Schema Infractiune 1. O prezentare generala a infractiunii (titlu, capitol, descriere) 2.

Obiectul juridic = valoarea sociala protejata : - generic: comun tuturor infractiunilor din Titlul respectiv sau acelasi grup de infractiuni ; special: propriu fiecarei infractiuni; obiect juridic complex : de exemplu : talharia. Obiectul juridic este reprezentat de valoarea social ocrotit, precum i de relaiile sociale nscute n jurul respectivei valori, a cror existen nu este posibil i nu poate fi asigurat dect prin incriminarea faptei care prezint pericol social. 3. Obiectul material = materializarea valoriilor sociale ocrotite specific infractiunilor de rezultat; in cazul infractiunilor de pericol avem obiect nematerial (exem. amentintarea) Prin obiect material se nelege o entitate material asupra creia se ndreapt actul de conduit i prin care se exprim ( se materializeaz) valoarea ocrotit. Sunt fapte prevzute de legea penal a cror svrire este ndreptat asupra unui bun, asupra corpului unei persoane, asupra unui animal, etc. De regul, infraciunile de rezultat au obiect material, n timp ce infraciunile de pericol nu au. 4. Subiectii : a) Activi = infractorii sunt infractiuni in cadrul carora oricare persoana poate fi subiect activ altele unde se cere sa avem un subiect activ calificat. Pe langa acesti mai putem intalni coautori, complici sau instigatori. Acea persoan care svrete n mod nemijlocit o fapt penal sau care particip la svrirea acesteia. Este de interes dac subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoan sau dac, din contr, trebuie s ndeplineasc o anumit activitate, s aib o anumit calitate ( funcionar, militar, cetean romn, etc.) , adic s fie calificat ( circumstaniat ).Este de asemenea important de precizat dac infraciunea poate avea mai muli autori sau dac dimpotriv este susceptibil a fi realizat de un autor unic ( in persona propria) ex: mrturia mincinoas. Trebuie stabilit dac fapta poate fi svrit n participaie (autori, complici,instigatori) sau dac pluralitatea de fptuitori este necesar n mod natural (ex: incestul), sau juridic( ex: complotul sau asocierea n vederea svririi de infraciuni) b) Pasiv = poate fi un subiect circumstantia sau necircumstantia Acea persoan, fizic sau juridic, reprezentant a valorii ocrotite, care sufer un ru ( o vtmare ) prin comiterea faptei. Este important de stabilit dac subiectul poate fi orice persoan sau doar una care are o anumit calitate , dac este calificat (ex: ultrajul)

5. Locul si timplul : a) elemente esentiale ale unor infractiuni (ex: timp de rzboi n cazul infraciunii de trdarea prin ajutarea inamicului) b) elemente circumstantiale prezenta lor agraveaza sau atenueaza (exem. loc public, pe timpul noptii)

6. Situatia premisa = situatia de fapt care precede savarsirea elementului material ( exem. femeie insarcinata; la omor: persoana in viata) Situaia premis este o condiie prealabil pentru existena infraciunii i const n preexistena unei realiti ( situaie, calitate, stare) ex:existena persoanei vtmate n via n cazul infraciunii de omor. Nu toate infraciunile au situaie premis. 7. Latura obiectiva : a) Elementul material (exem. la violare de domiciliul patrunderea ) Verbum regens, singur sau nsoit de o cerin esenial, (ex.: ptrunderea n cazul infraciunii de violare de domiciliu trebuie s fie fr drept). Poate consta ntr-o aciune sau ntr-o inaciune. b) Urmarea imediata = rezultatul infractiunii : Infractiuni de rezultat: specific fiecarei infractiuni; Infractiuni de pericol : crearea unei stari de pericol Poate consta ntr-o stare de pericol sau ntr-un rezultat c) Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita de la caz la caz la cele de rezultat, iar la cele de pericol trebuie sa fie apta de in a crea o stare de pericol; Care trebuie stabilit n cazul infraciunilor de rezultat sau rezult ex re n cazul infraciunilor de pericol. 8. Latura subiectiva: a) Forma vinovatiei: culpa,intentie, praterintentie; b) Mobil si scop acolo unde legea ne solicita exe. Omor calificat : art. 175 lit. b) din interes material; sunt exceptii caci de obicei nu au relevanta in savarsirea infractiunii. Mobilul = impuls afectiv inconstient; Scopul = prefigurarea rezultatului rational. Nu exista crime fara mobil , ci doar crime fara scop. 9. Formele infractiunii: a) Actele preparatorii b) Tentativa c) Infractiunea fapt epuizat d) Infractiuniea fapt consumat 10. Variantele infractiunii (modalitati) a) Tip b) Atenuate c) Agravate d) Asimilate variantei tip

11. Sanctiuni - nu sunt relevante masurile de siguranta, educative pentru ca se aprecieaza in rapot cu faptuitorul; ne intereseaza pedeapsa aplicata si pedeapsa principala, cele accesorii, cea complementara intre ce minim si ce maxim; pedepsele complementare pot fi aplicate facultativ de instanta. - pedeapsa deteniunii pe viaa, a nchisorii sau amenda penal; cazuri de nepedepsire sau de reducere a pedepsei; aplicarea obligatorie a pedepselor complementare 12. Aspecte procesuale competena urmrirea din oficiu sau la plngere prealabil

SECTIUNEA I. OMUCIDEREA Cuprinte 6 infractiuni: - 3 infractiuni de omor ( omor, omor calificat si omor deosebit de grav) - Pruncuciderea - Uciderea din culpa - Determinarea sau inlesnirea sinuciderii Trasatura generala: ocrotirea dreptului la viata garantat de art. 22 din Constitutie. 1. Obiect juridic: in afara de obiectul juridic generic al capitolului, aceasta sectiune mai are un obiect juridic special constand in ocrotirea vietii persoanei. Se pune problema de a stabili momentele vietii unei persoane anume: 1. Aparitia vietii: exista mai multe teorii, totusi nu exista un criteriu general valabil in functie de care sa putem stabili cu certitudine acest moment. Nasterea este un proces complex ce presupune manifestari diverse, iar momentul vietii nu poate fi stabilit in mod abstract si teoretic. Majoritatea teoriilor de data recenta sunt unanime in a recunoaste ca respiratia este un criteriu important in stabilirea momentului aparitiei vietii. !!! Exemplu: un nou nascut a respirat o data, asta implica ca s-a nascut viu, desi nu trebuie absolutizata aceasta proba, deoarece exista mai multe probe pentru a determina daca noul nascut s-a nascut viu/mort si ca exemplu avem proba docimaziei (proba care are drept scop cunoasterea starii unui organ in momentul mortii) hidrostatice. 2. Instalarea mortii: greu de stabilit deoarece si moartea este un proces complex. Se bazeaza pe observarea celor 3 functii anume: - Functia respiratorie si functia cardio vasculara: atunci cand inceteaza si nu se intervine pe cale artificiala exista un timp de aproximativ 5 minute , dupa care se intaleaza moartea clinica pentru ca la nivelul creierului se produc niste procese ireversibile ce fac inutila reanimarea functiilor cardio-respiratorii - Functia cerebrala: de obicei incetarea sa marcheaza moartea biologica, de aceea prof. Filipas: obiectul material nu este corpul persoanei ci sistemul nervos central. Totusi exista persoane care sustin ca ar trebui sa asteptam moartea intregului corp. Nu confundam moartea clinica (ncetare a funciilor vitale ale inimii, a circulaiei sngelui, a respiraiei i a sistemului nervos central ) cu moartea aparenta ( letargie (medical) - Stare patologic caracterizat printr-un somn adnc, de lung durat, i prin pierderea cunotinei i a capacitii de micare). 2. Obiectul material = corpul persoanei. 3. Subiectul: a) Activ = necircumstantiat. Exceptie: pruncuciderea ( unde este mama care isi ucide copilul nou-nascut). Participatia de regula posibila sub toate formele. Exceptie:

pruncuciderea unde coautoratul nu este posibil intrucat infractiunea are un autor activ propriu. b) Pasiv = necircumstantila. Exceptie: pruncuciderea ( unde este copilul nou-nascut). Situatii: o anumita calitate a subiectului pasiv conduce la retinerea unei agravate (exem. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii produsa impotriva unui minor ) sau conduce la retinerea unui element circumstantial in cazul infractiunii de omor (exem. Art. 176 lit. e) si f) ) . - Art. 175 lit. c) omor calificat asupra sotului sau unei rude apropriate - !!! calitatea subiectului pasiv obligatoriu pentru retinerea infractiunii respective conduce si la circumstantierea subiectului activ. - Pluralitatea victimelor poate reprezenta un element circumstantial ( art. 176 lit b)) sau poate conduce la retinerea unei agravante ( in cazul uciderii din culpa art. 178) 4. Latura obiectiva - Elementul material = uciderea unei persoane. De regula este o actiune, dar este posibil sa fie si o inactiunea atunci cand subiectul activ treuia sa aiba o anumita conduita pe care nu si-a respectat-o. Special: infractinea de determinare sau inlesnire a sinuciderii : elementul material consta in actiunea de a determina sau inlesnii sinuciderea. - Urmarea imediata = consta in moartea victimei. Exceptie: art. 179 fie decesul victimei suferit ca urmare a sinuciderii sau incercarea de sinucidere. 5. Latura subiectiva - Forma de vinovatie: este intentia (la omor, pruncucidere, determinarea sinuciderii) si culpa (la ucidere din culpa). - Mobilul/scopul : nu au nici o relevanta. 6. Forme = consumarea infractiunii are loc de regula in momentul deceesului, exceptie: art. 179 (determinare, inlesnire sinucidere) unde consumarea are loc alternativ. Tentativa : - este posibila si se sanctioneaza la omor; - posibila dar nu se sanctioneaza la pruncucidere si la determinare sau inlesnire sinucidere; - nu este posibila la ucidere din culpa. 7. Variante - omorul este incriminat intr-o varianta tip si 2 variante calificate reglemente sub un nomen iuris propriu - pruncuciderea doar varianta tip - exista variante agravate la uciderea din culpa si la determinarea sau inlesnirea sinuciderii

8. Sanctiuni = de regula aspre, exemplu: omor deosebit de grav alternativ deterntiunea pe viata si inchisoare de la 15-25 de ani si interzicerea unor drepturi. 9. Aspecte procesuale = urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si actiunea penala se pune in miscare din oficiu, mai putin la ucidere din culpa unde procurorul doar supravegheaza; Judecata in prima instanta este de competenta tribunalului, cu exceptia uciderii din culpa unde competenta apartine judecatoriei. OMOR ART 174 Omor (norma) (1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseste. 1. Obiectul juridic (special)= se oritejeaza viata persoanei, rezulta ca fapte trebuie sa fie indreptata impotriva unei persoane aflate in viata. 2. Obiect material = corpul persoanei in viata. 3. Subiectul: a) Activ = este necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele. Coautoratul = se retine atunci cand autorii faptei au actionat concomitent in cadrul unei actiuni indivizibile si in realizarea intentiei de a ucide chiar daca viata persoanei a fost suprimata prin actiunea exclusiva a numai unuia dintre participanti. b) Pasiv = este necircumstantiat. Trebuie neaparat sa fie o persoana in viata. 4. Latura obiectiva = Elementul material = uciderea o constituie de regula o actiune (directa de exemplu : lovire impuscare/ indirecta cand nu se actioneaza in mod direct asupra victimei). Poate fi si o inactiune; de exemplu: mama nu-si ingrijeste copilul nou-nascut. Urmarea imediata = decesul persoanei (infractiune de rezultat). Legatura de cauzalitate = reprezinta o mare importanta deoarece pot exista factori exteriori ce sa favorizeze producerea rezultatului. 5. Latura subiectiva = vinovatia se prezinta sub forma intentiei. Stabilirea in concret se face plecand de la elemente obiective: obiectul utilizat regiunea anatomica vizata : capul, gatul, trunchiul. intensitatea si numarul loviturilor varsta si starea de sanatate a victimei

Discutie = se pune problema daca actiuni asupra membrele pot fi considerate ca fiind facute cu intentia de a ucide. !!! ICCJ a stabilit ca daca lovirea are lor la nivelul unui membru si este distrus un vas important de sange atunci vom retine infractiunea de omor. Opinie C.Rotaru = daca actiunea a fost aleatorie (???) atunci nu putem considera omor. Exista fapta de omor si atunci cand : avem error in personam atunci cand se folosesc mijloace defectuoase prin care se faptuieste infractiunea -> aberatio ictus Mobilul si scopul nu intereseaza pe legiuitor (doar pe judecator) 6. Forme = tentativa se sanctioneaza si daca rezultatul apare mai tarziu (moartea) atunci in momentul cand se produce se va considera ca s-a comis infractiunea de omor si tentativa se va absorbi in infractiunea fapt consumat. 7. Sanctiunea = inchisoare de la 10 20 de ani si interzicerea unor drepturi 8. Aspecte procesuale - urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si actiunea penala se pune in miscare din oficiu; Judecata in prima instanta este de competenta tribunalului. ori de cate ori exista o moarte suspecta se va proceda le efectuarea unei expertize medico-legale; ori de cate ori subiectul activ este minor se va proceda la efectuarea unei expertize psihiatrice. OMORUL CALIFICAT ART 175 Omorul calificat (norma) (1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra sotului sau unei rude apropiate; d) profitind de starea de neputinta a victimei de a se apara; e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane; f) in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; h) pentru a inlesni sau a ascunde savirsirea altei infractiuni; i) in public, se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseste.

Continutul acestei infractiuni e identic cu cel al infractiunii de omor, diferenta fiind data doar de elemente circumstantiale ce caracterizeaza art. 175. A) Omorul comis cu premeditare. Nu exista o definitie legala pentru premeditare (previziunea faptei, comiterea omorului cu sange rece). Pentru existenta acestui element circumstantial, nu e suficienta existenta constiintei, ci e necesara si o exteriorizare a hotararii infractionale. Vorbim de indeplinirea cumulativa a 3 conditii: 1) Adoptarea rezolutiei infractionale si chibzuirea cu referire la savarsirea faptei 2) Existenta unei perioade de timp intre momentul luarii rezoutiei infractionale si momentul savarsirii faptei astfel incat acest interval sa fie suficient pentru a da posibilitatea faptuitorului sa pregateasca executarea si sa se gandeasca asupra faptei 3) Exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte pregatitoare (pregatirea armei, alegerea locului savarsirii faptei, procurarea substantelor otravitoare, culegere de informatii, etc) Premeditarea o circumstanta personala, nu se rasfrange asupra celorlalti participanti. Daca au si ei o activitate de chibzuire cu referire la fapta, acest element circumstantial se va retine si in sarcina lor. Poate fi retinut si atunci cand e vorba de eroare in cazul persoanelor, si cand e vorba de deviere a loviturii, daca modul in care a fost savarsita fapta implica o premeditare. B) Omorul comis din interes material. Exista acest element circumstantial atunci cand se urmareste dobandirea pe cai aparent legale a unui avantaj material ce urmeaza a fi procurat prin savarsirea omorului (ex. dobandirea unei mosteniri, incasarea unei datorii, etc). Nu conteaza daca obiectul a fost procurat sau nu, important fiind doar scopul urmarit de faptuitor. Daca efectul material se produce in mod implicit, dar nu a fost urmarit de faptuitor, acest element nu se va retine. Atunci cand e vorba de obtinerea unui interes material, se are in vedere un scop sau un mobil. C) Omorul comis asupra sotului sau unei rude apropiate. Trebuie sa existe o casatorie incheiata, chiar daca se afla in proces de divort, dar nu s-a pronuntat o hotarare definitiva si irevocabila. Daca casatoria e declarata nula sau desfacuta, nu se mai retine ca element circumstantial. Ruda apropiata ascendentii, descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, si persoanele devenite prin adoptie, conform legii, rude, verii primari si unchii, dar nu si unchii si matusile prin alianta. S-a pus problema daca in situatia in care se comite un omor asupra unei rude apropiate, va fi retinuta si o circumstanta agravanta generala prevazuta de art. 75 b1, ce prevede savarsirea infractiunii prin acte de cruzime sau violenta asupra unui membru al familiei. S-a retinut ca aceasta agravanta nu mai poate fi retinuta in cazul omorului calficat de la art 174-175b, pentru ca s-ar ajunge la o dubla agravare pentru aceeasi cauza, ceea ce e inadmisibil.

D)

E)

F)

G)

H)

E o circumstanta personala si nu se rasfrange asupra participantilor. Faptuitorul trebuie sa fi stiut relatia de rudenie pentru a se retine elementul circumstantial in sarcina sa. Daca va fi calificata uciderea unei terte persoane, insa din cauza devierii loviturii sau a erorii in persoana, e ucis sotul/ o ruda apropiata, nu vor fi indeplinite elementele constitutive; se va retine infractiunea de omor simplu. Omorul comis profitand de neputinta victimei de a se apara. Periculozitatea acestei fapte este sporita, pentru ca faptuitorul poate comite omorul cu mai multa usurinta. E sanctionata si lipsa de moralitate si lasitatea faptuitorului, care profita de starea de inferioritate a victimei, de a nu se putea apara. Victima se afla in incapacitate fizica de a se putea apara, cand are o varsta prea frageda/inaintata, ce ii da o stare de neputinta (stare de somn, infirmitate, etc). Nu se poate retine art 175d atunci cand autorul e cel care aduce victima in neputinta de a se apara. Se va retine omorul simplu. Pentru a se retine acest element circumstantial, trebuie ca faptuitorul sa cunoasca starea de neputinta a victimei, si aceasta se va rasfrange asupra participantilor numai in masura in care au cunoscut starea victimei. Omorul comis prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane. Se refera la mijloace apte de a cauza uciderea mai multor persoane: provocarea incendiului, declansarea explozibililor, declansarea unei arme automate si executarea unei rafale inspre un grup de persoane, otravirea unei surse de apa. Se va retine aceasta circumstanta si cand mijloacele sunt apte sa cauzeze decesul mai multor persoane, dar se produce decesul unei singure persoane. In doctrina se vorbeste despre o intentie directa, cu referire la moartea unei singure persoane, si de o intentie indirecta pentru moartea celorlalte. Daca se produce moartea mai multor persoane, se vorbeste despre un omor deosebit de grav (art 176b). Imprejurarea care conduce la agravarea faptei se rasfrange asupra participantilor care au cunoscut mijlocul utilizat. Omorul comis in legatura cu indeplinirea datoriilor de servici sau publice ale victimei. E considerat a fi grav pentru ca, de regula, e vorba de o razbunare sau o nesocotire.Fapta trebuie sa fie in legatura cu serviciul sau indeplinirea datoriilor publice ale victimei, si nu e obligatoriu sa fie comisa in timpul serviciului. Daca se comite in timpul serviciului, si nu are legatura cu indeplinirea datoriilor de servici, se va retine omor simplu. Victima trebuie sa fi actionat in limita atributiilor de serviciu; daca si-a depasit aceasta atributie nu va mai beneficia de protectia legii, si se va retine omorul simplu. In situatia in care subiectul pasiv e magistrat, politist, jandarm, militar, se considera omor deosebit de grav. Omorul comis pentru a se sustrage de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse. Exista si un obiect juridic secundar, deoarece sunt protejate si relatii sociale legate de infaptuirea justitiei. In realitate, in legatura cu aceste fapte putem vorbi de un scop: de a se sustrage, pe sine sau pe altul, de la urmarire/arestare/executarea unei pedepse. Omorul pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni. Exista doua posibilitati:

1) Omorul e o infractiune-mijloc, comisa pentru realizarea infractiunii scop. 2) Omorul e comis pentru a ascunde/sterge urmele unei infractiuni deja realizate. Nu exista omor calificat daca aceste infractiuni ascunse sunt talharia sau pirateria, pentru ca se incadreaza la omor deosebit de grav. In situatia in care se savarseste si omorul si infractiunea scop, sau in 2, se va retine in concurs omor calificat + respectiva infraciune. I) Omorul comis in public. Acesta a fost introdus de curand in codul penal. Legiuitorul a conisderat necesar sa sanctioneze mai aspru o astfel de fapta, pentru ca faptuitorul actioneaza cu temeritate, fatis in comiterea faptei. Nu toate infractiunile art 152? cu notiunea de public se retin astfel. OMORUL DEOSEBIT DE GRAV ART. 176 Omorul deosebit de grav (norma) (1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: a) prin cruzimi; b) asupra a doua sau mai multor persoane; c) de catre o persoana care a mai savirsit un omor; d) pentru a savirsi sau a ascunde savirsirea unei tilharii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseste. Trasaturi caracteristice la fel ca la omor Elementele circumstantiale: A) Omorul comis prin cruzimi : exista o circumstanta asemanatoare in art. 75 lit b) : savarsirea infractinii prin acte de cruzime, cele doua agravante nu pot si luate in calcul concomitent. Nu avem o definitie data in partea generala, dar doctrina a incercat sa defineasca acest termen: prin cruzimi se intelege o manifestare de ferocitate de natura sa provoace suferinte chinuitoare si prelungite. Victima este supusa unor suferinte mai mari decat cele ce insotesc de regula uciderea unei persoane. Suferintele pot fi de natura fizica (exem. Lovirea timp indelungat a unei persoane cu diferite corpuri contondente ). Pot fi incluse si suferintele psihice chiar daca ele nu sunt provocate direct victimei (exem Uciderea copilului atunci cand mama este de fata). Putem avea conjugate cele doua tipuri de suferinte. S-a pus problema identificarii criteriilor in functie de care putem vorbi de cruzimi intr-o situatie data:

1. Atitudinea psihica a faptuitorului: daca intentiona sau nu sa provoace acele chinuri suplimentare. (exem faptuitorul a dorit sa omoare victima, dar nu a reusit din prima- nu vom retine omorul deosebit de grav). Nu in mod automat atunci cand avem multiple lovituri vom avea omor deosebit de grav comis prin cruzimi. 2. Intr-o decizie Trib. Suprem se mentioneaza ca prin cruzimi trebuie sa se inteleaga nu doar provocarea de suferinte fizice victimei (aspect care de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit) ci si aspectul de ferocitate cu, care infractorul savarseste omorul, trezind in constiinta celor care iau cunostiinta de fapta un sentiment de oroare. Practica a evoluat in acest sens. S-a depasit putin acceptiunea legiuitorului si a doctrinei data initial acestei optiuni, intrucat nu ne mai interesa daca victima a suferit inainte de a deceda ci ne interesa opinia pe care o formeaza oamenilor. Exem. Victima cu cutitul in inima ramas in inima Ca atare pe langa atitudinea psihica a faptuitorului si atitudinea opiniei publice a inceput a castiga teren in aprecierea acestei agravante. Acest trend a facut ca in ani 70 ca dupa uciderea simpla urmata de transarea cadravelor sa se retina omorul deosebit de grav. V. Cioclei: Este evident insa ca aceste criterii nu sunt suficiente si ca in fiecare caz concret trebuie avut in vedere si impactul pe care modul de comitere a faptei il are asupra victimei, fie ca este vorba desrep victima directa a infractiuni, fie ca este vorba destre victima indirecta ( persoana obligata sa asiste la comiterea omorului unei rude/ prieten). O situatia speciala a existat in practica judiciara si in doctrina cu privire la faptele in care se aplicau mai multe lovituri cu pumnii si picioarele si in cele din urma victima deceda. Putem avea : loviri cauzatoare de moarte, omor simplu sau omor savarsit prin cruzimi. Omor simplu atunci cand autorul nu a provocat in mod voit suferinte victimei (exem. I-a aplicat o lovitura in abdomen si l-a pamant i-a dat la cap). Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte avem atunci cand (exem. Aplica 2 lovituri in abdomen si ii rupe splina). Omor prin cruzimi daca faptuitorul a lovit victima timp de mai multe ori cu pumnii si picioarele si loviturile erau destul de puternice. Situatia cu omor cu un cutit: nu retinem atunci cand faptuitorul a vrut sa se asigure ca victima a decedat, dar retinem daca avrut sa-l chinuie. 2008 RIL decizia 35 22 septembrie 2008 in care se reia acea ipoteza a uciderii victimei urmata de partajarea corpului. S-a spus ca in mod gresit retin unele instante ca avem de a face cu omor prin cruzimi si ca in realitate ar trebuie sa retinem o infractiune de omor (dupa caz: simplu,

calificat, deosebit de grav nu de la litera a) ) in concurs cu o infractiune de profanare de cadavre. Imprejurarea savarsirii omorului participantilor (art. 28 (2)). prin cruzimi se resfrange asupra

NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat B) Omorul comis asupra a doua sau mai multe persoane: au exista 2 opinii: 1) Trebuia ca fapta sa fie comisa printr-o singura actiune. (exem plasare unei bombe, otravirea apei etc) In aceasta opinie se sustinea ca daca avem de a face cu mai multe actiuni trebuie sa retinem omor comis de o persoana care a mai comis un omor (alta agravanta) . 2) Intr-o alta opinie omorul nu trebuie sa se realizeze neaparat printr-o actiune ci trebuie sa se realizeze in aceasi imprejurare sau cu aceasi ocazie. Ca atare trebuie sa existe o intentie directa sau indirecta a faptuitorului de a ucide iar daca exista intentie fie directa fie indirecta insa nici o persoana nu a decedat se va retine o tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav in varianta de la litera b). Au existat si aici mai multe opinii in practica la situatia in care incerc sa ucid mai multe persoane dar omor una dar ranesc pe alta. O solutie consacrata in practica noastra (Bulai), atunci cand avem de a face cu o intentie de a ucide 2 persoane insa se obitne moarte unei si ranirea celei de a 2-a va fi retinuta o infractiune de omor simplu in concurs cu o tentativa la omor deosebit de grav. De multe ori si in practica judicira retinem asemenea solutie. Mai exista o solutie pentru ca in asemnea situatie ar trebui sa retinem o singura infractiune de omor deosebit de grav . RIL : ICCJ a venit cu o solutie ce nu se baza pe nici una din cele 2 opinii. A retinut ca incazul in care au decedat una sau mai multe persoane asupra carora s-a manifestat actiuni cu scopul de a ucide , fapta nu va fi omor deosebit de grav , ci doar o singura infractiune de omor , omor calificat, sau omor deosebi de grav cu exceptia lit. b) precum si tentativa la o asemenea infractiune, deorece in asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate subzista. V.Cioclei: O asemenerea interpretare, contrara solutiilor anterioare ale instantei supreme si opiniei majoritare din doctrina este discutabila; ea pare sa ignore caracterul complex de infractiune unica dat de legiuitor elementului circumstantial de la art. 174 lit. b). Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama de prevederile art. 4142 C. proc. pen. conform carora dezlegarea data problemelor de drept judecate cu prilejul recursului in interesul legii este obligatorie pentru instante.

NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat C) Omor comis de o persoana care a mai comis un omor: Comiterea de o persoana dupa comiterea altui omor a indreptatit legiuitorul sa retina aceasta circumstanta. Diferenta fata de lit b) este ca de aceasta data omorul se savarseste intr-o imprejurare deosebita. RIL : pe langa aceasta conditie trebuie indeplinite alternativ una din urmatoarele conditii: 1. Fie exista o condamnare definitiva pentru prima fapta, 2. Fie omorurile comise in imprejurari diferite sa fie judecate impreuna. Speta: la drept acum 12 ani s-a gasit cadavrul unei fetite. Initial a fost suspectat tatal. Apoi s-a amintit ca se mai gasise un alt cadavru in urma cu ceva timp, cu modus operandi cu 10 ani in urma. Intr-o asemenea situatie inculpatul a fost trimis in judecata pentru doua infractiuni de omor si as fi putut sa retin aceasta agravanta. Opinia profesoara: aceasta solutie este fireasca considerand dezvoltarea materie legate de Drepturile Omului (daca ar fi altfel atunci am incalca prezumtia de nevinovatie). !!! S-a spus ca daca s-a dat o solutie prin care este inlaturata raspunderea penala (exem. Amnistie, prescriptie etc) pot retine o asemenea infractiune. Totusi aceasta solutie desi corecta nu o vom regasi in practica deoarece instanta care constata prescriptia nu se mai pronunta asupra vinovatiei. S-a pus problema daca atrage retinerea acestui element circumstantial si in cazul savarsirii unei tentative. Raspuns : aplicand dispozitiile art. 174 putem retine dispozitiile unui omor deosebit de grav. Aceasta solutie este valabila si daca subiect pasiv al tentativei este aceasi victima dar exista o rezolutie infractionala distincta sau o alta perosoana. Exem. Daca astazi am incercat sa ucid victima si reusesc o tentativa, sunt condamnat, ies si ma duc si ucid victima atunci ne incadram. S-a mai pus problema daca in cazul retinerii omorului deosebit de grav mai aplic dispozitiile de la recidica sau concurs? Situatia : omor pe unul intru la inchisoare si inainte sa fiu condamnat il omor pe colegul de camera? Da voi aplica concursul desi nu pot aplica fara o hotarare de condamnare. Dar sa fiu dupa ce am primit condamnare? Da retin si textul de la recidiva si voi da relevanta tratamentului juridic textului de la art. 38 C. p. S-a mai pus problma : daca trece ceva timp si omorurile sunt la distante considerabile una de cealalata. Vom retine : 174 + 176 (c) doua omoruri, al doilea deosebit de grav.

Nu retin agravanta de la lit. c) cand fapta a fost o infractiune alta decat infractiunea de omor. Exem. Pruncuciderea, vatamari cauzatoare de moarte, talharia urmata de moartea victimei etc. Acest element circumstantia are caracter personal si nu se poate resfrange asupra celorlalti participanti. V. Cioclei = In literatura de specialitate s-a aratat ca nu are importanta, pentru existenta elementului circumstantial in discutie, daca pentru fapta de omor anterioara autorul fusese sau nu condamnat definitic, daca a executat sau nu pedeapsa. Nu are relvanta imprejurarea ca pentru prima fapta a intervenit prescriptia , ori s-a implinit termenul de reabilitare sau daca fapta a fost amnistia. De asemenea nu intereseaza daca pentru omorul anterior, autorul beneficiase de vreo clauza de atenuare a pedepsei, cum ar fi depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate, provocare etc. NCP = pastreaza acest element circumstantial inincriminarea omorului calificat. Pentru a pune capat discutiilor privind fomra sub care trebuie sa se prezinte infractiunea de omor anterior NCP prevede in mod explicit si forma tentativei. D) Omorul comis pentru a savarsi sau pentru ascunderea savarsirea unei talhari sau piraterii: corespunde acest element circumstantial celui de la art. 175 (h) dar scopul savarsirii omorului nu mai e acela de a comite sau ascunde comiterea unei infractiuni oarecare ci ascunderea unei talharii sau piraterii. 1. Omorul savarsit in scopul savarsirii unei talharii sau piraterii aici infractiunea de omor este infractiunea mijloc iar talharia infractiunea scop. Putem vorbi si de un obiect jurdic adiacent constand in relatiile patrimoniale. 2. Omorul comis pentru a ascunde savarsirea unei piraterii sau a unei talharii. Prin interemediul acestei modalitati sunt portejate in mod adiacent relatiile privind infaptuirea justitiei. In ambele situatii trebuie sa existe un scop, insa pentru retinerea elementului circumstantial nu intereseaza daca acest scop a fost atins sau nu. De asemenea nu conteaza daca talharia este comisa de aceasi persoana care a comis omorul sau asupra aceleiasi persoane asupra careia s-a savarsit omorul. Daca scopul a fost atins si s-a savarsit pe langa omor si o talharie sau piraterie se va retine un concurs de infractiuni format dintre infractiunea de omor deosebit de grav si o intrafctiune de talharie/piraterie, in situatia in care bineinteles si omorul si talharia au avut acelasi autor. Daca nu au avut acelasi autor voi retine doar infractiunea de omor deosebit de grav (de ce nu participatie???).

Distinctii: 1. Fata de omorul din interes material (art. 175 (b)) unde se intra ulterior in posesie si aparent pe cai legale a foloaselor materiale. La omor deosebit de grav- intentia este de a procura un avantaj material, iar violentele exercitate cu intentia de a produce moartea victimei. 2. Fata de talharia urmata de moartea victimei exercitarea violentelor sunt cu intentie dar nu cu intentia de a ucide. Ca atare loviturile nu trebuie sa fie apte de a conduce la decesul victimei cu toate acestea sa se produca moartea victimei dar acest rezultat accidental si cu privire la el sa se poata retine decat culpa (praeterintentia). Speta: un caz mediatizat cu un drogat ce a lovit o eleva pentru a-i sustrage mobilul. Eleva a murit la cateva zile. Lovitura in sine nu era indeajuns sa provoace moartea victimei. S-a dat initial incadrarea de omor deosebit de grav, dar apoi a fost schimbata in talharie cu urmare moartea victimei, dar la presiuni publice s-a intors la omor deosebit de grav. (nu prea avea importanta pedeapsa e tot aceasi) NCP = nu mai retine acest element circumstantial Optiunea legiuitorului este fireasca. Aceasta varianta a omorului deosebit de grav poate fi considerata drept o varianta mai grava a omorului calificat comis pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. In conditiile in care exista o incriminare distincta a omorului deosebit de grav, iar sactiunea cea mai severa a fost preluata de omorul calificat, nu se mai justifica o diferentiere inte cele doua elemente circumstantiale. E) Omor asurpa unei gravide: caracteristic subiectul pasiv este circumstantiat femeia insarcinata. Starea de graviditate exista de la conceptie pana cand femeia nasta. Pentru retinera acestui element circumstantial este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de graviditate. Nu se va retine agravanta in cazul erorii asupra persoanei sau in cazul actiunii deviate . Ratiunea este aceasi ca la omor asupra sotului sau a unei rude apropriate. Distinctie: nu trebuie confundata aceasta infractiune cu altele asemanatoare care a avut ca urmare moartea victimei (infractiunea de provocare ilegala a avortului cand fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate): - care este o infractiune praeterintentionata. Legiuitorul a considerat ca omorul comis asupra unei gravide este o fapta mai grava intrucat desi nu exista o pluralitate de victime exista totusi o dubla atingere adusa vietii. Pe de alta parte se considera ca femeia insarcinata este mai vulnerabila, mai expusa intr-o asemenea situatie.

NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat F) Omorul comis asupra unui magistrat , politist, jadarm ori asurpa unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea datoririlor de serviciu sau publice ale acestora: este un element circumstantial relativ nou introdus. Specific acestui element circumstantial este subiectul pasiv calificat. Fapta trebuie sa fie comisa in timpul serviciului sau in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu. Are si acesta un corespondent in elementele circumstantiale ale omorului calificat ( 175 e)), aceasta jucand rolul unei norme generale. In stiuatia in care victima decedeaza nu se retine in concurs si infractiuena de ultraj , intrucat aceasta este absorbita in acest element circumstantial. (caracter complex) NCP = nu mai este retinut ca element circumstantial distinct, dar la infractiunea de ultraj se aplica pedeapsa de la omor cu marirea limitelor cu 1/3 respectiv . G) Introdusa si mai recent prin legea 278/2006 : omorul comis de catre un judecator sau procuror, politis, jandarm sau militar in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice alea acestora: subiectul calificat devine subiect activ. Nu exista suprapunere perfecte -> magistrat cuprinde si alte persoane in afata de judecator si procuror(exem auditori de justitie etc.). Legea ofera o protectie mai mare. De ce? Nu putem spune ca am avea in dreptul penal un principiu al simetriei. Prin introducerea acestei agravante s-ar putea creea impresia ca totdeauna magistratii savarsec aceste fapte. Pe scurt : nu are nici o ratiune. Este o masura neinspirata de politica penala. Daca la lit. f) probabil s-a avut in vedere cresterea criminalitati si sporirea numarului de activitati infractionale de acest gen, nu se poate spune ca aici s-a intalnit in practica vreun caz de judecator/procuror/ militar/politist care sa comita omoruri in exercitatea atributiilor de serviciu. NCP = nu mai retine acest element circumstantial (din motivele enumerate mai sus).

Formele infractiunii : - Tentativa se pedepseste Consumare are loc in momentul decesului victimei. !!! Pluralitatea elementelor circumstantial nu constituie un temei de existenta unui consurs de infractiuni. Sanctiune: detentiune pe viata, 15-25 de ani.

Aspecte procesuale: Procesul procurorul efectueaza urmarirea penala.Tribunalul - prima instanta. Este totdeauna necesara o expertiza psihiatrica. NCP = a reunit omorul deosebit de grav cu cel calificat si deci din 16 circumstante (ipoteze) au ramas doar 8. PRUNCUCIDEREA ART. 177 Pruncuciderea (norma) Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. 1. Obiectul jurdic special al acestei infractuni este prezentat de viata copilul nou nascut. 2. Obiectul material corpul copilului nou-nascut. Nu intereseza daca mama era casatorit in timpul nasterii , daca provine din casatori sau din afara casatoriei, daca raporturile sexuale au fost consimtite sau nu. 3. Subiectul a) Subiectul activ :sa fie mama copilului si sa se afle intr-o stare de tulburare. Participatia este posibila la o asemenea fapta insa nu exista participatie la infractiune de pruncucidere (in sensul propriu). Persoanele care o insitga sau o ajuta vor fi vinovate de omor calificat art. 175 lit. d). b) Subiectul pasiv este si el calificat. S-a cautat in doctrina o definitie petru notiunea de nou nascut = copilul ce purta pe corp urmele unei nastere recernte. Starea de nou nascut dureaza in principiu pana la taierea cordonului ambilicat devine indepent fata de mama. Dar aceasta stare exista si dupa taierea cordonului ombilicat motiv pentru care de fieccare data trebuie intocmita o expertiza medico-legala, insa solutia este la latiutdinea magistratului (nu il obliga). Nu are importanta daca acel copil era viabil, important este ca el sa se fi nascut viu. 4. Latura obiectiva - Elementul material al acestei infracctiuni consta in uciderea copilului fie prin actiune fie prin inactiunea.(exem. Il lasa intr-un loc expus). Cerinta esentiala : ucidera sa se suprapuna imediat dupa nastere. Daca pruncul este ucis mai tarziu atunci avem omor calificat. - Situatia premisa trebuie sa existe o nastere recenta atata timp cand copilul este considerat un nou nascut.Cat timp e considerat nou nascut? In doctrina s-au stabilit mai multe termene. (exem pana la taiere conrdon , dupa dar maxim o zi etc... ) - Urmarea imediata moartea noului nascut. Legaruta de cauzalitate trebuie stabilita de la caz la caz si trebuie stabilita acesta legatura intre actiunile si inactiunile mamei si moartea noului nascut. 5. Latura subiectiva: vinovatia este sub modalitatea intentiei directe sau indirecte, intentie ce trebuie sa survina pe fondul unei tulburari pricinuite de nastere ( o stare

psiho-fiziologica anormala are actioneaza asurpa discernamantului mamei , pe care il diminueaza fara insa a-l aboli). Exem. Febra cuerperala determinata de patrunderea unui agent patogen, psihozele maniaco depresive. Ele trebuie determinate. Exem. Nu ajunge ca aceasta detine un certificat care sa ateste starea psihica. Acesta stare de tulburare trebuie pricinuita de nastere. Daca nu retinem aceste stari atunci vom retine omor calificat. In majoritatea cazurilor din practica s-a preferat calificarea faptei ca omor calificat. Care este atunci oportunitatea acestei norme? (in conditiile in care in majoritatea cazurilor avem omor calificat) Mama care isi ucide copilul natural mai inainte de a fi expirat termenul legal de declarare la oficiu starii civile comite crima de prunucidere si se pedepseste cu temnita grea de la 3 la 5 ani. (text de pe vremea lui Carol) s-a incercat sa se pastreze aceasta norma, cam neoportuna. Atunci se oferea o clementa din partea legiuitorului atunci pentru a scapa de copii bastarzi. Astazi se poate spune ca in mod indirect se recunoaste o raspundere penala atenuata ( femeia dupa nastere e mai instabila ca de obicei). NCP: este incriminata sub o alta denumire si se largeste spfera de aplicare, deoarece nu se mai cere ca tulburarea sa fie provocata de nastere. UCIDEREA DIN CULPA ART. 178 Uciderea din culpa (norma) (1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. (2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. (3) Cind uciderea din culpa a unei persoane este savirsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avind in singe o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 ani la 15 ani. (4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savirsita din culpa, de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. (5) Daca prin fapta savirsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adauga un spor pina la 3 ani. 1. Obiectul jurdic special relatii speciale ce presupun respectarea vietii personaei si apararea acestora impotriva faptelor din culpa.

2. Obiect material corpul persoanei

3. Subiectul a) activ nu e circumstantia, fapta se poate comite si sub forma participatiei improprii; instigatorul, complicele pentru instigare sau complicitate la omor (raspund pentru omor deoarece ei au intentie, autorul pentru ucidere din culpa). Daca exista culpa comuna se va retine coautorat la ucidere din culpa. b) pasiv- nu este circumstantiat dar din puncul acesta de vedere este o infractiune oarecum atipica pentru ca de multe ori subiectul pasiv poate fi in acelasi timp si subiect activ (exem. 2 soferi se omoara reciproc). 4. Latura obiectiva - Elementul material: uciderea persoanei se poate realiza fie prin actiune fie prin inactiune. Exem. Trecere prin fuga pe langa o persoana, atingerea acesteia si rasturnarea ei, rasturnare ce a avut ca efect lovirea mortala a victimei. Exem. Plec si las fierul in priza si se declanseaza un incediu si moare unul. - Urmare imediata: decesul victimei, - legatura de cauzalitate trebuie stabilita de la caz, si este poate infractiunea unde legatura de cauzalitate este cel mai greu de stabilit. Speta: inainte de 1989 se stabilea ca daca conducatorul este beat la volan sa se stabileasca culpa acestuia desi nu exista o legatura de cauzalitate. Acest mod de a stabili vinovatiei este gresit. In situatia in care si victima si autorul au fost vinovati, atunci se stabileste gradul de culpa a fiecaruia (care intereseaza pentru latura civila a cauzei). Indiferent raspunderea penala ramane. Se va tine cont la individualizare pedepsei. Daca e vorba de mai multi factori cauzali trebuie facuta distinctie si analizat daca acel comportament al faptuitorului prin el insusi putea conduce la decesul victimei sau daca actiunea conjugata a mai multi factori conjugali putea conduce la acel rezultat. 5. Latura subiectiva: vinovatia trebuie sa existe sub forma culpei cu prevedere sau sub forma culpei simple. Culpa trebuie s-o intalnim atat in ceea ce priveste producere elementului material cat si in ceea ce priveste rezultatul. 6. Formele infractiunii: tentativa nu e posibila, consumarea se produce cu decesul victimei. Daca trece o perioada mai mare de timp atunci nu asteptam moartea victimei si incadram ca si vatamare corporala din culpa.

7. Sanctiuni = se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii , atat in varianta tip cat si in variantele agravate in cuantum diferit. Particularitate = la alin(5) pedeapsa de baza are punct de plecare varianta de baza la care se poate adauga un spor de 3 ani. Se poate teoretic sa se ajunga la o pedeapsa de 18 ani (exagerat de mult).

Variantele agravate 1. alin (2) = se refera la uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activita. Doctrina = uciderea din culpa profesionala sau speciala. Obiectul juridic = caracter complex deoarece cuprine ca obiect secundar si relatiile privitoate la asigurarea securitatii anumitor activitati profesionale. Cerinte speciale (3): - faptuitorul = profesionist sau meserias ori sa indeplineasca o anumita activitate - pentru exercitarea profesiei = sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere - sa se nerespecte respectivele dispozitii Aceasta varianta este cel mai des intalnita in practica. Atunci cand dispozitiile legale referitoare la profesie prevad si ele o infractiune (exem. conducere fara permis) se va retine concursul de infractiuni. Referitor la latura subiectiva = atitudinea psihica a faptuitorului este in acest caz raportata la un set de reguli preexistente, de aceea se restrang destul de mult incidenta cazului fortui (art. 47). Totusi nu inseamna excluderea acestuia. Exem: explozia cauciucului datorita unui viciu ascuns/ defect de fabricatie. Culpa trebuie demonstrata. Exem: nu avem ucidere din culpa daca un medic si-a indeplinit obligatia dar victima a murit datorita unei complicatii datoara unei maladii nedescoperite. 2. alin(3) = este in esenta o modalitate a infractiunii de la alin (2) doar particularizata pentru conducatorii de vehicole cu tractiune mecanica in stare de imbibatie alcolita depasita sau stare de ebrietate. Cerinte speciale: fapta sa fie savarsita de un conducator vehicul cu tractiune mecanica = bicicleta nu este vehicul cu tractiune mecanica ( nu se aplica alin (3) ci alin (2). Inexistenta permisului nu are ca efect incadrarea la aceastra fapta (dar se poate aplica concursul , daca este gasit vinovat). conducatorul de vehicul sa aiba imbibatie alcoolica sau stare de ebrietate. = si in acest caz trebuie !!! dovedica cauzalitate intre incalcarea normei si rezultat (ca betia (lato sensu) a provocat accidentul). Exem. ICCJ = daca s-a constatat vinovatia victimei constatarea imbibatiei alcoolice este irelevanta. Totusi daca se constata o imbibatie peste limitele legale se poate forma o prezumtie relativa ca este de vina pentru producerea faptei. Limita legala = 0.8 g/l. Daca e sub limita atunci aplicam alin(2). Se retine concursul cu infractiune de conducere in stare de ebrietate pe drumuri publica?

Opinii: da, pentru ca altfel s-ar crea o situatie favorabila celui ce comite o infractiune de ucidere din culpa fata de cel cere conduce in stare de ebrietate ( nu s-ar mai putea retine recidiva). !!! ICCJ - RIL (si profesorii) = este o infractiune complexa si deci include si conducerea in stare de ebrietate. Pedepsele mari suplinesc imposibilitatea retinerii starii de recidiva si a concursului.

3. alin (4) = se refera la fapta savarsita din culpa de orice lata persoana, in afara deci de conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica, in exercitiul profesie sau meseriei care se afla in stare de ebrietate. Se afla la confluenta dintre alin (2) si alin (3). Situatiile se reduc fata de alin (2) prin eliminarea ipotezei o anumita activitate deci avem o culpa profesionala in adevaratul sens al cuvantului. Nu mai este relevant gradul de imbibatie alcoolica , e de ajuns ca faptuitorul sa se afle intr-o stare de ebrietate. Si in acest caz trebuie stabilita legatura de cauzalitate intre nerespectarea normei profesionale si deces. 4. alin (5) = ipoteza in care s-a cauzat moartea mai multor persoane. Caracteristic= pluralitate de victime. Aceasta varianta se aplica in raport cu toate celelalte. !!!Nu se va retine un concurs real intre mai multe infractiuni de ucidere din culpa si nici un concurs ideal intre varianta alin (5) si oricare alta varianta

DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII ART. 179 Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (norma) (1) Fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. (2) Cind fapta prevazuta in alineatul precedent s-a savirsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapina pe actele sale, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani. 1. Obiectul juridic special = relatiile sociale a caror normala derulare presupune respectul vietii persoanei si apararea acesteia, inclusiv impotriva faptelor prin care indirect se ajunge la suprimarea ei. 2. Obiectul material = corpul persoanei ( V. Cioclei= se poate sustine ca nu avem obiect material intrucat datorita caracterului indirect, elementul material nu se indreapta spre corpul persoanei) 3. Subiectul a) activ = necircumstantiat. Participatia posibila in toate formele.

b) pasiv = necircumstantia la varianta tip, determinat la varianta agravata minorul sau persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa. 4. Latura obiectiva - elementul material = consta fie intr-o actiune de determinare (indemnare si convingere inclusiv acete de violenta fara !!! a se depasi limita intre convingere si constrangere - !!! daca este constrans atunci avem omor prin folosirea energiei fizice a victimei => este de esenta libertatea victimei a alege intre a se sinucide sau nu) , fie intr-o actiune de inlesnire ( sprijin sau ajutor dat cooperare indirecta altfel avem omor exem: il ajuta sa apese tragaciu, sa bea otrava) (modalitati alternativa). E suficienta una, daca au fost ambele efectuate infractiunea isi pastreaza unitatea. !!! Activitatea directa de ridicare a vietii este exclusiv opera sinucigasului. - urmarea imediata = dublu rezultat alternativ : fie sinuciderea, fie incercarea de sinucidere. - legatura de cauzalitate =trebuie stabilita. Daca determinarea /inlesnirea ineficiente si totusi s-a sinucis nu vom retine infractiunea. 5. Latura subiectiva vinovatia forma intentiei (directa/indirecta). 6. Forme se consuma fie in momentul decesului, fie in momentul incercarii. Tentativa nu este incriminata. Varianta agravata - subiect pasiv determinat minorul/ iresponsabilul. Faptuitorul trebuie sa cunoasca starea subiectului. Discutie: opinia majoritara este ca textul se aplica oricarui minor (persoana sub 18 ani) si iresponsabil de lege lata. O opinie minoritara , care de lege lata este falsa, ar trebui adoptata de lege ferenda, in sensul distinctiei dintre persoana cu discernamant diminuat si persoana care este lipsita in totalitate de discernamant. (solutie admisa in NCP) in sensul ca in acest din urma caz (persoane sub 14 ani si mentali lipsiti complet de discernamant) se va considera ca fiind omor comis prin energia fizica a persoanei. 7. Sanctiuni = ambele pedeapsa inchisorii , cea agravata mai sever (maximul ei este minumul de la omor). 8. Aspecte procesuale = din oficiu, de compententa procuror, prima instanta tribunalul.

SECTIUNEA II. LOVIREA SI VATAMAREA INTEGRITATII CORPORALE SAU A SANATATII Din aceasta sectiune fac parte 5 infractiuni : lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, vatamarea corporala grava, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, vatamarea corporala din culpa. Caracteristici generale - sunt fapte ce aduc atingere dreptului persoanei la integritate fizica - sunt infractiuni progresive astfel incat incadrarea juridica se face in functie de rezultatul produs iar in cadrul sectiunii aceste infractiuni sunt ordonate in ordine progresiva cu exceptia ultimei infractiuni (184 vatamare din culpa) care nu prezinta punctul maxim de gravitate. 1. Obiectul juridic Valoarea sociala ocrotita este integritatea corporala si sanatatea persoanei. 2. Obiectul material : corpul persoanei in viata. Daca nu vorbim despre o victima in viata nu se poate face o incadrare in una din aceste infractiuni fiind vorba fie de o fapta putativa fie de o infractiune de profanare de morminte in varianta profanare de cadavre. 3. Subiectii: a) Subiect activ - orice persoana. Exista unele variante agravante unde subiectul pasiv este circumstantiat si ca atare si subiectul activ devine unul circumstantiat si anume persoana care are calitate de sot sau ruda apropriata cu victima. Intalnim aceste variante agravate in art. 180 (1)1 si 181 (1)1 b) Subiectul pasiv- in principiu necricumstantiat dar de la aceasta regula exista o exceptie in cazul articolului 182 (2) cand vatamarea corporala grava a avut ca urmare avortul, in aceasta situatie subiectul pasiv este femeia gravida. Prin modificarile aduse C.pen. legea 127/2000 avem de a face cu subiecti pasivi circumstantiati si la infractiunile de la 180, 181 C.pen. si anume sotul sau ruda apropriata a faptuitorului. 4. Latura obiectiva - Elementul material - o actiune de lovire sau de exercitarea unor violente. Aceste infractiuni se pot realiza insa si prin inactiuni ( exem. Fapta celui care are obligatia de a administra un tratament unui bolnav si nu o face). O conditie pentru existenta elementului material este ca acesta trebuie sa se plaseze in sfera ilicitului ( in societate sunt permise anumite comportamente violente desfasurate itnr-un cadru organizat sau daca e vorba de niste obiceiuri, cutume exem. Box, tatuaje). Nu e cazul atunci cand se produc slutiri

Urmarea imediata : acestea sunt infractiuni de rezultat , urmarea imediata trebuie sa constea in producerea unor suferinte fizice sau sa constea in vatamarea integritatii corporale, a sanatatii sau chiar in decesul victimei. Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita de la caz la caz intre fapta comisa si rezultatul produs. Aceasta legatura de cauzalitate va fi stabilita in legatura cu rezultatul existent la momentul consumarii infractiunii sau daca este cazul la momentul consumarii. 5. Latura subiectiva: infractiunile prevazute la 180,181 se comit cu intentie (directa/indirecta) , la 182- cu preterintentie, intentie indirecta si intentie directa (alin. (3)) , pentru infractiunea de la 183 cu praeterintentie (infractiunea tip de la aceasta forma de vinovatie) , 184 culpa. mobil si scop : nu au relevanta in ceea ce priveste incadrarea juridica cu exceptia alin (3) art. 182 unde legea foloseste cuvantul scop desi sensul acestei notiuni nu tine propriu-zis de elementul scop din cadrul laturii subiective ci se refera la intentia directa cu care e savarsita infractiunea. 6. Formele: tentativa este posibila la unele din aceste infractiuni dar nu se sanctioneaza decat in cazul variantei agravate prevazute in alin.(3) de la art. 182. Sunt de asemenea infractiuni unde tentativa nu este posibila din cauza formei de vinovatie (184) . Aceste infractiuni se consuma in momentul producerii urmarilor specifice fiecareia dintre ele. Acest moment poate fi concomitent cu savarsirea faptei sau poate fi ulterior. Este de mentionat ca aceste urmari se pot agrava progresiv si daca la momentul producerii faptei vorbim de o infractiuni este posibil ca dupa trecerea unei perioade de timp incadrarea jurdica sa se faca la alta infractiune. 7. Variante: cu exceptia infractiunii de la 183, toate celelalte infractiuni au si variante agravante. 8. Sanctiuni: legiuitorul a prevaut o gama larga de sanctiuni pentru aceste infractiuni mergand de la amenda alternativ cu inchisoarea, pana la pedeapsa inchisorii aplicate exclusiv, cuantumul cel mai ridicat fiind atins in cadru infractiuni 183maxim special de 15 ani.

9. Aspecte procesuale: 180, 181 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Exista si in cazul acestor infractiuni variante agravate (victima sot, membru al familiei) unde actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu, impacarea partilor putand produce si in aceasta situatie efecte.

Art. 184 (1), (3) exista plangerea prealabila ca mod de punere in miscare.

LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE ART. 180 Lovirea sau alte violente (norma) (1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (11) Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. (2) Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (21)Faptele prevazute la alin. 2 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda. (3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 1^1 si 2^1 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. (4)Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu. Obiectul si subiectii- vezi la inceput sectiunea. 1. Latura obiectiva: Elementul material: de regula este o actiune de loviere sau exercitarea altor violente. Actiunea se poate realiza fie prin energia faptuitorului , fie prin folosirea altei forte pe care acesta o pune in miscare (exem. Pune cainele pe tine) . Aceste actiuni se pot exercita fie direct ( lovire cu palma, cu pumnul) , fie indirect ( ofera victimei un scaun despre care stie ca este stricat si victima pica). Aceste actiuni pot consta in violente fizice dar si in violente morale ori constrangeri psihice ce produc o suferinta fizica ( exem. Faptuitorul sperie victima, care care si se loveste) . Practica judiciara a dat un sens foarte larg notiunii de violente si s-a retinut in spetele solutionate de instante ca suflarea prafului de bachelita in ochii victimei reprezinta o infractiune de lovire. Daca aseaza o pioneza pe scaunul victimei, ii sufla creta etc. Poate consta si in inactiuni sau in omisiuni de exem. Faptuitorul sapa un sant si nu o acopera cu gandul ca victima sa cada ( cine sapa groapa altuia... ). Nu ne referim la aceasta ipoteza in situatia in care se fac niste lucrari si din neglijenta faptuitorul nu acopera groapa pentru ca nu avem intentie vom retine infractiunea de la 184. Urmarea imediata: consta in producerea de suferinte fizice (alin.1) si producerea unei vatamri a integritatii corporale sau sanatatii care sa fi necesitat cel mult 20 de ziel de ingrijiri medicale, in cazul alin 2 de la 180.Fiind vorba de un termen substantial calcului acestui termen se face pe zile curente si nu pe zile libere.

a) Ingrijiri medicale: diverse definitii, este in generral definit ca tratametnul prescris de medic in raport cu leziunea produsa prin violenta . Ce nu reprezinta zile de ingrijiri medicale : nu inseamna concediu medical, nici perioada de spitalizare si nici perioada necesara de vindecare din punct de vedere anatopic. Este vorba de o notiune juridica medicala prin care se aprecieaza gravitatea acestor ingrijuri. Fiind vorba de termen medical acesta trebuie stabilit, dovedit printr=un act, raport de expertiza etc. Ca atare medicul curant nu poate face aprecieri asupra parti juridice a expertizei. b) Aceste expertize contin de obicei referiri tehinice : 1. Echimoza (vanataia o pata de culaore rosu, albastruie produsa prin spargerea unor vase capilare la nivelul demei cu infiltratie sanguina in tesutul din jur- in functie de culoare poate fi stabilita si ziua in care s-au podus) , de regula nu necesita zile de ingrijiri medicale insa daca acopera zone mai intinse de pe corp sau denota o anumita profunzime se pot acorda zile de ingrijiri medicale (max. 10 de regula). 2. Exfoliatia( zgarietura) este o eroziune la nivelul epidermei, o detasare mai superficiala sua profunda a pielii. Daca este superficiala nu necesita zile de ingrijiri 3. Hematomul (cheagul de sange, cucui) este o acumulare de sange rezultata prin ruperea unor vase de sange importante. Se manifesta fie prin existenta unei bose (umflaturi) daca este pe os, fie prin existenta unei adancituri ( la nivelul tesuturilor moi). Daca nu atinge o anumita gravitate nu se acorda zile de ingrijiri medicale, dar daca este profund atunci se pot acord zile de ingrijiri medicale (de regula max. 10). 4. Plaga (rana) este o leziune de profunzime si continuitate a tegumentelor si tesuturilor . In functie de obiectul utilizat avem plagi taiate, plagi intepate, contuze, impuscate, termica, chimica etc. Plagile taiate si cele contuze daca nu sunt penetrante au nevoie de obicei de ingrijiri medicale de pana la 10 zile. In cazul plagilor impuscate, penetrante etc de regula se acorda mai mult de 10 zile ( putem iesi din sfera infractiuni de la 180). Legatura de cauzalitate: se prezuma in cazul aplicarii de violente fizice intre aceste si cauzarea suferintei. Cand e vorba de rezultat trebuie stabilita legatura intre violenta si rezultat.

Zilele de ingrijiri medicale nu pot fi dovedite cu martori, chiar daca suntem in prezenta unor loviri care ar necesita ingrijiri dar nu se prezinta la medic, atunci ne vom incrada pe alin.(1) nu pe alin. (2). Fara o expertiza medico-legala nu se pot face aprecieri de catre judecator. El poate doar combate certificatul (exem. Cere o contraexpertiza, in apreciere fata de spusele martorilor o considera exagerata). 2. Latura subiectiva: intentia directe, indirect, mobilul, scopul sunt irelevante.

3. Forme: tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea are loc la momentul producerii rezultatului (momentul aplicarii violentelor). In cazul aplicarii mai multor lovituri se va retine o singura infractiune. Daca loviturile sunt aplicate la un anumit interval de timp dar in indeplinirea aceleias rezolutii infractionale, putem vorbi de o infractiune continuata si putem vorbi de un moment al epuizarii (ultima lovitura). Multitudinea de subiecti pasivi conduce la retinerea unui concurs de infractiuni. 4. Variante: Avem infractiunea tip si o varianta agravata (ingrijiri medicale). (????) Au fost introduse 2 variante agravate (1)1 si (2)1 care reiau ipotezele de la (1) si (2) cu ipoteza ca acestea sa fie impotriva membrilor familiei (sotul sau ruda apropriata daca acesta locuiect sau gospodaresc impreuna cu faptuitorul) 5. Sanctiune: amenda alternativ cu inchisoarea. 6. Aspecte procesuale: se pune in miscare la plangere prealabile si (1)1 si (2)1 din oficiu. Partile se pot impaca. VATAMAREA CORPORALA ART 181. Vatamarea corporala (norma) (1) Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (11)Fapta prevazuta la alin. 1 savarsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.*) (2)Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 1^1 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. (3) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu. Caracteristici generale: Asemanatoarea cu lovierea doar ca presupune consecinte mai grava deoarece necesita mai mult de 20 de zile de ingrijiri medicale dar nu mai mult de 60 . Intrucat leziunile produse sunt grave trebuie evaluata cu atentie latura subiective pentru a nu confunda aceasta infractiunea cu tentativa la omor. 1. Forme : tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege ( sa exista o vatamare corporala ce necesita mai mult de 20 de zile de ingrijiri medicale). Nu se confunda consumarea infractiunii cu momentul savarsirii faptei. Varianta agravata presupune circumstantierea subiectului pasiv si a celui activ (membru al familiei)

2. Sanctiunea: inchisoarea. 3. Aspecte procesuale: plangere prealabila/din oficiu (pentru membrii familiei). Impacare produce efecte. VATAMARE CORPORALA GRAVA Vatamare corporala grava (norma) (1) Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. (2)Daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 10 ani. (3) Cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. 1 si 2, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani. Intensitatea loviturilor in functie de care stabilim incadrarea juridica in infractiunea de la 182 avem 2 criterii: 1. Criteriul curativ (peste 61 de zile de ingrijiri medicale); 2. Criteriu fizio-patologic natura vatamarilor caracterul ireversibil al acestora. Variante: O varianta tip si 2 agravate. Indiferent de numarul de zile medicale daca se produc efectele de la alin (2) este suficient pentru a se retine fapta de vatamare corporala grava (care are prioritate in aplicare). 1. Varianta tip: o vatamare cu mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale. Nu are relevanta daca numarul acesta a rezultat prin actiunea directa a faptuitorului sau este urmarea unor complicatii suferita de victima in urma tratamentului. 2. Varianta agravata alin (2) : Pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestuia : se face in doctrina distinctie intre cele doua. Simtul - o capacitate a individului de a avea diferite perceptii in raport cu sine si lumea inconjuratoare. Nu exista o suprapunere perfecta intre functiile anumitor organe si simt (exem. Organele pereche) (????). De aceea pierderea unui simt presupune lipsa totala a capacitatii de a percepe pe cand pierderea unui organ de regula conduce la diminuarea sau micsorarea capacitatii ori la o infirmitate permanenta fara a echivala aceasta cu pierderea simtului. Organul reprezinta o parte componenta a corpului alcatuita dintr-un tesut omogen sau eterogen prin intermediul organelor fiind indeplinite functii vitale sau functii utile vietii. Pierderea unui organ insemna detasarea din corp al acelei parti fie ca aceasta detasare este determinata direct de actiunea faptuitorului fie ca este consecinta unei interventii chirurgicale determinata de producerea faptei. Incetarea

functionarii acestora desi se foloseste pluralul probabil ca se refera mai degraba la incetarea functionarii organelor nu si a simturilor pentru ca pierderea simturilor inseamna acelasi lucru cu incetarea functionarii aceastora. O infirmitatea permanenta fizico- psihica este o modificare ce prejudiciata morfologic sau functional organismul. Modificarea trebuie sa fie permanenta si ea poate fi determinata de actiunea faptuitorului sau de complicatii ce intervin dupa momentul savarsirii faptei. Trebuie sa existe o expertiza medico-legala prin care sa se stabileasca caracterul de permanenta a infirmitatii. Infirmitatea nu trebuie confundata cu invaliditatea ce insemna o deficienta functionala ce afecteaza capacitatea de munca. Un invalid este intotdeauna infirm, dar reversul nu este intotdeauna adevarat. (???? Hobby) Slutirea o deformare permanenta morfologico- estetica prin care se prejudiciaza armonia corpului sau a unui segment anatomic. Atunci cand slutirea se produce in zona fetei vorbim despre desfigurare. Pentru aprecierea existentei desfigurarii se folosesc diferite criterii cea mai cunoscuta fiind metoda esteti-metrica ce consta in impartirea zonei faciale in 120 de patratele ( cate din aceste suprafete sunt afectate de plaga, leziune si in functie de numarul acestora si de caracterul acestei afectari se face o apreciere si apoi o corelatie intre varsta, sexul si profesia partii vatamate). S-a pus problema daca pierderea dintilor din fata reprezinta sau nu slutire. A intervenit un dubiu deoarece medicii-legisti faceau confuzie intre slutire si pierderea unui organ ( da dintele nu e organ dar nu e acelasi lucru). Totusi nu e vorba de un prejudiciu estetic care poate fi refacut pe cai naturale. Prin urmare de la caz la caz magistratii sunt cei care sa aprecieze un prejudiciu estetic. Aprecierea medicilor-legisti isi depaseau atributii cand considerau ca nu este slutire (si scriau asta in certificatul medico-legal). RIL : s-a respins cererea facuta de procuror, nu se poate stabili o regula in functie de care sa se aprecieze daca pierderea unuia sau mai multor dinti din fata reprezinta slutire. Avortul: presupune intreruperea cursului sarcenii pe tot parcursul acesteia. Se retine aceasta varianta numai daca faptuitorul stia ca victima este insarcinata. Punerea in primejdie a vietii persoane: crearea unui prejudiciu concret si imediat pentru viata victimei adica vatamarea sa fie de natura sa puna in pericol viata victimei.

3. Varianta agravata alin(3): preia ipotezele de la alin (1) sau (2) cu conditia ca fapta sa fie comisa in scopul producerii acelor consecinte.

Latura subiectiva: la alin (3) intotdeauna intentie directa iar ipotezele de la alin. (1) si (2) se pot produce cu intentie indirecte sau cu preterintentie. !!! Nu ne putem imagina cum se poate pune in primejdie a vietii cu intentie directa si sa nu vorbim tentativa de omor. Forme Tentativa este posibila si se sanctioneaza la forma alin(3). Sanctiunea doar inchisoarea. Aspecte procesuale: din oficiu, nu e posibila impacarea partilor.

Drept penal Curs 12 22.12.2009 VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE ART. 183. Vatamari cauzatoare de moarte Daca vreuna dintre faptele prevazute in art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani. aceleasi aspecte discutate in general. Latura obiectiva: este identica celei de la infractiunea de lovire sau celei de la infractiune de vatamare corporala (exercitarea unor violente). Textul chiar precizeaza ca e vorba de una din faptele de la 180-182. Urmarea imediata: aceasta consta in moartea victimei. Singura infractiune din aceasta sectiune care o astfel de urmare. Legatura de cauzalitate: trebuie stabilita si in acest caz, cu mare atentie intre elementul material si urmarea imediata. De multe ori din cauza faptului ca violentele exercitate sunt inapte sa produca moartea si totusi daca la scurt timp dupa aceste actiuni intervine moartea victimei s-ar putea sa se concluzioneze gresit legatura de cauzalitate. De aceea in cazul acestei infractiuni este obligatorie o expertiza medico-legala care sa stabileasca cauza mortii. Exem. Faptuitorul a aplicat mai multe lovituri tatalui. Acesta a decedat dupa cateva minute. Sa constat insa ca lovituriel aplicate nu erau prea grave si dupa expertiza s-a stabilit ca batranul suferise un infarct. Latura subiectiva: vinovatia apare de acesta data sub forma praeterintentie, dar loviturile sau violentele sunt exercitate cu intentie si numai moartea victimei intervine din culpa. Loviturile

nu trebuie sa fie apte sa produca moartea victimei. Este gresit sa spunem ca loviturile sunt cu praterintentie!!! Formele: Tentativa nu este posibila (daca moartea nu se produce atunci infractiunea consumata este o infractiune de la 180-182 Consumarea infractiuni de lovituri cauzatoare de moarte se produce la momentul in care se produce moartea victimei care nu intereseaza la cat timp s-a petrecut) Variante doar varianta tip Sanctiunea 5 15 ani Aspecte procesuale: se pune in miscare din oficiu, se judeca in instanta la tribunal. VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA ART.184 Vatamarea corporala din culpa art.184 Fapta prevazuta la art. 180 alin. 2 si 2^1, care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta la art. 181, savarsite din culpa, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Cind savirsirea faptei prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Fapta prevazuta in alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Daca faptele prevazute la alin. 3 si 4 sunt savarsite de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 3 ani, in cazul alin. 3, si inchisoarea de la unu la 5 ani, in cazul alin. 4.(Alin. 4^1) Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Latura obiectiva: infractiunea se realizeaza prin faptele prevazute la 180 (2) sau 181, fapte ce au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale. Daca numarul de ingrijiri medicale nu este mai mare de 10 atunci fapta nu reprezinta infractiune. La accidente de circulatie: de multe ori victimele nu inteleg ca producerea unui rezultat mai putin grav (sub 10 zile de ingrijiri medicale) nu reprezinta infractiune. Latura subiectiva: o regasim sub forma culpei (cu prevedere/simpla) Formele: Tentativa nu este posibila Consumarea are loc la producerea rezultatului periculor prevazut in lege

Variante : o varianta tip si 5 variante agravate.