Penal special

Cap 1.Infractiuni contra vietii.

Valoarea social protejata este viata unei persoane,fiind cea mai importanta valoare
sociala.

Dreptul la viata incepe a fi protejat de la finalizarea procesului nasterii. Datorita vidului

legistlativ intre declansarea procesului nasterii si finalizare, s-a creat o noua infractiune de
vatamare a fatului.( nu este nici persoana ,dar nici fiinta nenascuta,este un fat in cursul nasterii
). Momentul final al vietii unei persoane este atunci cand activitatea sa cerebrala a incetat.
Daca persoana nu are creier(sufera de anencefalie) ,momentul final e de cand a incetat sa
respire sau sa-i bata inima).Momentul mortii este important pt a putea delimita infractiunile
contra vietii unei persoane de infractiunea de profanare de morminte sau de a decide daca
legal se pot preleva organe de la persoana decedata.Astfel, cel care se afla in moarte clinica
posibil reversibila este considerat o persoana in viata.

Omorul :
Infractiunea de omor protejeaza dreptul primar al oricarei persoane ,dreptul la
viata.Formele agravate ale omorului nu au o autonomie conceptuala fata de forma de
baza,astfel nu se poate retine un concurs intre omorul simplu si cel calificat cu privire la acelasi
subiect pasiv. (dar se poate in imprejurari diferite tent simpla + omor/tent calificata)

Subiectul activ al infr.de omor poate fi orice persoana si p.f. si p.j.Daca p.j. are un
controul asupra actului de executare a omorului va raspunde in calitate de autor,iar daca insa
angajeaza o alta persoana sa ucida victima atunci va avea calitatea de instigator,va exista
complicitate atunci cand p.j. ajuta in orice fel autorul cu intentie sa comita omorul. Participatia
la omor se poate realiza in toate formele( coautorat,instigare ,complicitate).Infractiunea de
omor este una cu continut deschis,deoarece legiuitorul nu reglementeaza o modalitate
concreta prin care autorul ucide vicitma.

Latura obiectiva: actiunea consta in ucidere,prin care se intelege activitatea comisiva

sau omisiva(cand exista o obligatie legala sau contractuala) savarsita prin orice mijloace prin
care se suprima viata unei persoane.De regula uciderea se realizeaza prin acte comisive
indreptate direct sau indirect impotriva victimei,concretizandu-se sub forma unor actiuni fizico-
mecanice(sugrumare,lovire,impuscare ),actiuni chimice(otravire) sau chiar actiuni psihice.In
cazul actiunilor psihice e greu de stabilit un raport de cauzalitate.Exemplu de actiuni psihice
care duc la omor: provocarea unei spaime puternice; hipnoza,prin care victima e determinata
sa se sinucida. Infractiunea se poate comite si prin omisiune(medicul care refuza sa
administreze un medicament. Comiterea omorului se poate realiza si prin infractiunea comisiva
prin omisiune. Uciderea se poate realiza nemijlocit sau prin intermediul unor forte sau energii
neanimate(lovituri cu toporul,impuscarea cu o arma) sau animate(aruncarea victimei in cusca
unor animale).

Actiunea de ucidere poate consta chiar in fapta victimei,atunci cand victima este
constransa sa se arunce singura de la inaltime ,sa se otraveasca.In acest caz desi autorul nu
comite el insusi actiunea de ucidere,amenintarile sau inselarea victimei duce la
deces.Momentul consumarii faptei e acela in care se produce moartea victimei,fiind o
infractiune de rezultat.

Omor cu intenie eventual vs. prsirea locului accidentului : pt omor cu int eventual
trebuie s ai mai mult dect o simpl prsire a locului accidentului, cumva nu-i de ajuns s vrei
s scapi de rspundere pt ce ai fcut; ex. Acoperirea persoanei ca s nu fie vzut de alii.

Intre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie sa existe un raport de

cauzalitate.(se aplica teoria imputarii obiective a rezultatului ) . Punctul de reper al raportului
de cauzalitate e actiunea de ucidere , nu cauza medicala a mortii.

In caz de aberratio ictus si abberatio delicti se retine un concurs de infractiuni intre

tentativa de omor si ucidere din culpa,iar in caz de error in personam se retine o singura
infractiune de omor consumata. In caz de abberatio ictus se retine tentativa de omor simplu
sau calificat in functie de circumstantele concrete in concurs cu uciderea din culpa in forma de
baza sau agravata.

Latura subiectiva:cerintele omorului sunt elementul intentiei in producerea mortii si

actiunea de ucidere. Se poate comite cu intentie directa de gradul I sau II sau intentie
indirecta.Cel care comite un omor are animus necandi,fiind elementul specific al laturii
subiective,care face si delimitarea de alte infractiuni. Elementul subiectiv se deduce din cel
obiectiv ( dolus ex re) ,prezumandu-se ca autorul a actionat in conformitate cu propriul element
subiectiv. Elementele prin care se poate evalua existenta elementului subiectiv :folosirea
instrumentelor apte de a produce moartea; locul sau regiunea corporala unde se aplica
loviturile; numarul si intensitatea loviturilor; alte imprejurari concomitente,preexistente sau
subsecvente.Aceste elemente nu au caracter absolut,deoarece folosirea unui cutit e apt sa
produca moartea,dar raportat la intensitatea redusa ,se poate demonstra ca nu a existat
intentia de a ucide. Astfel elementul subiectiv se deduce din intreaga conduita a agentului.

Mobilul si scopul comiterii omorului nu sunt elemente de tipicitate ,dar pot releva
pericolul social al infractorului si sanctiunea concret aplicata.

Infractiunea nu e tipica in caz de legitima aparare,autorizarea legii sau razboi.

 Tentativa se pedepseste.

Omorul calificat.
a.Omorul cu premeditare. Cu privire la natura juridica a premeditarii s-au formulat doua teorii.

Teoria subiectiva(scoala de la cluj:calm+interval de timp) defineste premeditarea ca fiind o

circumstanta ce tine de elementul subiectiv al infr. si consta in luarea unei hotarari de a ucide
pe baza unei reflectii sau deliberari lungi si temeinice.Este necesar sa se indeplineasca doua
conditii: 1.o stare de relativ calm cu privire la modul si mijloacele de comitere si 2.un interval
indelungat intre momentul luarii hotararii si acela in care se pune in executare actul.Actele
preparatorii atunci cand ele exista sunt doar elemente ce probeaza existenta premeditarii,fara a
fi singurele mijloace de proba. Datorita acestei teorii nu poate coexista premeditarea cu
provocarea.

Teoria obiectiva(calm+interval+acte de pregatire) se bazeaza pe acte de pregatire,care devin

elemente indispensabile premeditarii.Aceasta teorie poate duce la solutii injuste.Astfel nu se
poate retine omorul comis prin omisiune cu toate ca autorul asteapta sa se produca
moartea(copilul cand nu se poate hrani singur, e ucis prin nehranire).

La actio libera in causa,cand autorul omorului isi provoaca o stare de iresponsabilitate inainte
de comiterea omorului,se va verifica daca in concret a existat si o premeditare,daca nu, e omor
simplu.

Actul de pregatire e doar un mijloc de proba care ar putea releva existenta premeditarii,nefiind
un element intrinsec al premeditarii. In concluzie un omor poate fi comis cu premeditare chiar
daca actiunii de ucidere ii lipseste vreun act de pregatire. E valabila si reciproca si anume ca
existenta unui act de pregatire poate fi un indiciu de premeditare,dar nu orice omor pregatit
este si unul premeditat. Doar starea de calm al autorului precum si existenta unui interval de
timp intre luarea hotararii si punerea ei in executare sunt conditiile ce trebuie indeplinite pt a
se retine aceasta forma calificata de omor.

Premeditarea este o circumstanta personal subiectiva care nu se rasfrange asupra celorlalti

participanti. S-a sustinut ca daca participantul a realizat acte de pregatire, circumstanta devine
una reala

b.Omorul din interes material.Elementul circumstantial de calificare a acestei fapte e mobilul

special al infractiunii si anume interesul material care l-a determinat pe autor sa comita
fapta.Notiunea de interes material se interpreteaza in sens restrans. In concret acesta poate
consta in dorinta obtinerii a unor foloase sau avantaje materiale directe sau indirecte urmare a
omorului comis(mostenire) .Interesul material trebuie sa fie o cale aparent legala ca urmare a
decesului victimei.Nu este necesar ca autorul sa si realizeze efectiv acel interes material.Fapta e
tipica chiar daca nu s-a realiat efectiv interesul material. E posibil chiar sa nici nu existe in
realitate interesul material(crede ca exista un testament pe numele lui,dar de fapt nu exista).
Fapta nu e tipica chiar daca agentul a mostenit victima daca uciderea ei nu s-a realizat din
interes material.Uneori omorul din interes material e si premeditat,dar ele pot fi si
independente.

In aceasta categorie de omor calificat din interes material se incadreaza si ucigasul

platit.Realizarea actiunii de ucidere ii aduce un folos material,fiind un furnizor de servicii,adica
ucide persoane in schimbul unor sume de bani.

Folosul patrimonial trebuie sa fie consecinta directa si aparent legala a mortii victimei.Exista si
multe omoruri cu interese materiale indirecte,dar in aceste cazuri nu se retine aceasta
circumstanta atunci cand agentul a comis omorul pt a inlesni o infractiune contra patrimoniului
victimei.In aceste cazuri omorul se comite pt a inlesni sau ascude comiterea unei
infractiuni,astfel notiunea de interes material s-ar interpreta intr-un sens larg,astfel nu se retine
omorul calificat din interes material.

Este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor. In caz de error in

personam omorul e tot calificat chiar daca victima ucisa a fost alta,deoarece autorul dorea sa
dobandeasca un interes material.Intereseaza mobilul actiunii de ucidere care nu s-a
schimbat.Nu are importanta si efectivitatea dobandirii acelui folos material.

c.Omorul savarsit pt a se sustrage ori pt a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala

sau de la executarea unei pedepse.

Aceasta infractiune tine de scopul infractorului,dar acest scop nu e necesar sa se si

indeplineasca,fiind suficient ca atunci cand comite omorul ,sa aiba acest scop de a se
sustrage.Este necesar sa fie pusa in miscare o procedura de urmarire,arestare sau executare a
unei pedepse si ca faptuitorul sa realizeze uciderea in scopul zadarnicirii procedurii
judiciare(persoane directe sau indirecte care ajuta la indeplinirea actelor procedurale).Daca
arestarea are un caracter vadit ilegal atunci nu sunt indeplinite conditiile omorului calificat,daca
are caracter ilegal se verifica in concret.

Se comite de regula cu intentie directa deoarece exista acel scop special,dar se poate si cu
intentie eventuala.(autorul pt a scapa de urmarire sparge un baraj al politiei ,iar o masina se
rastoarna peste un politist,prvocand moartea lui). E o circumstanta personala subiectiva.
d.Omorul savarsit pt a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni.

Aceasta sanctioneaza omorul cu scopul de a inlesni sau ascunde comiterea unei alte
infractiuni.Aceasta infractiune se retine atat in situatia in care victima omorului este o alta
persoana decat victima infractiunii scop sau a infractiunii ce se doreste a fi ascunsa cat si in
situatia in care aceeasi persoana este atat victima omorului cat si victima infractiunii scop sau
infractiunii ce se doreste a fi ascunsa. Omorul este comis pt a inlesni o alta infractiune ori de
cate ori agentul a crezut ca prin actiunea de ucidere isi usureaza comiterea infractiunii scop.

Se poate retine aceasta forma de omor calificat in concurs cu orice infractiune contra persoanei
sau patrimoniului atunci cand uciderea e cu scopul de a inlesni comiterea unie alte infractiuni.
Ulterioara indeplinire sau nu a scopului este lipsita de relevanta raportat la momentul actiunii
de ucidere.Indeplinirea sau nu a scopului nu inlatura tipicitatea omorului calificat.Este suficient
ca autorul sa-si reprezinte fapta ca posibila in mod teoretic si sanctionabila.

Omorul comis pt a ascude savarsirea unei infractiuni .Agentul trebuie sa comita omorul cu
scopul de a ascunde comiterea unei infractiuni.Nu are importanta daca infractorul a participat
la comiterea infractiunii pe care vrea sa o ascunda. Se retine si daca pt infractiunea ce vrea sa o
ascunda a fost doar participant (coautor,instigator complice). Daca se doreste inlesnirea
comiterii unei contraventii sau ascunderea ei atunci omorul nu e calificat,ci e un omor simplu.Se
retine si atunci cand fapta ce se doreste a fi ascunsa a fost descoperita de autoritati,dar agentul
considera ca prin comiterea omorului ascunde fapta. Nu se retine omor calificat atunci cand
omorul e comis doar pt a-si asigura scaparea si nu pt a ascunde comiterea unei infractiuni,daca
autorul fusese descoperit si el stia acest lucru.

Primul omor comis cu scopul de a inlesni un alt omor va fi unul calificat. Daca avem 2 omoruri,
primul comis in scopul de a-l inlesni pe al doilea, primul va fi calificat in cadrul acesti infractiuni
aici analizate si al doilea va fi un omor calificat comis de o pers care a mai savarsit anterior un
omor.Daca prin comiterea omorului se doreste inlesnirea sau ascunderea comiterii unei talharii
atunci va exista un concurs de infractiuni.

Daca lovesti victima ca apoi sa o ucizi prin inecare se comite un omor simplu ,deoarece e un
proces executional unic.

E o circumstanta personal subiectiva.Se poate comite si cu intentie eventuala.

e. Omorul comis de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o
tentativa la infr de omor.

E o forma de recidiva speciala.Pt a se retine trebuie ca autorul sa mai fi comis anterior o

infractiune de omor,indiferent daca fapta anterioara a ramas in forma de tentativa sau
consumata si indiferent daca a fost autor sau doar participant.Nu se ia in calcul comiterea unor
infractiuni care au avut ca urmare moartea victimei,deoarece se face analogie in defavoarea
inculpatului. Pentru a se retine aceasta forma calificata e necesar ca cele doua omoruri sa nu
fie comise in aceeasi imprejurare,deoarece s-ar retine omorul asupra doua sau mai multor
persoane. Omorul anterior pt care a operat prescriptia,amnistia sau alta cauza de inlaturare a
raspunderii penale, nu se mai poate retine omorul calificat .

Pentru a se putea retine este necesar ca pt primul omor sa existe o hotarare definitiva de
condamnare sau cele doua omoruri sa fie judecate impreuna.Subiectii pasivi pot sa fie diferiti
sau pot fi aceeasi(tentativa de omor urmata de o alta tentativa de omor sau de forma
consumata impotriva aceluiasi sub pasiv). Daca se comite in forma continuata nu se retine
deoarece exista unitate legala.

Daca pt primul omor infractorul a fost reabilitat nu mai sunt indeplinite conditiile cerute de
tipicitatea formei calificate,deoarece reabilitarea inlatura orice interdictii ,decaderi si
incapacitati.

Este o circumstanta personal subiectiva.

Daca avem amnistie postcondamnatorie pt primul omor se retine comiterea omorului calificat.

f.Omorul comis asupra doua sau mai multor persoane.

E o unitate legala sub forma infractiunii complexe.Se poate retine omorul calificat ori de cate
ori uciderea a doua sau mai multor persoane s-a comis in aceeasi imprejurare chiar daca
actiunile sunt diferite.Ceea ce confera unicitate legala a faptei e unitatea de imprejurare.Cand
actele de executare sunt independente unele de altele, fara nicio legatura intre ele nu se retine
aceasta forma ,ci se poate retine omorul comis de o persoana care a mai comis anterior o infr
de omor.

Foarte important : daca avem o tentativa de omor si un omor consumat rupem unitatea legala
si e concurs de infractiuni intre tentativa si omor,datorita RIL. Daca avem doua tentative
retinem tentativa la omor pe litera f. Daca avem doua omoruri consumate retinem omor
consumat pe litera f. Daca avem doua tentative de omor si un omor consumat retinem concurs
intre omor tentativa ,concurs cu omor tentativa si concurs cu omor. Daca avem doua tentative
si doua omoruri consumate retinem omor consumat pe f. Daca avem 3 tentative si doua
omoruri consumate retinem omor consumat pe f.

Conditii:sa avem unitate de imprejurare. Daca au murit 2 persoane nu conteaza cate tentative
avem,tentativa se absoarbe in consumat .Daca nu au murit 2 persoane si avem tentativa
mergem pe regula ,adica cati subiecti pasivi ,atatea infractiuni ( concurs ) .
E o circumstanta reala.

g. Omorul comis asupra unei femei gravide.

Este o circumstanta reala care se rasfrange asupra participantilor in masura in care au cunoscut-
o sau prevazut-o si vizeaza o anumita calitate a subiectului pasiv si anume femeia gravida.Prin
aceasta forma calificata se recunoaste protectia penala suplimentara pt fiinta nenascuta. Daca
autorul a dorit sa ucida o femeie gravida,dar aceasta intre timp pierduse sarcina sau nu fusese
in realitate insarcinata nu se retine omorul calificat,deoarece lipseste tipicitatea ,lipsind o
calitate a subiectului pasiv. Daca agentul nu a cunoscut starea de graviditate e eroare de fapt
care inlatura retinerea omorului calificat.

h. Omorul prin cruzimi

Prin cruzimi se intelege modurile ,procedeele,actele de violenta aplicate victimei pt a provoca

suferinte deosebit de mari si prelungite in timp. Uneori cruzimea e generata chiar de mijlocul
folosit in uciderea persoanei ,fara a fi nevoie de agresiuni suplimentare actiunii de ucidere,de
exemplu uciderea victimei prin incendiere.De regula suferintele cauzate victimei sunt fizice,dar
pot fi si de ordin moral sau psihice. Criteriul de delimitare intre un omor simplu si cel calificat
prin cruzimi il reprezinta inutilitatea unor acte de executare pt producerea decesului victimei.(
infometare,insetare,lovirea repetata,incendierea) .Se retine omorul calificat chiar daca victima
era in stare de inconstienta pt ca se are in vedere cruzimea faptei din perspectiva autorului ei.
Sentimentul de oroare asupra publicului nu e un criteriu pt a stabili daca e un omor comis prin
cruzimi.

Daca se comit acte de violenta ulterior uciderii victimei si agentul stie ca victima e decedata,nu
se mai incadreaza pe cruzimi,deoarece aceste acte nu se subsumeaza unei actiuni de ucidere.(
per a contrario daca nu stia.) Nu se poate retine concursul de calificari intre circumstanta
agravanta generala si cea speciala,prioritate avand cea speciala.

Circumstanta este una reala si se rasfrange asupra participantilor in masura in care au cunoscut-
o sau prevazut-o.

Uciderea la cererea victimei.

190. Uciderea la cererea victimei

Uciderea svrit la cererea explicit, serioas, contient i repetat a victimei care suferea
de o boal incurabil sau de o infirmitate grav atestat medical, cauzatoare de suferine
permanente i greu de suportat, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
Suntem mai degraba in prezenta unei incriminari atenuate a eutanasiei active si nu a unui omor
la cerere in sens larg.Infractiunea de omor la cerere nu este ,de fapt,decat o forma atenuata de
omor,justificata prin circumstantele particulare de comitere . Valoarea social protejata la fel ca
si la omor este dreptul la viata al victimei.

Subiectul activ poate fi orice persoana fizica sau juridica.

Latura obiectiva. Se poate comite doar prin actiune,nu e posibil prin inactiune.E o forma
atenuata de omor.Diferenta dintre omorul clasic si acesta e consimtamantul victimei la
ucidere.Viata fiind o valoare sociala indisponibila,consimtamantul victimei nu va putea produce
un efect total,doar atenueaza raspunderea. Consimtamantul trebuie sa fie unul
valabil:constient,serios si repetat. Cererea constienta se refera la discernamantul
victimei.Caracterul serios sugereaza ca atenuarea nu survine unei cereri in gluma.Cererea
repetata e acea cerere care e formulata de cel putin doua ori de catre victima.Cererea repetata
nu trebuie sa se exteriorizeze in aceeasi imprejurare, ea trebuie sa fie in imprejurari diferite.

In cazul unei cereri a minorului ,aceasta poate sa fie o cerere valabila daca exista discernamant
la data cererii si intelege integral consecintele cererii formulate.Nu se aplica capacitatile din
dreptul civil.

Forma atenuata a omorului va avea incidenta doar atunci cand cererea este motivata de starea
fizica a victimei: care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata
medical,cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat. Cererea victimei nu e
suficienta,trebuind sa exista o boala incurabila cauzatoare de suferinte permanente si greu de
suportat sau infirmitatea trebuie sa fie grava ,cauzatoare de suferinte permanente si greu de
suportat. Cererea poate sa fie formulata chiar anterior suferintei cu conditia sa existe o
probabilitate ridicata a evolutiei bolii sau a infirmitatii ,generand suferinte fizice si greu de
suportat. Se poate comite doar prin actiune de ucidere la cererea victimei,nu si prin
omisiune,deoarece aici am fi in prezenta unei eutanasii pasive forma permisa in toate sistemele
de drept.

Latura subiectiva. Se poate comite cu intentie,iar in situatii exceptionale si cu intentie

eventuala. Autorul trebuie sa actioneze motivat de cererea victimei si nu independent de
aceasta.Accentul trebuie sa cada pe gradul de reprosabilitate a faptei din perspectiva a ceea ce
stia autorul si a motivatiei faptei sale. Astfel,nu este suficienta cererea victimei in mod
obiectiv,autorul trebuind sa actioneze in considerarea acestei cereri.Existenta mai multor
motive (de ex ca urmeaza sa o mosteneasca) nu impiedica retinerea uciderii la cererea victimei
in masura in care actiunea a fost motivata si de solicitarea victimei.

Circumstanta ce motiveaza atenuarea raspunderii e o circumstanta personal subiectiva care nu

se rasfrange asupra participantilor la fapta.Astfel,daca participantul a actionat in considerarea
cererii se retine aceasta infractiune,iar daca a actionat din motive independente raspunde ca
participant la omor simplu sau calificat,in functie de circumstante.

Coexistenta unor circumstante de la omorul calificat cu cererea victimei NU va avea ca efect

anularea atenuarii.Circumstantele de la omorul calificat se aplica doar la omor,nu si la uciderea
la cererea victimei.

Tentativa nu se pedepseste,dar ea exista.Daca prin actiunea de ucidere victima nu moare,dar se

cauzeaza o integritate corporala,aceasta nu se retine datorita consimtamantului victimei care
inlatura antijuridicitatea faptei. Fapta nu are forme agravate.

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

(1) Fapta de a determina sau nlesni sinuciderea unei persoane, dac sinuciderea a avut loc, se
pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani.

(2) Cnd fapta prevzut n alin. (1) s-a svrit fa de un minor cu vrsta cuprins ntre 13 i
18 ani sau fa de o persoan cu discernmnt diminuat, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la
10 ani.

(3) Determinarea sau nlesnirea sinuciderii, svrit fa de un minor care nu a mplinit vrsta
de 13 ani sau fa de o persoan care nu a putut s-i dea seama de consecinele aciunilor sau
inaciunilor sale ori nu putea s le controleze, dac sinuciderea a avut loc, se pedepsete cu
nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(4) Dac actele de determinare sau nlesnire prevzute n alin. (1)-(3) au fost urmate de o
ncercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumtate.

Subiectul activ e general,poate fi si o pf si o pj.Se poate participatie,reguli generale.

Latura obiectiva .Se poate comite prin actiune sau inactiune.Fapta trebuie sa constea intr-o
activitate de determinare sau inlesnire.Determinarea consta in actiunea de a indemna si de a
convinge pe altul sa ia hotararea de a se sinucide,fie prin insuflarea ideii de
sinucidere.Determinarea poate fi expresa ,dar si implicita.Agresiunile repetate asupra victimei
pot fi acte de determinare implicita la sinucidere,doar cand victima putea sa aleaga intre a se
sinucide si a trai,daca nu avea posibilitatea,e omor prin fapta victimei. Inlesnirea consta in
sprijinul sau ajutorul material oferit victimei pt executarea sinuciderii(procurarea armei,sfaturi
daca sunt concrete,trebuie savarsit un act material de inlesnire).Nu e suficienta o incurajare sau
o omisiune de descurajare a sinucigasului,trebuie un act material pt tipicitate.Activitatea de
suprimare a vietii trebuie sa fie opera exclusiva a sinucigasului,daca autorul comite acte de
executare la sinucidere,el raspunde pt omor. Fapta se consuma in momentul in care se produce
sinuciderea sau incercarea de sinucidere. Tentativa nu se sanctioneaza.Avem forma atenuata si
agravate.

Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa/eventuala.

Valoarea social protejata este viata persoanei. Neproducerea mortii sinucigasului determina o
atenuare a sanctiunii. Sanctiunea fata de un minor sub 13 ani e la fel ca si la un omor simplu.

E greu de delimitat determinarea sau inlesnirea la sinuciderea unui minor sub 13 ani de omorul
comis asupra unui minor prin fapta acestuia,constrangandu-l prin amenintarea sa se arunce de
la etaj. In aces caz fapta autorului se incadreaza la omor.

Mai exista forme agravate cand un major are discernamantul diminuat sau victima nu a putut
sa-si dea seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa le controleze.

Forma de baza va fi fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane daca a avut loc.
Prima forma agravata se retine daca autorul a savarsit fapta fata de un minor cu varsta intre 13
si 18 ani sau fata de o persoana cu discernamantul diminuat.Deoarece aceasta infractiune se
poate comite doar cu intentie directa/indirecta este necesar ca autorul faptei sa comita actul de
determinare sau inlesnire asupra unei astfel de persoane (discernamantul diminuat),adica sa
cunoasca aceasta imprejurare.Daca determinarea sau inlesnirea a fost comisa atunci cand
persoana nu avea un discernamant diminuat,iar ulterior la momentul comiterii actului suicidar
,discernamantul este diminuat,se retine forma de baza,din cauza lipsei intentiei cu privire la
forma agravata .

A doua forma agravata e cea savarsita fata de un minor care nu a implinit 13 ani sau o persoana
care nu a putut sa-si dea seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa
le controleze(starea de betie completa) ( 10-20 ani ). Este necesar ca autorul sa cunoasca
elementul circumstantial agravant,daca nu,nu se retine.E lipsit de relevanta daca sinucigasul
fusese anterior declarat persoana iresponsabila.Nu are importanta cum a ajuns victima in
aceasta stare,fiind suficient ca agentul sa stie ca victima e in aceasta stare si sa comita actul de
determinare sau inlesnire a sinuciderii

Infractiunea are si o forma atenuata,atunci cand moartea sinucigasului nu a avut loc,existand

doar o incercare de sinucidere.Se aplica atat formei de baza cat si formelor agravate.Motivul pt
care nu se produce moartea sinucigasului e indiferenta pt aplicarea formei atenuate.

Relatia determinarii sau inlesnirii sinuciderii cu omorul. Daca victima a fost constransa la
sinucidere fara a avea libertatea de a decide daca se sinucide sau nu e un omor comis prin fapta
victimei. Daca victima are posibilitatea sa aleaga atunci suntem in prezenta determinarii
sinuciderii

Uciderea din culpa.

1) Uciderea din culp a unei persoane se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Uciderea din culp ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere
pentru exerciiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti se
pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani. Cnd nclcarea dispoziiilor legale ori a msurilor de
prevedere constituie prin ea nsi o infraciune se aplic regulile privind concursul de
infraciuni.

(3) Dac prin fapta svrit s-a cauzat moartea a dou sau mai multor persoane, limitele
speciale ale pedepsei prevzute n alin. (1) i alin. (2) se majoreaz cu jumtate.

Valoarea social protejata este viata persoanei. Are doua forme agravate : culpa profesionala si
pluralitatea de victime.

Subiectul activ poate fi orice persoana atat p.f. cat si p.j (cu conditia sa nu fie el victima)atat la
forma de baza cat si agravata.

Latura obiectiva consta in orice activitate materiala ( comisiva sau omisiva) prin care se
provoaca moartea unui om.Actiunea sau omisiunea pot sa constea in
neindemanare,imprudenta,neglijenta,nesupraveghere. Omisiune: uiti sa schimbi
semaforul.Comisiv: intra si automatismele sau comportamentele impulsive,lipsa de
reactie.Conduita e omisiva atunci cand agentul lasa nesupravegheata o arma si un copil ajunge
la ea si se impusca.Fapta e comisa in forma de baza atunci cand agentul nu respecta in sens larg
o obligatie de prudenta,neexistand anumite norme juridice care trebuie respectate.Intre
activitatea ilicita si moartea victimei trebuie sa existe raport de cauzalitate.

In cazul uciderii din culpa producerea rezultatului,adica moartea unei persoane este un element
de tipicitate indispensabil,spre deosebire de infr de omor,unde producerea rezultatului face ca
fapta sa fie consumata sau sa ramana in forma de tentativa in cazul neproducerii rezultatului.Pt
omor elementul esential e actiunea de ucidere,iar pt uciderea din culpa elementul fundamental
e rezultatul imputabil sau reprosabil agentului.Analiza infr de ucidere din culpa se face dinspre
rezultat spre actiune.Se aplica teoria normativa.

Latura subiectiva.Fapta se comite din culpa cu sau fara prevedere.Tentativa nu e posibila !

Exista si culpa concurenta,atunci cand conduita culpabila a victimei si autorului
produc,impreuna,decesul victimei(victima travereseaza prin loc nepermis,desi soferul trebuia sa
sesizeze acest obstacol). Culpa concurenta a victimei in producerea rezultatului se evidentiaza
doar in latura civila,tipicitatea nefiind inlaturata.Doar daca se retine fapta exclusiva a
victimei,fapta nu mai e tipica.

Nu se poate retine coautoratul ,exista o forma distincta de pluralitate de

faptuitori:PLURALITATEA MATERIAL COMPLEMENTARA,neexistand o legatura subiectiva intre ei
.Nici instigare sau complicitate nu se poate la infr din culpa,doar la intentie se poate.

Culpa profesionala(forma agravata).Subiectul activ e general,nu e special.Conditii de

aplicare:agentul trebuie sa desfasoare in concret o profesie,meserie sau o anumita activitate ;
trebuie sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere pt exercitiul profesiei.Sursa acestor
masuri pot sa fie orice act normativ chiar si cele cu caracter individual. Exemple de culpa
profesionala: accidentele de circulatie,accidentele de munca,uciderea din culpa comisa de
medic. In cazul culpei profesionale se aplica concursul de infractiuni daca conduita respectiva
prin care se produce moartea victimei este si ea o infractiune. Uciderea din culpa trebuie sa fie
savarsita in timpul exercitiului profesiei ,meseriei .Daca fapta nu a fost comisa in timpul
meseriei,atunci se poate retine o ucidere din culpa in forma de baza.(daca un bucatar ucide un
coleg de serviciu in timpul serviciului e culpa profesionala,daca un bucatar e acasa si ucide pe
cineva e forma simpla).

Latura obiectiva . Fapta e savarsita in cadrul si cu ocazia exercitarii unei profesii,iar pe de alta
parte este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pt exercitiul
unei profesii sau meserii.In concret activitatea agentului poate fi realizata defectuos.

Uciderea din culpa a doua sau mai multor persoane.

Suntem in prezenta unei unitati legale.Singura conditie e sa fi decedat doua sau mai multe
persoane ca urmare a unei singure actiuni sau omisiuni(concurs ideal).Daca autorul comite mai
multe fapte de ucidere din culpa prin actiuni sau inactiuni diferite(concurs real) se retine
concursul de infr intre fiecare dintre acestea. Daca printr-o actiune unele victime mor ,iar altele
nu au decedat se retine vatamare corporala in concurs cu uciderea din culpa a doua sau mai
multor persoane.

Uciderea din culpa comisa de un medic.

Medicul nu genereaza de regula sursa de pericol ci il produce prin faptul ca nu il impiedica.

Din perspectiva laturii obiective se poate delimita o culpa de drept comun a medicului supusa
regulilor generale(starea de ebrietate a medicului la locul de munca) si o culpa legata de actul
medical,culpa medicala.

Conduita medicala culpabila poate fi comisiva sau omisiva si poate fi clasificata in : culpa
medicala propriu-zisa(erori de diagnostic); incalcarea obligatiei de informare; erori
organizatorice(netransferarea pacientului la o anumita clinica). Conduita culpabila se probeaza
de regula printr-o expertiza medico-legala.

In sens general o conduita medicala este considerata culpabila atunci cand medicul intr-un caz
concret nu a avut conduita pe care stiinta medicala ar fi asteptat-o de la el.Astfel s-au creat
anumite standarde medicale ,iar daca acestea au fost respectate ,medicul nu raspunde
penal.Descoperirea unui nou tratament nu obliga medicul sa-l aplice imediat daca nu are si
experienta practica in aces sens.Standardele medicale se analizeaza diferentiat si in concret.

Standardele medicale se evalueaza diferentiat si in concret.Evaluarea conduitei culpabile se

face ex ante si nu post factum cum e la faptele din culpa comuna.Analiza se face la momentul
realizarii actului medical si nu la momentul producerii rezultatului. Activitatea medicala e
guvernata de principiul libertatii in alegerea tratamentului medical. O alta influenta e data de
existenta resurselor materiale de care dispune medicul. Conduita medicala se raporteaza si la
obligatia de pregatire permanenta a medicului,adica trebuie sa se updateze periodic. De
principiu eroarea de diagnostic nu e sanctionabila penal daca el a respectat protocoalele de
diagnostic.

Din perspectiva rezultatului nu exista o diferenta intre culpa medicala si cea comuna.Ambele
produc decesul victimei.Culpa medicala se apreciaza la fiecare caz concret prin raportare la
mijloacele folosite de medic si nu la rezultatul produs,iar la uciderea din culpa comuna
raportarea se face la rezultat,respectiv la moartea unei persoane.

Cap 2.Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii(loviri sau alte violoente si
vatamarea corporala).

Integritatea fizica a persoanei e de principiu disponibila,consimtamantul victimei inlaturand

tipicitatea.Obiectul material il reprezinta corpul persoanei.Sunt infractiuni de rezultat.Nu se
pune problema rasp penale in cazul autolezarii( cu exceptia militarilor).Infractiunile contra
integritatii corporale se absorb in mod natural in omor daca e comisa in aceeasi imprejurare ,cu
exceptia cand e o tentativa de omor unde a operat desistarea sau impiedicarea producerii
rezultatului,autorul raspunde pt o fapta impotriva integritatii corporale 193,194.

Integritatea fizica a persoanei e intangibila,adica statul protejeaza integritatea persoanei.

Lovirea sau alte violente.

1) Lovirea sau orice acte de violen cauzatoare de suferine fizice se pedepsesc cu nchisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.

(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectat sntatea unei persoane, a
crei gravitate este evaluat prin zile de ngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsete
cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amend.

(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.(se poate
si din oficiu de e membru de fam)

Subiectul activ este general ,se poate comite si de o p.f si o p.j.

Valoarea social protejata este integritatea fizica si sanatatea unei persoane impotriva oricaror
forme de agresiune.Nu e incriminata autolezarea,decat daca se aduce atingere interesului
social( un militar se autolezeaza pt a se sustrage de la efectuarea serviciului militar).Se
urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamata.

Latura obiectiva. Fapta se poate comite prin lovire sau prin orice act de violenta cauzatore de
suferinte fizice. Lovirea e acel act de agresiune care consta in actiunea mecanica a unei energii
cinetice exterioare,de atingere,compresiune sau izbire brusca si violenta a suprafetei de contact
a corpului victimei cu sau de un corp contondent de regula prin proiectare,calcare
,alunecare,aruncare sau cadere. Prin act de violenta se intelege orice alt mod de exercitare a
unei forte brutale,constrangeri sau energii de orice natura care cauzeaza suferinte fizice.
Diferenta dintre lovire si actul de violenta,e aceea ca actul de violenta e orice alt act decat
lovirea care in concret cauzeaza victimei o suferinta fizica.In cazul lovirii suferinta fizica este
prezumata,pe cand in cazul actului de violenta victima trebuie sa faca dovada ca i s-a cauzat o
suferinta fizica pt ca fapta sa fie tipica. Pe alin 1 doar suferinte fizice ! Actul de executare are un
caracter material, fizic, dar poate consta chiar i ntro aciune psihic.

Prin suferinta fizica se intelege suportarea unei dureri fizice,indiferent de gradul de

intensitate(zgarieturi,vanatai).

Fapta se poate comite printr-o actiune,prin forta proprie a autorului,prin forte animate sau
neanimate sau chiar prin fapta victimei.Fapta se poate comite si printr-o omisiune atunci cand
autorul are o obligatie de garant cu privire la impiedicarea producerii suferintei fizice unei
persoane si aceasta nu indeplineste aceasta obligatie. Se considera ca lovirile foarte usoare
sau suferintele fizice de foarte mica intensitate nu antreneaza raspunderea penala.

Fapta se consuma in momentul savarsirii actului de violenta care corespunde si cu momentul

prducerii suferintei.Infr de pericol abstract.

Latura subiectiva .Pe alin 1 fapta se poate comite cu intentie directa si eventuala,iar pe alin 2
fapta se poate comite cu intentie directa ,eventuala si cu praeterintentie.

Forma agravata : alin 2.Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea
unei persoane,iar ingrijirile medicale sunt de cel mult 90 de zile.(inclusiv 90 de zile de ingrijiri
medicale se incadreaza pe acest text)

Caracterul agravat e datorat zilelor de ingrijiri medicale.E suficienta o singura zi de ingrijire

medicala pt tipicitatea formei agravate. Aici se pot si suferinte fizice si psihice! Certificatul
medico-legal prin care se constata numarul de zile de ingrijiri medicale este doar un mijloc de
proba,astfel nu are caracter absolut.

Se poate comite cu intentie directa,eventuala si cu praeterintentie.

Sanctiunea se pune in miscare la plangerea prealabila a pers vatamate,neoperand impacarea

partilor(la membru de fam se poate si oficiu si opereaza impacarea partilor) . Tentativa nu e
sanctionata.

Vatamarea corporala.
1) Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele consecine:

a) o infirmitate;

b) leziuni traumatice sau afectarea sntii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare,
mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale;

c) un prejudiciu estetic grav i permanent;

d) avortul;

e) punerea n primejdie a vieii persoanei,

se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii uneia dintre consecinele prevzute n alin.
(1) lit. a), lit. b) i lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa la infraciunea prevzut n alin. (2) se pedepsete

Valoarea social protejata este integritatea fizica si sanatatea persoanei.

Subiectul activ e general.

Latura obiectiva.Fapta se refera la lovirea sau la orice alt act de violenta care a avut aceasta
urmare,dar si o actiune nonviolenta prin care s-a pricinuit o vatamare( administrezi un
medicament ca sa produci vatamare corporala).In acest caz actiunea poate fi fizica sau
psihica.Se poate comite prin actiune dar si prin inactiune.

Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa,eventuala sau praeterintentie.

a.a produs o infirmitate.Poate fi fizica sau psihica. Se refera doar la infirmitatea

permanenta(pierderea unui simt,pierderea unui organ) .Infirmitatea exista daca este in mod
natural ireversibila,chiar daca exista posibilitatea ca efectele ei sa fie diminuate prin tratamente
chirurgicale sau prin folosirea de aparate artificiale.

Se poate comite cu intentie indirecta/praeterintentie.

b.s-au produs leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane,care au necesitat pt
vindecare mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale.

Se poate comite cu intentie indirecta/praeterintentie.

c. s-a produs un prejudiciu estetic grav si permanent. Se intelege alterarea in orice fel a
infatisarii fizice sau aspectului normal al unei parti a corpului care face acea parte
inestetica,urata sau chiar respingatoare.Are caracter permanent si ireversibil natural.Nu
inlatura tipicitatea faptei posibilitatea ca prin operatii estetice sa fie restabilit aspectul normal
al corpului victimei.

Se poate comite cu intentie indirecta/praeterintentie.

d.avortul.Fapta sa fi avut ca urmare intreruperea cursului sarcinii,indiferent daca fatul s-a

nascut viu si a supravietuit nasterii premature sau a murit in cursul sarcinii.Victima trebuie sa fie
insarcinata in momentul actului de executare.Avortul poate sa fie urmarea directa a lovirii sau
violentei faptuitorului sau sa fie determinat de interventiile medicale necesare inlaturarii
urmarilor faptei savarsite. Fapta este tipica chiar daca autorul nu a stiut ca femeia este
insarcinata,rezultatul mai grav ii este imputabil cu titlu de culpa.
Latura subiectiva.Se poate comite doar cu praeterintentie.Daca a avut scopul producerii
avortului se retine intreruperea cursului sarcinii.(201 alin 2)

e.punerea in primejdie a vietii persoanei.Aceasta urmare exista atunci cand vatamarea

pricinuita prin tulburarile sau alterarile profunde ale vreuneia din functiile vitale,creeaza sau
determina ca rezultat particular probabilitatea concreta a compromiterii vietii si a survenirii
iminente a mortii victimei.

Latura subiectiva.Se poate comite doar cu praeterintentie .Daca a avut scopul producerii acestei
urmari se retine intentia la omor.Daca agentului i-a fost indiferenta punerea in primejdie a vietii
victimei suntem in prezenta unei tentative de omor comisa cu intentie eventuala.

Tentativa se sanctioneaza doar in cazul in care agentul a urmarit scopul producerii uneia dintre
consecintele prevazute la a,b,c. Tentativa nu e posibila la d si e.

Vatamarea corporala in forma agravata. Alin 2

Legiuitorul roman a creat si o forma agravata acestei infractiuni, cea prevazuta de art. 194 alin.
2 NCP, atunci cand fapta a fost comisa in scopul producerii consecintelor de la art. 194 alin. 1 lit.
a, b, c NCP.

Astfel, s-a droit sanctionarea mai grava a comiterii vatamarii corporale cu intentie directa.

Latura obiectiva identica.

Latura subiectiva doar intentie directa.Avem si tentativa.

Loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte.

Dac vreuna dintre faptele prevzute n art. 193 i art. 194 a avut ca urmare moartea victimei,
pedeapsa este nchisoarea de la 6 la 12 ani.

Conceptual aceasta infractiune este o forma agravata a celorlalte infractiuni contra integritatii
corporale ,avand la baza un act intentionat de lezare ,peste care se suprapune un rezultat mai
grav,adica moartea victimei,imputabil autorului cu titlu de culpa.

Subiectul activ este general si se poate comite si de o p.f si p.j

Latura obiectiva.Infractiunea este una comisiva,dar se poate comite si prin omisiune.Se

diferentiaza de celelalte infractiuni contra integritatii corporale prin faptul ca se cere ca urmare
moartea victimei. Din perspectiva rezultatului este o infractiune contra vietii,dar din perspectiva
actiunii e o infractiune contra integritatii corporale sau sanatatii persoanei.

Latura subiectiva.Se poate comite doar cu praeterintentie.( culpa poate fi si cu prevedere si fara
prevedere).

Se poate inlatura sanctionarea persoanei pentru rezultatul mai grav daca nu exista raport de
cauzalitate intre lovire si moarte. Daca agentul care conduce un autovehicul agreseaza un
pasager in timp ce conduce si apoi pierde contolul volanului si porduce si moartea celui pe care
il agresase raspunde pt un concurs intre infr de loviri sau alte violente si cea de ucidere din
culpa,deoarece culpa sa in producerea rezultatului nu este suprapusa peste intentia de lovire
initiala a victimei.

Participatia e posibila in toate formele .Imprejurarea ca ulterior se produce si o urmare mai

grava nu face sa dispara legatura subiectiva intre participanti.

Fiind o infr praeterintentionata nu e posibila tentativa si nici nu se sanctioneaza.Imposibilitatea

tentativei e generata atat de latura subiectiva cat si de cea obiectiva a infractiunii. Fapta nu are
forme agravate.

Relatia cu alte infractiuni. Delimitarea de infractiunea de omor.Ambele au drept consecinta

moartea unei persoane.Sub aspectul actiunii sau inactiunii infractionale in cazul omorului
actiunea trebuie sa fie apta sa produca in mod obisnuit decesul victimei,pe cand la loviturile sau
vatamarile cauzatoare de moarte actiunea nu produce in mod obisnuit moartea unei
persoane,moartea fiind doar un element circumstantial.(impuscare e apta,impingerea victimei
nu e apta). Sub aspectul raportului de cauzalitate ,la omor procesul cauzal e de regula liniar
,in sensul ca exista o legatura imediata de la cauza la efect. La lovituri cauzatoare de
moarte,cauzalitatea nu e liniara,fiind prezenti si alti factori cauzali care pot fi
preexistenti,concomitenti sau ulteriori factorului traumatic declansator. Sub aspectul pozitiei
psihice ,omorul se comite cu intentie,iar loviturile cu praeterintentie.La omor exista animus
necandi care se deduce din elemntul obiectiv dolus ex re,pe cand la vatamarile cauzatoare de
moarte nu avem animus necandi.

Vatamarea corporala din culpa

Fapta prevzut n art. 193 alin. (2) svrit din culp de ctre o persoan aflat sub influena
buturilor alcoolice ori a unei substane psihoactive sau n desfurarea unei activiti ce
constituie prin ea nsi infraciune se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amend.
(2) Fapta prevzut n art. 194 alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amend.

(3) Cnd fapta prevzut n alin. (2) a fost svrit ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale
sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea
unei anumite activiti, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(4) Dac urmrile prevzute n alin. (1)-(3) s-au produs fa de dou sau mai multe persoane,
limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime.

(5) Dac nerespectarea dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere sau desfurarea
activitii care a condus la comiterea faptelor prevzute n alin. (1) i alin. (3) constituie prin ea
nsi o infraciune se aplic regulile privind concursul de infraciuni.

(6) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.(se poate
si din oficiu de e membru de fam si impacarea partilor inlatura rasp penala daca actiunea s-a
pus in miscare din oficiu)

Valoarea social protejata este integritatea corporala si sanatatea persoanei.

Subiectul activ e general p.f sau p.j

Latura obiectiva.Se poate comite prin actiune sau inactiune.

Latura subiectiva.Se comite din culpa cu sau fara prevedere.

Vatamarile corporale(193alin2) care necesita cel putin o zi de ingrijiri medicale sunt sanctionate
penal numai daca autorul s-a aflat sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante
psihoactive sau s-a aflat in desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi o infractiune.

De asemenea fapta va fi sanctionata penal daca autorul din culpa a produs vreo urmare de la
vatamarea corporala,netrebuind sa fie sub influenta alcoolului.Daca nu e sub influenta
alcoolului trebuie minim 91 de zile de ingrijiri medicale pt a raspunde penal sau se se cauzeze
alte consecinte de la vatamarea corporala.

Art 196 alin 4 este o infractiune complexa.

a.art 196alin1 ,face trimitere la art 193 alin 2 savarsita din culpa de o pers aflata sub influenta
alcolului sau o substanta psihoactiva sau desfasoara o activitate ce constituie infractiune.
Trebuie 2 conditii pt tipicitate: o vatamare corporala din culpa ce necesita cel putin o zi de
ingrijiri medicale; autorul sa se fi aflat sub influenta.. etc. O persoana este sub influenta
alcoolului doar atunci cand actiunile sale sunt afectate de acest consum,ii e afectata capacitatea
da a actiona si reactiona.In cazul unui consum redus e posibil sa nu se afla sub influenta
alcoolului,fiind o chestiune de fapt.

b.art 196alin2 face trimitere la fapta prevazuta in art 194,adica fapta are caracter infractional
ori de cate ori se produce una dintre urmatoarele urmari : a,b,c,d,e. Pentru ca fapta sa fie tipica
e suficienta o conduita din culpa si producerea vreuneia dintre aceste urmari.

c.art196alin3. face trimitere la fapta prevazuta in alin 2,fiind o forma agravata a

acesteia.Circumstanta de agravare este reprezentata de comiterea faptei ca urmare a
nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pt exercitiul unei profesii sau
meserii ori pt efectuarea unei anumite activitati. Suntem in prezenta culpei profesionale
suprapuse peste o vatamare din culpa ce a produs o infirmitate,leziuni ce necesita peste 90 de
zile,un prejudiciu estetic grav si permanent ,avortul sau punerea in primejdie a vietii persoanei.

Atunci cand conduita culpabila ce a produs rezultatul are caracter infractional se retine
concursul de infractiuni

d.art 196alin4 face referire la vatamarea corporala din culpa(trimite la alin 1,2,3) si stabileste un
tratament sanctionator agravat in cazul pluralitatii de victime.Este o unitate legala,fiind o infr
complexa.(in aceeasi imprejurare,daca nu concurs)

e.art 196alin 5.Daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau
desfasurarea activitatii care a condus la comiterea faptelor prevazute in alin 1 si alin 3
constituie prin ea insasi o infractiune,se aplica regulile de la concurs.

f.196 alin 6.Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila

Nu e posibila tentativa,fiind incompatibila cu infractiunea din culpa.Exista forme

agravate.Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Rele tratamente aplicate minorului

Punerea n primejdie grav, prin msuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltrii fizice,
intelectuale sau morale a minorului, de ctre prini sau de orice persoan n grija creia se afl
minorul, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

Subiectul activ e special,respectiv parintii sau orice persoana in grija careia se afla copilul.Fapta
va putea fi comisa si de catre o persoana juridica daca aceasta are responsabilitatea ingrijirii
copilului.

Latura obiectiva.Prin actiune sau omisiune

Latura subiectiva.Se comite cu intentie directa sau eventuala.

Nu e posibila tentativa,fiind o infractiune instantanee.Nu are forme agravate.

Punerea n primejdie grav, prin msuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltrii fizice,
intelectuale sau morale a minorului, de ctre prini sau de orice persoan n grija creia se afl
minorul, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

Valoarea social protejata e integritatea fizica si psihica a minorului intr-o maniera dinamica,in
sensul descurajarii oricarei conduite care ar putea periclita grav dezvoltarea sa
fizica,intelectuala sau morala. Aceasta infractiune sanctioneaza potentialitatea lezarii acestor
valori,intr-un sens mobil.Tipicitatea se va raporta la eventuale rezultate viitoare pe care
conduita abuziva le-ar putea genera asupra dezvoltarii minorului. O alta valoare sociala
protejata ,in subsidiar, e buna derulare a relatiilor de familie lato sensu.

Se retine concurs daca se aplica minorului si o vatamare corporala sau lipsire de libertate cu
rele tratamente aplicate minorului datorita RIL,nu se aduce atingere principiului ne bis in
idem,deoarece la rele tratamente aplicate minorului se protejeaza potentialitatea ( viitor), in
schimb vatamarea sau lovirea aduce atingere valorii sociale in prezent.

Incaierarea
(1) Participarea la o ncierare ntre mai multe persoane se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni
la un an sau cu amend.

(2) Dac n cursul ncierrii s-a cauzat o vtmare corporal uneia sau mai multor persoane i
nu se cunoate care dintre participani a produs urmrile, se aplic tuturor pedeapsa nchisorii
de la unu la 5 ani, cu excepia victimei, care rspunde potrivit alin. (1).

(3) Cnd prin fapta svrit n condiiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa
este nchisoarea de la 6 la 12 ani, iar dac s-a cauzat moartea a dou sau mai multor persoane,
limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime.

(4) Nu se pedepsete cel care a fost prins n ncierare mpotriva voinei sale sau care a ncercat
s-i despart pe alii.

Incaierarea e lupta fizica intre cel putin doua grupuri adverse ,compuse fiecare din cel putin
doua persoane.Se caracterizeaza printr-un complex de acte de violenta reciproce,aplicate in
invalmaseala si la intamplare,indiferent de modul sau mijloacele cu care au fost
executate,desfasurate in asa fel incat sa devina dificl a se stabili si a se individualiza contributia
fiecarui participant la desfasurarea incaierarii.

Valoarea social protejata este integritatea corporala sau sanatatea celor agresati de participanti
la incaierare.

Subiectul activ este general.

Latura obiectiva : doar actiune: participarea la o incaierare

Latura subiectiva .Fapta se comite cu intentie directa/eventuala sau cu praeterintentie.

Incaierarea are ca premisa necunoasterea identitatii celui care a produs urmarile asupra
integritatii corporale sau sanatatii victimei.In cazul in care autorul este cunoscut se vor aplica
regulile de drept comun:loviri sau alte violente sau vatamarea corporala sau loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte.

Pluralitatea de victime decedate atrage un tratament agravat.

Art 198 alin 2 prevede ca daca in cursul incaierarii s-a cauzat o vatamare corporala uneia sau
mai multor persoane si nu se cunoaste care dintre participanti a produs urmarile ,se aplica
tuturor pedeapsa de la 1 la 5 ani, cu exceptia victimei care raspunde potrivit alin 1(in cazul
victimei,actul de autolezare nu poate fi sanctionat penal).

Art 198 alin 3 prevede ca prin incaierarea in care nu se cunoaste care dintre participanti a
produs urmarea ,in concret s-a cauzat moartea unei persoane,pedeapsa e de la 6 la 12 ani,iar
daca s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane limitele speciale se majoreaza cu o
treime. Aici avem o unitate legala,datorita pluralitatii de victime.

Incaierarea se urmareste din oficiu,spre deosebire de infractiunile contra integritatii corporale.

Tentativa nu e posibila,fiind incriminata inclusiv simpla participare la o incaierare. Are forme

agravate.

Cauze de nepedepsire : nu se pedepseste cel care a participat la incaierare pentru a-I desparti
pe ceilalti sau a fost prins in incaierare impotriva vointei sale.

Cap III.Infractiuni savarsite asupra unui membru de familie

Violenta in familie
(1) Dac faptele prevzute n art. 188,art. 189 i art. 193-195 sunt svrite asupra unui
membru de familie, maximul special al pedepsei prevzute de lege se majoreaz cu o ptrime.

(2) n cazul infraciunilor prevzute n art. 193 i art. 196 svrite asupra unui membru de
familie, aciunea penal poate fi pus n micare i din oficiu. mpcarea nltur rspunderea
penal.

Valorile social protejate sunt viata,integritatea sau sanatatea unui membru de familie,deoarece
in cazul acestor persoane exista o obligatie legala sau morala de a se sprijini si sustine reciproc .

Subiectul activ este special ,un membru de familie al victimei

Subiectul pasiv este special,un membru de familie.

Aceste infracituni sunt forme agravate ale infractiunilor de omor,omor calificat,loviri sau alte
viloente,vatamare corporala sau vatamari cauzatoare de moarte.

Notiunea de membru de familie: a. ascendentii si descendentii,fratii si surorile,copii

acestora,precum si persoanele devenite prin adoptie ,potrivit legii,astfel de rude ; b. sotul ;
c.persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii
daca convietuiesc. La persoana adoptata prevazuta la litera a se aplica si persoanei adpotate
ori descendentilor acesteia in raport cu rudele firesti.

Calitatea de sot dureaza de la data incheierii casatoriei si pana la desfacerea sau incetarea
ei,indiferent daca sotii coabiteaza sau nu in fapt.Calitatea de sot sau ruda apropiata trebuie sa
existe in momentul comiterii actelor de executare. Agravanta se poate retine si in cazul
casatoriile lovite de nul abs sau relativa.

Este o circumstanta personala de individualizare,daca participantii cunosc sau trebuiau sa

cunoasca sa rasfrange si asupra lor. Nu se poate retine agravanta generala,deoarece aici avem
una speciala care e prioritara.

Latura obiectiva . Se poate comite prin actiune sau inactiune.

Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa/eventuala sau cu praeterintentie.

Tentativa se pedepseste acolo unde forma corespondenta a infractiunii are sanctionata

tentativa(omor si vatamare corporala)

In cazul art 193(loviri sau alte violente) si art 196 vatamare corporala din culpa,actiunea poate fi
pusa in miscare si din oficiu.Impacarea inlatura raspunderea penala.
Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama.
(1) Uciderea copilului nou-nscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore,
svrit de ctre mama aflat n stare de tulburare psihic se pedepsete cu nchisoarea de la
unu la 5 ani.

(2) Dac faptele prevzute n art. 193-195 sunt svrite asupra copilului nou-nscut imediat
dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore, de ctre mama aflat n stare de tulburare
psihic, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun i, respectiv, 3 ani.

Natura juridica:este o fapta autonoma.

Valoarea social protejata e viata ,integritatea corporala sau sanatatea copilului nou-nascut.Este
un omor atenuat datorita starii psihofiziologice in care se gaseste mama.Aceasta stare desi nu
echivaleaza cu o stare de iresponsabilitate,justifica atenuarea raspunderii penale.Celelalte
forme de participatie sunt posibile doar pt mama aflata in stare de tulburare psihica.Cel care
comite acte de executare alaturi de mama e autor al infr de omor sau vatamare corporala.

Subiectul activ este special,mama aflata in stare de tulburare psihica(nu se poate

coautoratul,este o circumstanta personal subiectiva ,doar mama se afla in stare de tulburare
psihica datorita nasterii,este cu autor unic). Mama adoptiva nu poate fi sub activ special,dar
mama surogat poate fi sub activ special.

Subiectul pasiv este si el special,fiind copilul nou-nascut.

Prin textul de incriminare e stabilit un interval maxim de 24 de ore pana la care se poate comite
fapta.Cele 24 de ore curg de la finalizarea procesului nasterii,si nu de la debutul nasterii.Daca
actiunea e comisa dupa aceste 24 de ore,va fi aplicabil textul de la 199,violenta in familie,dar ar
putea fi retinuta o circumstanta atenuanta judiciara pe 75 alin2. Lit b.

Notiunea de tulburare psihica trebuie interpretat restrans.

Fapta de la alin 1 al art 200 absoarbe in mod natural alin 2,astfel cele doua nu pot fi retinute in
concurs,daca faptele sunt comise in aceeasi imprejurare,daca nu sunt comise in aceeasi
imprejurare se poate retine concursul.

Latura obiectiva.Uciderea sau vatamarea non-nascutului.Se poate comite prin comisiune ,dar si
prin omisiune.Actiunea de ucidere sau vatamare trebuie sa fie comisa in cel mult 24 de ore de
la finalizarea procesului nasterii.
Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa/eventuala sau praeterintentie.Pe alin 1
doar cu intentie directa/eventuala plus anumite ipoteze de la art 193-194.Intentia este una
repentina,fiind necesar ca decizia de a agresa copilul sa fie sub impulsul starii de tulburare.
Pe art 193-195 faptele pot fi comise si cu praeterintentie.

Tentativa este posibila ,dar nu este incriminata,nu se pedepseste. Nu e posibil

coautoratul.Participantul la tentativa de pruncucidere raspunde pt tentativa de omor sau
vatamare corporala,datorita circumstantei personal subiective care nu se rasfrange la
participanti. Tot pentru participaie la omor va rspunde i instigatorul sau complicele mamei,
dei mama va rspunde ca autoare a infraciunii de la art. 200

Cap IV. Agresiuni asupra fatului.

Sunt reunite toate infractiunile care au ca sub pasiv o persoana nenascuta,indiferent de
momentul in care actul de executare are loc,in timpul sarcinii sau in timpul procesului
nasterii.In prim plan este lezarea fatului,nu vatamarea corporala a mamei.

Intreruperea cursului sarcinii. Absoarbe natural doar 193alin 1 si 2.

(1) ntreruperea cursului sarcinii svrit n vreuna dintre urmtoarele mprejurri:

a) n afara instituiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop;

b) de ctre o persoan care nu are calitatea de medic de specialitate obstetric-ginecologie i

drept de liber practic medical n aceast specialitate;

c) dac vrsta sarcinii a depit paisprezece sptmni,

se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend i interzicerea exercitrii unor

drepturi.

(2) ntreruperea cursului sarcinii, svrit n orice condiii, fr consimmntul femeii

nsrcinate, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(3) Dac prin faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) s-a cauzat femeii nsrcinate o vtmare
corporal, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi,
iar dac fapta a avut ca urmare moartea femeii nsrcinate, pedeapsa este nchisoarea de la 6 la
12 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(4) Cnd faptele au fost svrite de un medic, pe lng pedeapsa nchisorii, se va aplica i
interzicerea exercitrii profesiei de medic.

(5) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1) i alin. (2) se pedepsete.

(6) Nu constituie infraciune ntreruperea cursului sarcinii n scop terapeutic efectuat de un

medic de specialitate obstetric-ginecologie, pn la vrsta sarcinii de douzeci i patru de
sptmni, sau ntreruperea ulterioar a cursului sarcinii, n scop terapeutic, n interesul mamei
sau al ftului.

(7) Nu se pedepsete femeia nsrcinat care i ntrerupe cursul sarcinii.

Avortul in principiu este permis pana la o anumita varsta a sarcinii,cand prioritate are dreptul la
viata privata al femeii insarcinate.

Valoarea social protejata principala este dreptul la dezvoltare intrauterina si viata

nenascutului,iar integritatea corporala si sanatatea mamei se afla pe plan secund ca valoare
social protejata.

Dupa 14 saptamani si inainte de 24 de saptamani sarcina poate fi intrerupta in scop

terapeutic,iar dupa 24 de saptamani sarcina poate fi intrerupta in scop terapeutic ,in interesul
mamei sau al fatului.

Subiectul activ este general,orice persoana poate comite infractiunea de avort.Daca e comisa
de un medic pe langa pedeapsa principala se aplica si pedeapsa complementara a interzicerii
exercitarii profesiei.

Latura obiectiva.Analiza temporala raportat la sarcina.

a.Varsta sarcinii este mai mica sau egala cu 14 saptamani. Inainte de acest moment,de principiu
sarcina poate fi intrerupta fara a atrage vreo consecinta de natura penala.Astfel avortul are
caracter licit daca : varsta sarcinii e sub 14 saptamani.Termenul curge dupa finalizarea
procesului de nidare 9 -12 zile ; actul de intrerupere a fost realizat intr-o unitate medicala de
specialitate de catre un medic de specialitate obstetrica-ginecologie .Daca fapta e comisa de un
medic de o alta specialitate,fapta este tipica(dar ar putea fi incidenta o cauza justificativa a
exercitarii unui drept) ; actul de intrerupere a cursului sarcinii trebuie sa se realizeze cu
consimtamantul femeii insarcinate. In concluzie in acest interval daca nu se respecta una din
aceste conditii fapta de intrerupere a cursului sarcinii e tipica.

b.Varsta sarcinii este mai mare de 14 saptamani.Din acest moment dreptul nenascutului are
prioritate fata de dreptul femeii insarcinate.Dupa acest moment fapta este tipica,indiferent
daca se realizeaza de un medic de specialitate sau cu consimtamant. Actul de executare se
poate realiza atat prin actiune cat si prin inactiune. Activitatile riscante realizate de mama in
timpul sarcinii nu sunt tipice,doar daca acea activitate e un alt mod de a intrerupe cursul
sarcinii. Prin inactiune se poate comite doar de cel care are pozitia de garant fata de femeia
insarcinata sau fata de fat( e o infractiune pluriofensiva,ajunge sa ne raportam doar la o valoare
social protejata ).De exemplu prin inactiune poate comite fapta : medicul,femeia
insarcinata(dar datorita cauzei de nepedepsire nu se produce nicio consecinta de natura penala
femeii insarcinate),sotul,rudele femeii insarcinate,care cu intentie omit sa intervina pt a salva
sarcina.

Latura subiectiva.Se comite cu intentie directa/eventuala.In cazul in care autorul doreste doar
vatamarea corporala a femeii,iar avortul se produce din culpa fapta nu e tipica,se aplica alte
norme(194 lit d).Daca avortul a avut ca urmare vatamare corporala sau moartea victimei se
poate comite si cu praeterintentie.

Cauza justificativa speciala-avortul terapeutic. In acest caz nu mai e vorba despre un conflict
intre drepturile fatului si dreptul la autodeterminare al femeii insarcinate,ce se rezolva dupa 14
sapt in favoarea fatului,ci e un conflict intre drepturile fatului si dreptul la integritate
corporala,sanatate sau viata al femeii insarcinate.Acest ultim conflict se rezolva in favoarea
femeii insarcinate.

Prin scop terapeutic intelegem incidenta cauzei justificative ca avortul sa fie efectuat pt a salva
viata,integritatea corporala sau sanatatea femeii insarcinate sau in interesul fatului,atunci cand
nenascutul sufera de boli genetice(avortul eugenic ).

Avortul etic e acea situatie de intrerupere a cursului sarcinii rezultata dintr-o fapta penala
privitoare la viata sexuala a femeii(viol),fiind inclusa printre motivele avortului terapeutic.
Limita temporal pn la care poate opera cauza justificativ a avortului etic este viabilitatea
ftului.

Forme agravate : avortul care a avut ca urmare vatamarea corporala sau daca fapta a avut ca
urmare moartea femeii insarcinate.(se comite doar cu praeterintentie(nu e posibila
tentativa),daca cu intentie doreste sa provoace si vatamare corporala sau moartea se retine
concurs) Avortul fara consimtamantul femeii insarcinate,fapta nu e tipica daca femeia
insarcinata se afla in imposibilitate de a-si exprima consimtamantul si avortul se impunea din
motive terapeutice.(se poate tentativa)

Tentativa la alin 1 si 2..Este pedepsibila,iar datorita art 36(3) fapta se sanctioneaza in forma
consumata.(de exemplu autorul administreaza niste medicamente pt a intrerupe cursul
sarcinii,dar avortul nu se produce,iar ca urmare a acestora ,victima sufera o vatamare
corporala.
Cauza de nepedepsire: Femeia insarcinata care isi intrerupe cursul sarcinii singura.Va produce
efecte doar fata de mama,care are calitatea de autor ,instigator sau complice.Pt ceilalti
participanti,fapta ramane sanctionabila.Astfel,medicul care intrerupe cursul sarcinii va fi
sanctionat pt avort in forma autoratului.

Vatamarea fatului.
(1) Vtmarea ftului, n timpul naterii, care a mpiedicat instalarea vieii extrauterine se
pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani.

(2) Vtmarea ftului, n timpul naterii, care a cauzat ulterior copilului o vtmare corporal,
se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani, iar dac a avut ca urmare moartea copilului
pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Vtmarea ftului n timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior copilului o vtmare
corporal, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar dac a avut ca urmare moartea
copilului pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) Vtmarea ftului svrit n timpul naterii de ctre mama aflat n stare de tulburare
psihic se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alin. (1) i alin. (2), ale crei limite se reduc la
jumtate.

(5) Dac faptele prevzute n alin. (1)-(4) au fost svrite din culp, limitele speciale ale
pedepsei se reduc la jumtate.

(6) Nu constituie infraciune faptele prevzute n alin. (1)-(3) svrite de un medic sau de
persoana autorizat s asiste naterea sau s urmreasc sarcina, dac acestea au fost svrite
n cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei i au fost fcute n
interesul femeii gravide sau al ftului, ca urmare a riscului inerent exercitrii actului medical.

(7) Vtmarea ftului n perioada sarcinii de ctre femeia nsrcinat nu se pedepsete.

Textul incrimineaza atat actiunile vatamatoare sau fatale realizate asupra fatului in timpul
nasterii cat si in timpul sarcinii ,daca acestea si-au produs rezultatul dupa nasterea
persoanei.Astfel prima ipoteza acopera vidul intre inceputul procesului nasterii si finalizarea
procesului nasterii,iar a doua ipoteza se refera la vatamarea fatului in timpul sarcinii,dar
rezultatul s-a produs dupa instalarea vietii extrauterine. Fapta e tipica chiar daca mama isi da
consimtamantul pt realizarea actiunilor vatamatoare asupra fatului,deoarece textul protejeaza
viata fatului,dreptul la integritate corporala.
Structura infractiunii.Textele sunt eterogene,ele se pot grupa in functie de momentul in care
are loc actul de executare : in timpul nasterii sau in timpul sarcinii.

A.Vatamarea fatului in timpul nasterii.Actul de executare trebuie comis in timpul procesului

nasterii,adica dupa ce incepe procesul nasterii,respectiv finalizarea procesului nasterii,adica
instalarea vietii extrauterine.

1.Vatamarea intentionata a fatului in timpul nasterii care a impiedicat instalarea vietii

extrauterine. Valoarea social protejata e viata fatului. Subiectul activ e general ,se poate
comite chiar si de o pj. Latura obiectiva: orice actiune de vatamare a fatului care impiedica
instalarea vietii extrauterine. Se poate comite si prin actiune si inactiune(dar prin inactiune
autorul trebuie sa aiba pozitia de garant fata de fatul nenascut). Actul de executare e tipic doar
daca e comis in timpul procesului nasterii. Daca o actiune anterioara inceputului procesului
nasterii a determinat impiedicarea vietii extrauterine,fapta e infr de intrerupere a cursului
sarcinii si nu infr de vatamare a fatului. Latura subiectiva: se poate comite cu intentie,nu se
poate cu praeterintentie.

2.Vatamarea intentionata/praeterintentionata a fatului in timpul nasterii care a cauzat ulterior

copilului o vatamare corporala sau care a avut ca urmare moartea copilului.Aici rezultatul fata
de primul alineat se produce dupa instalarea vietii extrauterine.

a.Vatamarea fatului in timpul nasterii care a cauzat copilului vatamarea corporala: Latura
obiectiva: vatamarea corporala se produce dupa instalarea vietii extrauterine.Exista vatamare
corporala daca se produce una dintre urmarile specifice vatamarii corporale cu exceptia
avortului ) . Raman in afara dr penal acele conduite pt care nu e nevoie de 91 de zile de
ingrijiri medicale. Se poate comite si prin inactiune in masura in care agentul are pozitia de
garant. Delimitarea fata de vatamarea corporala se face prin identificarea momentului in care
are loc actul de executare,astfel daca actul de executare a avut loc in timpul nasterii,iar
rezultatul s-a produs dupa instalarea vietii extrauterine,fapta e infr de vatamare a fatului,in
schimb daca actul de executare cat si rezultatul au loc dupa instalarea vietii extrauterine ,fapta
e vatamare corporala. Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

b.Vatamarea fatului in timpul nasterii care a avut ca urmare moartea copilului. Latura obiectiva:
conduita agentului are loc in timpul nasterii ,iar rezultatul se produce dupa instalarea vietii
extrauterine. Delimitarea fata de omor : daca actul de executare a avut loc in timpu nasterii,iar
rezultatul s-a produs dupa acest moment ,e infr de vatamare a fatului,iar daca actul de
executare cat si rezultatul s-au produs dupa nasterea copilului fapta e omor. Se poate comite
cu intentie directa/eventuala. Se poate comite si cu praeterintentie,dar doar atunci cand
autorul a dorit sau acceptat ca va cauza copilului o vatamare corporala,dar peste care se
suprapune un rezultat mai grav,moartea copilului,rezultat imputabil cu titlu de culpa.
Forma atenuata comuna pe alin 1 si alin 2. Conform alin 4,vatamarea fatului in timpul nasterii
comisa de catre mama aflata in stare de tulburare psihica.Doar mama care comite fapta va
beneficia de efectele acestei circumstante.Participantii sunt sanctionati pt comiterea faptei in
forma de baza. Fapta se poate retine doar daca e comisa de mama,in timpul nasterii,in stare de
tulburare psihica cauzata de nastere.

Cauza justificativa comuna pe alin 1 si alin 2.Conform alin 6 nu constituie infractiune faptele
prevazute in alin 1-3 savarsite de un medic sau de persoana autorizata sa asiste nasterea sau sa
urmareasca sarcina,daca acestea au fost savarsite in cursul actului medical,cu respectarea
prevederilor specifice profesiei si au fost facute in interesul femeii gravide sau al fatului,ca
urmare a riscului inerent exercitarii actului medical.Astfel pt ca fapta sa fie una justificativa e
necesar ca : fapta sa fie comisa de medic sau de o pers autorizata sa asiste la nastere ori sa
urmareasca sarcina ; actul de executare sa reprezinte un act medical,realizat cu respectarea
prevederilor specifice profesiei,in interesul femeii gravide sau al fatului ; rezultatul vatamator
asupra fatului sa fie urmarea riscului inerent exercitarii actului medical,adica sa nu fie
consecinta unui act medical defectuos realizat.Daca fapta e culpabila medicului,nu mai
intervine cauza justificativa ; actul medical sa fie realizat cu consimtamantul femeii
insarcinate(plus consimtamant prezumat daca nu are posibilitatea sa si-l exprime).

3.Vatamarea fatului din culpa in timpul nasterii. Daca faptele prevazute la alin 1,2,4, au fost
savarsite din culpa ,pedepsele se reduc la jumatate.Se poate comite prin actiune sau
inactiune.Astfel daca actul medical e realizat cu respectarea tuturor standardelor
medicale,fapta nu mai e tipica,neexistand nicio conduita reprosabila agentului.

Daca actul de executare a avut loc in timpul nasterii si a produs un rezultat specific alin 1 ,2, se
retine infractiunea de vatamare a fatului. In cazul in care actele de executare au fost comis
dupa instalarea vietii extrauterine se retine infractiunea contra persoanei.

B.Vatamarea fatului in timpul sarcinii. Vatamarea fatului are loc in timpul sarcinii,dar rezultatul
are loc dupa instalarea vietii extrauterine.

1.Vatamarea intentionata a fatului in timpul sarcinii care a cauzat copilului o vatamare sau a
avut ca urmare moartea sa. Din punct de vedere al laturii obiective,actul de executare are loc in
timpul sarcinii si nu in timpul nasterii,iar rezultatul e dupa instalarea vietii extrauterine.

Delimitarea fata de avort se face dupa momentul producerii rezultatului asupra fatului sau
copilului.Daca actul de executare comis in timpul sarcinii produce intreruperea sarcinii si
moartea fatului,fapta e avort,in schimb daca actul de executare e realizat in timpul sarcinii ,dar
isi produce rezultatu dupa finalizarea nasterii,fapta e o vatamare a fatului.
Daca X pt a produce avortul lui Y ii aplica lovituri in abdomen,dar cursul sarcinii nu se
intrerupe,insa dupa nastere copilul e vatamat sau decedeaza ,sunt incidente doua texte :
tentativa de avort,dar si infr de vatamare a fatului pe alin 3.Retinerea celor doua in concurs ar
aduce atingere principiului ne bis in indem.Se retine art 202 alin 3,deoarece se valorifica atat
faptul ca autorul a comis o actiune de vatamare a fatului in timpul sarcinii,dar si ca aceasta a
produs un rezultat dupa instalarea vietii extrauterine.

Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa/eventuala.Aparent se poate comite si cu

praeterintentie,dar aici nu e o infr praeterintentionata clasica,deoarece autorul actioneaza in
scopul intreruperii cursului sarcinii,rezultat care nu se produce,fiind vorba de o infr
praeterintentionata sui generis.

2.Vatamarea din culpa a fatului in timpul sarcinii prin care s-a cauzat ulterior copilului o
vatamare corporala sau moartea.La nivelul laturii obiective nu exista diferenta fata de forma
intentionata a infractiunii. Diferenta e pe latura subiectiva,datorita formei de vinovatie
incidente ,fiind vorba de culpa.

Delimitarea fata de vatamarea corporala din culpa care a avut ca urmare avortul se face prin
raportare la momentul in care se produce moartea.Daca moare in timpul sarcinii e vatamare
corporala din culpa care a avut ca urmare avortul,iar daca rezutatul se produce dupa finalizarea
procesului nasterii e vatamare a fatului care a cauzat moartea copilului.

Cauza justificativa speciala in cazul vatamarii intentionate a fatului savarsite in cursul actului
medical.E vorba de aceeasi cauza justificativa care se aplica in timpul nasterii.

Cauza de nepedepsire comuna prevazuta de alin 7. Vatamarea fatului in timpul sarcinii de catre
femeia insarcinata nu se pedepseste

Tentativa nu se pedepseste,iar in cazul infr din culpa nu e posibila.

Infractiunea de vatamare a fatului nu are forme agravate,dar are forme atenuate,cand mama
aflata in stare de tulburare psihica vatama copilul in timpul nasterii.

Cap VI Infractiuni contra libertatii persoanei.

Valoarea sociala protejata este libertatea persoanei in sens restrans,adica libertatea fizica de
miscare(pt infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal) si libertatea psihica a unei persoane
(pt amenintare,santaj si hartuire). Infractiunea de trafic de persoane prin rapire absoarbe si
infractiunea de lipsire de libertate,astfel nu se poate concurs.
La aceste infractiuni nu se poate ca subiectul pasiv sa fie o p.j.

Lipsirea de libertate in mod ilegal.

(1) Lipsirea de libertate a unei persoane n mod ilegal se pedepsete cu nchisoarea de la unu la
7 ani.

(2) Se consider lipsire de libertate i rpirea unei persoane aflate n imposibilitatea de a-i
exprima voina ori de a se apra.

(3) Dac fapta este svrit:

a) de ctre o persoan narmat;

b) asupra unui minor;

c) punnd n pericol sntatea sau viaa victimei,

pedeapsa este nchisoarea cuprins ntre 3 i 10 ani.

(4) Dac fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15 ani i
interzicerea exercitrii unor drepturi.

(5) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1)-(3) se pedepsete.

Valoarea social protejata este libertatea fizica a persoanei in sens restrans,fiind vorba despre un
drept personal si disponibil,consimtamantul victimei inlaturand tipicitatea. Protectia penala se
activeaza doar in cazul privarii de libertate nu si in cazul unei restrictii de libertate(impiedicarea
victimei sa intre intr-o anumita incapere,victima putand insa sa se deplaseze oriunde ,nu e
lipsire,e restrictie).

Subiectul activ este general ,poate fi o pf sau pj.

Subeictul pasiv poate fi orice persoana,nu si pj.Orice persoana indiferent ca nu se poate deplasa
are dreptul la libertate fizica,astfel un nou nascut poate fi privat de libertate.E considerata
lipsire de libertate si rapirea unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa ori de
a se apara.

Latura obiectiva.Infractiunea e comisiva,dar poate fi si omisiva.Lipsirea de libertate se poate

comite printr-un singur act sau prin mai multe acte de imobilizare,impiedicare sau retinere a
unei persoane de a se misca,deplasa ori actiona fizic dupa vointa sa. Lipsirea de libertate poate
fi totala(nu se poate deplasa deloc) sau partiala(cand se poate deplasa intr-un spatiu inchis)
Lipsirea de libertate trebuie sa aiba o anumita durata,elementul de apreciere pt existenta lipsirii
de libertate e acela al impiedicarii victimei sa se afla intr-un anumit loc sau de a parasi acel
loc.(daca nu poate sa urce in tren pt a ajunge la un concurs e lipsire de libertate).Aceasta durata
califica infractiunea ca fiind un continua.

Nu este necesar ca victima sa si constientizeze ca e lipsita de libertate.Faptul ca victimei i se lasa

o libertate partiala nu inlatura tipicitate faptei( victima sta in apartament ,dar usa e inchisa). Nu
are importanta daca victima,facand eforturi mai mari ar fi putut depasi obstacolul,dar daca
eforturile pt a depasi obstacolul sunt firesti ,atunci nu exista o lipsire de libertate(victima are o
cheie in plus pt a deschide usa,daca era posibil sa paraseasca casa doar daca escaladeaza
geamul ,fapta e lipsire de libertate. Lipsirea de libertate trebuie sa aibe caracter ilegal,fiind un
element de tipicitate,nu antijuridicitate. E posibil ca o lipsire de libertate legala sa se transforme
in una ilegala.

Victima unui omor sau a unei vatamari corporale este si lipsita de libertate,insa opereaza o
absobtie naturala a infractiunilor mai grave. Daca insa actul de lipsire de libertate depaseste
durata actului de executare a celeilalte infractiuni,atunci se va retine un concurs.

Fapta se consuma atunci cand persoana a inceput sa fie lipsita de libertate si se epuizeaza cand
persoana este eliberata,fiind o infractiune de rezultat.

Latura subiectiva.Fapta se comite cu intentie directa/eventuala. Se poate comite si cu

praeterintentie in cazul a doua forme agravate: a pus in primejdie viata persoanei sau a avut ca
urmare moartea victimei. Tentativa se pedepseste.In cazul in care tentativa de lipsire de
libertate a avut ca urmare moartea victimei ,datorita 36 (3) fapta se sanctioneaza in limitele infr
consumate.

Formele agravate ale infr de lipsire de libertate:

a.lipsirea de libertate comisa de catre o persoana inarmata.Constituie arme

instrumentele,dispozitivele sau piesele declarate astfel prin lege-arme propriu-zise si sunt
asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost
intrebuintate pt atac-arme asimilate(folosita la atac cu care ameninta sau loveste).A fi inarmat
inseamna ca in momentul comiterii faptei infractorul are o arma asupra sa,o poarta sau are una
la indemana.(cel care are asupra lui o crosa de golf ,doar daca foloseste crosa la atac se retine
forma agravata).

Avand in vedere ca lipsirea de libertate este o infr contiuna,forma agravata se retine daca
autorul este inarmat sau foloseste o arma asimilata in orice moment al privarii de
libertate,pana la epuizarea infractiunii,nu doar atunci cand persoana este inarmata la
momentul initial al privarii de libertate.
b.Lipsirea de libertate comisa asupra unui minor.Agravarea e datorita calitatii sub pasiv,un
minor.Victima trebuie sa aiba mai putin de 18 ani in momentul consumarii faptei,chiar daca nu
mai are aceasta calitate pana la epuizare,fiind o circumstanta reala.

c.Lipsirea de libertate punand in pericol sanatatea sau viata victimei. Se comite doar cu
praeterintentie.Daca se produce rezultatul se retine concurs de infr.Exclude ideea de rezultat.E
o circumstanta reala.

Daca actul privativ de libertate a fost generator de suferinte fizice sau psihice care se
repercuteaza si in plan fizic,acesta devine un act de alte violente,astfel se retine un concurs de
infr.

In cazul in care actul de privare de libertate produce si o vatamare corporala care pune in
primejdie viata victimei ,lipsirea de libertate absoarbe punerea in primejdie,rezultat imputabil
autorului cu titlu de culpa,daca se produce rezultatul se retine concurs.

In cazul in care lipsirea de libertate produce o alta urmare de la vatamarea corporala ,alta decat
punerea in primejdie a unei persoane se retine un concurs de infractiuni intre lipsirea de
libertate in forma de baza sau in orice alta forma agravata si infractiunea de vatamare
corporala.

In cazul in care starea de pericol pt viata victimei se concretizeaza ,lipsirea de libertate

provocand moartea victimei,fapta va fi incadrabila fie pe alin4,cand moartea victimei e
imputata cu titlu de culpa,fie se retine un concurs intre lipsire de libertate in forma de baza sau
orice alta forma agravata si omor,atunci cand rezultatul mortii este cu intentie.

Se retine un concurs de infractiuni atunci cand in schimbul eliberarii se cere un folos material
sau orice alt avantaj.(concurs intre lipsire de libertate si santaj)

Alin 4.Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei,pedepasa e inchisoarea de la 7 la 15 ani si

interzicerea exercitarii unor drepturi.

Alin 5.Tentativa la alin 1,2,3 se pedepseste.

Relatia omor, viol, talharie lipsire de libertate in mod illegal

Orice aciune de ucidere, viol sau tlhrie presupune n mod implicit o nclcare a libertii fizice
a unei persoane. Att timp ct durata privrii de libertate nu depete durata actului de
executare al omorului, violului sau tlhriei, lipsirea de libertate este absorbit n mod natural
n omor.
Durata este apreciata ca fiind depit i atunci cnd actul de executare al omorului, violului,
sau tlhriei este prelungit fr o justificare n condiiile concrete ale actului de executare.

Dac aciunile de ucidere, viol sau tlhrie sunt urmate i de lipsirea de libertate a persoanei se
va reine un concurs de infraciuni. Raportat la circumstanele speei se poate aprecia c
lipsirea de libertate dobndete un caracter autonom fa de infraciunea care s-a comis
anterior.

Amenintarea.
(1) Fapta de a amenina o persoan cu svrirea unei infraciuni sau a unei fapte pgubitoare
ndreptate mpotriva sa ori a altei persoane, dac este de natur s i produc o stare de
temere, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, fr ca pedeapsa
aplicat s poat depi sanciunea prevzut de lege pentru infraciunea care a format
obiectul ameninrii.

(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Valoarea social protejata e libertate psihica a victimei fata de orice conduita apta sa o lezeze.

Subiectul activ este general,poate fi si pf si pj

Latura obiectiva .Actul de executare consta de regula intr-o actiune de amenintare.Poate fi

adresata direct sau indirect sub pasiv.Actiunea de amenintare trebuie sa se refere la savarsirea
unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare( nu si fapte morale) .Amenintarea trebuie sa aiba
caracter injust(nu e injusta de ex amenintarea cu introducerea unei act in justitie). Amenintarea
trebuie sa fie determinata,in sensul ca agentul trebuie sa arate in mod precis raul cu care se
ameninta,sau cel putin determinabila(de ex daca zici ,,ai sa suferi in viitor nu e tipic).
Consecintele trebuie sa fie iminente sau sa se produca in viitorul apropiat,daca raul cu care se
ameninta se va produce la un interval foarte mare de timp ,nu e tipic.

Daca iminenta consecintei se refera la comiterea unei infractiuni in aceeasi imprejurare cu

actiunea de amenintare,at amenintarea e absorbita . Daca raul cu care se ameninta consta intr-
o fapta pagubitoare at infractiunea de amenintare nu este absorbita de producerea efectiva a
faptei pagubitoare . Sanciunea nu poate depi cuantumul pedepsei infraciunii cu care sa
ameninat.

Consecintele cu care se ameninta pot sa priveasca orice persoana cu care victima are o anumita
legatura particulara(emotionala,profesionala). Amenintarea trebuie sa produca o stare de
temere.Nu indeplineste conditiile de tipicitate o amenintare facuta din gluma sau amical sau
cand agentul nu are posibilitatea de a controla producerea acestei consecinte.Nu e necesar sa
se induca starea de temere,e de ajuns sa aiba aptitudinea de a crea o stare de temere.Aceasta
aptitudine se va determina in concreto raportat la toate circumstantele in care amenintarea e
facuta.

Este o infractiune de pericol si se consuma in momentul comiterii amenintarii de natura sa

insufle o stare de temere.Nu trebuie ca victima sa sufere o vatamare morala urmare a
amenintarii pt indeplinirea tipicitatii. Daca in aceeasi imprejurare se comite si infr cu care s-a
amenintat ,amenintarea se absoarbe. Daca amenintarea este pusa in practica la un moment
ulterior si nu in aceeasi unitate de imprejurare se retine un concurs intre amenintare si infr
comisa.

Latura subiectiva.Fapta se comite cu intentie directa/eventuala.

Tentativa nu se pedepseste.Infractiunea nu are forme agravate.Fapta se pune in miscare la

plangerea prealabila a pers vatamate.

Santajul.
(1) Constrngerea unei persoane s dea, s fac, s nu fac sau s sufere ceva, n scopul de a
dobndi n mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz ameninarea cu darea n vileag a unei fapte reale sau
imaginare, compromitoare pentru persoana ameninat ori pentru un membru de familie al
acesteia, n scopul prevzut n alin. (1).

(3) Dac faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) au fost comise n scopul de a dobndi n mod
injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7
ani.

Valoarea social protejata este libertatea psihica a persoanei.

Santajul poate fi de natura patrimoniala(forma agravata) sau nepatrimoniala.

Subiectul activ este general si poate fi comis de o pf sau pj. Subiectul pasiv e doar o pf.

Latura obiectiva.E o infractiune comisiva,dar poate fi si omisiva

Constrangerea se referea la amenintare,lovre sau alte mijloace de constragere(amenintare

atipica). In cazul infractiunii de amenintare,daca fapta e tipica se absoarbe amenintarea in
santaj,fiind vorba de o absorbtie legala. In cazul in care e vorba de o lovire se absoarbe doar art
193,daca e vorba de o vatamare corporala avem un concurs de infr.

Actiunea de constrangere trebuie sa fie exercitata asupra victimei pt a o sili sa indeplineasca

conduita impusa sau pretinsa de faptuitor si anume sa dea(transmiterea proprietatii) sa faca(sa
aibe o conduita activa in sensul dorit de infractor). sa nu faca(autorul doreste ca victima sa nu
faca ceva ce dorea sa faca ), sau sa sufere ceva(victima sa fie injosita,sa suporte o pierdere).

Tipicitatea faptei se realizeaza indiferent daca persoana santajata satisface sau nu pretentia
faptuitorului.

Forma asimilata a santajului comisa prin amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau
imaginare,compromitatoare pt persoana amenintata ori pt un membru de familie al acesteia in
scopul obtinerii in mod injust a unui folos .

Delimitarea fata de talharie:la talharie victima remite imediat bunul,in schimb la santaj trebuie
sa existe un interval de timp intre constrangere si cel in care victima trebuia sa indeplineasca
cerinta agresorului.La talharie ,constrangerea e comisa in aceeasi imprejurare cu remiterea
bunului,dar la santaj remiterea e posibila in viitor.Talharie infr contra patrimoniului,santaj infr
contra libertatii psihice

Santajul se consuma in momentul realizarii actului de constrangere cu acel scop

special,indiferent de realizarea sau nu a conduitei ceruta de santajist.

Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa/eventuala.

Tentativa e posibila ,dar nu e incriminata.

Relatia cu alte infractiuni:Relatia santajului propriu-zis cu forma asimilata a santajului.Ambele

forme vizeaza aceleiasi valori sociale,infr de la 207 e cu continut alternativ,si nu se poate retine
concursul de infr intre aceste doua feluri de santaje,putand fi comisa fie sub forma UNC fie sub
forma infr continuate.

Hartuirea.
(1) Fapta celui care, n mod repetat, urmrete, fr drept sau fr un interes legitim, o
persoan ori i supravegheaz locuina, locul de munc sau alte locuri frecventate de ctre
aceasta, cauzndu-i astfel o stare de temere, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu
amend.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicri prin mijloace de transmitere la distan,
care, prin frecven sau coninut, i cauzeaz o temere unei persoane, se pedepsete cu
nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.

(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Valoarea social protejata este libertatea psihica a persoanei.Aceasta fapta se apropie de

amenintare ,dar in concret nu se realizeaza actul de amenintare explicit sau implicit,starnind
victimei o stare de temere. Daca libertatea psihica este lezata prin alte actiuni ce ar puteaa
genera victimei o stare de teama,textul nu poate fi aplicat.

Subiectul activ este general,se poate comite si de o pf si pj.

Alin1 Latura obiectiva. Conduita incriminata consta in fapta celui care in mod repetat urmareste
fara drept sau fara un interes legitim o persoana ori ii supravegheaza locuinta,locul de munca
sau alte locuri frecventate de catre aceasta ,cauzandu-i o stare de temere.Textul impune
repetabilitate,fiind o infr de obicei. Daca e o singura data,fapta nu e tipica.

Urmarirea victimei consta in supravegherea directa a acesteia de autor prin deplasarea pe

acelasi traseu cu cel al victimei.Ca regula activitatea de urmarire trebuie sa fie perceputa de
catre victima, pt ca altfel nu s-ar putea crea o stare de temere.

Supravegherea se diferentiaza de urmarire prin faptul ca e o activitate statica din partea

autorului,doar observa .Din nou trebuie ca victima sa fi perceput ca e supravegheata pt a putea
induce o stare de temere.Locurile supravegheate pot fi atat locuinta victimei cat si locul de
munca sau orice alt loc frecventat.

Se poate comite doar prin actiune! Pt a fi tipica,urmarirea sau supravegherea trebuie sa se faca
fara drept sau fara un interes legitim(fiind o conditie negativa de tipicitate).

Tipicitatea depinde si de pozitia subiectiva a victimei,fiind necesar ca actele de executare sa

cauzeze victimei o stare de temere,adica sa constientizeze sau sa banuiasca ca e urmarita.

Se poate comite cu intentie directa/eventuala

Alin2 Latura obiectiva. Lezarea libertatii psihice se realizeaza prin apeluri telefonice sau
comunicari prin mijloace de transmitere la distanta care ,prin fecventa sau continut ,cauzeaza
victimei o stare de temere. Aici prin exceptie nu e nevoie de repetabilitate,ci datorita
continutului,sa genereze o stare de temere,fapta fiind tipica.

Nu mai e nevoie de conditia negativa de tipicitate ca efectuare de apeluri sau comunicari sa se

faca fara drept sau fara un interes legitim.
Numarul sau continutul acestor comunicari trebuie sa genereze victimei o stare de temere.
Pentru aceasta a doua forma legea prevede o clauza legala de subsidiaritate,astfel textul se
aplica doar in masura in care fapta nu constituie o infr mai grava,asadar textul va fi inlaturat
cand din cauza continutului e o infr mai grava(de ex amenitarea).

Cele doua aliniate sunt totusi omogene,desi aparent par eterogene,datorita ratiunii incriminarii
si valorii social protejate,infractiunea fiind una cu continut alternativ.

Latura subiectiva.Poate fi comisa cu intentie directa/eventuala.

Relatia cu alte infractiuni:

a.Relatia cu infr de hartuire sexuala.Cele doua fapte difera din perspectiva valorii social
protejate,hartuirea-libertatea psihica,iar hartuirea sexuala libertatea sexuala. Acul de executare
la hartuire consta urmarire,supraveghere,efectuare de apeluri,pe cand in cazul hartuirii sexuale
,se pretinde in mod repetat favoruri sexuale.

b.Relatia cu infr de violare a vietii private.Daca activitatea de supraveghere a victimei a generat

o lezare a dreptului sau la viata privata,dar si o stare de temere,infr de hartuire se retine in
concurs cu infr de violare a vietii private. In cazul in care supravegherea s-a realizat prin
mijloace tehnice neperceptibile pt victima se retine doar violarea vietii private.(neputand
genera o stare de temere).

c.Relatia cu infr de violare a secretului corespondentei.Se pot retine in concurs daca se

intercepteaza si convorbirile.

In cazul alin 1 Tentativa nu e posibila,infr fiind una de obicei. In cazul alin 2,tentativa e
posibila,dar nu se pedepseste. Fapta nu are forme agravate.Fapta se urmareste la plangerea
prealabila.

Cap VIII Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale.

Poate consta in agresiunea fizica sau morala,prin care autorul doreste sa realizeze acte sexuale
impotriva vointei victimei.Datorita excluderii componentei morale a actului sexual ,in ncp a
disparut infractiunea de perversiune sexuala.Formele ei agresive se regasesc in infractiune de
agresiune sexuala sau in infr de viol.La toate infractiunile din acest capitol este incriminata
tentativa.
Violul.
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoan, svrit prin constrngere, punere
n imposibilitate de a se apra ori de a-i exprima voina sau profitnd de aceast stare, se
pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz orice alte acte de penetrare vaginal sau anal comise
n condiiile alin. (1).

(3) Pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 12 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi atunci
cnd:

a) victima se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptuitorului;

b) victima este rud n linie direct, frate sau sor;

c) victima e un minor

d) fapta a fost comis n scopul producerii de materiale pornografice;

e) fapta a avut ca urmare vtmarea corporal;

f) fapta a fost svrit de dou sau mai multe persoane mpreun.

(4) Dac fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 18 ani i
interzicerea exercitrii unor drepturi.

(5) Aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. (1) i alin. (2) se pune n micare la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.

(6) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1)-(3) se pedepsete.

Valoarea social protejata este incalcarea libertatii sexuale a victimei.

Actul de executare e :raportul sexual,actul sexual oral sau anal si acte de penetrare vaginala sau
anala.Infractiunea de viol nu se poate suprapune peste infractiunea de incest ,pt ca la incest e
un act consimtit. Violul comis intre soti e un viol in forma de baza,nu e agravat. Violul care a
avut ca urmare sinuciderea victimei nu mai e o forma agravata ,se retine violul in forma de
baza. Nici tentativa de viol care a avut ca urmare moartea victimei nu e sanctionata,fiind vorba
de o infr praeterintentionata complexa,deoarece avem art 36 alin 3 care prevede ca infr
complexa savarsita cu praeterintentie ,daca s-a produs numai rezultatul mai grav al actiunii
secundare,se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pt infr complexa in forma
consumata,astfel o tentativa de viol care a avut ca urmare moartea victimei va fi sanctionata
intre aceleasi limite de pedeapsa cu cele ale faptei consumate de viol care a avut ca urmare
moartea victimei.In cazul tentativei de viol care a avut ca urmare vatamarea corporala aplicam
tot 36 alin 3.

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de corpul persoanei,iar subiectul pasiv
este o persoana in viata.Daca victima era decedata in momentul realizarii actului sexual ,fapta e
o profanare de morminte(cadavru).Infractiunea de viol e o infr complexa.

Subiectul activ este general,poate fi comisa de orice persoana ( barbat sau femeie) si poate fi
comisa si de o pj.

Subiectul pasiv poate fi orice persoana de acelasi sex sau de sex diferit de cel al infractorului.E
incriminat si violul comis intre soti.Obligatia conjugala dintre soti nu presupune ca actul sexual
se poate realiza fara consimtamantul partenerului.(exista doar o prezumtie de existenta a unui
consimtamant,dar se poate face dovada contrara)

Participatia este posibila in toate formele,iar daca fapta e comisa de doua sau mai multe
persoane impreuna e o forma agravata. Trebuie sa avem complicitate concomitenta,nu
anterioara sau instigare.

Latura obiectiva.Se poate comite doar prin actiune. Conditii: 1.Sa constea intr-un raport
sexual,act sexual oral sau anal ,adica de orice natura.Prin act sexual de orice natura se intelege
orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand
asupra sexului,intre pers de sex diferit sau acelasi sex.Intra si actele heterosexuale si cele
homosexuale.Exista un act sexual ce intra in tipicitatea violului si atunci cand penetrarea s-a
facut cu un obiect si nu intr-o maniera obisnuita,prin conjunctia corporala a agresorului cu
victima.Nu obtinerea satisfactiei sexuale este elementul ce particularizeaza actul sexual,ci faptul
realizarii unei penetrari cu caracter sexual.Daca printr-un act de penetrare s-a lezat libertatea si
inviolabilitatea sexuala a victimei,fapta e viol,indiferent daca a urmarit sa obtina satisfactie
sexuala.

Fapta e tipica si atunci cand victima e constransa sa realizeze ea actul de penetrare asupra
agresorului.Tot viol e si atunci cand victima e constransa sa realizeze actul sexual asupra unei
alte persoane decat cea care o constrange.Actul de penetrare se poate realiza prin conjunctia
corporala dintre victima si agresor sau prin folosirea unui corp strain.(s-a considerat ca sotia
care a fost obligata sa realizeze un act sexual cu un caine,fapta de viol e tipica).Daca se introduc
obiecte in gura victimei prin constrangere,dar fara a avea caracter sexual nu e viol,e agresiune
sexuala.Conteaza caracterul sexual.

2.A doua conditie e ca actul sexual sa se realizeze fara consimtamantul victimei.Fara

consimtamant e atunci cand e prin constrangere,punere in imposibilitate de a se apara ori de a-
si exprima vointa sau profitand de aceasta stare. Constrangerea poate fi de natura fizica,astfel
infr de la 193, 194 (praeterintentie,daca intentie-concurs) se absorb in viol/viol agravat.
Constrangerea poate fi si de natura psihica(amenintare,dar si acte care nu sunt tipice
amenintarii). Constrangerea trebuie comisa in scopul savarsirii actului sexual. Daca ulterior
comiterii violului se aplica lovituri,se ameninta, nu mai intervine absorbtia,ci se retine un
concurs . Daca autorul obtine consimtamantul prin inselaciune sau profita de lipsa de atentie a
victimei,fapta nu e tipica,deoarece nu exista un act de constrangere potrivit textului.

In cazul in care victima e in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa,e o prezumtie
de inexistenta a consimtamantului.Imposibilitatea de a-si exprima vointa presupune o stare
psiho-fiziologica care impiedica victima sa-si dea seama ce se petrece cu ea sau sa-si manifeste
vointa(intoxicatie cu alcool,droguri).Motivul acestei stari e irelevant.

Fapta e tipica si daca victima ar fi consimtit la raportul sexual in ipoteza in care ar fi putut sa-si
exprime vointa.

Daca imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima vointa e produsa de infractor,lipsirea de

libertate se absoarbe in mod natural in viol. In aceasta situatie faptuitorul trebuie sa profite de
aceasta stare a victimei.Daca autorul nu a cunoscut ca victima e in neputinta de a-si exprima
consimtamantul ,fapta nu e tipica deoarece agentul nu a profitat de starea victimei.

In cazul bolnavilor psihici se face diferenta in concret ,intre cei care pot da un consimtamant
valabil si cei care nu pot.

Fapta se consuma in momentul in care s-a realizat actul de penetrare,indiferent daca se obtine
satisfactia sexuala.Simplul contact al organelor sexuale constituie tentativa de viol si nu fapta
consumata.

Latura subiectiva.Se poate comite cu intentie directa/eventuala si praeterintentie in cazul unor

forme agravate.

Tentativa se pedepseste .In cazul tentativei de viol care a avut ca urmare vatamarea
corporala/moartea victimei se aplica 36alin3.

Actiunea se pune in miscare la plangerea prealabila la alin 1 si 2,iar la alin 3 si 4 din oficiu.

Forme agravate:

a.fapta a fost savarsita de doua sau mai multe pers impreuna.(nu conteaza ca e minor si nu
raspunde penal,e tot viol comis de doua sau mm pers).Nu se poate comite un viol in coautorat
in forma de baza,doar in forma agravata.
b.victima se afla in ingrijirea ,ocrotirea ,educarea,paza sau tratamentul faptuitorului.Are
caracter agravat datorita calitatii sub activ,anume o pers care trebuie sa ingrijeasaca victima.(nu
trebuie sa fie sub activ special)

c.victima este ruda in linie directa,frate sau sora

d.fapta a avut ca urmare vatamarea corporala-se poate comite doar cu praeterintentie.Daca

autorul urmareste atat vatamarea corporala cat si violarea,se retine un concurs de infr intre
vatamarea corporala si viol in forma de baza/agravata cu exceptia formei constand in
vatamarea corporala.Daca vatamarea corporala se produce din culpa ,autorul raspunde doar pt
viol in forma agravata.

e.victima e un minor.Exista doua ipoteze: actul a fost comis prin constrangere asupra unui
minor sub 18 ani,sau autorul nu constrange victima ce nu a implinit 18 ani,ci
obtine,,consimtamantul ei. Daca victima are varsta sub 18 ani e tot viol chiar daca avem
consimtamant,datorita incapacitatii de a intelege ce se intampla,dar instanta va stabili daca a
avut un cons valabil sau nu.

f.fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice. Fapta se consuma in

momentul realizarii actului sexual cu scopul producerii de materiale pornografice.

Alin 4 .Fapta a avut ca urmare moartea victimei. Forma de vinovatie e praeterintentia.Moartea

trebuie sa fie consecinta violentelor exercitate pt a o constrange la actul sexual.In cazul
infractiunilor complexe ,tentativa este posibila la forma agravata praeterintentionata in masura
in care este posibila la infr in forma de baza.

Tentativa e posibila doar la alin 1,2,3. Are forme agravate.

Actiunea penala pt alin 1 si 2 se pune in miscare la plangerea prealabila a pers vatamate.

Agresiunea sexuala
(1) Actul de natur sexual, altul dect cele prevzute n art. 218, cu o persoan, svrit prin
constrngere, punere n imposibilitate de a se apra sau de a-i exprima voina ori profitnd de
aceast stare, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi.(se poate si penetrare orala cu obiecte)

(2) Pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi atunci
cnd:

a) victima se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptuitorului;

b) victima este rud n linie direct, frate sau sor;

c) victima e un minor;

d) fapta a fost comis n scopul producerii de materiale pornografice;

e) fapta a avut ca urmare vtmarea corporal;

f) fapta a fost svrit de dou sau mai multe persoane mpreun.

(3) Dac fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15 ani i
interzicerea exercitrii unor drepturi.

(4) Dac actele de agresiune sexual au fost precedate sau urmate de svrirea actelor sexuale
prevzute n art. 218 alin. (1) i alin. (2), fapta constituie viol.

(5) Aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. (1) se pune n micare la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.

(6) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1) i alin. (2) se pedepsete.

Valoarea social protejata e libertatea sexuala a victimei care trebuie protejata impotriva
oricaror forme de agresiune sexuala.

Subiectul activ este general,fapta se poate comite de o pf sau pj

Latura obiectiva.Infractiunea incrimineaza orice act de natura sexuala,altele decat la viol,care se

comit prin constrangere,punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa ori
profitand de aceasta stare. Se poate comite doar prin actiune.

a.Act de natura sexuala ,altul decat cel de la viol.E o infr cu continut deschis.(daca victima e
constransa sa se masturbeze ,e o infr de agresiune sexuala,nu e viol).Actul de executare trebuie
sa lezeze libertatea victimei,care e constransa la o conduita sexuala.Nu conteaza daca pers sunt
de acelasi sex sau de sex diferit.

b.Constrangerea victimei,punerea in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa ori

profitarea de aceasta stare a victimei(adica fara consimtamant).

Constrangerea poate fi de natura fizica,caz in care infr de la art 193 e absorbita de agresiunea
sexuala,iar daca produc o vatamare corporala e o forma agravata de agresiune sexuala.
Constrangerea poate fi si de natura psihica,de exemplu amenintarea,dar si alte acte care nu
indeplinesc tipicitatea amenintarii. Constrangerea trebuie comisa in scopul savarsirii actului de
natura sexuala.Daca autorul agreseaza fizic victima din alt motiv si apoi realizeaza cu aceasta un
act consimtit,autorul nu raspunde pt agresiune sexuala ci pt o infr contra integritatii corporale.
Daca ulterior comiterii actului sexual,infractorul loveste,ameninta,se retine un concurs intre infr
de agresiune sexuala si cealalta infr.

Imposibilitatea de a se apara presupune incapacitatea fizica de a opune rezistenta celui care

incearca sa aiba un act de natura sexuala cu victima(boala).

Imposibilitatea de a-si exprima vointa presupune o stare psihofiziologica care impiedica victima
sa-si dea seama ce se petrece cu ea sau sa-si manifeste vointa(alcool,droguri).

Lipsirea de libertate pe care autorul o comite prin actul sexual se absoarbe in mod natural in
agresiunea sexuala. Daca victima,inainte de agresiune era in imposibilitate de a se apara,din
cauze independente infractorului,se instituie o prezumtie de inexistenta a consimtamantului la
actul de natura sexuala.Motivul pt care se afla in aceasta stare e irelevant.Fapta e tipica chiar
daca ulterior victima ar fi consimtit la act.In cazul acestei modalitati faptuitorul trebuie sa
profite de aceasta stare a victimei,daca autorul nu a cunoscut ca victima e in neputinta de a-si
exprima vointa,fapta nu e tipica,deoarece agentul nu a profitat de starea in care se afla victima.

Cei bolnavi psihici se apreciaza in concret daca pot sau nu sa aiba un consimtamant valabil.

Fapta se consuma in momentul in care s-a realizat actul de natura sexuala,indiferent de

efectivitatea satisfactiei.

Latura subiectiva.Fapta se comite cu intentie directa/eventuala si la unele forme agravate cu

praeterintentie.

Formele agravate sunt aceleasi ca si in cazul violului.

a.victima se afla in ingrijirea ,ocrotirea ,educarea paza sau tratamentul faptuitorului.Fapta are
caracter agravat datorita calitatii sub activ(nu trebuie sa fie sub activ special)

b.victima este ruda in linie directa,frate sau sora. Nu si intre soti (se aplica forma de baza)

c.victima e un minor.Doua ipoteze:actul a fost comis asupra unui minor,prin constrangere;

autorul nu constrange minoul la intretinerea unui act sexual,ci obtine,,consimtamantul.Nu
poate consimti in mod valabil datorita varstei. Se stabileste de instanta daca avea
discernamant.

d.fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice.Fapta se consuma in

momentul realizarii actului sexual cu scopul producerii de materiale pornografice.

e.fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.Se poate comite doar cu praeterintentie.Daca

autorul din culpa produce vatamarea corporala fapta se incadreaza pe acest text.Daca autorul a
urmarit vatamarea corporala ,fapta se retine in concurs cu agresiunea sexuala. La fel ca si la viol
in cazul tentativei de agresiune sexuala care a avut ca urmare vatamarea corporala a victimei se
aplica 36 alin 3.

f. fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.Si daca e un minor care nu
raspunde penal se incadreaza tot pe acest text,interesand contributia materiala la comiterea
faptei si nu cea juridica.O agresiune sexuala in forma simpla nu poate fi comisa in coautorat.

Alin 3.Fapta a avut ca urmare moartea victimei. Se comite cu praeterintentie.Moartea trebuie

sa fie consecinta violentelor exercitate pt a constrange victima la actul sexual.La fel ca si la viol
pt tentativa de agresiune sexuala care a avut ca urmare maortea victimei se aplica 36 alin 3. In
cazul in care avem o tentativa la agresiune sexuala care a avut ca urmare vatamarea corporala
aplicam tot 36 alin 3.

Daca actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de savarsirea actelor de la
viol(alin 1 si 2),fapta constituie viol.

Tentativa se pedepseste(la alin 1 si 2),iar in cazul in care a avut ca urmare moartea victimei se
aplica 36alin3

Avem forme agravate. Actiunea penala pe alin 1 se pune in miscare la plangerea prealabila.

Relatia cu alte infractiuni:

a.Relatia cu infr de viol. Delimitarea se face din perspectiva laturii obiective,respectiv la viol
actul de executare consta in raportul sexual,actul sexual oral sau anal cu o pers ori acte de
penetrare vaginala sau anala,iar in cazul infr de agresiune sexuala,actul de executare consta in
orice acte de natura sexuala,altele decat cele de la viol.

Daca avem agresiune sexuala si tentativa de viol se retine infr consumata pt agresiune sexuala
datorita limitelor de pedeapsa mai ridicate,cu toate ca ar trebui sa se retina doar tent de de
viol.

Cele doua infractiuni nu se pot retine in concurs daca sunt comise in aceeasi imprejurare.Daca
actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de savarsirea actelor sexuale de la
alin 1 si 2 art 218 ,fapta e viol(infr de viol absoarbe agresiunea sexuala),cu exceptia de mai sus.

b.Relatia cu infr de lipsire de libertate. Cand se realizeaza agresiunea sexuala,lipsirea de

libertate e absorbita in mod natural de agresiunea sexuala.In cazul in care lipsirea de libertate
realizata victimei este una ce excedeaza comiterea actelor de agresiune sexuala,cele doua fapte
se retin in concurs.
Actul sexual cu un minor.
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum i orice alte acte de penetrare vaginal
sau anal comise cu un minor cu vrsta ntre 13 i 15 ani se pedepsesc cu nchisoarea de la unu
la 5 ani.

(2) Fapta prevzut n alin. (1), svrit asupra unui minor care nu a mplinit vrsta de 13 ani,
se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(3) Fapta prevzut n alin. (1), comis de un major cu un minor cu vrsta ntre 13 i 18 ani, cnd
majorul a abuzat de autoritatea ori influena sa asupra victimei, se pedepsete cu nchisoarea
de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(4) Fapta prevzut n alin. (1)-(3) se sancioneaz cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea

exercitrii unor drepturi, atunci cnd:

a) minorul este rud n linie direct, frate sau sor;

b) minorul se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptuitorului;

c) a fost comis n scopul producerii de materiale pornografice.

(5) Faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) nu se sancioneaz dac diferena de vrst nu
depete 3 ani.

Consimtamantul minorului este mult mai usor de obtinut fie datorita varstei fie datorita relatiei
particulare dintre adult si minor care consimte la anumite conduite sexuale.Astfel se prezuma
ca acel consimtamant este viciat,dar nu cat sa fie considerat viol.

Valoarea social protejata este libertatea sexuala a minorului afectata de implicarea sa in

activitati sexuale ale caror semnificatie si consecinte nu le intelege pe deplin.

Subiectul activ e general,fapta poate fi comisa si de o pj.Sub pasiv e special,anume un minor.

Latura obiectiva:Se comite doar prin actiune. Actele sexuale care se comit sunt enumerate
limitativ: raportul sexual,actul sexual oral sau anal ori acte de penetrare vaginala sau
anala.Restul actelor de natura sexuala nu mai sunt tipice, dar ar putea fi snactionate pt
corupere sexuala a minorilor.

Elementul de particularitate al acestei infr este faptul ca exista consimtamant la actele

enumerate de text.

Se face diferenta din punct de vedere sanctionator intre minorul care nu a implinit 13 ani si
minorul intre 13 si 15 ani.
 In cazul formei agravate in care agentul a abuzat de autoritatea sau influenta sa asupra
minorului, pentru ca fapta sa fie tipica trebuie o calitate faptica ce ii confera autoritate sau
influenta asupra minorului. In concret, se va verifica daca persoana are autoritate sau influenta
asupra minorului, apoi se va verifica daca s-a folosit de aceasta calitate la intretinerea
raportului sexual. Persoana care are influenta e acea persoana care poate determina cu
usurinta un anumit comportament al minorului, victima ascultand si urmand sfaturile acestei
persoane, fara a pune prea multe intrebari. Motivul concret pentru care autorul este o
persoana cu influenta asupra victimei nu are importanta, ceea ce se cere e doar ca aceasta
relatie particulara sa existe in concret. , nu e important ca autorul sa aiba o anume calitate
(medic, tutore, curator, profesor, director, sef etc).

Daca agentul nu a obtinut consimtamantul minorului folosindu-se de aceasta situatie

particulara, fapta nu e infractiune (?? sau nu e forma agravata,depinde de varsta subiectului
pasiv.). De ex un elev ii propune profesoarei sale pe care o intalneste intr-o discoteca sa aiba un
raport sexual, iar profesoara accepta. Profesoara comite o abatere disciplinara, realizeaza un
act imoral dar fapta ei nu are un caracter infractional chiar daca elevul nu a implinit 18 ani,
deoarece nu a comis fapta folosindu-se de calitatea sa de profesoara.

Au disparut formele agravate constand in vatamarea corporala, sinuciderea si moartea

minorului deoarece un act sexual consimtit nu poate per se produce o vatamare a integritatii
fizice sau vietii persoanei.

Formele agravate sunt : minorul este ruda in linie directa,frate sau sora; minorul se afla in
ingrijirea ,ocrotirea ,educarea,paza sau tratamentul faptuitorului; fapta a fost comisa in scopul
producerii de materiale pornografice(nu are importanta daca s-a si realizat efectiv materialul
pornografic)

Tentativa ????

Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

A fost stabilita o cauza de nepedepsire in cazul in care diferenta de varsta dintre persoanele
care intretin actul sexual nu depaseste 3 ani. Aceasta cauza de nepedepsire nu se va aplica insa
si in cazul comiterii actului sexual cu un minor in forma agravata, doar la forma de baza. Astfel,
daca un minor de 14 ani decide sa intretina un raport sexual cu un minor de 17 ani acceptand
ca acesta sa inregistreze video raportul sexual (producere de materiale pornografice), cauza de
nepedepsire nu va putea opera.Alin 5 se aplica doar la minori.Nu se aplica nici la alin 3 aceasta
cauza de nepedepsire.

SA al I e general, atat pf cat si pj.Poate fi sub activ si un minor care raspunde penal,dar s-a
propus de lege ferenda ca fapta sa fie tipica daca a fost comisa de un major.?
 SP e special, adica un minor sub 15 ani.

Elementul de particularitate al acestei I e dat pe de o parte de existenta consimtamantului la

actul de natura sexuala iar pe de alta parte de varsta victimei, in rest actele de executare sunt
cele de la viol.

Ridicarea varstei de la 14 la 15 ani e considerata nejustificata deoarece, in principiu, un minor

de peste 14 ani poate sa consimta in mod valabil la un astfel de act si are aceasta libertate.

Daca varsta minorului care nu a implinit este atat de frageda incat nu se poate vorbi de
existenta in concret al unui cosimtamant, fapta se va incadra la viol.

La formele agravate, citeste ce ai scris la corespondentele lor de la viol.

Coruperea sexuala a minorilor.

(1) Comiterea unui act de natur sexual, altul dect cel prevzut n art. 220, mpotriva unui
minor care nu a mplinit vrsta de 13 ani, precum i determinarea minorului s suporte ori s
efectueze un astfel de act se pedepsesc cu nchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi, atunci
cnd:

a) minorul este rud n linie direct, frate sau sor;

b) minorul se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptuitorului;

c) fapta a fost comis n scopul producerii de materiale pornografice.

(3) Actul sexual de orice natur svrit de un major n prezena unui minor care nu a mplinit
vrsta de 13 ani se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend.

(4) Determinarea de ctre un major a unui minor care nu a mplinit vrsta de 13 ani s asiste la
comiterea unor acte cu caracter exhibiionist ori la spectacole sau reprezentaii n cadrul crora
se comit acte sexuale de orice natur, precum i punerea la dispoziia acestuia de materiale cu
caracter pornografic se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.

(5) Faptele prevzute n alin. (1) nu se sancioneaz dac diferena de vrst nu depete 3 ani.

6.Tentativa la infr din alin 1,2 se pedepseste.

 Necesitatea evitarii unor prejudicii de natura sexuala produse unor minori, nu implica faptul ca
minorii trebuie sa ramana intotdeauna in afara exercitiului sexualitatii cu terte persoane,
deoarece nu poate fi ignorata dimensiunea sociala a vietii si capacitatea lor de a dispune de
propriul corp, care la fel ca si in cazul adultilor reprezinta un aspect esential al personalitatii.
Prin noua incriminare a coruptiei sexuale in NCP, nu vor fi interzise orice relatii sexuale cu si
intre minori, ci vor fi sanctionate doar acele relatii sexuale susceptibile sa le dauneze, nu in mod
obligatoriu dpdv fizic sau psihic, ci in planul personalitatiii lor.

Obligatoriu sub 13 ani sa aiba minorul.

Vor intra sub tipicitatea acestei norme: gesturi sau comportamente sexuale explicite, savrasite
individual sau in grup, imagini, sunete sau cuvinte care prin semnificatia lor aduc ofensa la
pudoare, precum si orice alte forme de manifestare indecenta privind viata sexuala. De
exemplu, sunt acte cu caracter obscen , palparea organelor genitale, mangaierea zonelor
erogene etc.

Din perspectiva celor care le realizeaza, actele pot consta intr-un raport sexual firesc (cand
minorul doar se uita).

Se pune problema daca in cazul cursurilor de educatie sexuala, prezentarea aspectelor legate
de viata intima, indeplineste sau nu tipicitatea acestei I. E evident ca fapta este tipica, insa
opereaza cauza justificativa a autorizarii legii.

Decizia NCP a fost deci in sensul clarificarii textului, acesta fiind mai usor de aplicat, fara insa a
pune o conditie legata de posibilitatea lezarii personalitatii minorului implicat in activitati
sexuale.

Val soc protejata este libertatea sexuala a unui minor afectata prin influentarea dezvoltarii
firesti a vietii sexuale prin implicarea prematura in activitati de natura sexuala.

Se poate observa ca in continutul acestei I sunt incriminate 3 tipuri de conduite infractionale

eterogene:

- comiterea de acte sexuale (altele decat cele de la actul sexual cu un minor), asupra unui
minor care nu a implinit 13 ani, si determinarea acestuia sa suporte sau sa efectueze astfel de
acte;

- efectuarea de acte sexuale, indiferent de natura lor, in prezenta unui minor care nu a
implinit 13 ani;

- determinarea de catre un major a unui minor care nu a implinit 13 ani, sa asiste la

comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau reprezentatii in cadrul carora
se comit acte sexuale de orice natura, precum si punerea la dispozitia acestuia de materiale cu
caracter pornografic.

Decizia nr. III/2005, in care ICCJ a definit chiar actul sexual de orice natura. Ea a definit actul
sexual prin raportare la orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale, prin folosirea
sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex.

Este esential ca actul de executare calificat ca act sexual de orice natura sa puna in discutie
lezarea personalitatii minorului din perspectiva component sexualitate.

Nu are importanta pentru tipicitatea faptei daca fapta se comite intre persoane de sex diferit
sau de acelasi sex.

Nu are importanta pentru tipicitatea faptei daca minorul realizeaza actele sexuale asupra
propriului corp.

Cuprinde toate conduitele de natura sexuala comise asupra unui minor, cu exceptia actelor
specific infractiunii de act sexual cu un minor, cuprinzand si eventualele fapte ce ar putea fi
calificate ca tentativa a infractiunii de act sexual cu un minor si care, in lipsa prezentului text,
nu ar fi incriminate.

Practic, noua incriminare a coruptiei sexuale, cuprinde toate conduitele de natura sexuala
comise asupra unui minor, cu exceptia actelor specifice I de act sexual cu un minor, cuprinzand
si eventualele fapte ce ar putea fi calificate ca tentativa la I de act sexual cu un minor.Se
absorb in act sexual cu un minor daca sunt comise in aceeasi imprejurare fata de acelasi sub
pasiv.

Formularea generica cu privire la natura actului sexual, face dificila delimitarea faptei de o
eventuala tentativa la infractiunea de act sexual cu un minor. Asta deoarece, orice incercare de
a realiza un raport sexual, act sexual oral sau anal sau alte acte de penetrare vaginala sau anala
cu un minor, este implicit si corupere sexuala. Asa cum am aratat, din punctul nostru de vedere,
in cazul in care autorul incearca realizarea unui act specific I de act sexual cu un minor dar nu
reuseste, fapta va putea fi incadrata la corupere sexuala (aceasta incadrare va fi data inclusiv de
faptul ca tentativa la I de act sexual cu un minor, nu se pedepseste).

In situatia in care se realizeaza un act sexual cu un minor si in aceeasi imprejuare si asupra

aceleasi victime se comit si actiuni din tipicitatea I de corupere sexuala, autorul va raspunde
doar pentru I de act sexual cu un minor, aceasta deoarece, actele de corupere sexuala pot fi
calificate si ca acte premergatoare I de act sexual cu un minor. Realizarea unui raport sexual, act
sexual oral sau anal sau alte acte de penetrare vaginala sau anala cu un minor, lezeaza val soc
protejata de textul de incriminare in mod real, nu doar potential ca in cazul coruperii sexuale. In
concluzie, apreciem ca in aceasta ipoteza va opera o absortie naturala intre cele doua texte,
autorul raspunzand doar pt I de act sexual cu un minor. Solutia este fireasca si prin raportare la
relatia expres stabilita de legiuitor intre agresiunea sexuala si viol comise in aceeasi
imprejurare.

Comiterea faptelor de mai sus in imprejurari diferite nu exclude retinerea concursului de I in

sarcina autorului.

Faptele din alineatul 3 si 4 au autonomie fata de al 1, nu sunt forme agravate.

La alin 3 se foloseste expresia act sexual de orice natura savarsit de un major in prezenta unui
minor care nu a implinit 13 ani. Actele comise de major asupra propriului corp sau cu obiecte,
animale sau cadavre. Sunt comise in prezenta unui minor atunci cand minorul a fost de fata sau
intr-un loc de unde le-a putut vedea sau auzi.

La alin 4 Determinarea de catre un major a unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani sa
asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau reprezentatii in
cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura,precum si punerea la dispozitie de materiale
porno.

SA este general pentru alineatele 1 si 2 si special, adica un major, pentru alineatele 3 si 4. SP e

un minor sub 13 ani.

Latura obiectiva :doar prin actiune.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

Cauza de nepedepsire: fapta prevazuta la alineatul 1 nu se sanctioneaza daca diferenta de

varsta nu depaseste 3 ani. Faptele prevzute n alin. (1)- comiterea unui act de natura sexuala
sau determinarea minorului sa suporte ori sa efectueze un astfel de act - nu se sancioneaz
dac diferena de vrst nu depete 3 ani.

Aceleasi forme agravate ca si la I de act sexual cu un minor.

Tentativa de la alin 1 si 2 se pedepseste.

Racolarea minorilor in scopuri sexuale.

Fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a mplinit vrsta de 13 ani s se
ntlneasc, n scopul comiterii unui act dintre cele prevzute n art. 220 sau art. 221, inclusiv
atunci cnd propunerea a fost fcut prin mijloacele de transmitere la distan, se pedepsete
cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend.

Legiutorul a constatat ca sanctionarea penala a coruptiei sexuale poate reprezenta o sanctiune

tarzie a unei fapte care a produs efecte ireversibile asupra minorului sub 13 ani. Internetul a
creat posibilitatea minorilor sa intre in legatura cu diverse persoane si nu intotdeauna
partenerii de comunicare ai minorului sunt condusi de intentii onorabile.

Astfel, actele de pregatire a actului sexual cu un minor sau ale coruperii sexuale de minori sunt
incriminate in mod distinct, tocmai pentru a proteja suplimentar valoarea sociala protejata,
chiar daca, la acest moment, lezarea valorii sociale este doar potentiala.

Aceasta decizie de politica penala descurajeaza persoanele care dorind sa realizeze acte
sexuale cu minori, incearca racolarea lor, tocmai din cauza riscurilor de natura penala pe care o
asemenea activitate pregatitoare le implica. Daca actele pregatitoare nu ar fi incriminate,
majorul nu ar fi descurajat sa faca astfel de propuneri.

Val soc protejata este libertatea sexuala a unui minor, afectata prin influentarea dezvoltarii
firesti a vietii sale sexuale, prin implicarea prematura in activitati de natura sexuala.

SA e special, un major. SP e si el special, minor sub 13 ani.

Propunerea majorului sa se refere la intalnirea pentru a realiza orice fel de acte sexuale (fie
tipice I de act sexual cu un minor, fi I de corupere sexuala a minorilor).

Textul nu limiteaza modalitatea prin care se face aceasta propunere, poate fi orala, scrisa,
directa sau mijlocita, sau chiar prin mijloace de comunicare la distanta. Credem insa ca
existenta sau absenta consimtamantului minorului la oferta majorului este irelevanta din
perspectiva tipicitatii faptei.

Se pune intrebarea daca se pliaza pe tipicitatea faptei ipoteza in care propunerea majorului de
a se intalni este una disimulata, de ex, propunerea facuta minorului de a se intalni este pentru a
realiza o conduita ce nu are nici o conotatie sexuala, autorul dorind insa sa incerce coruperea
minorului dupa ce acesta a acceptat sa se intalneasca. Mai exact, se pune intrebarea daca este
obligatoriu ca minorul sa cunoasca chiar din momentul propunerii ca intalnirea se refera la
realizarea de acte sexuale. Credem ca existenta sau absenta consimtamantului minorului nu
este relevanta din perspectiva tipicitatii faptei. Este suficient ca majorul sa urmareasca prin
propunerea facuta, realizarea de acte de natura sexuala. Chiar daca atunci cand propunerea
este disimulata, probarea faptei ar fi mai dificila, o asemenea imprejurare faptic nu trebuie sa
determine inaplicabilitatea textului. In caz contrar, unele ipoteze care pun in discutie protejarea
valorii sociale, raman neincriminate.
 La fel, in opinia noastra, fapta este tipica si in cazul in care majorul pretinde a fi un coleg de
aceeasi varsta cu minorul, si in aceste conditii ii propune minorului sub 13 ani sa se intalneasca
pentru a realiza acte cu caracter sexual.

Daca autorul ii face o propunere unui minor care nu a implinit 13 ani, sa realizeze un raport
sexual, iar minorul in aceeasi imprejurare accepta si realizeaza actul impreuna, propunerea e
absorbita in mod natural in continutul I de act sexual cu un minor sau in corupere sexuala.

Prin formularea ca majorul sa faca o propunere minorului sa se intalneasca, legiuitorul a

subinteles ca intalnirea trebuie sa se realizeze in alt moment decat cel al propunerii. Doar in
acest caz, propunerea va avea autonomia necesara pentru valorificarea sa prin retinerea I de
racolare de minori.

De ex, daca la o discoteca, un major ii propune unui minor sub 13 ani sa mearga impreuna intr-
o camera de hotel pentru a realiza un raport sexual, ceea ce se si intampla, autorul va raspunde
doar pt I de act sexual cu un minor. Daca insa oferta majorului este sa se intalneasca a doua zi
pentru a realiza un raport sexual, autorul va raspunde pentru racolarea de minori in scopuri
sexuale in concurs cu I de act sexual cu un minor, daca aceasta din urma s-a produs.

La fel e si daca actul sexual nu e un raport sexual ci un act ce intra in tipicitatea infractiunii de
corupere sexuala. I de racolare are aceeasi relatie si cu I de act sexual cu un minor, si cu cea de
corupere sexuala a minorilor.

Fapta nu are o conotatie mai grava din perspectiva existentei unor forma agravate daca oferta
vine din partea unor rude, persoane apropiate sau profesori etc ai minorului, dar aceste aspecte
vor fi luate in considerare cu ocazia sanctionarii concrete.

Tentativa nu e incriminata, fapta se consuma cand propunerea a ajuns la cunostinta minorului,

doar in acest moment avem o victima reala. Daca oferta e facuta de o maniera generala, fara a
o adresa concret unui minor, fapta nu e tipica.

Latura obiectiva:se poate comite doar prin actttiiiune.

Fapta se comite cu intentie directa sau evetuala. Autorul trebuie sa stie ca oferta e adresata
unui minor sub 13 ani. De asemenea, propunerea trebuie facuta in vederea realizarii actului de
natura sexuala cu minorul sub 13 ani.
Hartuirea sexuala.
(1) Pretinderea n mod repetat de favoruri de natur sexual n cadrul unei relaii de munc sau
al unei relaii similare, dac prin aceasta victima a fost intimidat sau pus ntr-o situaie
umilitoare, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.

(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Valoarea sociala protejata este libertatea si mai ales independenta sexuala a victimei.

NCP, spre deosebire de VCP, nu conditioneaza hartuirea de comiterea unei constrangeri sau
amenintari, fiind suficient sa existe o actiune repetata de pretindere de favoruri de natura
sexuala.

Este o I de obicei, textul precizeaza expres acest lucru (in mod repetat). Deci, daca o persoana
pretinde favoruri de natura sexuala o singura data, fapta nu e tipica, indiferent daca victima s-a
simtit sau nu umilita.

Favoruri de natura sexuala. Semnificatie mai larga decat cea de acte sexuale de orice natura.
Aceasta expresie are o semnificatie larga, cuprinzand actele hetero si homosexuale, precum si
cele de perversiune sexuala.

Obtinerea acestor favoruri poate avea un caracter licit (raport sexual consimtit, etc) sau ilicit
(act sexual cu un minor, coruptie sexuala, etc).

Fapta sa produca o urmare, daca prin pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala
victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare. O alta modificare substantiala a
laturii obiective consta in prevederea conditiei ca fapta sa produca o urmare, repsectiv
pretinderea repetata de favoruri sexuale este incriminata doar daca prin aceasta, victima a fost
intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare. Aceasta conditie face ca textul sa fie mai restrictiv
si exclude posibilitatea ca insistenta cuiva sa fie sanctionata penal, in lipsa producerii urmarii
cerute, respectiv intimidarea victimei sau punerea sa intr-o situatie umilitoare. Legiutorul a
impus producerea efectiva a acestei urmari si nu a stabilit ca fapta sa fie tipica si in ipoteza in
care actul de executare ar avea doar aptitudinea de a produce aceasta urmare.

In VCP legiuitorul sanctiona fapta doar atunci cand agentul comitea un exces de putere in plan
descendent. In NCP, fapta se comite in cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare,
ceea ce inseamna ca, desi trebuie sa existe o relatie particulara intre victima si faptuitor, nu se
mai cere existenta unei relatii de autoritate. Cu alte cuvinte, fapta va fi tipica si in cazul in care
fapta se comite intre colegi de serviciu aflati pe aceeasi linie ierarhica (hartuire orizontala), si
chiar si in ipoteza in care autorul e subaltern victimei (hartuire ascendenta), de ex, un student
comite fapta raportat la o profesoara, sau un angajat raportat la sefa lui etc.
 Este adevarat ca ipotezele in care victima se poate simti umilita sau intimidata, se produc de
regula in cazul hartuirii descendente (sef-subaltern), dar asta nu inseamna ca decizia
legiuitorului de a extinde efectele textului la toate ipotezele in care poate fi lezata valoarea
sociala, nu e una fireasca.

Nu trebuie neaparat ca victima si autorul sa fie angajati in acelasi loc. De ex, poate fi vorba si
de elev-profesor, educator, politician, membru al unei autoritati publice, politice sau
administrative. Trebuie sa fie doar o relatie asemanatoare celei de munca.

Daca victima e constransa sau amenintata la un act sexual de orice natura in aceeasi
imprejurare cu hartuirea, fapta se va incadra la viol/agresiune sexuala.

Daca victima cedeaza avansurilor pentru a-si pastra locul de munca, raportul sexual e unul
consimtit, nu se va putea retine si un viol pe langa I de hartuire.

Daca hartuirea e urmata in viitor de constrangere la un act sexual, se va retine concurs intre
viol/agresiune + hartuire.

Ceea ce califica fapta, nu este tipul de satisfactie sexuala si nici posibilitatea concreta de a se
realiza acest scop, ci faptul ca hartuirea se face cu acest scop. De ex, e tipica fapta atunci cand,
in mod repetat, autorul cere victimei sa vina la serviciu in haine transparente.

NCP in art 299 (2) sanctioneaza o forma particulara de hartuire, incriminand in mod distinc
pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala de catre un functionar public care se
prevaleaza sau profita de o situatie de autoritate sau superioritate a victimei, ce decurge din
functia detinuta. Aceasta inseamna ca o parte din hartuirea descendenta va fi considerata o I de
serviciu.

Atat SA cat si SP sunt calificati, respectiv persoane care se afla in cadrul unei relatii de munca
sau a unei relatii asemanatoare cu relatia de munca.

Latura obiectiva:doar prin actiune

Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.

Tentativa nu se pedepseste.

Fapta se urmarese la plangerea prealabila a victimei.

Infractiunea se consuma in momentul in care s-au comis suficiente acte din care sa rezulte
obisnuinta si se epuizeaza in momentul cand a incetat hartuirea.
Infractiuni privitoare la viata sexuala in NCP (sistematizare)

Viol (218) = raport sexual, act sexual oral sau anal si alte acte de penetrare vaginala sau anala +
constrangerea victimei.

Act sexual cu un minor (220) = raport sexual, act sexual oral sau anal si acte de penetrare
vaginala sau anala + minor sub 13, 15 ani sau sub 18 ani si exista o relatie particulara cu victima
+ consimtit

Agresiune sexuala (219) = actul de natura sexuala diferit de cel de la viol + constrangerea
victimei

Coruperea sexuala (221) = actul de natura sexuala diferit de cel de la viol + consimtit + minor
sub 13 ani, dar si determinarea sa suporte sau sa efectueze asistarea la realizarea oricaror tipuri
de acte sexuale,asistarea la reprezentatii pornografice,punerea la dispozitie de materiale
pornografice.

Racolarea minorilor in scopuri sexuale (222) = sanctionata determinarea minorilor sub 13 ani sa
se intalneasca pentru a comite acte de natura sexuala.

Hartuirea sexuala (223) = pretinderea de favoruri de natura sexuala + intimidata sau umilita
victima.

CAP. 7: INFRACTIUNI CE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI SI VIETII PRIVATE

In acest nou capitol, legiuitorul a grupat toate acele I care intr-o forma sau alta aduc atingere
vietii private a unei persoane, in multiplele sale dimensiuni: inviolabilitatea domiciliului, dreptul
de a-si desfasura viata privata intr-un spatiu izolat de ochii publicului etc.

Cu exceptia violarii sediului profesional si a divulgarii secretului profesional, celelalte

infractiuni din acest capitol vizeaza dimensiunea umana a dreptului la viata privata, asadar,
faptele vor putea fi comise doar impotriva unei persoane fizice.

VIOLAREA DE DOMICILIU

(1) Ptrunderea fr drept, n orice mod, ntr-o locuin, ncpere, dependin sau loc
mprejmuit innd de acestea, fr consimmntul persoanei care le folosete, ori refuzul de a
le prsi la cererea acesteia se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
(2) n cazul n care fapta este svrit de o persoan narmat, n timpul nopii ori prin folosire
de caliti mincinoase, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Inviolabilitatea domiciliului constituie in mod cert o componenta esentiala a dreptului la viata

privata.

Luand in considerare incriminarea distincta a violarii sediului profesional, devine clar ca

violarea de domiciliu are in vedere domiciliul intr-un sens restrans, respectiv locul in care o
persoana fizica isi desfasoara viata privata in dimensiunea sa personala, nu si profesionala.

A fost inlaturata forma gravata a comiterii faptei de 2 sau m m pers impreuna, dar se poate
agrava raspunderea intr-o asemenea situatie prin retinerea circumstantei agravante generale a
comiterii faptei de catre 3 sau m m persoane.

Relatia cu infr de furt si talharie. In cazul I de furt sau talharie, violarea de domiciliu va fi parte
componenta a unor forme agravate a acestor infractiuni, astfel va exista o absortie legala a
violarii de domiciliu in I scop si nu se va retine concurs. Daca insa in urma violarii de domiciliu
autorul a ucis o persoana, se va retine concurs intre vdd si omor.

Val soc protejata este inviolabilitatea domiciliului persoanei fizice.

SA este general, chiar si o pj, de ex, reprezentantii unei SC patrund fara drept in locul
imprejmuit al unei locuinte, pt a instala un echipament, fara a cere proprietarului acordul si fara
ca patrunderea sa fie autorizata de lege.

Fapta se poate comite si prin omisiune: refuzul de a parasi domiciliul.

Fapta se comite cu intentie directa/eventuala

Tentativa nu se pedepseste.

Indiferent de forma de comitere (de baza sau agravata), I se urmareste la plangerea prealabila
a persoanei vatamate.

Forme agravate:

- comiterea faptei de catre o persoana inarmata;

- comiterea faptei in timpul noptii: in general, se utilizeaza ca reper instalarea

intunericului ca fenomen natural; de exemplu, daca fapta se va comite intr-un imobil luminat
artificial dar afara e intuneric, se retine forma agravata; daca infractorul a patruns in timpul zilei
si apoi s-a facut noapte si a refuzat sa plece, se retine forma agravata- suntem in prezenta unui
proces executional unic, iar comiterea unui singur act de executare in conditiile acestei forme
agravate, atrage retinerea formei agravate pentru toata fapta comisa sub forma UNC;

o comiterea faptei prin simulare de calitati mincinoase: aceasta imprejurare se va retine

ori de cate ori agentul isi atribuie o calitate pe care in realitate nu o are, indiferent daca este
oficiala sau nu; daca folosirea acelei calitati constituie prin ea insasi o I, se va retine concursul
de infractiuni (uzurpare de calitati oficiale); calitatea mincinoasa nu trebuie sa fie una care i-ar
permite infractorului accesul in locuinta (politist, procuror etc), ci poate fi orice calitate pe care
agentul nu o are (sustine ca e de la firma de gaz si trebuie sa verifice instalatia, sau zice ca e un
vecin si vrea sa vada daca nu a fost inundat de catre victima etc).

Prin domiciliu in sensul legii penale se intelege orice locuinta,incapere ,dependinta sau loc
imprejmuit tinand de acesta.Nu se confunda cu notiunea de domiciliu din dreptul civil.Nu
constituie domiciliu imobilele neocupate de nimeni (nelocuite), incaperile unor imobile cu alta
destinatie decat cea de locuit (magazine, depozite etc) si nici spatiile comune ale unui imobil
(lift, scari, curte comuna etc).

Locuinta este locul ales de o persoana pentru a-si desfasura viata personala, indiferent daca ea
e permanenta sau temporara. Nu conteaza daca imobilul e destinat pentru locuinta sau este
folosit in concret ca locuinta.

Incaperea este doar o parte dintr-o constructie care are destinatia de locuinta (de ex, cel care
locuieste in acelasi imobil in care are si un magazin).

Dependinta este locul care constituie un accesoriu al locuintei si care intregeste folosinta
acesteia (pivnita, camara, garaj etc).

Locul imprejmuit semnifica un loc separat printr-o ingraditura de locurile invecinate, care
intregeste si el folosinta locuintei (curte, gradina etc).

In caz de ocupare fara drept a unui imobil care nu indeplineste cerinta unui domiciliu in sensul
legii penale (de ex o casa care nu e locuita), fapta nu e tipica dar va putea fi incidenta tulburarea
de posesie.

Se pune problema daca se va retine un concurs de I atunci cand in locuinta respectiva

locuiesc mai multe persoane. Regula pluralitatii de subiecti pasivi, determina retinerea unui
concurs de I de violare de domiciliu, cate o I fata de fiecare locatar. Propunem de lege ferenda
retinerea unei singure I.
 Fapta se poate comite in 2 modalitati: fie prin patrundere, fie prin refuzul de a parasi.

Patrunderea trebuie sa se realizeze cu intregul corp, indiferent de modalitatea concreta,

aceasta putand sa constituie la randul ei chiar si o alta I (distrugere).

I de violare de domiciliu subzista chiar si atunci cand persoana vatamata locuia fara forme
legale in acel imobil sau daca nu detinea nici un titlu asupra folosintei imobilului, dar in concret,
locuia acolo cu caracter de stabilitate.

Patrunderea trebuie sa se realizeze fara consimtamantul persoanei care foloseste repsectiva

locuinta. In cazul locuintei comune, acordul unui locatar e suficient pt ca patrunderea sa fie
legala.

Lipsa consimtamantului se prezuma. Acesta rezulta din faptul ca accesul era impiedicat prin
incuierea usilor etc. Cel care patrunde poate dovedi ca a avut consimtamantul persoanei
vatamate.

Consimtamantul de a patrunde trebuie sa provina de la o persoana responsabila care are

dreptul de a permite sau interzice intrarea unei persoane in locuinta. De principiu suntem de
acord cu aceasta afirmatie, dar trebuie sa lasam mai multa libertate judecatorului. Sa ne
imaginam ca in imobil locuieste si o persoana iresponsabila. Inseamna ca ea nu poate da in nici
o imprejurare un consimtamant valabil la accesul unei persoane in acel imobil? Credem ca daca
minorul sub 14 ani sau iresponsabilul inteleg ca si-au dat acordul la patrunderea in locuinta lor a
unui tert, trebuie ca fapta tertului sa nu intre sub incidenta penala. Asta nu inseamna ca nu s-ar
putea retine aceasta fapta atunci cand agentul patrunde in locuinta tocmai in temeiul unui
consimtamant venit de la o persoana care nu intelege la ce a consimtit.

In cazul celei de a doua modalitati (refuzul de a parasi), avem o situatie premisa, anume ca
faptuitorul sa se afle in locuinta persoanei vatamate si sa refuze eliberarea domiciliului acesteia
la cererea ei expresa. E necesar ca cererea sa fie expresa si categorica. Cererea poate sa provina
de la proprietar sau de la orice alta persoana care foloseste acel domiciliu sau il reprezinta pe
cel care locuieste acolo.

Refuzul poate fi explicit sau implicit (at cand nu zice nimic da nici nu pleaca).

In cazul in care agentul patrunde fara drept si apoi refuza sa paraseasca imobilul, se va retine o
singura I deoarece exista un proces executional unic.

Atat patrunderea cat si refuzul de a parasi, trebuie sa fie fara drept. Ilegalitatea patrunderii e o
conditie de existenta a tipicitatii.
 Astfel, patrunderea proprietarului in locuinta inchiriata, fara consimtamantul chiriasului,
constituie I de violare de domiciliu, chiar daca in contract a fost stipulata o clauza prin care
proprietarul ar putea intra oricand in locuinta, daca chiriasul refuza, contractul poate fi reziliat,
dar daca proprietarul patrunde in imobil in ciuda opozitiei chiriasului, fapta de violare de
domiciliu va fi tipica.

In cazul in care organele de politie patrund in temeiul unei autorizatii de perchezitie, fapta nu
mai este tipica.

In cazul parintilor care intra in locuinta copiilor pe care ii educa, fapta nu e I, e autorizata de
dreptul conferit de lege parintilor de a-si educa copilul. Daca parintii locuiesc impreuna cu copii,
atunci nu se mai pune nici o problema, fapta nu indeplineste conditiile de tipicitate a I de vdd.

Violarea sediului profesional

1) Ptrunderea fr drept, n orice mod, n oricare dintre sediile unde o persoan juridic sau
fizic i desfoar activitatea profesional ori refuzul de a le prsi la cererea persoanei
ndreptite se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.

(2) n cazul n care fapta este svrit de o persoan narmat, n timpul nopii ori prin folosire
de caliti mincinoase, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Textul protejeaza viata privata a unei persoane, fie ca discutam despre o persoana fizica sau
juridica, din perspectiva inviolabilitatii locurilor in care aceasta isi desfasoara activitatea
profesionala. In ceea ce priveste persoana juridica, acest drept al sau la viata privata se
formeaza prin cumularea drepturilor la viata privata a persoanelor fizice care isi desfasoara
activitatea in acel loc. Asa se explica si conditionarea ce tine de tipicitatea noului text de
incriminare, respectiv ca actul de patrundere sau refuzul sa se realizeze fata de un spatiu al
persoanei juridice in care aceasta isi desfasoara activitatea profesionala.

Actele de executare a infractiunii sunt identice cu cele prevazute in cazul violarii de domiciliu,
ca atare ele vor putea fi interpretate intr-o maniera similara. Ptrunderea trebuie s se
realizeze fr consimmntul persoanei care folosete respectivul sediu profesional.

- Consimmntul trebuie s provin de la o persoan care are dreptul de a permite sau

interzice intrarea altei persoane n sediul profesional.
 Sa presupunem ca X doreste sa patrunda in sediul societatii Y, el fiind prins de autoritati in
curtea depozitului. Va raspunde pentru violarea sediului profesional?

Din punctul nostru de vedre, textul incrimineaza doar actele de patrundere respectiv refuzul
de a parasi sediul efectiv al societatii, in care aceasta din punct de vedere faptic isi desfasoara
activitatea profesionala prin persoane fizice, nu si actele de patrundere in locuri imprejmuite ce
tin de aceasta. De altfel, o astfel de interpretare este sustinuta chiar de maniera de formulare a
normei, care in raport cu textul de la violarea de domiciliu, nu face referire la retinerea faptei
atunci cand patrunderea s-a facut intr-un loc imprejmuit ce tine de sediul profesional. Din acest
pdv putem concluziona ca I de violare a sediului profesional se refera doar la acele situatii in
care autorul patrunde in mod efectiv in sediul (imobilul) in care persoana fizica sau juridica isi
desfasoara activitatea,

Modificand putin ipoteza de lucru, sa presupunem ca X ajunge sa patrunda in depozitul

societatii Y (dependinta), folosit pentru depozitarea stocurilor de marfa ale acesteia. Va putea fi
retinuta in acest caz I de violare a sediului profesional?

Ipoteza aceasta este mult mai problematica pt ca o interpretare gramaticala a sintagmei sediul
in care o persoana fizica sau juridica isi desfasoara activitatea profesionala ar pleda pentru
retinerea infractiunii. Credem insa ca ratiunea incriminarii faptei si valoarea sociala protejata
prin aceasta impun o anumita restrangere a sferei de aplicabilitate a faptei, strict la locatii in
care prin activitatea profesionala desfasurata se poate discuta despre exercitiul dreptului
protejat prin acest text de lege. Astfel, un depozit nu prezinta, din punctul nostru de vedere,
particularitatile necesare pentru a putea fi calificat loc in care persoana juridica isi desfasoara
activitatea. Textul doreste sanctionarea acelor comportamente care determina o lezare al
dreptului la viata privata ale persoanelor fizice sau juridice.

Solutia nu trebuie interpretata intr-o maniera radicala,fiind posibil ca in functie de starea de

fapt,inclusiv un depozit,o parcare sau un spatiu de pastrare sa intre in notiunea de sediu
profesional

Asadar, in notiunea de sediu profesional ale persoanelor fizice sau juridice vor intra sediile
profesionale ale persoanelor fizice cu profesii liberale (cabinet avocatial, medical, psihologic
etc), sediile persoanelor juridice (sediul central al unei SC, punct de lucru etc), dar si alte locatii
in care anumite persoane isi desfasoara activitatea (biserica, restaurant etc). Pentru acele
locatii care sunt accesibile publicului larg intr-un anumit interval (restaurant, club etc), fapta se
va putea comite doar in intervalul in care acestea nu sunt accesibile publicului.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta. Se poate comite si prin omisiune
(refuzul de a parasi).
Latura obiectiva:actiune /inactiune

Relatia cu I de furt sau talharie este aceeasi ca si in cazul violarii de domiciliu => furtul si
talharia in formele lor agravate absorb in mod legal violarea de sediu profesional.

Val soc protejata este dreptul la viata privata al pf sau pj in dimensiunea sa profesionala.

Tentativa nu se pedepseste.

Subiectul activ e general ,se poate si pf si pj

Forme agravate (ca si la violarea de domiciliu): persoana inarmata, timpul noptii, simulare de
calitati mincinoase.

Indiferent de forma de comitere, I se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

VIOLAREA VIETII PRIVATE

(1) Atingerea adus vieii private, fr drept, prin fotografierea, captarea sau nregistrarea de
imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau nregistrarea audio a unei persoane aflate ntr-o
locuin sau ncpere ori dependin innd de aceasta sau a unei convorbiri private se
pedepsete cu nchisoare de la o lun la 6 luni sau cu amend.

(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fr drept, a sunetelor, convorbirilor

ori a imaginilor prevzute n alin. (1), ctre o alt persoan sau ctre public, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.

(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

(4) Nu constituie infraciune fapta svrit:

a) de ctre cel care a participat la ntlnirea cu persoana vtmat n cadrul creia au fost
surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dac justific un interes legitim;

b) dac persoana vtmat a acionat explicit cu intenia de a fi vzut ori auzit de fptuitor;

c) dac fptuitorul surprinde svrirea unei infraciuni sau contribuie la dovedirea svririi
unei infraciuni;
d) dac surprinde fapte de interes public, care au semnificaie pentru viaa comunitii i a
cror divulgare prezint avantaje publice mai mari dect prejudiciul produs persoanei
vtmate.

(5) Plasarea, fr drept, de mijloace tehnice de nregistrare audio sau video, n scopul svririi
faptelor prevzute n alin. (1) i alin. (2), se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.

Textul protejeaza viata privata a unei persoane, respectiv dreptul acesteia de a-si desfasura
viata privata intr-un mod izolat, fara a fi expusa fara voia sa perceptiei unei alte persoane sau
chiar publicului.

Avand in vedere continutul actelor de executare, credem ca textul are in vedere exclusiv
protejarea vietii private a unei persoane fizice, nu si protejarea dreptului la viata privata unei
persoane juridice.

Raportat la structura infractiunii, observam ca protectia penala in acest caz este structurata pe
3 nivele:

- la un prim nivel se situeaza incriminarea actelor de pregatire pentru comiterea

supravegherii tehnice (alin 5);

- la un al doilea nivel sunt incriminate ingerintele efective in viata privata a persoanei (alin
1);

- iar la un ultim nivel e pozitionata informarea publicului sau a unei alte persoane cu
privire la continutul informatiilor obtinute;alin2

Constructia infractiunii in aceasta modalitate transforma infractiunea in una cu continuturi

1alternative, toate aceste conduite infractionale putand fi retinute in concurs in diferite
combinatii.

A. ALINEATUL 1

Subiectul activ este general, fapta putand fi comisa atata de o pf cat si de una juridica.

Fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini. In ceea ce priveste captarea de imagini,

credem ca sintagma doreste sa cuprinda acele situatii in care, prin intermediul unor mijloace
supratehnice, de ex sateliti, se reuseste captarea unor imagini de la o distanta foarte mare,
distanta care ar fi impiedicat imortalizearea persoanei fizice prin aparatura clasica.

Oricare dintre aceste 3 acte de executare primeste semnificatie penala doar atunci cand sunt
realizate asupra victimei care se afla intr-o locuinta, incapere sau dependinta. Aceasta conditie
suplimentara este justificata tocmai de ratiunea incriminarii faptei, respectiv protejarea
dreptului la viata privata.

Daca vorbim despre spatii publice in care victima este fotografiata, ea se expune ochiului
public prin propria sa vointa. Astfel, asa cum ea poate fi perceputa in mod direct de catre
supraveghetor, la fel de bine ea va putea fi si imortalizata, prin fotografierea, captarea sau
inregistrarea de imagini.

Fapta este tipica si atunci cand victima se afla in locuinta altei persoane si nu in locuinta
personala, acest spatiu trebuind sa fie considerat la fel de izolat, ipotezele fiind deci
echivalente.

Formularea utilizata de legiuitor ridica probleme de tipicitate atunci cand activitatea de

fotografiere sau inregistrare nu are loc cand victima este intr-o locuinta, incapere sau
dependinta, ci se afla intr-un alt spatiu privat (de ex, local inchiriat pentru o seara, pentru a-si
celebra ziua de nastere).

Un alt aspect problematic al actului de executare il reprezinta numarul de infractiuni ce va fi

retinut atunci cand in activitatea de fotografiere, captare sau inregistrare de imagini a
subiectului vizat de autor, ajung sa fie fotografiate, captate sau inregistrate si alte persoane
care nu prezinta un interes direct pentru acesta. Avand in vedere ca I este una contra vietii
private a persoanei, pluralitatea de subiecti pasivi atrage o pluralitate de I de violare a vietii
private care se vor retine in concurs. Chiar daca autorul nu doreste in mod direct violarea vietii
private a acestor victime colaterale, el accepta ca viata privata a acestora ar putea fi atinsa prin
activitatea sa de supraveghere a victimei principale. In acest caz, fapta autorului va fi comisa cu
intentie indirecta sau intentie directa de gradul 2 si se retine concurs de infr.

Ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta
incapere sau dependinta tinand de aceasta sau ascultarea sau inregistrarea unei convorbiri
private. In primul rand, remarcam ca pentru a doua categorie de acte de executare, textul nu
mai impune conditia suplimentara restrictiva ca respectiva convorbire a victimei sa aiba loc intr-
o locuinta incapere sau dependinta, adaugand acestei conditii un scenariu alternativ mul mai
larg, respectiv situatia in care, indiferent de locul in care are loc, convorbirea are un caracter
privat.

Asadar, infractiunea va putea fi comisa in legatura cu orice convorbire, indiferent de spatiul in

care aceasta se desfasoara, in masura in care ea poate fi calificata ca o convorbire privata (de
ex, o convorbire privata ce se desfasoara in parc, in restaurant etc).

In ceea ce priveste ascultarea unei convorbiri , ea se refera la ascultarea in timp real a

convorbirii purtate de catre victima cu alta/alte persoane. Textul acopera doar acele situatii in
care ascultarea are loc cu mijloace tehnice, nu si atunci cand autorul asculta natural
convorbirea privata dintre alte doua persoane. In acest caz vom discuta doar despre o indiscrtie
a acestuia, dar nu despre comiterea unei infractiuni. Inregistrarea convorbirii implica stocarea
continutului convorbirii private pe un suport magnetic sau optic de stocare a informatiei.

Avand in vedere ca notiunea de convorbire implica in mod natural o pluralitate de persoane, ia

nastere aceeasi problema a efectelor pe care aceasta pluralitate de persoane le produce asupra
numarului de infractiuni de violare a vietii private.

Pe de o parte, dat fiind faptul ca infractiunea protejeaza dreptul la viata privata, care este un
drept individual, s-ar parea ca pluralitatea de participanti la convorbire implica pluralitatea de
infractiuni. Pe de alta parte, in acest caz suntem in prezenta unei pluralitati naturale de subiecti
pasivi, ea fiind consecinta fireasca si naturala a actului de executare. Din acest unghi, pluralitate
de infractiuni nu mai pare atat de bine intemeiata. Un argument in plus pentru aceasta pozitie
poate fi acela ca, in reglementarea anterioara, asemenea situatii de pluralitate naturala de
subiecti pasivi, erau solutionate in favoarea unitatii de infractiune.

CONDITIILE NEGATIVE DE TIPICITATE (nu constituie infractiune fapta savarsita in urmatoarele

situatii):

a) fapta este comisa de catre cel care a participat la intalnirea cu persoana vatamata in
cadrul careia au fost surprinse sunetele, convorbirile, imaginile , daca justifica un interes legitim

In aceasta prima ipoteza, fapta nu este tipica daca cel care a surprins sunetele, convorbirile
sau imaginile, este o persoana care a participat la intalnirea cu persoana vatamata, in cadrul
careia s-a realizat activitatea de supraveghere.

Lipsa de tipicitate a faptei se explica prin aceea ca cel care imortalizeaza sunetele, convorbirea
sau imaginile, a avut consimtamantul victimei de a participa in mod nemijlocit la acest exercitiu
punctual al dreptului sau la viata privata, astfel ca o atara conduita nu mai poate fi privita ca o
violare nepermisa a vietii private. Toate aceste informatii nu au un caracter privat pentru
autorul conduitei, cat timp tocmai persoana vatamata i-a conferit dreptul de a participa in mod
direct la aceasta desfasurare a vietii sale private.

In toate situatiile insa, avand in vedere ca persoana vatamata si-a dat acordul doar la
participarea autorului la acest exercitiu punctual al vietii sale private, nu si la fotografierea sau
captarea sunetelor etc, autorul va trebui sa isi justifice conduita printr-un interes legitim.

b) persoana vatamata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta sau auzita de faptuitor:

 La fel ca in prima ipoteza, excluderea tipicitatii se fundamenteaza pe vointa presupusei victime
de a se expune public. Din acest motiv, din perspectiva autorului, actiunile victimei nu mai
reprezinta un exercitiu privat al dreptului acesteia la viata privata.

Astfel, daca tocmai persoana pe care norma intentioneaza sa o protejeze de ingerintele

nedorite in dreptul sau la viata privata actioneaza in ideea perceperii sale auditiv sau vizual de
catre autor, ar fi fost ilogic ca autorul sa fie sanctionat pentru adoptarea conduitei dorite chiar
de catre victima (perceperea conduitei persoanei supravegheata si chiar imortalizarea sa prin
captarea de imagini, sunete sau convorbiri).

In ambele situatii (de la punctele a) si b) ) vorbim despre un consimtamant al victimei care prin
conduita sa accepta scoaterea actiunilor sale din sfera privata in sfera publica.

c) faptuitorul surprinde savarsirea unei I sau contribuie la dovedirea savarsirii unei

infractiuni:

Aceasta a treia conditie negativa de tipicitate se justifica prin conflictul generat de 2 interese
sociale contrare, respectiv dr la viata privata si un interes social de infaptuire a justitie, primand
ultimul interes, activitatea de supraveghere a victimei nu va mai fi realizata fara drept.

Vizavi de intinderea efectelor acestei cauze de atipicitate, trebuie precizat ca ea acopera strict
actul de supraveghere prin care autorul surprinde savarsirea unei infractiuni sau contribuie la
dovedirea savarsirii unei infractiuni. Asadar, daca aceasta surprindere are loc in cadrul unei
supravegheri care s-a intins deja pe o perioada ce excede savarsirea infractiunii, doar actul de
supraveghere ce respecta conditia negativa de tipicitate, nu va fi tipic.Excluderea tipicitatii are
loc doar pt acele situatii punctuale in care activitatea de supraveghere surprinde momente
probatorii punctuale,relevante in mod direct pt dovedirea infr.

Daca faptic, ceea ce autorul surprinde nu este faptul savarsirii unei infractiuni, ci doar in
aparenta era savarsita o I, autorul va putea invoca o eroare asupra tipicitatii faptei, intentia
transformandu-se in clupa => fapta nu va fi tipica.(tipicitatea e inlaturata din perspectiva
obiectiva,nu subiectiva)

d) faptuitorul surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata

comunitatii si a caror divulgare prezinta avantaje publice mai mari decat prejudiciul produs
persoanei vatamate:

Ultima conditie negativa de tipicitate doreste sa rezolve cel mai important conflict ce va fi
generat prin incriminarea acestor conduite, anume violarea vietii private de catre presa, in
numele dreptului opiniei publice de a fi in formata si in numele libertatii presei.
 Se vor pune in balanta interesul public, in sensul in care informatiile obtinute au semnificatie
pentru viata comunitatii si interesul individual al persoanei care are dr la viata privata. Pt ca dr
la viata privata a victimei sa fie sacrificat, trebuie sa primeze interesul public (se va analiza in
fiecare speta in concreto).

In final, mai trebuie precizat ca reglementarea explicita a catorva cauze de atipicitate speciale,
nu trebuie sa determine concluzia ca situatiile generale care ar conferi acestor fapte caracter
legitim trebuie excluse. Ca atare, isi vor gasi in continuare aplicabilitate toate acele situatii care
inlatura caracterul ilicit al conduitei prevazute in partea generala (exercitarea unui drept,
autorizarea legii, starea de necesitate, legitima aparare).

In aceasta forma, fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

SA este general.Latura obiectiva doar actiune.Fapta nu are forme agravate

Tentativa nu se pedepseste.

Fapta se urmareste la plangerea prealabila a pers vatamate.

Relatia cu I de hartuire: cand conduita autorului indeplineste tipicitatea ambelor fapte, cele
doua I vor fi retinute in concurs.

B. ALINEATUL 2

In al doilea alineat e sanctionata urmatoarea etapa in incalcarea vietii private a unei persoane,
respectiv transferarea informatiilor obtinute prin activitatea de supraveghere prevazuta in
primul alineat, din sfera privata in sfera publica, prin divulgarea, difuzarea, prezentarea sau
transmiterea fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori imaginilor catre o alta persoana sau catre
public.

Atunci cand informatia privata se refera la mai multe persoane, pentru fiecare din acestea se
va retine o I de violare a vietii private in aceasta forma.

Transmiterea informatiei trebuie sa aiba ca obiect sunete, convorbiri sau imagini obtinute
printr-o conduita prevazuta la alineatul 1? Chiar daca textul asa pare sa sugereze, nu este
necesar ca informatia sa provina dintr-o conduita tipica (realizata fara drept) prevazuta la
alineatul 1, fapta va putea fi retinuta si atunci cand divulgarea se refera la informatii obtinute in
mod legal (de ex, intr-un caz in care a fost incidenta conditia negativa de tipicitate), care apoi au
fost divulgate fara drept.

Divulgarea se refera la actiunea de transmitere nemijlocita a informatiei catre o alta persoana.

Difuzarea are o nota mai impersonala, ea implicand transmiterea informatiei unui numar
nedeterminat de persone prin mijloace de comunicare in masa (mass-media). Prezentarea
informatiei se refera la situatiile in care informatia este comunicata unui numar nedeterminat
de persoane in mod nemijlocit. Transmiterea se refera la situatia comunicarii informatiei unei
alte persoane prin mijloace de comunicare la distanta.

Chiar daca obtinerea informatiilor a fost realizata in mod legitim (de ex de organele statului
autorizate sau intr-un caz de tipicitate negativa), divulgarea lor este facuta fara drept, ea fiind
exterioara singurului cadru in care divulgarea ar putea fi facuta cu drept, respectiv in cadrul
procesului penal.

Pentru a putea discuta despre o atingere a vietii private, divulgarea trebuie sa se refere la
informatii care au in continuare un caracter privat. Astfel, fapta nu va putea fi retinuta atunci
cand prin conduita sa, autorul nu face altceva decat sa transmita mai departe o informatie care
era deja publica. De ex, nu va comite aceasta fapta cel care divulga unei alte persoane
continutul unei convorbiri private care a fost publicat anterior intr-un mijloc de informare in
masa.

O alta problema: care va fi semnificatia penala a faptei celui care dupa ce i-a fost transmis
continutul unei convorbiri, sunte, imagini etc, transmite mai departe aceasta informatie unei
alte persoane? Daca transmiterea initiala a informatiei nu a fost facuta unui numar
nedeterminat de persoane, astfel incat sa putem discuta despre dobandirea unui caracter
public al informatiei, fapta continua sa ramana tipica. O data cu a doua transmitere se
perpetueaza sau agraveaza atingerea adusa vietii private a persoanei vatamate, prin faptul ca
circulatia informatiei de la o persoana la alta sporeste riscul ca informatia sa devina una publica.
In mod evident, pentru a putea fi retinuta tipicitatea in cazul celei de a doua transmiteri,
autorul tb sa cunoasca izvorul primar al informatiei (dintr-o consuita prevazuta la al 1) si faptul
ca fapta nu a intrat inca in spatiul public. Alftel ar actiona din culpa => fapta nu va fi I.

Putem concluziona ca in acest caz, legiutorul impune o obligatie generala de discretie, orice
persoana care a intrat in posesia unei asemenea informatii fiind obligata la tacere, in situatia in
care informatia nu a intrat in spatiul public. Orice contributie a unei persoane de a transforma
informatia din una privata in una publica, va fi sanctionata de prezenta norma.

In ceea ce priveste conditiile negative de tipicitate, nici in acest caz, fapta nu este tipica atunci
cand conduita autorului a fost realizata cu drept, drept care poate decurge fie din cele 4 situatii
analizate supra, fie din situatiile generale care inlatura caracterul ilicit al unei conduite.

Si in acest caz I se comite cu intentie directa sau indirecta.

SA este general.Latura obiectiva doar actiune

Tentativa nu se pedepseste.Fapta nu are forme agravate

 Fapta se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Relatia cu I prevazuta la alineatul 1: intre cele doua I exista o conexitate clara, dar cu toate
acestea, cele doua texte sunt autonome, reprezentand stadii diferite ale atingerii vietii private,
astfel, cele 2 I se vor retine in concurs.La alin 2 se lezeaza mai grav viata privata.

Relatia cu I de violare a secretului corespondentei: cele 2 norme au o zona de reglementare

comuna, repsectiv incriminarea actului de inregistrare si divulgare a continutului unei
convorbiri private. In opinia noastra, cele 2 norme vor fi delimitate: atunci cand discutam
despre interceptarea/divulgarea continutului unei convorbiri ce a avut loc in mod nemijlocit
intre participanti, vom retine I de violare a vietii private, iar atunci cand discutam despre
divulgarea unei convorbiri sau comunicari ce a avut loc prin mijloace de comunicare la distanta,
vom retine I de violare a secretului corespondentei.

C. ALINEATUL 5

La nivel conceptual, textul nu este decat o incriminare distincta a actelor de pregatire a

infractiunilor deja analizate mai sus.

La fel ca in cazul oricarei infractiuni-obstacol, incriminarea distincta a actelor de pregatire

echivaleaza cu o interventie proactiva a dreptului penal, prin care se urmareste impiedicarea
crearii contextului necesar pentru lezarea efectiva a vietii private prin conduite efectiv ofensive.
Ceea ce se protejeaza prin acest text ramane viata privata a persoanei, protectia fiind de
aceasta data una indirecta.

SA este general.

Latura obiectiva doar actiune.: Actul de executare prevazut de norma consta in plasarea fara
drept de mijloace tehnice de inregistrare audio sau video.

Locatiile in care asemenea mijloace se pot plasa, pot fi o locuinta sau dependinta precum si
orice alta locatie in care autorul prefigureaza ca persoana vatamata urmeaza sa aiba o
convorbire privata.(microfoane,camere video,audoi)

Prin pozitionarea acestei I dupa reglementarea conditiilor negative de tipicitate, legiuitorul

pare sa insinueaze ca in acest caz (al plasarii de mijloace de inregistrare), conditiile negative nu
ar fi eficace. In opinia noastra, textul trebuie interpretat intr-o maniera logica, si ca atare,
trebuie accesptat ca si in acest context, conditiile negative de tipicitate pot primi eficacitate.

Fapta se comite cu intentie directa sau evenuala,cu toate ca e nevoie de scop special se poate
si intentie indirecta.
 In acest caz, fapta se urmareste din oficiu.Tentativa nu se pedepseste.Fapta nu are forme
agravate.

Fapta nu va fi absorbita de infractiunile de la alineatul 1 sau 2, va fi retinuta in concurs cu

acestea daca e cazul.

SA e general. Tentativa nu se pedepseste.

DIVULGAREA SECRETULUI PROFESIONAL

(1) Divulgarea, fr drept, a unor date sau informaii privind viaa privat a unei persoane, de
natur s aduc un prejudiciu unei persoane, de ctre acela care a luat cunotin despre
acestea n virtutea profesiei ori funciei i care are obligaia pstrrii confidenialitii cu privire
la aceste date, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend.

(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Valorea social protejata: se protejeaza viata privata ,prin impiedicarea divulgarii unor informatii
de natura privata din partea celor care iau la cunostinta despre informatii confidentiale legate
de o persoana fizica sau juridica. Infractiunea se refera doar la acele informatii cu privire la care
persoana care le-a aflat in virtutea functiei, este tinuta sa pastreze secretul profesional. Aceasta
obligatie decurge de cele mai multe ori din lege, dar ea poate avea si un izvor contractual.
Divulgarea datelor de alta natura (informatii nepublice, secrete de serviciu etc) face obiectul
unor incriminari distincte, in capitolul privitor la infractiunile de serviciu.

Pentru existenta infractiunii e necesar ca intre faptuitor si victima sa fi intervenit in prealabil o

legatura cu caracter profesional, in baza careia, persoana vatamata i-a incredintat date, sau
acesta a luat la cunostinta date ce constituie secret profesional.

Infractiunea e una comisiva,dar se poate comite si prin omisiune.

Se comite cu intentie directa/eventuala.

Au caracter secret orice fel de fapte, imprejurari, manifestari legata de viata PERSONALA a
cuiva, care prin natura lor sau prin vointa celui la care se refera, sau potrivit legii, nu trebuie
cunoscute de alte persoane. Nu indeplinesc aceasta conditie acele date care sunt de
notorietate.

Pot fi divulgate date daca persoana consimte ca datele sa fie divulgate sau cand exista o
obligatie legala (nedenuntarea).
 Credem ca exista o situatie de obligatii contrare in cazul avocatilor. De ex o pers ii marturiseste
unui avocat in cursul unei consultatii ca a comis o I de omor. In acest caz, un eventual denunt al
avocatului ar fi in opinia noastra un act de divulgare a secretului profesional (deci in acest caz,
primeaza secretul profesional fata de I de nedenuntare). Pot fi divulgate data in scop didactic
daca identitatea persoanei nu este dezvaluita (de ex profu ne da spete din viata reala).

Obligatia de confidentialitate a datelor exista cu privire la oricare persoana, a carei date cu

caracter personal, sunt cunoscute de agent in exercitarea profesiei sale.

Divulgarea trebuie sa fie de natura sa cauzeze prejudicii, aptitudine ce se analizeaza in

concreto, fiind irelevant daca sunt produse efectiv prejudiciile sau divulgarea doar a avut o
asemenea aptitudine. Prejudiciile pot fi de orice natura, morala sau patrimoniala.

Coautoratul nu e posibil, obligatia de a pastra secretul profesional e o obligatie personala. De

aceasta obligatie sunt legati si colaboratorii de serviciu ai avocatului, medicului etc.

Valoarea sociala protejata este dreptul la viata privata al persoanei vatamate.

Latura obiectiva:actiune/omisiune

SA este genral (?? in cartea veche zice ca e special). Avand in vedere conditiile de tipicitate, nu
credem ca fapta poate fi comisa de o persoana juridica.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

Tentativa nu se pedepseste.

Fapta se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

CAP. 8: INFRACTIUNI CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI

In orice sistem penal, infractiunile contra infaptuirii justitiei joaca rolul de sprijin principal
pentru desfasurarea in bune conditii a procedurilor judiciare.

NEDENUNTAREA
(1) Fapta persoanei care, lund cunotin de comiterea unei fapte prevzute de legea penal
contra vieii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu ntiineaz de ndat
autoritile se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend.
(2) Nedenunarea svrit de un membru de familie nu se pedepsete.

(3) Nu se pedepsete persoana care, nainte de punerea n micare a aciunii penale mpotriva
unei persoane pentru svrirea faptei nedenunate, ncunotineaz autoritile competente
despre aceasta sau care, chiar dup punerea n micare a aciunii penale, a nlesnit tragerea la
rspundere penal a autorului sau a participanilor.

Prin infractiunea de nedenuntare, legiutorul urmareste sa asigure premisa unei bune infaptuiri
a justitiei, respectiv cunoasterea de catre organele ce trebuie sa infaptuiasca actul de justitie a
faptului ca o persoana a comis o infractiune si ca atare, se impune a fi sanctionata.

Desi obligatia de a descoperi faptele de natura penala si de a declansa procedurile penala

impotriva autorilor acestor fapte apartine statului, in acest caz, aceasta obligatie e transferata
de la autoritatile statului la simpli cetateni. Altfel spus, statul recunoaste ca ar avea dificultati in
a interveni si, pentru a creste eficienta actului de infaptuire a justitiei, obliga simpli cetateni,
sub amenintarea unei sanctiuni penale, sa colaboreze la demararea unor proceduri penale in
cazul in care acestia afla de comiterea unor infractiuni grave.

Prin acest text, legiutorul roman incurajeaza delatiunea, sanctionand penal pe cel care nu
denunta comiterea anumitor infractiuni. Interesul pragmatic al statului de a proteja societatea
in cazul comiterii unor infractiuni grave, a facut ca legiuitorul sa sanctioneze penal nu doar
complicitatea negativa, ci si orice atitudine de neimplicare in lupta impotriva coduitei
infractionale, pe care desi o cunoaste, tertul nu o denunta.

In NCP se poate observa o redefinire a infractiunilor pentru care nedenuntarea are un caracter
infractional, elementul central fiind infractiunile contra vietii unei persoane sau care au produs
in mod praeterintentionat acest rezultat. Au fost inlaturate, in mod firesc, infractiunile contra
patrimoniului care ar fi atras obligatia de nedenuntare. Aceasta nu inseamna ca prin legi
speciale, in cazul altor infractiuni grave (de ex, terorism) nedenuntarea nu ar putea fi
sanctionata penal.

Astfel, la fel ca in vechea reglementare, obligatia legala de a denunta nu este una generala
(denuntarea comiterii oricarei infractiuni), ci una limitata la acele fapte penale prin care sunt
lezate valori sociale primare. Astfel, in noua incriminare, obligatia de a denunta intervine doar
in cazul unei fapte penale contra vietii (omor, omor calificat, ucidere la cererea victimei,
determinare sau inlesnire a sinuciderii, ucidere din culpa) sau in cazul unei fapte care a avut ca
urmare moartea victimei, categorie in care intra toate infractiunile praeterintentionate ce au
avut ca rezultat mai grav moartea victimei (viol/talharie urmate de moartea victimei etc) + alte
infractiuni care absorb legal un omor (I de violenta in familie care include si uciderea
intentionata a unui membru de familie, ultraj unde intra si uciderea unui politist etc).
 Ceea ce este criticabil e faptul ca e sanctionata nedenuntarea uciderii din culpa. Astfel, toti
martorii unui accident rutier pot fi acuzati de nedenuntare.

Textul NU poate fi extins la I de vatamare a fatului, norma care nu protejeaza viata unei
persoane ci viata unei fiinte care nu a dobandit inca statutul de persoana.

Fapta NU e tipica daca persoana nu depune in sens formal un denunt ci doar aduce la
cunostinta autoritatilor in orice fel,aspecte legate de comiterea uneai dintre infr enumerate de
legiuitor.

O alta modificare este legata de faptul ca sintagma comiterea unei infractiuni a fost inlocuita
cu cea de comitere a unei fapte prevazute de legea penala. Pt ca in veche formulare, cel care
denunta trebuia sa verifice el daca fapta e I sau nu (tipicitate, antijuridicitate, vinovatie etc),
lucru absurd. In noua reglementare, exista obligatia de denuntare atunci cand agentul cunoaste
ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

- contra vietii: omor, omor calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau
inlesnirea sinuciderii, ucidere din culpa, violenta in familie, ultraj, ultraj judiciar?

In ceea ce priveste termenul care trebuie sa se scurga, astfel incat sa putem discuta despre o
fapta tipica de nedenutare, legiuitorul foloseste sintagma de indata. Avand in vedere
ambiguitatea termenilor, am fi preferat ca legiutorul sa opteze pt o limita temporala mai clara (
24h .. 2 zile etc). Judecatorul va aprecia de la caz la caz.

Fapta de nedenuntare se poate comite DOAR cu intentie directa sau eventuala. Din culpa nu
se santioneaza (a uitat sau a crezut ca cineva deja a denuntat fapta etc)

Cauze de nepedepsire: fapta nu se pedepseste atunci cand e comisa de un membru de familie

sau atunci cand inainte de punerea in miscare a actiunii penale incunostiinteaza autoritatile
competente, sau chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, inlesneste tragerea la
raspundere penala a autorului sau participantilor.

Daca denuntarea se face la un moment ulterior,fapta este consumata,dar ar putea opera o

cauza de nepedepsire.

Relatia autoratului la nedenuntare cu participatia la nedenuntarea comisa de o alta persoana:

Autoratul la infractiunea de nedenuntare va absorbi in mod natural actul de participatie la o o
alta I de nedenuntare, care se refera la aceeasi infractiune, deci nu se retine concurs (x stie ca y
a omorat pe cineva, nu il denunta, dar il convinge si pe z sa nu il denunte pe y). Doar in cazul in
care nu se poate retine dintr-un motiv sau altul raspunderea penala pentru autoratul la propria
fapta, se va retine participatia la fapta celuilalt (de ex x e sotul lui y si beneficiaza de cauza de
nepedepsire,dar il convinge pe z sa nu denunte).
 Fiind o I cu autor unic, fapta nu se poate comite in coautorat.

Val soc protejata este buna infaptuire a justitiei care poate fi lezata prin neinformarea de catre
cetateni a organelor cometente cu privire la faptul ca o persoana a comis o I.

SA general.

Latura obiectiva: Fapta se comite prin omisiune.

Fiind o I omisiva proprie, tentativa nu e posibila.

INDUCEREA IN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE

(1) Sesizarea penal, fcut prin denun sau plngere, cu privire la existena unei fapte
prevzute de legea penal ori n legtur cu svrirea unei asemenea fapte de ctre o anumit
persoan, cunoscnd c aceasta este nereal, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amend.

(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, n scopul de a dovedi existena unei fapte
prevzute de legea penal ori svrirea acesteia de ctre o anumit persoan, se pedepsete
cu nchisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Nu se pedepsete persoana care a svrit inducerea n eroare a organelor judiciare, dac
declar, nainte de reinerea, arestarea sau de punerea n micare a aciunii penale mpotriva
celui fa de care s-a fcut denunul sau plngerea ori s-au produs probele, c denunul,
plngerea sau probele sunt nereale.

Fapta are caracter infractional nu doar in ipoteza unui denunt mincinos impotriva unei
persoane anume , ci si in cazul sesizarilor mincinoase cu privire la existenta unei conduite
infractionale cu autor necunoscut. Astfel, daca o persoana depune o plangere mincinoasa in
care sustine ca i-a fost furat un bun, desi bunul e pierdut, fapta va avea semnificatie penala fiind
sanctionata (e vorba de plangerile facute in rem). Asadar, textul de incriminare vizeaza si
situatiile in care o persoana sesizeaza in mod abuziv organele judiciare cu plangeri sau
denunturi penale neadevarate.Va intra sub incidenta textului de incriminare si ipoteza in care
sesizarea neadevarata formulata nu are in vedere o pers anume,ci doar semnaleaza in mod
mincinos comiterea unei fapte prevazute de legea penala.

Sesizarea mincinoasa poate fi in rem sau in personam.

Varianta asimilata de comitere cuprinsa in alineatul 2, are atat elementele unei forme
agravate, atunci cand autorul unui denunt mincinos produce si ticluieste probe in sensul
dovedirii faptei denuntate, dar si caracteristicile unei infractiuni distincte, atunci cand agentul
prin producerea sau ticluirea unor probe sustine plangerea mincinoasa a altuia. Infractiunea
poate fi retinuta si atunci cand cel care produce sau ticluieste probele stie ca invinuirea este
mincinoasa, in schimb, autorul plangerii sau al denuntului este de buna credinta.Sintagma ,,in
scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala trebuie interpretata in
sensul de a dovedi existenta unei infractiuni.

Producerea de probe inseamna crearea unor probe care nu au existat (de ex, inscrisuri
falsificate), iar ticluirea inseamna crearea unui scenariu cu probe existente (mincinoase sau
adevarate), astfel incat sa se creeze aparenta de probare a invinuirii mincinoase (de ex,
aranjarea unor obiecte la locul infractiunii astfel incat sa se creeze o anumita aparenta).

Cu privire la semnificatia acestor acte, in doctrina s-a sustinut ca ticluirea se poate face doar cu
probe neadevarate. In opinia noastra, credem ca e posibil ca probele sa fie adevarate,
caracterul lor fals decurgand din contextul in care au fost prezentate (altfel nu ar fi nici o
diferenta intre producerea sau ticluirea de probe).

Invinuirea e mincinoasa atunci cand pentru fapta respectiva instanta ar trebui sa pronunte
achitarea, cu exceptia situatiei in care fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni. In acest din urma caz, aprecierea lipsei de pericol a faptei nu ii poate fi imputata
celui care face plangerea sau denuntul. De cele mai multe ori, agentul comite aceasta fapta din
culpa, situatie in care fapta nu e tipica.Nu inseamna ca ori de cate ori se pronunta achitarea
unui inculpat,automat autorul plangerii e acuzat de aceasta infractiune.

Actiunea de invinuire trebuie faculta prin plangere sau denunt,dar textul se aplica si la plangere
prealabila.Invinuirea trebuie sa se refere la existenta unei fapte prevaute de legea penala.

Daca avem de a face cu o plangere prealabila, in cazul in care aceasta e depusa de o alta
persoana decat cea indreptatita sa faca plangerea prealabila, fapta nu mai indeplineste
conditiile de tipicitate deoarece nu s-ar putea declansa nici o procedura.

Ne intrebam daca un acuzat va fi sanctionat pentru comiterea acestei fapte, daca, pentru a
scapa de acuzatiile care i se aduc, depune plangere mincinoasa impotriva unui tert. De
principiu, o persoana poate sa aleaga orice mijloc prin care sa incerce sa se salveze. Din acest
motiv, declaratiile acuzatului cu privire la responsabilitatea unei alte persoane, desi sunt
mincinoase, nu pot fi temei de sanctionare penala a celui vinovat. Daca insa, dincolo de cadrul
procesual al apararii sale depune plangeri penale sau face denunturi mincinoase impotriva altei
persoane, fapta va fi tipica, fiind nejustificata.

Fapta se consuma in momentul producerii sau ticluirii, indiferent daca, prin actul de executare
agentul a reusit sau nu sa insele organul judiciar.
 Val soc protejata este buna infaptuire a justitiei ce poate fi afectata de declansarea
nejustificata a unor proceduri penale, ca urmare a unor sesizari penale mincinoase a organelor
judiciare, generandu-se astfel nu doar un consum inutil de resurse importante ci si riscul ca
persoane nevinovate sa fie sanctionate.

SA este general, atat pf cat si pj.

In ambele forme de comitere, fapta se poate comite atat cu intentie directa cat si eventuala.

Latura obiectiva:doar prin actiune Tentativa nu se pedepseste.

Cauza de nepedepsire: nu se pedepseste persoana care a savarsit inducerea in eroare a

organelor judiciare, daca declara, inainte de retinerea, arestarea sau de punerea in miscare a
actiunii penale impotriva celui fata de care s-a facut denuntul sau plangerea ori sau produs
probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt nereale.

FAVORIZAREA FAPTUITORULUI
(1) Ajutorul dat fptuitorului n scopul mpiedicrii sau ngreunrii cercetrilor ntr-o cauz
penal, tragerii la rspundere penal, executrii unei pedepse sau msuri privative de libertate
se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani sau cu amend.

(2) Pedeapsa aplicat favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzut de lege
pentru fapta svrit de autor.

(3) Favorizarea svrit de un membru de familie nu se pedepsete.

In plan conceptual, favorizarea poate fi asimilata unei complicitati posterioare, pe care insa,
avand in vedere teoria participatiei din dr penal roman care permite ca actul de participatie in
forma complicitatii sa se realizeze doar anterior sau concomitent comiterii faptei, legiuitorul o
sanctioneaza ca un delict distinct.

S-a decis ca si avocatul celui cercetat daca ii da ajutor pt a ingreuna up sau pt a zadarnici
judecata poate fi sanctionat pt aceasta infr,dar doar in mod exceptional.

Ajutorul trebuie sa fie realizat fara o intelegere prealabila sau concomitenta,altfel e participnat.

Desi in principal I e una cu SA general, credem ca autorul faptei favorizate nu poate fi si autor
al favorizarii la propria fapta. Dat fiind ca, in plan conceptual, favorizarea este o forma de
complicitate ulterioara, asa cum se stie, nu se poate retine concurs intre formele de participatie
cu care o persoana comite fapta. Astfel, o posibila complicitate anterioara sau posterioara vor fi
absorbite de actul de autorat, autoajutarea nefiind incriminata de acest text.Astfel ,doar un tert
fata de fapta principala poate favoriza un infractor.

Orice persoana trebuie sa raspunda in calitate de favorizator, indiferent daca cel pe care il
favorizeaza a comis o fapta prevazuta de legea penala (fiind spre ex minor sau comitand fapta
in legitima aparare) ori a comis o infractiune (fapta tipica, antijuridica, cu vinovatie).

Singura precizare din noul text de lege care intr-adevar schimba ceva fata de VCP, este aceea
privind posibilitatea existentei unei favorizari pentru ingreunarea sau impiedicare executarii
unei masuri privative de libertate. Astfel, va raspunde pt aceasta I persoana care il ascunde pe X
astfel incat sa ingreuneze executarea unui mandat de arestare preventiva emis pe numele
acestuia).

Conform art 48 al 2: este de asemenea complice persoana care promite, inainte sau in timpul
savarsirii infractiunii, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor,
chiar daca dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita. In noul text de lege nu mai
este mentionat expres ca favorizarea se face fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul
savarsirii infractiunii, dar daca analizam art 48, acest lucru este subinteles, pt ca daca ar exista o
astfel de intelegere, am vorbi de complicitate la I initiala, nu de I de favorizare.

Un alt important element de noutate este acela ca legiuitorul a renuntat la sanctionarea ca

favorizare a ajutorului dat pentru asigurarea folosului sau produsului obtinut din comiterea
faptei principale de catre cel favorizat (asa-numita favorizare reala). Spre ex, cel care pazeste pt
cateva ore anumite bunuri furate de x, pt ca x sa le poata transporta mai apoi la el acasa, nici nu
le primeste in sensul infractiunii de tainuire, nici nu le dobandeste, nici nu le transforma si nici
nu le inlesneste valorificarea, ci le pazeste. In acest caz, avand in vedere excluderea favorizarii
reale, fapta nu va mai fi tipica nici pe infractiunea de favorizare, nici pe cea de tainuire, deci se
poate afirma ca in cazul favorizarii reala a operat dezincriminarea.Doar printr-o interpretare
care incalca lex stricta se poate sustine ca cel ce pazeste a primit bunurile,astfel incat sa fie
tainuire.

Daca favorizatorul acorda ajutor faptuitorului prin comiterea unei infractiuni ce protejeaza o
alta valoare sociala si nu buna infaptuire a justitiei (fals, uz de fals, dare de mita etc), favorizarea
infractorului se va retine in concurs cu aceasta din urma).

Val soc protejata este buna infaptuire a actului de justitie ce este lezata prin faptul ca un
infractor poate beneficia de sprijin pentru a scapa de raspundere penala sau pentru a se
sustrage de la executarea unor masuri preventive.

Latura obiectiva:Actiune/omisiune.
 SA genral,dar nu poate fi sub act al infr de favorizare participantul la fapta principala.

Intentie directa/eventuala.

Tentativa nu se pedepseste.

Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pt
autorul faptei principale.

Cauza de nepedepsire: nu se sanctioneaza fapta comisa de un membru de familie.

Deosebirea fata de infr de tainuirea consta in aceea ca in cazul tainuirii faptuitorul urmareste el
insusi dobandirea unui folos material,pe cand la favorizarea faptuitorului se acorda doar un
ajutor faptuitorului pt a-I asigura lui folosul sau produsul infr.Tainuirea se poate retine in
concurs cu favorizarea atunci cand autorul tainuieste bunuri provenite din comiterea infr si in
acelasi timp acorda ajutor aceleiasi pers pt a igreuna up.

TAINUIREA
(1) Primirea, dobndirea, transformarea ori nlesnirea valorificrii unui bun, de ctre o persoan
care fie a cunoscut, fie a prevzut din mprejurrile concrete c acesta provine din svrirea
unei fapte prevzute de legea penal, chiar fr a cunoate natura acesteia, se pedepsete cu
nchisoare de la unu la 5 ani sau cu amend.

(2) Pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzut de lege
pentru fapta svrit de autor.

(3) Tinuirea svrit de un membru de familie nu se pedepsete.

Art. 29 L 656/2002

(1) Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in

scopul ascunderi sau al disimulari originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta
persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire,
judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a

circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile
provin din savarsirea de infractiuni;
c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de
infractiuni.

(2) Tentativa se pedepseste.

(3) Daca fapta a fost savarsita de o persoana juridica, pe langa pedeapsa amenzii, instanta
aplica, dupa caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevazute la art. 136 alin.
(3) lit. a)-c) din Codul penal.

(4) Cunoasterea, intentia sau scopul, ca elemente ale faptelor prevazute la alin. (1), pot fi
deduse din circumstanele faptice obiective.

Prin mutarea acestei I din capitolul infractiunilor contra Patrimoniului, in cel al infractiunilor
contra infaptuirii justitiei, s-a confirmat ca I de tainuire afecteaza in primul rand desfasurarea
actului de justitie prin ingreunarea sau impiedicarea identificarii ori a recuperarii bunurilor
tainuite, iar o eventuala lezare a unui patrimoniu reprezinta un simplu efect prin ricoseu al
compromiterii actului de justitie.

Prin incriminarea I de spalare de bani din art 29 L656 care e o norma de incriminare cu un
continut extrem de extins, importanta practica a infractiunii de tainuire este simtitor redusa.

La nivelul actelor de executare, exista o enumerare limitativa a potentialelor acte de tainuire:

primirea (preluarea in detentie a bunului), dobandirea (tainuitorul a devenit proprietar prin
cumparare, donatie,schimb), transformarea bunului (se modifica substanta sau forma: vopsire,
reparare etc), inlesnirea valorificarii bunului (acordarea de ajutor pt a inlesni instrainarea sau
schimbarea bunului).

Prin noua formulare a textului, devine tot mai evident ca obiect al I de tainuire este, de regula,
un bun mobil, fara a se putea exclude posibilitatea ca fapta sa fie tipica si in cazul inlesnirii
valorificarii unui bun imobil provenit din savarsirea unei infractiuni. De ex, I de tainuire va fi
retinuta in modalitatea inlesnirii valorificarii atunci cand tainuitorul ajuta autorul unei fapte de
inselaciune, sa vanda unui tert bunul imobil dobandit prin acea fapta. Bineinteles, aceasta
incadrare juridica va putea fi retinuta in masura in care fapta nu constituie I de spalare de bani.

Fapta constituie I nu doar atunci cand autorul tainuirii a cunoscut provenienta ilicita a
bunurilor, dar si atunci cand, din imprejurarile concrete, a prevazut ca acesta provine din
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Altfel spus, fapta se poate comite si cu intentie
eventuala. Desi legiutorul foloseste verbul a prevazut care aminteste mai mult de culpa cu
prevedere si mai putin de intentia eventuala, fapta nu poate fi comisa din culpa, este doar o
greseala a legiuitorului ce constituie o prevedere incompleta a cerintelor intentiei eventuale,
formularea corecta si completa fiind a prevazut si a acceptat ca bunul s-ar putea sa provina...

Este suficienta reprezentarea autorului ca bunul provine/s-ar putea sa provina din comiterea
unei fapte penale, fara a fi necesar ca autorul tainuirii sa cunoasca in mod exact incadrarea
juridica ce ar putea fi atribuita acesteia.

Bunul trebuie sa provina dintr-o fapta prevazuta de legea penala, ceea ce inseamna ca nu este
necesar ca cineva sa raspunda penal pentru fapta respectiva (minor etc).

Legiuitorul a renuntat la scopul special al tainuirii, respectiv cel al obtinerii unui folos material
pentru sine sau pentru altul. O asemenea modificare doreste sa aseze in acelasi plan
infractiunea de tainuire cu cea de favorizare a faptuitorului (care nu prevede o asemnea
conditie), construindu-se astfel un paralelism intre cele doua, de tipul norma generala-norma
speciala. Astfel, in noua reglemetare, va fi indiferent din perspectiva tipicitatii faptei, scopul cu
care autorul tainuirii a actionat, imprejurarea existentei scopului special al obtinerii unui folos
material pentru sine sau pentru altul putand fi valorificat in procesul de individualizare a
pedepsei.

Este o infr subsecventa unei infr pirncipale ,deoarece nu putem vb de tainuire daca nu s-a comis
in prealabil o alta fapta prevazuta de leg penala.

Latura obiectiva:doar prin actiune.

Val soc protejata este buna infaptuire a actului de justitiei, ce este lezata prin faptul ca un
infractor poate beneficia de sprijin pentru a valorifica produsul infractiunii sale.

SA este general,dar nu poate fi subiect activ al infr de tainuire participantul la fapta principala.
Fapta poate fi comisa si de o pj, de ex o firma de fier vechi, primeste astfel de fier care stie ca a
provenit dintr-o I.

Trebuie indeplinita conditia negativa, anuma ca tainuitorul sa nu fi participat, in orice fel, la

fapta principala, altfel, nu va mai raspunde pentru I de tainuire a propriei infractiuni. S-a
exprimat si o opinie contrara, pe care nu o impartasim, si anume atunci cand, dupa ce au
impartit bunurile, unul din infractori il ajuta pe un altul sa isi valorifice si el bunurile, in acest caz
comitandu-se I de tainuire (nu avem nici aici tainuire).

Daca agentul promite ca va tainui bunurile, el participa la comiterea I principale in forma

complicitatii.

Fapta se consuma in momentul in care bunul a fost primit, dobandit, transformat sau s-a
inlesnit valorificarea lui.
 In doctrina se sustine ca tainuirea comisa in forma continuata are semnificatia unui act de
complicitate la fapta autorului. Actul de tainuire repetata intareste rezolutiunea infractorului, si
in acest fel, agentul devine complice. De principiu suntem de acord cu o astfel de abordare, cu
precizarea ca primul act de tainuire nu poate fi considerat ca act de complicitate, deoarece se
realizeaza dupa comiterea faptei, insa urmatoarele acte sunt acte de complicitate concurente
cu primul act de tainuire. In acelasi sens a hotarat si ICCJ: In situatia existentei unui prim act de
tainuire, urmat de o alta actiune a aceluiasi tainuitor care promite ca va asigura valorificarea in
continuare si a altor bunuri sustrase, sunt intrunite elementele constitutive ale complicitatii la I
de furt in forma simpla sau continuata, dupa caz, in concurs real cu I de tainuire, chiar daca
promisiunea anticipata de tainuire a bunurilor nu a fost indeplinita.

Doar actiune, nu si omisiune.

Fapta se poate comite cu intentie directa/indirecta. Autorul trebuie sa cunoasca ca bunul

provine dintr-o fapta prev de leg pen sau cel putin sa prevada si sa accepte ca bunul s-ar putea
sa provina dintr-o f.p.d.l.p.

Tentativa nu se pedepseste.

Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat cea prevazuta de lege pentru
autorul faptei principale.

Cauza de nepedepsire: nu se sanctioneaza fapta de tainuire comisa de un membru de familie.

Art. 29 L 656/2002: Splarea banilor nu tre sa fie neaparat bani, poti fi si bunuri

Ex. Tata politician, a primit o masina mita, si lasa copilul sa il foloseasca? cel care foloseste
masina mita comite o infractiune? DA, si poate raspunde cu o pedeapsa mai mare decat cel
care primeste mita, mai ales daca cunoaste ca masina primita a fost primita cu titlu de mita.

Textul de la spalarea de bani este mai larg, mai general decat tainuirea.

OBSTRUCTIONAREA JUSTITIEI
(1) Persoana care, fiind avertizat asupra consecinelor faptei sale:

a) mpiedic, fr drept, organul de urmrire sau instana s efectueze, n condiiile legii, un act
procedural;

b) refuz s pun la dispoziia organului de urmrire penal, instanei sau judectorului sindic,
n tot sau n parte, datele, informaiile, nscrisurile sau bunurile deinute, care i-au fost solicitate
n mod explicit, n condiiile legii, n vederea soluionrii unei cauze,
se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.

(2) Dispoziiile alin. (1) nu se aplic n cazul persoanei urmrite sau judecate pentru infraciunea
care formeaz obiectul procesului penal.

Fiind vorba despre o obligatie legala cu caracter personal, fapta nu se poate comite in
coautorat.

Exista si alte institutii procesuale care permit constrangerea celui care refuza sa coopereze cu
organele judiciare. Credem ca dr penal trebuie folosit ca ultima ratio, adica doar atunci cand
mijloacele firesti de a obtine bunurile, inscrisuriel, datele sau informatiile, necesare desfasurarii
in bune conditii a unui proces, sunt blocate de catre tert, care pune astfel in pericol eficacitatea
sistemului judiciar.

Cel mai cunoscut exemplu de institutii procesuale alternative coercitiei prin sanctiuni penale
este posibilitatea ca judecatorul sa dispuna perchezitionarea unui anumit spatiu sau a unei
persoane in situatia in care acesta refuza sa puna la dispozitie bunurile, datele sau informatiile
ce i-au fost solicitate. De asemenea, judecatorul sau organul de urmarire penala poate aplica
amenzi judiciare in cazul in care o persoana nu indeplineste dispozitiile date.

Faptul ca acest text de incriminare trebuie folosit cu prudenta, rezulta din conditionarea
explicita a aplicarii textului de incriminare de avertizarea persoanei asupra consecintelor faptei
sale de obstructionare.

SA e general, poate fi comisa si de o pj, de ex, o sc refuza sa puna la dispozitia organului de

urmarire penala inscrisuri care au relevanta intr-un proces penal ce are ca obiect o fapta de
evaziune fiscala comisa de o alta persoana.

Latura obiectiva: Norma contine 2 modalitati alternative de executare, echivalente din

perspectiva semnificatiei lor juridice. Din acest pdv, I e una cu continut alternativ. Avertismentul
constituie o conditie prealabila de tipicitate, indispensabila pentru retinerea faptei. Probabil,
prin aceasta conditie s-a dorit si evitarea discutiilor legate de latura subiectiva a fapte (intentie
d/e).

In ambele modalitati(impiedicarea fara drept si refuzul de a pune la dispozitie ), fapta are si o

cauza de excludere a tipicitatii: textul de incriminare nu se aplica in cazul in care faptele sunt
comise de persoana urmarita sau judecata pentru infractiunea care formeaza obiectul
respectivului proces. Restrangerea textului din acest unghi are ca principala motivatie dreptul
unei persoane de a nu contribui la propria sa incriminare. In aceste situatii, organul de urm
penala sau instanta are la dispozitie doar acele mijloace procesuale prin care ea poate dobandi
in mod fortat informatiile sau bunurile relevante (perchezitie, ridicare de obiecte sau inscrisuri).
Se aplica doar in materie penala,nu si civila sau altele.

Obstructionarea justitiei = simplul fapt ca nu cooperezi cu organele judiciare inseamna

savarsirea unei infractiuni.

Mai trebuie adaugat ca textul nu poate fi interpretat abuziv. Astfel, acesta este aplicabil chiar
si celui care, desi formal nu figureaza in dosar ca suspect, este suspect din perspectiva organului
de urmarire penala. Mai clar, ne referim la situatia in care organul de urm penala nu incepe
urmarirea penala in personam, tocmai pt a crea aparenta ca suspectul care nu a dobandit
formal acest statut, este un tert si in consecinta ar fi obligat sa colaboreze cu organele judiciare
sub riscul unei noi sanctiuni penale, la fel ca si cand ar fi fost un simplu tert, complet exterior de
procesul penal. In acest caz discutam despre o conduita abuziva a organului de urmarire penala,
care insa nu poate paraliza dreptul persoanei de a nu contribui la propria incriminare.

Asadar, notiunea de persoana urmarita folosita de legiutor, se interpreteaza in sens larg si nu e

redusa doar la cazul suspectului sau inculpatului, ca notiuni tehnice folosite in dispozitiile
procesual penale.

Cele 2 modalitati alternative de comitere a faptei sunt:

a) impiedicarea fara drept a organului de urmarire penala sau a instantei sa efectueze, in

conditiile legii, un act procedural:

In ceea ce priveste actiunea de impiedicare, aceasta va primi intelesul comun al termenului,

respectiv: orice fapta prin care autorul blocheaza prin actiunile sale realizarea actului
procedural de catre organul de urmarire penala sau instanta. In opinia noastra, termenul cere o
impiedicare absoluta a efectuarii actului procedural, nesanctionand acele conduite prin care
acest demers e serios ingreunat. A impiedica nu inseamna a tulbura sau stingheri.

Daca maniera concreta a comiterii impiedicarii constituie ea insasi infractiune (ultraj etc), cele
doua fapte se vor retine in concurs.

Referitor la notiunea de act procedural, definita din dreptul penal va corespunde cu cea din dr
procesual. Pt a putea discuta despre obstructionare, actul procedural tb sa fie facut in conditiile
legii. Din acest pdv, o ipoteza ce s-ar preta analizei ar fi aceea in care autorul impiedica
efectuarea actului procedural deoarece, din punctul sau de vedere, acesta nu se efectueaza in
conditiile legii. Apreciem ca nu orice viciu de nelegalitate il va putea disculpa pe faptuitor, ci
doar acele vicii de vadita nelegalitate. Aceasta interpretare este fireasca, deoarece se prezuma
ca actele infaptuite de o anumita autoritate sunt indeplinite in conditii de legalitate,
eventualele mici erori procedurale in indeplinirea actului neputand fi invocate ca temei pentru
blocarea acestuia de catre un particular. Spre ex, autorul nu are dreptul sa impiedice un act
procedural chiar si atunci cand, in opinia sa, acesta e realizat de o instanta necompetenta, pt ca
o atare evaluare a legitimitatii autoritatii judiciare poate fi evaluata doar de catre un alt organ
judiciar. In schimb, acesta va avea dreptul sa impiedice efectuarea unui act procedural vadit
nelegal, de ex o perchezitie fara autorizatie de perchezitie.

Textul are in vedere impiedicare efectuarii actelor procedurale atat de catre instanta penala
cat si de catre cea civila.

Este aplicabil textul in cazul in care un judecator si nu o instanta e impiedicat sa realizeze un

act procedural? Unele acte procedurale pot fi dispuse de judecator si nu de instanta, situatie in
care se pare ca textul nu este aplicabil. Textul ar fi aplicabil doar printr-o analogie in defavoarea
inclupatului, doar asa s-ar putea sustine ca termenul instanta cuprinde si notiunea de
judecator. Asadar, daca nu ne vom permite sa facem o analogie in defavoarea inculpatului,
textul de incriminare se va aplica stricto sensu, consecintele unei atare interpretari fiind
irationale. Din acest motiv, se impune de urgenta, de lege ferenda, corelarea termenilor folositi
de legiuitor si adaugarea faptului ca si judecatorul poate fi impiedicat de autor sa realizeze acte
procedurale, si nu doar instanta astfel cum prevede actualul text.

b) refuzul de a pune la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului

sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost
solicitate in mod explicit, in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze:

Ca structura cronologica, textul presupune, intr-o prima faza, o solicitare explicita din partea
organului judiciar (organ de urmarire penala, instanta sau judecator sindic) de a pune la
dispozitie respectivele date/inscrisuri/etc.

Informatile etc solicitate nu trebuie sa aiba vocatia de a deveni probe esentiale intr-o
procedura judiciara ci ele trebuie sa poata contribui in vreun fel la solutionarea unei cauze
(astfel, inclusiv refuzul de a furniza informatii cu privire la noua adresa a reclamantului, in
vederea indeplinirii procedurii citate, poate fi considerat un act de obstructionare a justitiei).

Si in acest caz, pt ca refuzul agentului sa poata avea semnificatie penala, solicitarea trebuie sa
fie conform legii. La fel ca in prima situatie, credem ca vom putea discuta despre o excludere a
tipicitatii strict in situatia in care solicitarea instantei este vadit nelegala (spre ex, instanta
solicita avocatului sa puna la dispozitie o discutie inregistrata dintre acesta si inculpat, discutie
care face obiectul secretului profesional).

Conform tezei initiale a textului, pt a fi tipica, solicitarea trebuie sa fie dublata de

avertismentul ca refuzul de a se conforma dispozitiei organului de urmarire penala constituie
infractiunea de obstructionare a justitiei.
 Solicitarea organului judiciar este urmata de comiterea actului propriu-zis de executare,
respectiv refuzul autorului de a pune la dispozitie cele solicitate. De regula, aceasta solicitare a
organului judiciar e insotita de un termen pana la care i se poate da curs. De aceea, fapta va fi
consumata nu doar atunci cand avem de a face cu un refuz explicit ci si atunci cand refuzul e
implicit, adica nu sunt furnizate datele pana la scurgerea temenului. Fapta va avea un caracter
consumat chiar daca la un moment ulterior autorul se razgandeste si da curs solicitarii
organului. Un argument in acest sens poate fi momentul de consumare a infractiunii de
marturie mincinoasa, adica atunci cand e semnata declaratia, chiar daca ulterior se gandeste sa
spuna adevarul, fapta ramane consumata.

Interesant este ca printre cei care pot folosi acest text de incriminare de la litera b), a fost
inclus si judecatorul sindic, dar nu a fost enumerat si judecatorul (de ex jud de dr si libertati sau
cel de camera preliminara), presupunandu-se in contra dispozitiilor procedurale ca prin
instanta se intelege si judecator. Asadar, lipsa de consecventa terminologica semnalata la lit
a) e mentinuta si la lit b), producand aceleasi efecte irationale.

Relatia cu I de influentare a declaratiilor: daca refuzul persoanei e motivat de o actiune de

constrangere din partea altuia, fapta nu va constitui I de obstructionare a justitiei, fiind
savarsita fara vinovatie. In schimb, fapta celui care prin constrangere a determinat aceasta
conduita va constitui I de influentare a declaratiilor.

Val soc protejata e buna infaptuire a justitiei ce poate fi lezata prin refuzul de a colabora al
persoanelor solicitate in acest sens de catre organul de urmarire penala sau instanta, sau chiar
prin impiedicarea efectuarii actelor procedurale.

SA e general. Pt a doua forma de comitere acesta trebuie sa fie o persoana de la care sa

solicitat punerea la dispozitie de date, informatii, inscrisuri sau bunuri.

Latura obiectiva:Actiune/omisiune.

Cauza comuna de excludere a tipicitatii: fapta e comisa de persoana urmarita sau judecata
pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.

Intentie directa sau eventuala. Tentativa nu se pedepseste.Fapta nu are forme agravate.

INFLUENTAREA DECLARATIILOR
(1) ncercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia,
prin corupere, prin constrngere ori prin alt fapt cu efect vdit intimidant, svrit asupra sa
ori asupra unui membru de familie al acesteia, s nu sesizeze organele de urmrire penal, s
nu dea declaraii, s i retrag declaraiile, s dea declaraii mincinoase ori s nu prezinte
probe, ntr-o cauz penal, civil sau n orice alt procedur judiciar, se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani. Dac actul de intimidare sau corupere constituie prin el nsui o
infraciune, se aplic regulile privind concursul de infraciuni.

(2) Nu constituie infraciune nelegerea patrimonial dintre infractor i persoana vtmat,

intervenit n cazul infraciunilor pentru care aciunea penal se pune n micare la plngere
prealabil sau pentru care intervine mpcarea.

Acest articol incrimineaza atat incercarea de a determina prin constrangere sau corupere un
potential martor sa dea declaratii mincinoase (asa cum era incriminata fapta si in VCP), cat si
constrangerea unei persoane sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii,
sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, intr-o cauza
penala, civila sau in orice alta procedura judiciara (ca forme particulare de santajare a acelei
persoane).

Atunci cand influentarea se face prin constrangere, infractiunea reprezinta practic o forma
particulara de santaj care are ca obiect obtinerea unei conduite din partea victimei care poate
compromite actul de justitie. In acest caz, infaptuirea justitiei ca valoare sociala
supraindividuala, primeaza in fata valorii sociale individuale a libertatii psihice a persoanei. De
aceea, faptele au fost detasate din tipicitatea santajului, fiind incriminate in mod distinct si
pozitionate in acest capitol.

Pe de alta parte, atunci cand actul de influentare se realizeaza prin corupere, fapta reprezinta
in plan conceptual o instigare la infractiunea de marturie mincinoasa/omisiunea
sesizarii/obstructionarea justitiei. Incriminarea distincta a acestei forme de participatie se
justifica si prin aceea ca legiuitorul a vrut sa aseze pe acelasi plan instigarea (urmata sau nu de
executare) determinarea persoanei si tentativa de instigare (incercarea de a determina
persoana). In absenta acestor incriminari distincte a faptelor, doar o parte din aceasta
modalitate de comitere ar fi putut intra sub incidenta legii penale, in masura in care persoana
corupta, chiar trecea la savarsirea conduitei determinate de catre instigator.

Daca mijlocul de influentare constituie el insusi infractiune, cele doua fapte se vor retine in
concurs, nu se va pute afirma ca in subsidiar norma protejeaza si valorile sociale lezate prin
conduita de influentare, altele decat buna infaptuire a justitiei. Lezarea acestora va fi
valorificata prin retinerea infractiunilor corespondente.

SA al faptei poate fi orice pf sau pj. Chiar daca de cele mai multe ori persoana care va realiza
aceasta conduita va avea un interes direct in modul de solutionare a procedurii judiciare, textul
de incriminare nu a introdus o asemenea circumstantiere. Ca atare, acest element de fapt va fi
indiferent din perspectiva tipicitatii faptei.
Latura obiectiva: Actul de executare consta in incercarea de a determina sau determiniarea
unei pers in modalitatile prev de lege,sa adpote o anumita conduita relevanta pt infapaptuirea
actului de justitie. Prevederea alternativa a incercarii de a determina si a determinarii in
concret, releva ca vointa legiuitorului a fost aceea de a sanctiona ca forma consumata orice
conduita in acest sens, fiind indiferent daca s-a reusit determinarea persoanei de a realiza
respectiva conduita sau daca persoana a realizat respectiva conduita.

Incercarea sau determinarea nu vor avea relevanta penala decat in situatia in care sunt
realizate prin corupere (oferirea de bani sau alte foloase), constrangere (amenintari sau
agresiuni fizice) sau orice alta fapta intimidanta (orice actiune sau inactiune care ar putea starni
o stare de temere la nivelul victimei) asupra persoanei de la care se doreste obtinerea conduitei
sau asupra unui membru de familie al acesteia.

In cazul coruperii, nu e exclus ca si persoana corupta sa comita la randul ei o infractiune. De ex,

in cazul in care un fuctionar public va primi bani pentru a nu sesiza o fapta descoperita de
acesta in cazul exercitarii atributiilor de serviciu, cel care il corupe va raspunde pt I de
influentare a declaratiilor in concurs cu dare de mita, iar functionarul va raspunde pentru I de
luare de mita in concurs (daca e cazul) cu omisiunea sesizarii.

In cazul incercarii/determinarii/obligarii ,acestea se pot indrepta impotriva oricarei pers care ar

putea influenta up sau judecata

Simpla incercare de a determina pe cineva fapta deja are caracter infractional, nu trebuie s
ajunga la instana sau s faca efectiv ceea ce ii ceri

Sanctioneaza i incercarea si determinarea practic un antaj ciudat

Este important de sesizat ca tipicitatea faptei implica o procedura judiciara in curs, astfel ca
realizarea actului de influentare in cazul unei proceduri judiciare viitoare nu intruneste
elementele constitutive ale infractiunii.???

In alineatul secund, textul prevede si o conditie negativa de tipicitate, stabilind ca nu

constituie infractiune intelegrea patrimoniala dintre infractor si persoana vatamata, intervenita
in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila sau
pentru care poate sa intervina impacarea. Nu are importanta daca partea care ofera banii sau
foloasele este infractorul sau o alta persoana interesata de inlaturarea raspunderii penale a
infractorului. In mod evident, o asemenea tranzactie va putea fi realizata doar cu persoana
indreptatita sa depuna sau sa retraga plangerea prealabila sau sa se impace cu autorul faptei
principale. Textul prevede in mod expres ca asemenea tranzactii sunt permise doar in cazul in
care fapta comisa se urmareste la plangerea prealabila sau legea permite impacarea partilor.
Astfel, orice tranzactii de acest fel incheiate pt infractiuni ce se urmares din oficiu, vor intra sub
incidenta infractiunii de influentare a declaratiilor.

Daca actul de intimidare sau corupere constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile
privitoare la concursul de infractiuni. Astfel, cand influentarea se va realiza prin amenintare,
loviri, dare de mita etc aceste fapte vor fi retinute in concurs cu infractiunea de influentare a
declaratiilor.

Relatia cu I de santaj: in varianta comiterii faptei prin constrangerea victimei, fapta e o forma
speciala de santaj, iar prezentul text de incriminare va avea prioritate fata de norma generala a
santajului (specia-general).

Val soc protejata e buna infaptuire a justitiei care poate fi lezata prin actiuni de intimidare sau
influentare a persoanelor car vor si pot contribui la infaptuirea actului de justitie.

Actiune/omisiune. Intentie directa/indirecta. Tentativa nu se pedepseste, fiind asimilata

formei consumate (incercarea de a determina).

Se poate comite cu intentie directa/eventuala.Tent nu se pedepseste,ea fiind asimilata formei

consumate.Infr nu are forme agravate.

MARTURIA MINCINOASA
(1) Fapta martorului care, ntr-o cauz penal, civil sau n orice alt procedur n care se
ascult martori, face afirmaii mincinoase ori nu spune tot ce tie n legtur cu faptele sau
mprejurrile eseniale cu privire la care este ntrebat se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amend.

(2) Mrturia mincinoas svrit:

a) de un martor cu identitate protejat ori aflat n Programul de protecie a martorilor;

b) de un investigator sub acoperire;

c) de o persoan care ntocmete un raport de expertiz ori de un interpret;

d) n legtur cu o fapt pentru care legea prevede pedeapsa deteniunii pe via ori
nchisoarea de 10 ani sau mai mare

se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Autorul nu se pedepsete dac i retrage mrturia, n cauzele penale nainte de reinere,
arestare sau de punerea n micare a aciunii penale ori n alte cauze nainte de a se fi pronunat
o hotrre sau de a se fi dat o alt soluie, ca urmare a mrturiei mincinoase.

Legiuitorul exclude din tipicitatea faptei situatia in care martorul face decclaratii mincinoase cu
privire la imprejurari neesentiale ale cauzei sau pe cele in care martorul nu declara imprejurari
esentiale pentru solutionarea cauzei, nefiind intrebat de catre cel care il audiaza cu privire la
aceste imprejurari. Aceasta pozitie pare surprinzatoare in conditiile in care, de ex, in cazul I de
influentare a declaratiilor nu se face o astfel de distinctie referitoare la continutul declaratiilor
pe care autorul doreste sa le determine. Astfel, se ajunge la situatia in care simplul fapt ca se
incearca determinarea unor declaratii mincinoase (inclusiv prin determinarea victimei sa nu dea
declaratii complete) este sanctionat penal, indiferent de natura esentiala sau nu a
imprejurarilor ce se doresc a fi relevate in mod neadevarat, Daca insa persoana, ajunsa martor
face aceste declaratii mincinoase cu privire la imprejurarile neesentiale pentru cauza, sau daca
nu declara imprejurarile esentiale pentru ca nu este intrebata in mod expres de organul care o
audiaza, fapta martorului nu va fi sanctionata penal.

Declaratiile neadevarate facute de catre o persoana care nu are calitatea de

martor/interpret/expert sau facute in afara unei proceduri de audiere, nu indeplinesc conditiile
de tipicitate. Daca audierea martorului se va face in afara cadrului procesual sau in faza actelor
premergatoare, declaratia lui, fie ea mincinoasa, nu va fi tipica.

In anume situatii, legea autorizeaza ca martorii sa nu fie sanctionati pentru omisiunea de a

declara adevarul, deoarece, desi depunerea marturiei este o obligatie legala, ei pot refuza sa
depuna marturie (cazul rudelor) sau pot refuza sa spuna adevarul atunci cand legea ii obliga la
respectarea secretului profesional (in cazul avocatilor de ex).

Subiectul activ e calificat si anume martorul.

Din perspectiva participatiei, trebuie precizat ca e o I cu autor unic, nu e posibil coautoratul.

Aceasta I NU poate fi comisa de o PJ in calitate de autor.

Daca martorul nu a fost intrebat cu privire la anumite imprejurari, desi nu declara ceea ce stie,
fapta nu e tipica. Nu are importanta cine l-a intrebat (organul judiciar, partile, procurorul,
avocatii etc).

Aceasta I nu poate fi retinuta atunci cand intrebarea pusa martorului ar putea duce la
condamnarea sa chiar si intr-o alta procedura judiciara decat cea in care este ascultat. Orice
persoana beneficiaza de dr de a nu se autoincrimina.

Martorul poate solicita prezenta unui avocat.

 Daca martorul a uitat anumite aspecte sau le-a perceput gresit, fapta nu e tipica din
perspectiva laturii subiective, fiindu-i imputabila cu titlu de culpa.

I se consuma in momentul in care martorul semneaza declaratia, pana in acel moment, el

poate sa revina asupra declaratiei sale.

Dp nostru dv caracterul mincinos al unei declaratii poate fi analizat din 3 perspective:

- subiectiva: exista marturie mincinoasa ori de cate ori agentul spune altceva decat stie
(crede ca a vazut un om imbracat in rosu da zice ca era in negru, dar in realitate era albastru);

- obiectiva: se face diferenta intre realitatea fizica si cea relatata de autor, in ipoteza de
mai sus declaratia e mincinoasa pt ca autorul a relatat ca hainele erau negre desi in realitate
erau albastre (fapta poate fi savarsita din culpa) (din aceasta perspectiva, daca un martor
relateaza ceva ce s-a intamplat desi el credea ca nu a fost asa si a vrut sa minta, fapta lui nu e o
declaratie mincinoasa dpdv obiectiv, fiind doar o incalcare a obligatiei juridice de a fi onest);

- a treia abordare (pe care o accepta si profu) pune accentul pe dimensiunea normativa a
obligatiei martorului de a fi onest(martorul si-a respectat obligatia de probitate morala): astfel,
daca martorul zice un adevar dar el crede ca minte, fapta va fi declaratie mincinoasa (in ex de
mai sus, daca zice ca hainele erau albastre lucru adevarat- dar el credea ca au fost rosii, fapta e
tipica).Uun sistem judiciar in care doar adevarul care rezulta din probe(juridic)e o valoare
absoluta.E indiferent de afirmatiile sunt pozitive,negativa,trunchiate sau denaturate.Marturia
trebuie sa aiba relevanta in solutionarea cauzei.Daca nu a fost intrebat,desi nu declara ceea ce
stia fatpa nu e tipica. Daca audierea martorului se face in afara cadrului procesual sau in faza
actelor premergatoare,declaratia mincinoasa nu e tipica.

Daca martorul a uitat anumite aspecte sau le-a perceput gresit,desi afirmatia e neadevarata
fapta nu e tipica din perspectiva laturii subiective.

Formele agravate: atunci cand fapta e comisa:

- de un martor cu identitate protejata sau care se afla in programul de protectie a

martorilor;

- de un ivestigator sub acoperire;

- de un expert sau un interpret;

- in legatura cu o fapta pt care legea prevede dpv/inchisoare mai mare sau egala cu 10
ani;
 Coexistenta a 2 circumstante agravate speciale (de ex prima si ultima), va fi relevanta doar in
procesul de individualizare al pedepsei.

In noua sa forma, cauza de nepedepsire va fi incidenta doar daca autorul marturiei mincinoase
isi retrage marturia, in cauzele penal inainte de retinere, arestare sau de punerea in miscare a
actiunii penale, si in alte cauze inainte de a se fi pronuntat o hotarare sau de a se fi dat o alta
solutie ca urmare a marturiei mincinoase. Se observa ca pentru cauzele penale legiuitorul a
introdus alte doua limite temporale: retinerea / punerea in misc a actiunii penale; in VCP, in
cauzele penale cauza de nepedepsire era activata doar daca retragerea marturiei avea loc
inainte de arestarea persoanei. Asadar, legiuitorul a considerat ca dupa aceste momente
alternative, marturia mincinoasa a produs consecinte destul de grave astfel ca o eventuala
nepedepsire sau atenuare a raspunderii nu se mai justifica.Cauza de nepedepsire are caracter
personal care nu se rasfrange asupra participantilor.

Val soc protejata este buna infaptuire a justitiei ce poate fi lezata prin declaratii neadevarate.

SA e special, respectiv martorul/expertul/interpretul.

Latura obiectiva:Actiune/omisiune (face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie).

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

Tentativa nu se pedepseste.are forme agravate si cauza de nepedepsire.

- Daca refuz s se prezinte s dea declaraie fapta nu e tipic pe marturie mincinoasa.

INCALCAREA SOLEMNITATII SEDINTEI

ntrebuinarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natur s perturbe activitatea
instanei, de ctre o persoan care particip sau asist la o procedur care se desfoar n faa
instanei, se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend.

Noul continut al faptei releva ca norma vrea sa protejeze in primul rand solemnitatea
sedintelor de judecata si respectul datorat autoritatii judiciare, si nu doar onoarea celor care
realizeaza actul de justitie. Asa se explica de ce, in actuala reglementare, comportamentul
agentului poate viza orice persoana care participa sau doar asista la procedura judiciara, si nu
doar pe reprezentantii autoritatii judiciare.

Ca un efect al renuntarii incriminarii infractiunii de insulta si calomnie si al schimbarii

infractiunii de sfidare a organelor judiciare in infraciunea actuala de incalcare a solemnitatii
sedintei, faptele de insulta si calomnie comise fata de un judecator/procuror/organ de
cercetare penala in afara cadrului unei proceduri judiciare, nu vor mai intra sub incidenta legii
penale, ele fiind dezincriminate. In acest caz, magistratii vor beneficia de textele de incriminare
la fel ca niste simpli cetateni.

SA poate fi orice persoana care participa sau asista la o procedura judiciara.

Daca reprezentantii autoritatii judiciare (procuror, judecator), sau persoanele reprezentanti ai

autoritatii de stat, care participa la procedura judiciara in aceasta calitate intrebuinteaza
expresii jignitoare la adresa unei persoane, fapta va constitui I de purtare abuziva, nu cea de
incalcare a solemnitatii sedintei.

Daca insa procurorul intrebuinteaza expresii sau gesturi fara a le adresa unei anumite
persoane, perturband astfel activitatea instantei, I de incalcare a solemnitatii sedintei se poate
retine in sarcina sa. De ex, daca procurorul aflat in stare de ebrietate in sala de judecata, incepe
sa spuna bancuri cu caracter pornografic, adreseaza injurii Guvernului etc, fapta e de natura a
perturba activitatea instantei, situatie in care acesta nu va raspunde pt I de purtare abuziva ci pt
incalcarea solemnitatii sedintei.

Avocatul, pt ca el nu e functionar public ca sa raspunda pt purtare abuziva, poate fi autor al

acesti I de incalcare a solemnitatii sedintei.

O situatie particulara exista in cazul instantei, deoarece, textul incrimineaza conduite de

natura sa perturbe activitatea instantei. Astfel, apare intrebarea daca actele de autoperturbare
intra sau nu sub incidenta textului. De ex, daca 2 judecatori, colegi de complet, se cearta in sala
de judecata, pot fi actiunile lor considerata actiuni de incalcare a solemnitatii sedintei de
judecata? Fapta lor va fi tipica doar daca faptele membrilor completului perturba activitatea
instantei (de ex, perturba activitatea celui de al treilea coleg dintr-un comple ce judeca un
recurs in casatie) si nu se incadreaza pe textul de incriminare al purtarii abuzive la adresa
celuilalt coleg.

O alta problema interesanta este in ce masura, daca avem un complet format dintr-un sg
judecator, acesta poate intrebuinta cuvinte, gesturi sau expresii jignitoare sau obscene de
natura sa perturbe activitatea instantei? Avand in vedere ca in acest caz instanta este chiar
factorul perturbator, credem ca raspunsul e negativ, autoperturbarea neintrand sub incidenta
normei de incriminare.

Latura obiectiva:textul incrimineaza intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene
de natura sa perturbe activitatea instantei,de catre o pers care participa sau asista la o
procedura care sa se desfasoare in fata instantei. I e una de pericol potential, oricare din
conduite trebuind sa aiba aptitudinea de a perturba activitatea instantei, fara a fi insa necesar
sa se produca in mod efectiv o asemenea perturbare. Aptitudinea nu va exista doar daca actul
de executare are ca destinatar un reprezentant al autoritatii judiciare ci si atunci cand
destinatarul este orice alt participant la procedura judiciara sau chiar un tert care asista la
procedura. De ex, un scandal izbucnit in sala de judecata intre doua persoane care nu sunt parti
in vreuna din cauzele aflate pe rolul instantei poate determina perturbarea activitatii instantei.

In acest context, in considerarea diferentelor de drept procesual dintre notiunile de

judecator si de instanta, se pune intrebarea daca fapta este tipica atunci cand procedura se
desfasoara in fata unui judecator? In acest cadru, data fiind ratiunea incriminarii, credem ca
notiunea de instanta se va interpreta de o maniera generala, ea incluzand deci si procedurile
desfasurate in fata unui judecator.

Infractiunea e doar comisiva(actiune), nu se poate comite prin omisiune (de ex atunci cand
acuzatul nu se ridica in picioare la solicitarea instantei, fapta nu e tipica).

Val soc protejata e infaptuirea actului de justitie care e lezat prin incalcarea solemnitatii
sedintelor de judecata.

SA e special, o persoana care participa sau asista la o procedura judiciara.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

Tentativa nu se pedepseste.Fapta se consuma in momentul intrebuintarii cuvintelor ori

gesturilor jignitoare.

Cuvinte jignitoare sau gesturi obscene. Daca pune pe masa judectorului o suzet? gest
jignitor. Daca rupe declaraia in faa judectorului este un gest jignitor? Nu.

Infractiunea este una de pericol potential, oricare dintre conduite trebuind sa aiba aptitudinea
de a perturba activitatea instantei, fara a fi insa necesar sa se produca in mod efectiv o
asemenea perturbare.

Relatia intre ultraj si sfidarea organelor judiciare. Ex: Dac o persoan url ntr.o sala de
judecat chiar daca nu amenin fapta se incadreaz pe inclcarea solemnitii edinei, dac
amenin avem ultraj judiciar. -Dac url pe coridor, nu in sala? - nu se aplica

ULTRAJUL JUDICIAR
(1) Ameninarea, lovirea sau alte violene, vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile
cauzatoare de moarte ori omorul, svrite mpotriva unui judector sau procuror aflat n
exercitarea atribuiilor de serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea
infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu jumtate.
(2) Svrirea unei infraciuni mpotriva unui judector sau procuror ori mpotriva bunurilor
acestuia, n scop de intimidare sau de rzbunare, n legtur cu exercitarea atribuiilor de
serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite
speciale se majoreaz cu jumtate.

(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condiiile alin. (2), dac privesc un
membru de familie al judectorului sau al procurorului.

(4) Dispoziiile alin. (1)-(3) se aplic n mod corespunztor i faptelor comise mpotriva unui
avocat n legtur cu exercitarea profesiei.

SA al acestei I e general. SP e special: judecatorul, procurorul, avocatul sau un membru de

familie a acestora.

Val soc protejata este infaptuirea justitiei ce ar putea fi lezata prin actiunile agresive sau chiar
violente la adresa celor implicati direct si nemijlocit in realizarea actelor de infaptuire a justitiei.
In subsidiar, e protejata si libertatea psihica, integritatea corporala, sanatatea si viata acestor
persoane.

Latura obiectiv Daca bat pe strada un judecator, procuror sau avocat, in legatura (in VCP era
doar in timpul exercitarii profesiei) cu exercitarea atributiilor de serv sau exercitarea profesiei
fapta este tipic. Unei sau oricarei infractiuni = orice infractiune care are legatura cu atributiile
de serviciu.a:actiune

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala sau cu praeterintentie, in functie de
de latura subiectiva specifica infractiunii de baza.

Tentativa nu se sanctioneaza decat daca se sanctioneaza tentativa la I absorbita.

Modificarea textului il va face mai usor aplicabil in situatia in care, in concret, fapta se va
comite in mai multe modalitati. De ex, daca un judecator e lovit de mai multe ori si initial are
nevoie de 90 de zile de ingrijiri medicale, iar apoi, ca urmare a loviturilor aplicate decedeaza, in
sarcina autorului se va retine o singura I de ultraj, loviriea sau vatamarea corporala initiala fiind
absorbita in I de loviri sa vatamari cauzatoare de moarte.

Pluralitatea de agenti judiciari agresati, atrage o pluralitate de I de ultraj.

Prin al doilea alineat, textul asigura o protectie suplimentara a celui care exercita autoritatea
de stat, fapta incadrandu-se in acest alineat atunci cand fie este motivata de intimidarea j/p/a,
fie a fost determinata de razbunarea pentru modul in care j/p/a si-a indeplinit atributiile legale.
De ex, vom putea avea ultraj care sa absoarba un viol daca fapta e comisa in scopul intimidarii
j/p/a, in legatura cu atributiile sale de serviciu. De asemenea, putem avea ultraj care absoarbe o
violare de domiciliu etc.

Textul protejeaza organul judiciar si prin sanctiunea suplimentara aplicata celor care comit
infractiuni asupra membrilor de familie ai organului judiciar, in scop de intimidare sau
razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor legale de catre ultimul.

Limitele de pedeapsa vor fi stabilite prin raportare la sanctiunea aplicata pentru I absorbita,
ale carei limite se vor majora.

ASISTENTA SI REPREZENTAREA NELOIALA

(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, n nelegere frauduloas cu o
persoan cu interese contrare n aceeai cauz, n cadrul unei proceduri judiciare sau notariale,
vatma interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepsete cu nchisoare de la 3
luni la un an sau cu amend.

(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz nelegerea frauduloas dintre avocat sau

reprezentantul unei persoane i un ter interesat de soluia ce se va pronuna n cauz, n
scopul vtmrii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.

(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Val soc protejata este in primul rand infaptuirea justitiei si doar in subsidiar eventualele
interese patrimoniale sau nepatrimoniale ale partii vatamate.

Asa cum se observa, textul contine doua modalitati alternative de comitere, echivalente din
perspectiva semnificatiei lor penale. Din acest pdv, noua infractiune e una cu continut
alternativ.

Subiectul activ e special,respectiv avocatul sau reprezentantul care asista sau reprezinta o pf
sau o pj.

Latura obiectiva:ALIN 1:

E sanctionata fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere

frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri
judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate.
 Nu orice conduita prin care avocatul sau reprezentantul vatama interesele clientului/persoanei
reprezentate constituie o conduita tipica, ci doar aceea care este realizata in intelegere
frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri
judiciare sau notariale. In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite, eventuala conduita
vatamatoare fiind realizata cu un alt mobil (razbunare, obtinerea unor onorarii suplimentare
prin formularea ulterioara a unor cai de atac etc.), fapta nu va mai fi tipica, ea ramanand in
sfera incalcarii obligatiilor profesionale, sanctionabila doar ca o abatere disciplinara.

Cerinta unei intelegeri frauduloasae dintre avocat/reprezentant si o persoana cu interese

contrare,in aceeasi cauza presupune incheierea unui acord (formalizat sau nu) prin care primul
e de acord sa submineze interesele clientului sau in favoarea celui de al doilea. Caracterul
fraudulos al intelegerii provine din caracterul ascuns al acesteia fata de persoana vatamata apoi
prin conduita avocatului sau reprezentantului sau.

O asemenea precizare (intelegere frauduloasa), era necesara pentru a sugera ca textul nu

acopera de plano orice incalcare a obligatiilor mandatarului de a nu asista/reprezenta in aceeasi
cauza persoane cu interese contrare, ci vizeaza doar conduitele de acest gen realizate fara
stirea persoanei ale carei interese ar fi trebuit protejate de autor.

Astfel, in situatia in care cele doua parti cunosc ca avocatul le asista pe ambele in cadrul unei
proceduri judiciare, avocatul va incalca doar obligatia sa profesionala prevazuta de L51/1995,
insa fapta lui nu va fi sanctionata penal.

Cealalta parte a intelegerii frauduloase tb sa fie o persoana cu interese contrare in aceeasi

cauza.

Asadar, vor fi, in mod evident, persoane cu interese contrare : inculpatul si partea civila,
partea civila si partea responsabila civilmente, reclamantul si paratul etc. Insa vor putea avea
interese contrare chiar si persoane care ocupa aceasi pozitie in proces: inculpatii intre ei
(condamnarea unuia exclude condamnarea celuilalt), reclamantii intre ei etc.

Conform dispozitiilor legale, contrarietatea de interese trebuie sa existe in aceeasi cauza.

Sintagma in aceeasi cauza va primi semnificatia comuna a termenului, respectiv pe cea de
acelasi cadru procesual lato sensu sau aceeasi procedura notariala.

Conduita neloiala a avocatului sau reprezentantului se poate realiza atat prin actiune (spre ex
depunerea la dosarul cauzei a unor inscrisuri compromitatoare pt cel asistat), cat si prin
inactiune (de pilda, neinvocarea unei exceptii privind lipsa capacitatii procesuale a celeilalte
parti etc).
 Avand in vedere limitarea impusa de legiuitor, activitatea neloiala trebuie sa intervina in cadrul
unei proceduri judiciare sau notariale (proces penal, proces civil, procedura succesoarala
notariala, procedura de divort notariala). Data fiind aceasta precizare, nu vor intra sub incidenta
normei acele conduite neloiale vatamatoare realizate in cadrul unei proceduri disciplinare sau
in cadrul unor negocieri extrajudiciare (limitare care din pdv al profului e nejustificata).

Mai mult, din interpretarea gramaticala a textului reiese ca respectiva conduita trebuie sa
intervina in cadrul aceleiasi proceduri judiciare sau notariale in care cele doua parti au interese
contrare. Din punctul nostru de vedere, asemenea conditii de unitate formala, respectiv ca
interesele contrare dintre parti sa apara in aceeasi cauza si ca activitatea neloiala a avocatului
sau reprezentantului sa fie realizata in cadrul aceleiasi cauza, sunt nepotrivite. O stare de fapt
cu multiple implicatii juridice poate fi usor scindata in mai multe cauze sau mai multe proceduri
judiciare, fara insa ca o asemenea imprejurare sa anuleze contrarietatea intereselor sau sa
neutralizeze posibilitatea vatamarii intereselor persoanei reprezentate sau asistate intr-o cauza,
printr-o conduita neloiala intr-o alta procedura judiciara aflata in interdependenta cu prima. De
aceea, am fi preferat o formulare mai larga care sa acopere fara probleme aceste ipoteze de
exceptie.

Conform cerintelor de tipicitate, pentru consumarea faptei se impune ca activitatea de

asistenta juridica sau reprezentare neloiala sa produca o vatamare a intereselor clientului sau
ale persoanei reprezentate. Bineinteles ca problema existentei sau nu a unei vatamari nu va
putea fi pusa in discutie atunci cand conduita neloiala are ca efect decaderea dintr-un drept (dr
de a formula o actiune, dr de a formula o cale de atac etc), respingerea actiunii formulate in
fata instantei civile, condamnarea persoanei etc.

Discutii in legatura cu existenta vatamarii pot insa aparea la acele conduite neloiale care se
refera la momente intermediare in cadrul procedurii judiciare sau notariale, inapte ele insele sa
produca efecte directe asupra solutiei finale. Spre ex, va exista o vatamare in situatia in care, in
intelegere frauduloasa cu partea adversa, avocatul nu invoca in termen o exceptie relativa de
necompetenta teritoriala? In opinia noastra, aceasta conduita a avocatului sau reprezentantului
nu a afectat solutia in respectiva procedura judiciara, doar in conditii exceptionale vom putea
discuta totusi despre o vatamare. De regula, ar fi lipsita de credibilitate afirmarea unei vatamari
in conditiile in care partea vatamata a avut castig de cauza in respectiva procedura judiciara.

In mod evident, in cazul in care vatamarea nu s-a produs, desi conduita neloiala avea
aptitudinea de a o genera, fapta va ramane in stadiul de tentativa, care nu e sanctionata. Daca
in schimb, desi neloiala, conduita nu avea in abstracto capacitatea de a produce o vatamare,
fapta nu va fi tipica, fiind in prezenta unei actiuni neidonee sa produca urmarea ceruta de
norma.
ALIN 2:

Se sanctioneaza intelegerea frauduloasa intre avocatul sau reprezentatul unei persoane si un

tert interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, in scopul vatamarii interesului clientului sau
ale persoanei reprezentate: in aceasta a doua forma, nu mai avem de a face cu o persoana din
aceeasi cauza cu interese contrare, ci cu un tert, exterior cadrului judiciar sau notarial, care insa
are anumite interese raportat la solutia ce se va pronunta in cauza.

Astfel, daca in primul alineat e sanctionata vatamarea efectiva a intereselo partii in urma unei
intelegeri frauduloase cu o parte cu interese contrare din aceeasi cauza, in cazul celui de al
doilea alineat, pentru consumarea faptei, e suficienta simpla intelegere frauduloasa cu un tert
in scopul vatamarii persoanei asistate sau reprezentate. Nu mai este necesara o vatamare
efectiva, fapta fiind consumata chiar din momentul intelegerii frauduloase incheiata in acest
scop.In aces caz actul de executare nu mai e vatamarea intereselor,ci doar realizarea de catre
avocat sau reprezentantul legal a unei intelegeri fauduloase cu un tert interesat de solutia ce se
pronunta in cauza.

Fapta va putea fi comisa in acest caz doar prin actiune.

Si in acest caz conduita trebuie sa intervina in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale.

LAT SUBIECTIVA

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala. Chiar daca de cele mai multe ori, in
cosiderarea intelegerii frauduloase, avocatul va actiona cu intentie directa, comiterea faptei cu
intentie eventuala nu e exclusa, de ex, avocatul accepta sa nu solicite la un anumit termen
administrarea unui mijloc de proba, acceptand ca omisiunea sa ar putea duce la decaderea din
acest drept si prin urmare la vatamarea intereselor clientului.

In cazul alineatului 2, fapta e calificata printr-un scop special, cel al vatamarii intereselor
clientului.

SA e special: avocat/reprezentant.

Al 1: act/inact; al 2: doar actiune.

Tentativa nu se pedepseste.

Fapta se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate.Tentativa nu se

pedepseste,Nu are forme agravate.
EVADAREA
(1) Evadarea din starea legal de reinere sau de deinere se pedepsete cu nchisoarea de la 6
luni la 3 ani.

(2) Cnd evadarea este svrit prin folosire de violene sau arme, pedeapsa este nchisoarea
de la unu la 5 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(3) Se consider evadare:

a) neprezentarea nejustificat a persoanei condamnate la locul de deinere, la expirarea

perioadei n care s-a aflat legal n stare de libertate;

b) prsirea, fr autorizare, de ctre persoana condamnat, a locului de munc, aflat n

exteriorul locului de deinere.

(4) Pedeapsa aplicat pentru infraciunea de evadare se adaug la restul rmas neexecutat din
pedeaps la data evadrii.

(5) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1) i alin. (2) se pedepsete.

Val soc protejata este infaptuirea justitiei ce poate fi lezata prin faptul ca cei condamnati se
sustrag de la executarea pedepsei privative de libertate. In cazul formei agravate, discutam si
despre un obiect juridic secundar viata sau integritatea corporala a unei persoane.

Raportat la forma agravata, se observa faptul ca legiuitorul a renuntat la circumstanta reala a

comiterii faptei de 2 sau m m persoane impreuna, astfel, daca 3 sau m m persoane evadeaza
impreuna, se va retine forma de baza a I de evedara insa va fi aplicabila circumstanta agravanta
generala a comiterii infractiunii de 3 sau m m persoane. In masura in care discutam doar despre
2 persoane, incadrarea juridica pentru fiecare din acestea se va face raportat la forma de baza a
I.

I se poate comite prin actiune ,dar si prin omisiune in modalitatea nereprezentarii la locul de
detentie.

SA este calificat, respectiv persoana aflata in stare de detinere.

Complicitatea materiala la aceasta fapta se va incadra in tipicitatea art 286 (inlesnirea

evadarii). In cazul unor simple incurajari ce au ca rezultat intarirea rezolutiei infractionale, se va
retine doar o complicitate intelectuala. Pj nu poate fi decat complice sau instigator la aceasta I.

In ceea ce priveste latura obiectiva, fapta consta in actiunea de evadare a unei

persoane.Pentru a putea discuta despre evadare, trebuie identificata situatia premisa. Aceasta
consta fie in starea privativa de libertate a agentului ca urmare a retinerii, arestarii (preventive
ori la domiciliu) ori incarcerarii acestuia, fie in nerespectarea unor obligatii in urma condamnarii
definitive la o pedeapsa privativa de libertate (a se vedea prevederile art 285 al 3). Pentru a
discuta despre existenta starii privative de libertate, este necesar ca aceasta sa fie constatata
printr-un act procedural. Asadar, spre exemplu, evadarea agentului inainte de emiterea
ordonantei de retinere nu atrage tipicitatea faptei.

Prinderea agentului in contextul savarsirii de catre acesta a unei I flagrante si conducerea sa in

fata autoritatilor, nu poate atrage tipicitatea faptei deoarece nu discutam despre o stare
privativa de libertate dispusa in baza unui mandat de arestare ori de executare a unei pedepse.
Aceeasi concluzie se mentine si in cazul evadarii din institutia in care agentul a fost internat
medical ori in cazul persoanei aduse la judecata cu mandat de aducere. In cazul internarii
medicale se poate totusi discuta despre aplicabilitatea art 288 al 1 neexecutarea sanctiunilor
penale. Minorii sunt privati de libertate atunci cand sunt internati intr-un centru educativ ori
intr-un centru de detentie, cu toate acestea, in cazul acestora va fi aplicabil art 288 al 2
neexecutarea sanctiunilor penale. Sanctionarea minorilor in baza prevederilorart 288 tine de
politica penala a statului, in sensul in care s-a dorit un regim sanctionator mai bland pentru
acestia.

Notiunea de retinere se refera la acea situatie in care o persoana este privata de libertate pe o
durata provizorie, determinata de necesitatea ca ea sa fie judecata in stare de arest. Notiunea
de detinere vizeaza acea categorie de persoane care sunt lipsite de libertate ca urmare a unei
hot definitive de condamnare.

Nu se includ in aceasta categorie pers care sunt aduse la judecata cu mandat de aducere sau at
cand privarea de libertate este o masura administrativa ( politia conduce o persoana la sediu in
vederea identificarii ei) si nici situatiile in care o persoana e retinuta de martori sau de partea
vatamata in cazul I flagrante.

S-a sustinut ca exist evadare si daca autorul este in continuare lipsit de libertate desi durata
privarii legale a expirat,dar s-ar putea retine o legitima aparare pt cel ce evadeaza,dar
ilegalitatea detinerii trebuie sa aiba caracter evident.

Exista evadare si atunci cand detinutul paraseste locul de munca desi acesta putea sa lucreze
fara a fi pazit. La fel, exista evadare si atunci cand detinutul fuge de sub escorta sau paraseste
sala de judecata atunci cand acesta e adus in stare de retinere sau detinere.

Consumarea faptei are loc at cand persoana a reusit sa dobandeasca starea de libertate.

Starea de retinere ori de detinere trebuie sa fie legala. Per a contrario, persoana privata de
libertate in baza unei hotarari care nu era executorie nu poate savarsi aceasta infractiune.
Aceeasi concluzie se pastreaza si in ipoteza in care termenul de retinere ori de detinere legala a
expirat. In aceste cazuri discutam despre o vadita nelegalitate a starii de retinere ori detinere.
Nu orice incalcare a dispozitiilor procedurale atrage insa lipsa de tipicitatea a faptei.

ALINEATUL 1: I e una cu continut deschis, motiv pentru care evadarea atrage tipicitatea faptei
indiferent de modalitatea in care e realizata. E insa necesar ca agentul sa nu intrebuinteze
violente ori arme pentru evadare, deoarece, in acest caz devine aplicabila forma agravata a
infractiunii. Utilizarea oricarui alt mijloc va atrage aplicabilitatea formei de baza, eventual, in
concurs cu o alta infractiune mijloc (de ex dare de mita, distrugere etc).

ALINEATUL 2: legiuitorul instituie o forma agravata a I de evadare:

a) prin folosirea de violente: violenta trebuie exercitata impotriva unei persoane, fiind
indiferent daca aceasta e una cu atributii de paza sau supraveghere sau doar o alta persoana
retinuta sau detinuta. Violenta exercitata asupra unui bun nu se circumscrie acestei agravante.
Astfel, distrugerea unei inchietori prin fortarea acesteia va atrage retinerea unui concurs de
infractiuni si nu a formei agravate a infractiunii de evadare. Daca prin violenta exercitata asupra
unei persoana s-a cauzat acesteia o vatamare corporala, se va retine un concurs de I intre
evadare in forma de baza si vatamarea corporala. Tot un concurs de I se va retine si in ipoteza
in care victima decedeaza ca urmare a violentelor exercitate de agent. A-l pedepsi pe agent atat
pt forma agravata cat si pt vatamare corporala e o incalcare a principiului non bis in idem.

b) prin folosirea unor arme: se are in vedere ipoteza in care agentul foloseste in mod
efectiv o arma pentru a-si inlesni evadarea; aceasta poate fi atat o arma propriu-zisa cat si una
asimilata. Simpla detinere a armei nu va atrage aplicabilitatea circumstantei de agravare.
Folosirea armei in vederea amenintarii unui paznic va atrage aplicabilitatea unui concurs de I.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta. Prin actiune in cazul al 1 si 2 si prin
inactiune in cazul al 3 lit a.

Tentativa se pedepseste la alin 1 si 2.Exista forme agravate.

INLESNIREA EVADARII

(1) nlesnirea prin orice mijloace a evadrii se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) nlesnirea evadrii:

a) svrit prin folosire de violene, arme, substane narcotice sau paralizante;

b) a dou sau mai multor persoane n aceeai mprejurare;

c) unei persoane reinute sau arestate pentru o infraciune sancionat de lege cu pedeapsa
deteniunii pe via ori cu pedeapsa nchisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel
de pedeaps

se sancioneaz cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

(3) Dac faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) sunt svrite de o persoan care avea
ndatorirea de a-l pzi pe cel reinut sau deinut, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu
o treime.

(4) nlesnirea evadrii, svrit din culp, de ctre o persoan care avea ndatorirea de a-l pzi
pe cel care a evadat, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani.

(5) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1)-(3) se pedepsete.

Latura obiectiva a infr consta in actiunea de inlesnire a evadrii,adica orice activitate de

complicitate la evadare din partea autorului.Activitatea presupune acordarea de sprijin material
(bani, instrumente) sau moral (stabilirea de legaturi cu alte persoane etc).Simplele incurajari
sunt retinute ca o complicitate la evadare si nu o infr distincta de inlesnire a evadarii.

Consumarea are loc in momentul in care actiunea de inlesnire a avut ca rezultat evadarea.

Raportat la actiunea de inlesnire, necesita de precizat ca aceasta reprezinta o forma de

complicitate cu autonomie conceptuala, care beneficiaza de un tratament sanctionator agravat
se observa sub acest aspect faptul ca limitele de pedeapsa avute in vedere la inlesnire sunt
superioare celor de la evadare. In literatura de specialitate s-a apreciat ca in masura in care
discutam despre un sprijin intelectual (oferirea de informatii relevante precum un plan de
evadare) ori material (de ex, deschiderea unor usi, oferirea unor unelte), este necesar ca
persoana care evadeaza sa se bazeze in mod efectiv pe ajutorul acordat. Asfel, in masura in care
agentul nu se foloseste de instrumentele ori de planul oferit, fapta de inlesnire a evadarii nu va
fi tipica. Cu alte cuvinte, intre inlesnire si evadarea trebuie sa existe un raport de cauzalitate.
Achiesam la nivel de principiu la acest punct de vedere, dar facem precizarea ca in masura in
care oferirea unui instrument intareste rezolutia infractionala a persoanei care evadeaza, se va
retine complicitatea intelectuala la infractiunea de evadare, indiferent daca acesta foloseste
sau nu instrumentul respectiv. Simpla incurajare in ceea ce priveste evadarea, care are drept
rezultat intarirea rezolutiei infractionale, va atrage intotdeauna doar retinerea unei complicitati
la evadare.

Val soc protejata este infaptuirea justitiei. In ceea ce priveste forma agravata, discutam si
despre un obiect juridic secundar viata sau integritatea corporala a persoanei. Mai mult,
referitor la comiterea faptei de catre functionarul ce are indatorirea de a-l pazi pe cel retinut ori
detinut, se poate pune in discutie si valoarea sociala constand in indeplinirea in mod
corespunzator a atributiilor de serviciu.

SA e calificat doar in cazul al 3 si 4 (persoana care avea indatorirea de a-l pazi pe cel detinut
sau retinut).

Latura obiectiva:Actiune/omisiune. Fapta poate fi comisa atat cu intentie cat si din culpa. In
cazul comiterii din culpa, se va retine forma atenuata a inlesnirii evadarii.

Tentativa se pedepseste, exceptie facand al 4, deoarece in acest caz forma de vinovatie e

culpa.

Forme agravate:

a) prin folosire de violente, arme, substante narcotice sau paralizante;

b) se inlesneste evadarea a 2 sau m m persoane in aceeasi imprejurare;

c) se inlesneste evadarea unei persoane retinute sau arestate pt o I sanctionata de lege cu

dpv/inchisoarea de 10 ani sau mai mare, ori condamnate la o astfel de pedeapsa;

d) inlesnirea savarsita de o persoana care avea indatorirea de a-l pazi pe cel retinut sau
detinut.

Forma atenuata: inlesnirea evadarii savarsita din culpa de catre o persoana care avea
indatorirea de a-l pazi pe cel care evadeaza.E un caz de incriminare a complicitatii din culpa.

NERESPECTAREA HOTARARILOR JUDECATORESTI

(1) Nerespectarea unei hotrri judectoreti svrit prin:

a) mpotrivirea la executare, prin opunerea de rezisten fa de organul de executare;

b) refuzul organului de executare de a pune n aplicare o hotrre judectoreasc, prin care
este obligat s ndeplineasc un anumit act;

c) refuzul de a sprijini organul de executare n punerea n aplicare a hotrrii, de ctre

persoanele care au aceast obligaie conform legii;

d) neexecutarea hotrrii judectoreti prin care s-a dispus reintegrarea n munc a unui
salariat;

e) neexecutarea hotrrii judectoreti privind plata salariilor n termen de 15 zile de la data

cererii de executare adresate angajatorului de ctre partea interesat;

f) nerespectarea hotrrilor judectoreti privind stabilirea, plata, actualizarea i recalcularea

pensiilor;

g) mpiedicarea unei persoane de a folosi, n tot sau n parte, un imobil deinut n baza unei
hotrri judectoreti, de ctre cel cruia i este opozabil hotrrea,

se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.

(2) n cazul faptelor prevzute n lit. d)-g), aciunea penal se pune n micare la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.

Regula in materie de nerespectare a hotararilor judecatoresti trebuie sa fie executarea silita a

celui ce refuza respectarea ei, iar sanctionarea penala a nerespectarii unei hot jud trebuie sa fie
temeinic argumentata, ea trebuind sa fie o ultima ratio.

Legiuitorul a desprins o parte din reglementarea anterioara, transformand-o intr-o infractiune

noua, respectiv infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale. Chiar si asa, infractiunea
pastreaza structura specifica a unei infractiuni cu continuturi alternative.Se pot retine chiar si
concursul intre ele.

In ceea ce priveste modalitatile de comitere ce se regasesc si in norma anterioara si aici,

intervin cateva modificari. Astfel, in cazul impotrivirii la executare, textul inlocuieste formula
limitativa din vechea reglementare (impotrivirea prin amenintare sau violenta) cu o formula
vizibil mai generica, respectiv impotrivirea prin opunere de rezistenta. Din punctul nostru dv
este discutabila justetea unei asemenea extinderi, deoarece ea pune serios in discutie
semnificatia notiunii de opunere de rezistenta la executare. Aceasta pentru ca in orice
ipoteza de executare silita opozitia debitorului la executare este oarecum subinteleasa, ea fiind
situatia premisa a oricarei executari silite. Asadar, pentru a delimita actul de executare de
opozitia fara relevanta penala, va trebui determinat ce inseamna opunere de rezistenta, care,
asa cum am argumentat supra, trebuie sa fie altceva decat opunerea fireasca a celui executat
silit si chiar mai mult decat folosirea violentei sau amenintarii asupra organelor de executare.

Schimbarea e importanta si pt ca ea sugereaza ca legiuitorul nu mai doreste ca I in aceasta

forma sa fie o I complexa (care sa absoarba eventualul ultraj comis asupra organului de
executare). Asadar, in aceasta noua abordare, daca opunerea de rezistenta s-a realizat prin
amenintare sau chiar agresarea organului de executare sau a celor chemati sa ajute la
executare, argumente de natura formala ar sustine retinerea in concurs a I de nerespectare a
hot jud cu I de ultraj. Din p nostru dv, aceasta solutie este irationala, in conditiile in care si in
reglementarea anterioara, precum si la nivel conceptual, era si este suficienta sanctionarea
persoanei pentru comiterea I de ultraj sau ultraj judiciar.

In cazul nerespectarii hot jud care in reglementarea anterioara se realiza prin impiedicarea
folosirii unei locuinte ori a unei parti dintr-o locuinta etc, noul text specifica faptul ca fapta va
putea fi comisa doar de catre cel caruia hotararea ii este opozabila. Nu credem ca discutam
despre acea opozabilitate erga omnes a oricarei hot jud, ci apreciem ca textul se refera la
opozabilitatea inter partes a acesteia. Pt aceasta modalitate s-a eliminat forma agravata a
comiterii faptei prin amenintare sau violenta, redevenind astfel aplicabile regulile concursului
de infractiuni.

Val soc protejata este caracterul efectiv al actului de justitie ce poate fi lezat prin faptul ca
dispozitiile cuprinse intr-o hotarare judecatoreasca nu sunt puse in aplicare, fie din cauza
impotrivirii la executare silita, fie din cauza faptului ca exista obligatii stabilite ce nu sunt
susceptibile de executare silita.

SA:

- alin 1 lit a general;

- alin 1 lit b special: organul de executare;

- alin 1 lit c special: persoana chemata sa ajute la executarea unei hotarari;

- alin 1 lit d si e special: angajatorul;

- alin 1 lit f special: functionarul public competent in stabilirea, plata, actualizarea si

recalcularea pensiilor;

- alin 1 lit g special: persoana careia ii este opozabila hotararea.

Latura obiectiva:actiune/omisiune la toate alin

Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.

 Tentativa nu se pedepseste.

Pt faptele prevazute la lit d-g, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate.

NEEXECUTAREA SANCTIUNILOR PENALE

(1) Sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse complementare
ori accesorii sau a msurii de siguran prevzute n art. 108 lit. b) i lit. c), de ctre persoana
fizic fa de care s-au dispus aceste sanciuni, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.

(2) Sustragerea de la executarea unei msuri educative privative de libertate prin prsirea fr
drept a centrului educativ sau a centrului de detenie ori prin neprezentarea dup expirarea
perioadei n care s-a aflat legal n stare de libertate se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la
un an sau cu amend.

(3) Neexecutarea, de ctre mandatar sau administrator, a pedepselor complementare aplicate

unei persoane juridice dintre cele prevzute n art. 141 se pedepsete cu amend.

Textul aduce completari prin incriminarea nerespectarii unor pedepse complementare sau
accesorii de catre persoana fizica sau prin incriminarea distincta a ipotezei de sustragere de la
executarea unei masuri educative privative de libertate (care conceptual constituie o forma
atenuata de evadare).

In primul alineat, fata de norma anterioara, textul va avea o aplicare mai larga, inclusiv pentru
ipoteza nerespectarii pedepselor complementare sau accesorii sau masaura de siguranta prev
la art 108 b c de catre pf.

Tot in alin 1, legiuitorul a introdus o clauza legala de subsidiaritate, prevazand ca textul va fi

aplicabil doar in masura in care fapta nu constituie o infractiune mai grava (de ex fapta de
iesire frauduloasa din tara comisa de condamnatul caruia i s-a interzis exercitarea dreptului de a
parasi acest teritoriu- limitele de pedeapsa ale I de trecere frauduloasa a frontierei de stat sunt
mai mari, deci nu se va retine neexecutarea sanctiunilor penale).

In ceea ce priveste nerespectarea masurilor de siguranta, va fi sanctionata penal

nerespectarea masurii de siguranta a internarii medicale si a interzicerii ocuparii unei functii sau
exercitarii unei profesii. Dat fiind ca in noua reglementare nu mai exista masura de siguranta
constand in interzicerea de a se afla in anumite localitati, nu se mai poate discuta despre
nerespectarea ei, astfel ca aceasta modalitate de comitere a faptei dispare.
 Alin2. O noua modalitate de comitere a faptei este cea constand in sustragerea de la
executarea unei masuri educative privative de libertate prin parasirea fara drept a centrului
educativ sau a centrului de detentie ori prin nereprezentarea dupa expirarea perioadei in care
persoana vizata s-a aflat legal in stare de libertate. S-a apreciat ca data fiind calitatea speciala a
subiectului activ (minor sau persoana care a savarsit fapta in timpul minoritatii), precum si in
considerarea noii abordari in partea generala cu privire la sanctionarea faptelor comise in
timpul minoritatii (pt care, de lege lata, poate fi aplicata exclusiv o masura educativa), nu ar fi
just ca aceasta fapta de evadare sa fie tratata in aceeasi maniera ca evadarea clasica.

Alin3. In ultima varianta de comitere, fapta consta in neexecutarea, de catra mandatar sau
administrator, a pedepselor complementare dintre cele prevazute in art 141 NCP, aplicate unei
persoane juridice. Avand in vedere ca acestui tip de persoane juridice (partide politice,
patronate, sindicate etc) nu le poate fi suspendata activitatea si nici nu pot fi dizolvate, s-a
considerat ca incriminarea acestor fapte este singura modalitate prin care ele pot fi sanctionate
pentru neexecutarea pedepselor complementare.

Important de mentionat este faptul ca legiuitorul a precizat in mod expres faptul ca SA al

faptei poate fi doar reprezentantul pj, nu si pj insasi. Aceasta precizare a fost facuta pentru ca,
prin aplicarea unei succesiuni de sanctiuni penale chiar persoanei juridice care incalca aceste
obligatii, s-ar fi putut indirect ajunge tocmai la ceea ce legea interzice in art 141, respectiv
suspendarea activitatii sau chiar dizolvarea persoanei juridice.

Val soc protejata este infaptuirea justitiei penale ce poate fi lezata prin conduite ce conduc la
nerespectarea hotararilor instantei penale, mai ales in considerarea faptului ca pentru unele
sanctiuni penale lipseste cadrul teoretic al unei executari silite.

SA e special, respectiv persoana care are obligatia de a respecta dispozitiile cuprinse intr-o hot
jud pronuntata in materie penala. In cazul comiterii faptei in forma prevazuta la alin 3, fapta
poate fi comisa doar de catre administratorul sau mandatarul persoanei juridice.

Actiune/omisiune. Tentativa nu se pedepseste. In oricare din modalitatile de comitere, fapta

poate fi comisa cu intentie directa sau eventuala. Fapta nu are forme agravate.

RECAPITULARE:

Impacarea partilor intervine exclusiv doar in cazurile prevazute de lege, numai la infractiunile
care specifica asta. Iar acolo unde se prevede ca actiunea penala se pune in miscare la
plangerea prealabila acolo raspunderea penala e inlaturata de retragerea plangeri prealabile.
 Concursul de infractiuni este ideal sau formal in cazurile in care o singura actiune sau
inactiune, savarsita de aceeasi persoana, intruneste elementele constitutive a mai multor
infractiuni datorita imprejurarilor in care a avut loc si a urmarilor pe care le-a produs.

Concursul de infractiuni este real sau material cand fiecare din faptele savarsite (actiune ori
inactiune) este prevazuta de legea penala ca infractiune. Este concurs de infractiuni chiar daca
una din fapte a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea alteia.

Intentia directa. Suntem n prezenta acesteia atunci cnd infractorul prevede rezultatul faptei
sale si urmareste producerea acestui rezultat.

Intentia directa prezinta si doua forme speciale:

Intentia premeditata

Se caracterizeaza prin doua elemente:

- Luarea hotarrii infractionale ntr-o stare de relativ calm.

- Trecerea unui interval de timp din momentul adoptarii hotarrii si pna la punerea ei n
executare.

Unii considera ca exista si un al treilea element:

- Efectuarea unor acte de pregatire.

n realitate, actul de pregatire nu este de esenta premeditarii, ci doar probeaza existenta ei.
Premeditarea apare ca circumstanta agravanta. E posibil retinerea ca o agravanta judiciara la
alte actiuni potrivit art. 75 (2), cod penal.

Intentia repentina (spontana)

Se caracterizeaza prin luarea hotarrii sub imperiul unei stari de tulburare sau emotie si
punerea ei imediata n executare.

n codul penal este reglementata n trei situatii:

- Circumstanta atenuanta a starii de provocare (art. 73, lit. b)

- Infractiunea de pruncucidere (art. 177)

- Infractiunea de ncaierare (art. 322)

Intentia repentina este o cauza de atenuare a raspunderii penale (fata de cea premeditata care
e o cauza agravanta). Totusi, intentia repentina nu exclude existenta unor acte de pregatire.
Intentia indirecta (eventuala). Ne aflam n prezenta acesteia atunci cnd infractorul nu
urmareste producerea rezultatului, dar l accepta.

n cazul intentiei eventuale avem doua urmari:

- Prima pe care infractorul o doreste si n considerarea careia el efectueaza actiunea.

- Cea de-a doua, pe care o prevede, dar nu o doreste, ci doar o accepta, fiindu-i indiferent daca
ea se produce sau nu.

- Prima urmare poate sau nu poate fi prevazuta de legea penala. Cea de-a doua trebuie sa fie
prevazuta de legea penala.

Exista intentie indirecta atunci cnd, dupa ce infractorul i aplica victimei mai multe lovituri
nesusceptibile sa-i produca moartea, lasa victima cazuta n zapada n timp ce temperatura de
afara este scazuta.

S-a retinut tot intentie eventuala situatia n care o persoana si mprejmuieste un teren cultivat
cu un gard de srma care l alimenteaza cu curent electric. Fapta nu este prevazuta de legea
penala. nsa exista eventualitatea ca o persoana sa se electrocuteze, fapta care nu e dorita, dar
acceptata de catre proprietarul terenului.

Culpa

Culpa cu prevedere

n cazul culpei cu prevedere, infractorul prevede rezultatul faptei sale, rezultat pe care nu l
accepta, socotind, fara temei, ca el nu se va produce. n aceasta situatie, fata de intentie,
faptuitorul nu accepta producerea rezultatului. Autorul si fundamenteaza convingerea ca
rezultatul nu se va produce pe anumite mprejurari obiective pe care nsa, el le apreciaza n
mod eronat.

Ex: Persoana care, aflata la vnat, ncearca sa ucida animalul vnat, dar vede o alta persoana
care se afla tot la vnat. Convingerea ca nu va trage n acesta se bazeaza pe calitatea sa de bun
tragator.

si n cazul culpei cu prevedere infractorul prevede doua urmari:

- o urmare pe care o doreste si care poate sa fie sau sa nu fie prevazuta de legea penala.

- o urmare pe care o prevede, dar nu o accepta si care este ntotdeauna prevazuta de legea
penala.

Culpa fara prevedere

n cazul acesteia, infractorul nu prevede rezultatul, desi putea si trebuia sa-l prevada.

n acest caz, spre deosebire de toate celelalte feluri ale vinovatiei, infractorul nu prevede
urmarea faptei.

Ex: O persoana care are un copil mic uita un recipient ce contine o substanta toxica ntr-un loc
aflat la ndemna copilului. n acest caz, persoana nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea
sa-l prevada.

Posibilitatea si obligatia de prevedere

Obligatia si posibilitatea obiectiva, care se apreciaza n raport de situatia omului

(persoanei) sau subiectiva, care tine de o situatie concreta.

Cazul fortuit - Imposibilitatea fortuita de prevedere (art. 47, cod penal).

Praeterintentia

Forma mixta de vinovatie ce consta n suprapunerea unei culpe peste o intentie directa.

n cazul praeterintentiei, infractorul urmareste producerea unui rezultat prevazut de

legea penala, dar se produce un rezultat mai grav, pe care faptuitorul nu-l prevede, dar putea si
trebuia sa-l prevada, sau l prevede, dar nu-l accepta.

Cel mai adesea, la praeterintentie se ntlneste culpa fara prevedere.

Avem doua urmari:

- Urmarea pe care infractorul o dorea.

- Urmarea pe care infractorul nu a prevazut-o, desi putea si trebuia.

Ex: O persoana, care urmareste ranirea alteia cu un cutit, arunca spre aceasta, n directia
picioarelor, un cutit. Cutitul raneste, nsa, victima n abdomen si aceasta decedeaza.

Praeterintentia se deosebeste de culpa cu prevedere prin aceea ca, desi avem doua urmari, n
cazul culpei cu prevedere urmarea dorita poate sa fie sau sa nu fie prevazuta de legea penala. n
cazul praeterintentiei, urmarea dorita este ntotdeauna prevazuta de legea penala.

Situatia n care actiunea de baza este savrsita cu titlu de gluma este tot o praeterintentie.
1. Care este diferena ntre infraciunile de pericol i cele de rezultat?

Rspuns:

Infraciunile de rezultat sunt cele care produc un rezultat material, o modificare fizic,
perceptibil n realitatea nconjurtoare.

Infraciunile de pericol sunt acelea care nu presupun o urmare material, urmarea lor
concretizndu-se ntr-o stare de pericol pentru valoarea protejat prin norma de incriminare.

Aadar, dup cum reiese i din definiii, diferena dintre infraciunile de pericol i cele de
rezultat este aceea c primele nu au urmare material, n vreme ce a doua categorie are.

2. Care este diferena ntre infraciunile de pericol concret i cele de pericol abstract?

Rspuns:

Infraciunea de pericol concret se caracterizeaz prin prevederea n norma de incriminare a

cerinei ca fapta s creeze o stare de pericol pentru valoarea ocrotit. Suntem n prezena unui
pericol concret atunci cnd numai datorit unei ntmplri rezultatul vtmtor nu a survenit.

Infraciunea de pericol abstract nu necesit dovedirea existenei unui pericol, acesta fiind
prezumat de legiuitor prin chiar incriminarea faptei, motiv pentru care se mai numesc i
infraciuni de pericol prezumat.

In functie de modalitatea elementului material, infractiunile pot fi clasificate in:

comisive, constand in savarsirea unei fapte interzise de norma de incriminare (de exemplu,
furtul, violul);

omisive proprii, constand in omisiunea de a efectua o actiune impusa de norma de incriminare

(de pilda, omisiunea sesizarii organelor judiciare);

omisive improprii (comisive prin omisiune), constand in omisiunea de a impiedica producerea

unui rezultat socialmente periculos, pe care faptuitorul avea obligatia de a-l impiedica (de pilda,
fapta asistentei medicale dintr-o maternitate care nu ia masurile necesare pentru tratamentul
unui nou-nascut, producandu-se astfel moartea acestuia);

Formele unitatii naturale de infractiuni

1. Unitatea naturala colectiva exista atunci cnd, prin mai multe acte care se unesc ntr-o
singura actiune, se produce un singur rezultat si, n consecinta, o singura infractiune.

Conditii de existenta:

a) Trebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte. O actiune cuprinde mai
multe acte atunci cnd actele respective sunt executate n mod continuu, adica printr-un proces
executional unic. Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca ntre aceste acte sa
nu existe ntreruperi sau intervale de timp, care sa fie nefiresti n raport de natura infractiunilor.

b) Trebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare.

c) Toate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi ncadrare juridica. Este
ndeplinita aceasta conditie, existnd ncadrare juridica si atunci cnd o parte dintre actele de
executare realizeaza forma simpla a infractiunii, iar alte acte de executare realizeaza forma
calificata (agravanta) a infractiunii. ntr-o astfel de ipoteza, ncadrarea juridica a faptei va fi n
forma agravanta a acesteia.

Ex: Avem acte de executare ncepute ziua, continuate si ncheiate pe timp de noapte. n acest
caz avem forma calificata a pedepsei.

d) Existenta aceluiasi subiect pasiv sau existenta aceluiasi obiect juridic lezat.
Potrivit unei prime opinii, unanima n jurisprudenta, majoritara n doctrina, trebuie facuta
distinctia ntre infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului. n cazul infractiunii
contra persoanei este obligatorie unicitatea subiectului pasiv, n timp ce n cazul infractiunii
contra patrimoniului aceasta conditie nu trebuie ndeplinita pentru a exista unitate naturala
colectiva.

Argumentele aduse n favoarea acestei distinctii sunt urmatoarele doua:

- Pe de o parte, n cazul infractiunii contra persoanei conteaza pentru faptuitor, n mod esential,
identitatea subiectului pasiv. Pe de alta parte, n cazul infractiunii contra patrimoniului, pe
faptuitor nu intereseaza identitatea subiectului pasiv.

- n cazul infractiunii contra persoanei exista attea obiecte juridice lezate cte persoane sunt
lezate, n timp ce n cazul infractiunii contra patrimoniului exista un singur obiect juridic lezat,
indiferent de cti subiecti pasivi exista.

Potrivit unei a doua opinii (Florin Streteanu), nu trebuie facuta nici un fel de distinctie ntre
infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului, conditia unicitatii subiectului pasiv
fiind obligatorie n amndoua cazurile.

Argumente:

- Exista infractiuni la care nu putem spune ca l intereseaza pe infractor identitatea persoanei,

cum ar fi infractiunea de violare de domiciliu (infractiune contra persoanei).

- n realitate, fiecare are un patrimoniu distinct. Nu exista un patrimoniu comun.

- Orice forma de unitate de infractiuni, inclusiv unitatea naturala colectiva, presupune un singur
rezultat, iar lezarea unor persoane diferite nu poate sa produca un singur rezultat, deoarece
drepturile unor persoane distincte nu pot fi nsumate.

2. Infractiunea simpla exista atunci cnd avem un singur act de executare si un singur rezultat,
fapta ncadrndu-se ntr-o singura norma legala.

3. Infractiunea continua este acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea,
fie re-zultatul actiunii se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor.

Exista doua forme de infractiuni continue:

a) Acea forma la care actiunea este continua (Ex: Conducerea n stare de ebri-etate, portul ilegal
de arma, detinerea de instrumente n vederea falsificarii).
b) Acea forma la care actiunea este unica, nsa efectul ei se prelungeste n timp (Ex: furtul de
curent).

Infractiunile continue mai pot fi clasificate n:

a) Infractiuni continue succesive - Acele infractiuni n cazul carora, datorita naturii infractiunilor
respective exista anumite ntreruperi ale continuitatii (n cazul furtului de curent, este evident
ca acesta nu este furat n continuu, ci mai sunt si perioade n care nu este folosita reteaua de
curent). Aceste ntreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. Aceasta ar fi afectata doar daca
ntreruperile nu ar mai fi normale sau firesti.

b) Infractiuni continue permanente - Se caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu

presupune prin natura ei anumite ntreruperi, astfel nct orice ntrerupere a actului de
executare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. O astfel de infractiune
continua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri, de arme etc.

Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca n cazul infractiunilor
continue succesive doar ntreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni, n timp ce la
infractiunile continue permanente orice ntrerupere duce la un concurs de infractiuni.

ntreruperile judiciare ale actului de executare: in mod normal, atunci cnd un infractor care
fura curent electric e prins si debransat de catre politie, nsa el se rebranseaza imediat, nu se
ntrerupe actul de executare, deoarece este o ntrerupere fireasca.

Formele unitatii legale de infractiuni

Unitatea legala de infractiuni exista atunci cnd doua sau mai multe actiuni sau rezultate, care
n mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni, sunt unite prin vointa
legiuitorului, ntr-o infractiune unica. n aceasta categorie intra infractiunea continuata,
infractiunea complexa, infractiunea de obicei si infractiunea progresiva.

1) Infractiunea continuata

Este reglementata n art. 41 (2), cod penal potrivit caruia ,,infractiunea este continuata cnd o
persoana savrseste la diferite intervale de timp, dar n realizarea aceleiasi rezolutii
infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare n parte, continutul aceleiasi
infractiuni". Mai explicit, ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel, comise n baza
aceleiasi hotarri.

Categorii de infractiuni care nu se pot comite n forma continuata:

1) Infractiunile al caror rezultat este indivizibil sau definitiv (Ex: omor, avort).
2) Infractiunile din culpa, deoarece n cazul acestora nu exista rezolutie infrac-tionala. Din
aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile
praeterintentionate.

2) Infractiunea complexa

Este infractiunea n cazul careia unul dintre elementele constitutive ale infracti-unii realizeaza
continutul unei alte infractiuni (Tlharia - formata din furt si violen-ta, violul - format din
violenta si act sexual). Ea este reglementata n art. 41 (3), cod penal. Nu e necesar ca aceasta sa
fie comisa prin doua actiuni, existnd si in-fractiuni complexe comise printr-o singura actiune
(ultrajul).

3) Infractiunea de obicei

Pentru a exista infractiune de obicei, potrivit textului legal, este necesar sa fie comise mai multe
acte de executare, care sa evidentieze existenta unei obisnuinte.

Ex: prostitutia, cersetoria

Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca n cazul celei dinti
un act de executare luat separat nu are relevanta penala, n timp ce la infractiunea continuata
orice act de executare luat separat este infractiune.

Exista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare, care se
caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare care
trebuie comise pentru a exista infractiune. Astfel, art. 98, cod silvic incrimineaza nsusirea de cel
putin doua ori a vreascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3m de lemn.

4) Infractiunea progresiva

Exista atunci cnd, dupa comiterea actiunii de catre faptuitor, rezultatul faptei se agraveaza fara
interventia faptuitorului, conducnd la o alta ncadrare juridica a faptei (Exemplul clasic: art.
180 - art. 183, cod penal). Chiar daca de cele mai multe ori infractiunea progresiva apare la
infractiunile comise praeterintentionat, exista si cazuri de infractiuni progresive comise
intentionat sau din culpa.