de obicei cel putin 3 acte era vorba de o
cerinta a repetarii, a duratei indelungate.
43
Favoruri de natura sexuala: se refera la actele de natura sexuala, lato sensu (fie acte
sexuale, pur si simplu raport sexual; fie acte de natura sexuala ce intra in sfera agresiunii
sexuale).
Relatie de munca = orice relatie bazata pe un raport juridic pe baza caruia o persoana
presteaza o anumita activitate contra unei remuneratii (mari, familii mici, zice Ghita).
Relatiile similare = se stabilesc intre membrii unui grup ce participa impreuna la realizarea
unei activitati (ONG, colegi) diferenta fata de vechiul cod, unde acolo era nevoie de o
relatie de subordonare (sa fie un sef si un subaltern); acum, e suficienta relatia de colegialitate.
-urmarea imediata a faptei e un dublu rezultat: fie victima a fost intimidata (1), fie a
fost pusa intr-o situatie umilitoare (2)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita
Capitolul I Furtul
Are in structura 3 infractiuni (i) furtul; (ii) furtul calificat; (iii) furtul in scop de
folosinta (fosta varianta a furtului simplu pe vechiul cod) si 5 articole pe langa cele 3, (iv)
plangerea prealabila si impacarea; (v) sanctionarea tentativei
Unul din scopurile reasezarii
45
Obiect juridic=relatiile privind posesia sau detentia unui bun; mai concret, se
protejeaza stapanirea de fapt a bunului (deci nu neaparat proprietatea).
Un prim aspect legat de posesie: posesia de buna-credinta, legitima, este protejata
chiar impotriva proprietarului (imprumutul de bun mobil o masina; se lasa in
detentie, la o casa de amanet, un bun; proprietarul se supara si vrea inapoi bunul;
aici el comite infractiune)
Al doilea aspect: posesia de rea-credinta, ilegitima, nu e protejata fata de
proprietar (daca Maricica i-a furat televizorul lui Grigore, daca Grigore se duce si
ia inapoi televizorul el nu comite infractiunea de furt)
Al treilea aspect: posesia de rea-credinta, ilegitima, este aparata in orice situatie
si contra oricui, mai putin in situatia in care faptuitorul e insusi proprietarul
(reprezinta infractiune si furtul de la hot; hotul ce fura de la hot comite si el
infractiunea de furt; Maricica fura un geamantan de la un pasager; Grigore vine si
fura la randul lui geamantanul). Aici, niciunul nu are titlu valabil, dar ratiunea sta
in protectia sigurantei circuitului civil
Continut constitutiv
Situatia premisa: apartenenta bunului la un patrimoniu si aflarea acestuia in
posesia sau detentia unei persoane, in principiu alta decat faptuitorul.
Astfel definita situatia premisa, NU constituie infractiune de furt pentru ca nu se
realizeaza premisa ipoteza in care o persoana sustrage un bun fara sa stie ca intre timp
proprietarul bunului respectiv decedase si ii lasase mostenire bunul cu pricinare (era autorul
lui cel ce decedase).
Tot la situatia premisa, NU constituie infractiune de furt pentru ca nu se realizeaza
premisa ipoteza bunurilor abandonate (res derelictae) sau care nu apartin nimanui, unui
patrimoniu (res nullius), nici bunurile pierdute (daca sunt indeplinite celelalte conditii, am
insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor).
NB: pierderea vremelnica a contactului cu bunul NU valoreaza pierderea posesiei:
Maricicai ii cade portofelul la magazin la coada; Grigore e in spatele ei, vede si ia de pe jos
portofelul; aici persista posesia, asa ca fapta lui ramane furt.
Daca faptuitorul are un contact vremelnic cu bunul, aflandu-se in posibilitatea de a
manevra anumite bunuri, asta NU inseamna ca s-a pierdut posesia si va fi in continuare furt
47
(exemplu clar al femeii de serviciu ce face curat intr-o casa; daca ea sustrage un bun, ramane
furt fapta ei, ca nu se intrerupe posesia initiala a proprietarului).
a) Latura obiectiva
Element material=actiune (luarea unui bun mobil); in legatura cu semnificatia
notiunii de luare au fost mai multe teorii in doctrina formulate
-teoria1: contractatiunea (e de ajuns sa atingi/apuci bunul)
-teoria2: movatiunii (e de ajuns sa muti bunul)
-teoria3: ablatiunii (e de ajuns sa duci intr-un loc sigur bunul)
-teoria4: ilatiunii (e de ajuns sa
Teoria5 apropriatiunea s-a impus: avem 2 etape: (i) deposedarea posesorului de
bun (scoaterea lui din sfera de stapanire a bunului) si (ii) imposedarea (trecerea bunului in
sfera de stapanire a hotului).
Deposedarea presupune ca bunul sa se afle la victima (cu exceptiile femeia de
serviciu; muncitorul). Imposedarea presupune trecerea fizica in sfera de stapanire a
faptuitorului, fara a fi necesar ca el sa dispuna de/foloseasca bunul, fara sa fie nevoie sa
ramana bunul o perioada mare de timp la el. Chiar daca e suprins imediat cu bunul si e
deposedat si el, chiar daca abandoneaza imediat bunul, tot avem deposedare (deci infractiune).
Avem deposedare chiar cand posesorul nu are cunostinta de posesia bunului longa
manu traditio scrisoarea din cutia postala; eu nu stiu ca am primit-o; mi se sustrage; nu
inseamna ca nu e deposedare doar pentru ca nu stiam eu la data comiterii faptei de hot.
*Element material exceptional=inactiune
Exemple din doctrina: faptuitorul avea obligatia de a da nu bun; faptuitorul are
obligatia de a da o multitudine de bunuri si opreste o parte din ele). Ele sunt discutabile, ca la
primul caz ar fi un abuz de incredere, iar la al doilea mai degraba inselaciune.
Exemplu fortat: Maricica are 2 valize grele; urca in tren; la scara il roaga pe Grigore sa
ii dea valizele; fara sa existe o intentie anterioara din partea lui Grigore (nu statea acolo sa
pandeasca ca acolo e inselaciune mai degraba); ii da un geamantan, dar il pastreaza pe al
doilea si pleaca trenul => ar fi o inactiune.
***Elementul material al laturii obiective e acompaniat de o conditie esentiala
atasata, care intregeste latura obiectiva, si anume ca luarea sa se faca fara consimtamantul
posesorului.
Opinii din doctrina: (i) una zice ca se adauga scopului insusirii pe nedrept (deci ar fi o
conditie atasata elementului subiectiv); (ii) in alta, la Dongoroz, deso se accepta ca e o
conditie atasata elementului obiectiv, se acrediteaza ideea inutilitatii acestei conditii, de vreme
ce pe latura subiectiva am scopul insusirii pe nedrept (ceea ce ar acoperi si lipsa
consimtamantului).
(iii) A treia opinie singulara, a lui Cioclei, zice ca ambele opinii anterioare gresesc:
lipsa consimtamantului e o conditie a elementului material si are un rol foarte mare, caci ea
caracterizeaza luarea; face ca luarea bunului sa aiba anumite particularitati. Nu poate fi
vorba de luare, in sensul furtului, decat daca am de-a face cu o actiune fie (a) ascunsa
(Grigore asteapta sa plece Maricica de acasa si ii fura de acolo ceasul; de obicei, victima nu e
de fata), fie (b) vicleana (in prezenta victimei, dar prin detunrarea atentiei victimei Grigore:
ia uite ce gandac, Maricico! Pac, a furat ceasul), fie (c) abuziva (deposedarea se face in
prezenta victimei, CU sau FARA consimtamantul acesteia daca victima isi exprima lipsa
acordului, latura obiectiva se intregeste, pot sa ma duc pe latura subiectiva; daca nu zice
48
49
50